Posts Tagged ‘cleme pt legaturi electrice’

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

23/08/2015

SGC 2010 Va supun atentiei schimbul de idei pe care l-am avut cu dl Marius care e suparat si pe vecinii sai ca nu coopereaza ca sa poata obtine avizul tehnic de racordare (ATR) dar si pe operatorul de distributie (OD) pentru ca insista ca dl Marius sa aiba acordul vecinilor sai pentru a traversa o cale de acces (cel mai probabil detinute in indiviziune) cu  coloana lunga de 200m pozata subteran a unui viitor bransament.

Aspectele legate de lungimea le-as trata intr-un articol dedicat! Daca insa acest amanunt conteaza in solutia data de Dv acestei spete poate fi abordat si aici

Sunt interesat sa aflu opiniile Dv asupra acestei spete! Sper ca atat OD cat si viitorul utilizator al RED sa poata beneficia de cea mai buna consultanta care sa si faca posibila realizarea instalatiei de alimentare cu energie electrica a casei dlui Marius

marius Says:

Buna ziua,

Detin un teren, iar pe acesta am o casa in constructie. Am obtinut ATR-ul. Urmeaza sa fac contractul cu ****. Racordarea de la **** la BMP este OK. Racordarea de la BMP la casa trebuie facuta utilizand cablu ingropat ce urmeaza sa se traga pe un drum de servitute cu o lungime de aproximativ 200 m.

1. Ce pot face, daca de la BMP la casa, 100m pe drumul de servitute, vecinii (din rautate) nu vor sa-mi dea acordul notarial ? De ce am nevoie de acordul vecinilor sa ma conectez la utilitati, in conditiile in care nu folosesc reteaua lor – este cablu individual ?
Mentionez ca nu trec prin fata proprietatilor lor cu cablul ce urmeaza a fi ingropat.
2. Lucrarea (sapatura) pe drumul de servitute trebuie facuta numai de catre o firma autorizata sau o pot face si cu muncitorii care in prezent construiesc casa ?

Va multumesc anticipat,
Marius.

  • stoianconstantin Says:
    Neplacuta situatie!1) Prin definitie in temeiul legii energiei electrice Dv deveniti dupa racordarea la reteua de distributie publica un beneficiar „al serviciului universal” de furnizare/distrubutie ee asta insemna ca OD trebuie sa mentina racordat la RED (reteaua electrica de distributie) si alimentat cu ee bransamentul Dv atata timp cat Dv va indepliniti obligatiile contractuale legate de plata ee si mentineti instalatiile Dv in stare th corespunzatoare. Alimentandu-va cu riscuri/conditionari OD poate fi pus in situatia sa cheltuiasac mult mai mult sa va schimbe solutia de alimentare cu ee astfel incat sa isi onoreze obligatiile de asigurare a serviciului universal de distributie ee. Vezi legea ee 123/2012 art 3 pct 72, art 46 alin (2) si altele din legea ee precum si Ord ANRE 31/2013 si 59/2013.

    Daca prin absurd nu le luati acordul vecinii va pot face greutati. Au fost destul de multe cazuri. Vecinii se cearta destul de des si isi regleaza conturile in cele mai bizare moduri. Din punctul meu de vedere solicitarea DV de acord este intemeiata si dovedeste buncredinta si bunacuvinta in raport cu ceilalti coproprietari si dorinta de a aplica corect legislatia. Consider ca daca sunteti refuzat puteti obtine acest drept in instanta. OD actioneaza corect cerandu-va acest acord.

    In extremis cred ca OD ar putea accepta in loc de acordul respectiv o declaratie notariala din partea Dv prin care va asumati degrevarea OD de orice responsabilitate care ar deriva in raport cu tertii si cu Dv in ceea ce priveste eventuale pretentii ale tertilor legate de amplasarea coloanei de alimentare cu ee a imobilului Dv incluzand inclusiv autorizarea OD sa intrerupa alimentarea cu energie electrica si sa desfiinteze bransamentul finantat de Dv. Precizez ca nu este o practica curenta, ca OD nu este obligat sa accepte acesta varianta practica OD in acest caz depinzand de modul in care OD intelege sa gestioneze riscurile asociate acestei variante.

    2) Da este posibil. Aceasta „diviziune a muncii” poate face parte din negocierea pe care o veti avea cu constructorul, atestat ANRE, ales de Dv pentru executia coloanei de alimentare cu ee a impbilul din BMP amplasat la limita de proprietate.

    Succes!
    SGC

  • marius Says:
    1. Mi se pare foarte ciudat sa nu te poti conecta la energia electrica din cauza unor vecini rautaciosi, in conditiile in care vorbim despre un drum de servitute si nu despre trecerea peste proprietatea/curtea lor.
    La gaze este altfel: se da o declaratie notariala prin care declari ca despagubesti investitorul initial, iar firma de gaze te conecteaza urmand a te intelege cu acesta ulterior. Daca nu te intelegi, poti ajunge in instanta, sigur.
    As aprecia foarte mult daca cineva stie o cale mai usoara de a rezolva conectarea la energie electrica pe drumul de servitute fara acordul vecinilor.2. In ceea ce priveste intrebarea 2, era vorba strict despre sapatura si intrebam daca se poate face cu muncitorii care construiesc casa, nu cu firma atestata ANRE. Inteleg ca nu se poate decat cu cineva atestat.

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti => actualizat 05.11.2019

22/09/2014

SGC 2010 Actualizat 05.11.2019

Pana la revizuirea completa a informatiilor (in fapt ar trebui sa scriu un nou articol!!) scot in evidenta ca este in vigoare Ordinul ANRE Ord 36 2019 de aprobare a Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice.

Ordinul ANRE 36/2019 abroga editia precedenta a metodologiei care facea obiectul Ordinului ANRE 75/2013

Ordinul 36/2029 vine cu o serie de facilitati pentru persoanele interesate de electrificari mentionez doar obligatia OD de a suporta minim 50% din costul electrificarii

La randul sau  ordinul ANRE 59 din 2 august 2013,  a fost actualizat succesiv  prin Ord ANRE  63 din 14 iulie 2014; Ord ANRE 111 din 27 iunie 2018 si Ord ANRE 15 din 20 februarie 2019 => actualizarile sunt importante! Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Informatiile de mai jos trebuie citite cu rezerva constientizand ca actualizarea precedenta a articolului a facut-o in septembrie 2014 iar intre timp legislatia a evoluat destul de mult in favoarea solicitantilor.

Textul initial al articolului:

Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilor si/sau pentru extinderea retelelor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

 Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014 =>avem Ord nou 36/2019

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica  Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare   => att exista si alte actualizari ulterioare ale Ord 59/2013 in 2018 si 2019

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:    Ord 75 13 ref finantare electrificari   => abrogat prin Ord 36/2019

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat de mult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Procedura privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice in vecinatate de limita zonei de activitate a unor operatori de distributie

28/03/2012

 Va semanalez publicarea pe site www.anre.ro a unei noi proceduri care reglementeaza racordarea noilor utilizatori la retelele publice de distributie a energiei electrice situate in zonele in care se invecineaza doi operatori de distributie titulari ai licentelor de distributie a ee pe arii geografice invecinate.

In opinia mea procedure incurajeaza variantele cu rapoarte cost/performata favorabile noilor utilizatori chiar daca prin acesta se realizeaza o interferenta intre zonele licentiate operatorilor de distributie:

Procedura de racordare la RED situata la limita dintre doi OD licentiati

Proiect nou pentru legea energiei electrice

27/03/2012

Actualizare 18.08.2018 => link catre textul legii energiei electrice 123/2012:

Legea Energiei 123_2012 

Va semnalez intentia autoritatilor de modificare a legii ee. Aveti textul legii 13/2007 in vigoare in acest moment si proiectul noii legi a ee supus dezbaterii publice pe site www.anre.ro

proiect lege energie electrica 2012

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Va invit sa descoperiti elementele de noutate si sa incercam impreuna sa sa le intelegem implicatiile!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Stalp cu doua STEPno 20 kV

10/03/2011

 Astazi am revazut o solutie destul de atipica care la momentul promovarii a rezolvat o improvizatie care aparent nu avea solutie:

solutia a fost folosita la iesirea dintr-o statie de transformare unde trebuia asigurat si un punct de racordare pentru un racord 20 kV LEA. Separatorul de pe varful stalpului are rol de separator de linie (sau mai general separator de derivatie). Separatorul montat vertical are rolul unui separator de sectionare al axului unui circuit LES (!) sau intr-un caz mai general separator de racord.

Evident ca un astfel de stalp trebuie tratat cu atentie la manevre existand riscul ca in caz de neatantie sa se faca manevre gresite. Nu pledez pentru acest tip de solutii dar sustin ca la nevoie putem iesi din tipare!

SGC

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Pledoarie pentru benchmarking

11/08/2010

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

  • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
  • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
  • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

  • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
  • documetare pe internet in zona informatiilor publice
  • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
  • participare la expozitii
  • participare la cursuri
  • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt Intrebare DA NU
1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
3 Exista abonamete la standarde?    
4 Se cumpara des carti de specialitate?    
5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
8 Se cauta activ noi tehnologii?    
9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

23/07/2010

Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

2010-06-07 10:39:04

 „ Buna ziua D-le Presedinte,

vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

Stimate domnule Banescu,

Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

Astfel,

 in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

 iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

 „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

 (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

 b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

 c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

(4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

 5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.”

 Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

Situatii „atipice” din LEA mt

30/06/2010

 Cazuistica situatiilor „atipice” din LEA mt este  surprinzator de diversificata. Unele situatii sunt pur si simplu fara explicatie in conditiile in care domeniul a fost (este!?) super reglemetat si tixist de electricieni autorizati si firme atestate. Pana la urma in fata unor realitati cu istorie consistanta te intrebi care este rostul reglementarilor atata timp cat puterea lui „merge si asa” isi face simtita forta mult prea des

Pentu a nu lungi vorba sa vedem un separator de racord care are minim 30 de ani vechime:

Pe partea dinspre axul LEA 20 kV avem o superba legatura simpla de intindere pe IsNs. In aval de separator avem o interesanta legatura simpla de intidere cu ITFs fixata mecanic direct de rama separatorului.

1.000.000 de accesari ale blogului!

30/06/2010

Recunosc ca sunt impresionat!

 Depasirea unui milion de accesari reprezinta o performata la care nu puteam spera in noiembrie 2007 cand am realizat acest spatiu de informare si dezbateri pe probleme de energetica.

Blogul mi-a adus multe satisfactii care m-au determinat sa sustin pe parcursul a aproape 3 ani comunicarea cu specialistii SEN si cu beneficiarii muncii noastre: consumatorii de energie electrica. As puncta cateva din beneficiile pe care mi le-a adus administrarea acestui blog:

  1.  am prieteni  peste tot in tara. Este impresionant sa constati departe de casa, ca oamenii te cunosc si sunt dispusi la randul lor sa iti acorde sprijinul!
  2.  sunt multumit de fiecare data cand ii pot ajuta direct pe cei care imi cer sprijinul pe blog.
  3.  am confirmari clare ca multe din mesajele profesionale legate de dezvoltarea RED, solutii tehnice respectiv de abordare a relatiei cu clientii au avut un ecou deosebit in tara. Internetul si-a dovedit puterea sporita de comunicare in raport cu oricare alta forma de comunicare profesionala. Din acest punct de vedere am reusit sa compensez putin efectele reducerii numarului de participari la conferintele de specialitate.
  4.  testul Win-4-All a dat rezultate interesante. Foarte multi utilizatori ai blogului au acceptat sa sustina o idee propusa de mine. Am convingerea ca cei care vor avea puterea si interesul de a urmari momentul in care Win-4-all va intra in operational vor putea beneficia de avantaje importante. Cei care in aceasta perioada isi vor consolida propriile lor retele se vor felicita pentru efortul facut!

Statisticile accesarilor sunt interesante (vezi mai jos)  insa pentru mine certitudinea vizibilitatii blogului sunt cele peste 5000 de adrese de email ale utilizatorilor care  cu care am discutat direct!

Trebuie sa scot in evidenta si faptul ca incerc o insatisfactie legata de faptul ca inca n-am reusit sa stimulez colegii sa publice pe blog articole de specialitate care sa asigure un schimb de experienta mult mai intens decat il poate asigura o singura voce. Apetitul redus de comunicare profesionala coroborat cu reducerea drastica cu 70-80% a numarului de participari la conferintele si simpozioanele de specialitate, care inca se mai organizeaza in tara de cativa pasionati de energetica, spune destul de mult pentru cine  este interesat de aceste lucruri!

Inca mai sper sa pot conving specialistii SEN, care au multe de spus, ca merita sa faca efortul de comunicare publica a realizarilor si preocuparilor profesionale. Schimbul de experienta este o necesitate de care nu ne putem dispensa fiind util in egala masura atat celor care si comunica ideele cat si celor care studiaza articolele publicate si participa la dezbateri.

Pe blog am discutat despre conceptul de benchmarking: o denumire sofisticata a schimbului de experienta. Pur si simplu punad in discutie preocuparile/realizarile tale obtii feedback-ul necesar confirmarii ca esti pe durumul cel bun sau eviti sa muncesti sa „reinventezi roata”. Preluand o idee noua finisata de alt specialist poti progresa foarte mult. Investitia de timp in comunicarea profesionala ne poate fi utila tuturor. Va propun sa redescoperim  impreuna forta comunicarii profesionale. Viata noastra profesionala poate fi mai interesanta daca mizam pe comunicare!

Pentru a vedea mai bine datele din tabelele/diagaramele/fotografiile de mai jos putei da un clik pe ele si se vor deschide intro pagina noua unde se vor vedea mai clar!

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dinamica articolelor scrise in perioada nov 2009- iunie 2010 este destul de interesanta, pentru mine are si o semnificatie aparte! Probabil ca dinamica acesta are semnificatie si pentru cei care ma cunosc suficient de bine!

Cele mai populare articole în ultimele toate zile până la 2010-06-25 (pe scurt)

Summarize: 7 Days 30 Days Quarter Year All Time

All Time

Titlu Vizualizări
Home page 131,836
– aa_Autorizare electricieni 75,953
– Bine ati venit! 63,142
Chestionar norme generale de aparare imp 24,331
Tematica şi bibliografie pentru examenul 23,771
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 20,416
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 19,999
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 18,580
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 17,945
Chestionar norme metodologice de aplicar 17,939
Chestionar legea securitatii si sanatati 15,041
– Avizul tehnic de racordare la retelele 14,632
Avizul tehnic de racordare la retelele e 13,269
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 13,219
Opinii proaspete despre examenul de auto 12,731
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 12,064
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 11,848
Raspunsuri la chestionarele test din leg 11,768
Normele specifice de securitate a muncii 11,686
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 11,139
Probleme pt examenul de autorizare elect 10,430
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t 10,396
Autorizare electricieni sesiunea de prim 9,857
Tematica şi bibliografie pentru examenul 9,660
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 9,654
Agentia Nationala Reglementare in domeni 9,027
Protectia diferentiala a bransamentelor 8,391
– aa_Cuprins 8,282
Centre de examene de autorizare electric 7,804
Sesiunea de autorizare a electricienilor 7,479
Normativ pentru proiectarea si executare 7,020
– Tehnologii moderne de constructie LEA 6,277
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim 6,088
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 5,925
– a_Energie eoliana 5,703
Tematica si bibliografia pentru examenul 5,485
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 5,316
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 5,182
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 5,101
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 4,906
Sectiunea conductorului de nul in retele 4,878
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Formulele pentru calculul parametrilor s 4,549
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 4,189
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 4,161
Rezolvarea problemei 21 4,075
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 4,068
electricieniprobleme20092 3,983
Compatibilizarea instalatiilor interioar 3,795
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 3,760
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime 3,695
Informatii generale privind activitatea 3,683
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 3,638
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 3,594
Posturi de transformare cerinte tehnice 3,519
Blocurile de masura si protectie nu se p 3,499
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 3,433
Introducere in problematica energiei eol 3,399
– Avizul de amplasament 3,378
Rezolvarea problemei 26 3,377
Rezolvarea problemei 25 3,302
Rezolvarea problemei 37 3,214
Rezolvarea problemei 22 3,172
Lista finala a candidatilor acceptati la 3,152
Caderea de tensiune deducerea formulelor 3,134
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 3,116
– Calitatea energiei electrice extras di 3,065
Rezolvarea problemei 23 3,059
Rezolvarea problemei 24 3,026
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,987
Rezolvarea problemei 38? 2,972
– La multi ani cu energie 2010! 2,904
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 2,835
Intreruptoare „cap de scara” 2,752
Parcul Eolian Fantanele Vest 2,707
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 2,669
Care sunt etapele si principiile racorda 2,656
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,621
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 2,543
Legaturi de intindere in liniile aeriene 2,465
Programul de organizare si desfasurare a 2,464
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 2,387
Informatii generale examen de autorizare 2,380
– Regimurile deformante si dezechilibrat 2,369
Descrierea tehnologiei de construcţia şi 2,355
Rezolvarea problemei 27 2,345
Rezolvarea problemei 29 2,324
Rezolvarea problemei 33? 2,308
Rezolvarea problemei 35 ? 2,291
Avram Iancu solutioneaza problema 32 2,284
Rezolvarea problemei 28 2,191
LEA jt performante: cerinte tehnice 2,158
– Energia Electrica o afacere rentabila 2,137
Formule: parametrii electrici ai LEA 2,123
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 2,106
– Supratensiuni o prezentare agreabila p 2,076
Rezolvarea problemei 36 2,070
Studiu de caz privind cerintele tehnice 2,059
Rezolvarea problemei 32? 2,055
Statistica candidaturilor la examenul de 2,047
Subiecte legislatie Gradul II 1,971
LEA mt cerinte tehnice 1,922
Normele metodologice de aplicare a preve 1,893
Retele electrice aeriene torsadate de me 1,872
Programul sesiunii de autorizare electri 1,847
LES mt cerinte tehnice 1,768
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,759
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,724
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,699
Factura de energie electrica poate fi re 1,665
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,634
Sarbatori fara lumina 1,622
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,596
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,595
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,503
– Preturile energiei electrice pentru co 1,494
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7 1,460
Calitatea energiei electrice – extras di 1,459
La multi ani cu energie! 1,457
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 1,410
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,401
Asupra noului regulament de racordare la 1,358
Standardizarea domeniului productiei ene 1,282
Subiecte Legislatie Gradul I 1,271
Interpretarea rezultatelor sondajului de 1,267
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 1,250
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 1,240
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,238
Alimentarea fara intrerupere a consumato 1,233
LES jt cerinte tehnice 1,195
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 1,173
– Standardul de performanta pentru servi 1,136
Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de aut 1,133
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 1,130
PTA cu racord in LES 20 kV 1,080
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 1,070
Chestionar pt sondajul de opinie privind 1,063
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 1,060
Separator versus intreruptor telecomanda 1,048
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 1,021
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 1,020
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 1,014
Modernizarea distributiei energiei elect 1,002
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 998
Harta potentialului eolian 995
rezolvarea-problemei-23 984
Optiunile consumatorilor industriali pe 974
Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 967
solutia-problemei-26 963
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 961
Raport privind rezultatele examenelor de 956
– Managerul actor 916
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 885
Calitatea energiei electrice este influe 876
Diferente intre tematica sesiunii Toamna 858
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 858
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 854
Subiecte legislatie Gradele III si IV 852
Bransamente pe stil nou, gata stricate 850
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl 837
O abordare sistemică a instalaţiilor de 803
Dezintegrarea unei turbine eoliene 786
Diagrama cauza efect aplicata in energet 785
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 777
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 763
Lista formatorilor autorizati de ANRE sa 759
Experienta promotorilor utilizarii cablu 751
STEPNo montat gresit 745
Care este explicatia (1)? 727
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 711
– Contorizarea utilitatilor 710
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 709
De ce cad stalpii de iluminat public var 677
Retele electrice pe proprietati. Incalca 666
Evolutia preturilor si tarifelor regleme 663
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 630
Pana de curent a paralizat America de No 622
Cum aflam puterea unui motor fara etiche 622
Structura productiei de energie electric 602
Ghid de administrare a unui blog! 601
Avizul de amplasament 597
Andrea Bocelli 590
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 559
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 557
Baietii destepti 555
Poze LEA 20 kV realizata utilizand condu 553
Incze Andras „admira” solutii improvizat 549
Capcanele tarifelor sociale intre realit 548
Cum se stabilesc solutiile de racordare 545
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 528
Aurel se vrea pe blog! 527
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 525
UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 525
Vanzarea ee produsa in centrale eoliene 520
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 519
Nessun Dorma in interpretari celebre 517
Puterile instalate in CHE – urile din ge 513
Foren 2008 506
Energia clasică – sursă epuizabilă! 499
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 495
Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestiona 491
Parcul Eolian Fantanele santier in lucru 489
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 479
Cereri si oferte de locuri de munca 467
Tehnologiile noi impun redefinirea zonel 448
Exemplu american: gandirea pozitiva 447
Automatizarea distributiei noi frontiere 442
Incze Andras are o problema 430
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 430
Win 4 All, castiga cumparatorii avizati! 429
Costel Busuioc 427
Distributia campului electric si magneti 420
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 415
Odihna activa! 415
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 412
Is Michael Jackson alive? Polls online! 372
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 371
Vanzari si inchirieri de terenuri pentru 369
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 368
Celine Dion 365
Starea suportilor de bare in unele stati 362
Ajuta ca sa fii ajutat! 359
Preturile energiei electrice pentru cons 347
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentr 330
Facem pana iese bine (3)! 329
Amatorism cu radacini adanci! 327
Facem pana iese bine (1)! 324
Boilerul lui Nicu 319
Scump, prost si periculos! 318
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 308
Preturile energiei electrice pentru cons 306
Rezultatele sondajului de opinie privind 306
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 297
Asupra unor caracteristici ale intrerupt 294
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 293
* Mondial 285
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 283
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 282
solutia-problemei-24 281
– Sondaje de opinie 273
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 273
Coexistenta cladirilor cu LEA mt realiza 271
Viata amarata de bucurestean blocat in t 269
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 258
Structura piatei angro de energie electr 257
Emotia este si ea o forma de energie! 256
Facem pana iese bine (2)! 255
Principalii actori ai pietei angro de en 250
Obama, speranta pentru toti! 241
Servituti induse de retelele electrice p 239
Dialoguri despre poluare 233
solutia-problemei-27 230
Instalatiile electrice abandonate, peric 229
Pene de curent, debransari, deconectari 229
Criza gazului si calitatea energiei elec 223
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 221
Putem traduce WordPress in limba romana 219
Ce sa fie, ce sa fie? 219
solutia-problemei-29 218
problema-25-solutionata 217
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 217
solutia-problemei-21 216
Infrastructura energetica sustine comuni 208
Bonnie Tyler 207
Caracteristici intreruptoare jt 200
Optiuni strategice de limitare a lungimi 200
Energia Electrica o afacere rentabila si 197
Vank 1000 189
Lantul de distributie 188
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 187
Gandirea de grup 184
Dezastre previzibile! 183
Coexistenta drumurilor cu LEA mt realiza 179
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 178
The power of wind 175
Nerespectarea parametrilor de caliate ai 163
Problema lui Attila! 162
Centrala Electrica Eeoliana (CEE) Gălbio 160
ABBA take a chance on me 160
Raport accesari la 18.01.2010 155
Introduceti un videoclip in spatiul dest 144
structura-productieie-de-ee-oct-2008 142
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 142
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 139
Beijing, China Olimpiada 2008 136
rezolvarea-problemei-22 135
Craciun Fericit 2008! 133
Bine ati venit! 132
Contorizarea utilitatilor 130
Efectele golurilor de tensiune asupra re 130
rezolvarea-problemei-28 129
Sefii care aplica micromanagementul 127
Planul de comunicare asigura succesul af 124
Protectia la supratensiuni moft sau nece 121
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 118
Evolutia pretului petrolului trim I 2008 118
Cosmarul Gandului: penele de curent 116
ATR consumatorii casnici- proiect de rev 113
Dinamica preturilor petrolului si gazelo 113
Power Of Love in interpretari celebre 112
Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pen 111
principalii-participanti-la-piata-angro- 108
Declansator OEZ pentru linii electrice l 107
Solutia iesirii din criza! 107
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 105
Rolul comunicarii in afaceri 101
Corespondenta de afaceri ca instrument d 97
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 94
Oferta unica de vanzare 93
Managerul actor 92
Vank-1000 91
Top 39 al linkurilor utilizate de vizita 90
Imaginea unei organizatii pe piata 90
Coexistenta cailor ferate cu LEA mt real 89
Decizia de cumparare 88
Profilul si dipersia utilizatorilor blog 87
Transporturi la romani 86
Ordonata 43/2010 de modificare a legii e 83
Consiliul Consultativ al ANRE 80
Topul accesarilor pe articole/pagini la 80
zona-in-litigiu 79
Votul si democratia 78
Violenta si prostul gust la stirile Tv 71
Gripa AH1N1 este prost gestionata 68
Democratie schioapa vs dicatura cu fata 65
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 61
Publicitatea asociata manifestarilor spo 57
Is Pince Jackson his father’s clone? Est 56
solutiaproblemei-22 56
Clasificarea clientilor 55
rezolvarea-problemei-25 55
Zambeste vietii! 55
structura-pietei-angro-de-ee2 50
Structura pietei cu amanuntul 49
Cadouri promotionale personalizate 48
Culorile primaverii! 41
Certificate verzi 37
Statistica si dinamica numarului de acce 35
Dinamica rezervei de energie in lacuri 2 34
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 25
Hello world! 21
solutia-problemei-25 17
SECRETUL SUCCESULUI by Romulus Modoran 15
– Topul accesarilor pe articole/pagini l 15
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 14
solutia-problemei-28 14
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Mo 13
– Top 50 al cuvintelor cheie utilizate p 13
structura-pietei-angro-de-ee1 10
– Top 39 al linkurilor utilizate de vizi 10

Va propun sa analizam putin statistica oferita de  stite de monitorizare a traficului http://www.flagcounter.com/ . Conform celor declarate in oferta publica de servicii oferite de acest site sunt numarati vizitatorii o singura data, la prima accesare. Se ofera o statistica pe tari. In ultimul an am avut vizitatori din 85 de tari. Din Romania blogul a fost accesat  in perioada 06.06.2009 si 25.06.2010 de la 57066 de calculatoare diferite.

Mai jos avem un detaliu al dispersiei vizitatorilor pe state in ultimul an:

Top Denumire tara Nr de vizitatori
1. Romania 57,066
2. United States 2,520
3. Moldova, Republic of 1,096
4. Germany 558
5. Italy 332
6. Spain 266
7. France 255
8. Unknown – European Union 177
9. United Kingdom 133
10. Canada 92
11. Hungary 68
12. Austria 64
13. Belgium 44
14. Greece 39
15. Netherlands 38
16. Poland 32
17. Norway 31
18. Sweden 29
19. Portugal 26
20. Ireland 26
21. Switzerland 22
22. Czech Republic 21
23. Russian Federation 21
24. Bulgaria 17
25. Israel 16
26. Cyprus 15
27. Finland 15
28. Denmark 10
29. Ukraine 10
30. India 10
31. Iran, Islamic Republic of 9
32. Serbia 8
33. Qatar 8
34. Tunisia 8
35. Angola 8
36. Turkey 7
37. Algeria 7
38. Slovakia 7
39. Morocco 7
40. Albania 6
41. Nigeria 5
42. Japan 4
43. Colombia 4
44. China 4
45. Indonesia 4
46. Peru 4
47. Luxembourg 4
48. Libyan Arab Jamahiriya 4
49. Equatorial Guinea 4
50. Palestinian Territory, Occupied 4
51. Australia 3
52. Latvia 3
53. Saudi Arabia 3
54. Slovenia 3
55. Chile 3
56. Brazil 3
57. Vietnam 3
58. Iraq 3
59. South Africa 3
60. Mexico 3
61. Argentina 2
62. Korea, Republic of 2
63. Costa Rica 2
64. Lithuania 2
65. Estonia 1
66. Martinique 1
67. Armenia 1
68. Reunion 1
69. Mauritius 1
70. Taiwan 1
71. Kuwait 1
72. Botswana 1
73. United Arab Emirates 1
74. Oman 1
75. Monaco 1
76. Dominican Republic 1
77. Afghanistan 1
78. El Salvador 1
79. Syrian Arab Republic 1
80. Madagascar 1
81. Croatia 1
82. Bosnia and Herzegovina 1
83. Cape Verde 1
84. Lebanon 1
85. Azerbaijan 1

Mai jos avem rezultatele unei statistici interesante legate de dispersia pe localitati a ultimelor 500 de utilizatori. Satistica este oferita de http://www.statcounter.com/  (clik pe tabel pt o mai buna vizualizare) :

Informatii interesante rezulta si din analiza cailor de acces pe blog (providerilor de servicii de internet) utilizate pentru acces pe blog. Avem tot o statistica http://www.statcounter.com/  referitoare la ultimii 500 de utilizatori. Sunt convins ca daca veti face o scurta analiza a datelor veti putea trage concluzii interesante! (clik pe tabel pentru o mai buna vizualizare)

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul care ar putea suscita cele mai multe discutii: coexistenta cu cladirile.

Daca se valideaza conditiile de paralelism si de traversare pentru cladirile locuite atunci probabil ca vom avea sustinere pentru toate celelalte cazuri de coexistenta.

Plecand de la realitatea sustinuta cu buletine de incercare ca se pot atinge cu mana cablurile universale mt si conductoarele torsadate mt aflate in exploatare sub tensiune atunci acestea ar putea sa fie asimilate conductoarelor torsadate jt din pdv al conditiilor de coexistenta cu cladirile.
Dupa cum se va vedea in tabelul alaturat am prevazut chiar si posibilitatea traversarii cladirilor locuite de LEA mt realizata cu conductoare torsadate si/sau cu cablu universal mt.

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA

Overhead lines in the proximity of buildings

Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV

Overhead LV lines

LEA 20 kV

Overhead MV lines

LEA 110 kV LEA 220 kV LEA 400 kV
Clădiri (Buildings)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii

Crossing  home buiding

Numai LEA cu conductoare torsadate

(YES, only with LV ABC)

Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite  (NO, BareConductor)

Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis) (YES, only with MV ABC)

425) 525) 725)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă

Crossing  home buiding distance from antena

325) 425) 525)
Traversări clădiri nelocuite

Crossing buiding without people

Numai LEA cu conductoare torsadate (YES, only with LV ABC) 325)

LEA 20 kV cu conductoare izolate (MV ABC)25 bis

325) 425) 625)
Apropieri faţă de cladiri locuite

Close nearby homes

126) 327)

126bis)

427) 52 7) 727)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite

Close nearby buiding without people

126) 327)

126bis)

327) 427) 627)

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii (distance between bare overhead conductor and any part of buidind)

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare (Yes in the same conditions for LV and MV ABC, see figure below. The conductors should be in the exterior of marked volumes)

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (LV abc can be even mounted on the woll of the building)

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (same condition for MV abc like LV abc)

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

05/01/2010

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu cosj
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
10 kA < Icu £20 kA 0.3
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
50 kA < Icu 0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

  • nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu cosj Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Dinamica rezervei de energie in lacuri 2006-2009

16/12/2009

SGC 2002   Din raportul de monitorizare piata de energie electrica intocmit de ANRE pentru luna august 2009 am extras un grafic interesant referitor la dinamica rezervei de energie electrica in lacuri in perioada 2000-2009. In rapoartele ANRE exista foarte multe dinformatii interesante o parte din ele este important sa fie urmarite ca evolutie in timp. Anumite evenimente cu cere ne confruntam acum pot aparea ilustrate in rapoartele ANRE urmatoare dupa cum unele sinteze ca cea care face obiectul acestui articol pot constitui o bogata sursa de informatii utile. Rapoartele ANRE trebuie consultate in timpul limitat cat sunt afisate pe site www.anre.ro

Caracteristici intreruptoare jt

28/11/2009

SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

    15/11/2009

    SGC 2002

    Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

    HPIM6389

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

    HPIM6537

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig2 legatura de intindere si capa terminal

    HPIM6453

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 3 legatura de sustinere in aliniament

    HPIM6520

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

    HPIM6524

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

    HPIM6505

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

     

     

     

    Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

    01/11/2009

     Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

    Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

    Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

    Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

    Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

    Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

    Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

    Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

     

    Alte articole cu tematica sociala:

     

    Votul si democratia

     

    Solutie alternativa la eutanasiere!

     

    Solutia iesirii din criza!
    Bugetari vs privati


     

    Ajuta ca sa fii ajutat!

    22/08/2009

    SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

    In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

    Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

    Farcas Paul spune:
    15/07/2009 la 16:08   modifică

    Buna ziua,
    As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

    Cerere de oferta,

    Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
    Datele nominale ale generatorului sunt:
    -generator VDE 0530
    -typ DSG43L1-4
    -nr 6423667 A001
    -400/231 Yv
    -289 Amp
    -1500 rot/min
    -excitatie 36.8V-2.14A
    -insul class – H
    -IP 23
    -cos phi 0.8.
    Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
    Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

    Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

    Farcas Paul – Lucian
    Phone no.: +40-752 / 239-480
    Fax no.: + 40-256 / 305-297
    E-mail: paul.farcas@conti.de

     

    Monica spune:
    21/08/2009 la 15:33   modifică

    As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

    emi spune:
    27/08/2009 la 10:57   modifică

    buna ziua!
    ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

     

    Pentru Silviu!

    torsada tjt  peste cladiri

     

     

     

     

     

    interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

    Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

    09/08/2009

    SGC 2010 

    Actualizare 22.09.2014 Va sugerez in completare sa cititi si articolul : Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor unede veti putea accesa si ordinul ANRE 75/2013 [ Ord 75 13 ref finantare electrificari] care are destule puncte comune cu Ordinul 59/2013 prin care s-a aprobat : regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

    Actualizat 03.01.2014

    In sectiunea INFO CONSUMATORI ANRE asigura informatii despre o gama destul de larga de subiecte care pot intaresa consumatorii de energie electrica

    I. RACORDARE            Raspuns cadru ANRE sursa www.anre.ro  INFO CONSUMATORI
    Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice?
    Raspuns cadru
                In conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008, (noul regulament in vivoare a fost aprobat prin  Ordinul ANRE  59/2013, contine cateva modificari fata de GHR 90/2008 insa principiile si etapele sunt aceleasi. Pentru detalii va reconad sa cititi si: articolul:

    A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public ) ref Ordin 59/2013

     procesul de racordare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
                1. ETAPA PRELIMINARA DE DOCUMENTARE SI INFORMARE A VIITORULUI UTILIZATOR
                Inainte de demararea procesului propriu-zis de racordare, recomandam utilizatorul sa solicite operatorului de retea informatii privind conditiile si posibilitatile de realizare a racordarii la retea a unui anumit loc de producere sau de consum, prezentandu-i datele caracteristice ale acestuia. La solicitarea utilizatorului, operatorul de retea are obligatia de a oferii, gratuit, informatii generale privind: necesitatea obtinerii unui aviz de amplasament sau a elaborarii unui studiu de solutie, daca este cazul, posibilitatile de racordare la reteaua proprie a instalatiilor aferente locului de producere sau de consum, actiunile pe care trebuie sa le intreprinda utilizatorul si documentele aferente necesare, specifice fiecarei etape a procesului de racordare, tarifele in vigoare practicate de operatorul de retea pentru emiterea avizelor tehnice de racordare, respectiv tarifele de racordare si temeiul legal al acestora, etc.
                2. DEPUNEREA CERERII DE RACORDARE SI A DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
                Pentru obtinerea avizului tehnic de racordare si a racordarii la reteaua electrica, solicitantul se adreseaza operatorului de retea cu o cerere de racordare care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
    a) datele de identificare a locului de producere sau de consum, a utilizatorului si, daca este cazul, a imputernicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;
    b) tipul instalatiilor de la locul de producere sau de consum, pentru care se solicita racordarea: generatoare, instalatii de distributie, instalatii consumatoare etc.;
    c) data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare de la locul de producere sau de consum, puterea prevazuta a fi evacuata sau consumata si evolutia acesteia;
    d) eventuale indicatii privind grupul de masurare a energiei electrice sau informatii pentru stabilirea acestuia;
    e) declaratia pe propria raspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor si la conformitatea cu originalul a documentelor prezentate in copie, anexate cererii;

    Pentru un loc nou de consum, documentatia anexata cererii de racordare trebuie sa cuprinda:
    a) avizul de amplasament in copie, daca acesta este necesar conform reglementarilor, pentru obiectivul sau instalatia ce se realizeaza pe locul de consum respectiv;
    b) studiul de solutie pentru racordarea la reteaua electrica, daca a fost elaborat;
    c) datele tehnice si energetice caracteristice locului de consum al utilizatorului, conform reglementarilor in vigoare la data depunerii cererii de racordare, aprobate de autoritatea competenta;
    d) certificatul de urbanism in termen de valabilitate, in copie;
    e) planul de situatie la scara, cu amplasarea in zona a locului de consum, vizat de emitentul certificatului de urbanism, ca anexa la acesta, pentru constructiile noi sau pentru constructiile existente care se modifica, in copie. Pentru constructiile existente care nu se modifica este suficienta schita de amplasament, cu coordonate din care sa rezulte precis pozitia locului de consum;
    f) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau a altor autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente;
    g) actul de proprietate sau orice alt inscris care atesta dreptul de folosinta asupra terenului, incintei ori cladirii in care se constituie locul de consum pentru care se solicita racordarea, in copie. In cazul spatiilor inchiriate, este necesar si acordul notarial al proprietarului pentru executarea de lucrari in instalatiile electrice;
    h) autorizatia de construire a obiectivului, in termen de valabilitate, in copie, in situatia in care se solicita racordarea unei organizari de santier pentru realizarea acestuia.
    Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz. Cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare.
                3. EMITEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
                Avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de retea la cererea de racordare a solicitantului si contine conditiile tehnico-economice de racordare la retea.
    In termen de 7 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de racordare, operatorul de retea verifica documentatia depusa si transmite solicitantului factura de plata a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare.
    Operatorul de retea are obligatia sa emita si sa transmita solicitantului avizul tehnic de racordare, in maximum 30 de zile calendaristice de la inregistrarea documentatiei complete depuse de utilizator. Pentru cazurile in care emiterea avizului tehnic de racordare la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune se face pe baza unui studiu de solutie, termenul de emitere si transmitere a avizului tehnic se reduce la maximum 10 zile calendaristice.
    In cazul modificarii unor elemente de natura administrativa, cum ar fi: schimbarea denumirii, a datelor de identificare a locului de consum din motive administrative, schimbarea titularului locului de consum prin cumparare, mostenire etc., actualizarea avizului tehnic de racordare se face in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de catre utilizator.
                4. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE RACORDARE
                Dupa primirea ofertei de racordare, exprimata in avizul tehnic de racordare, utilizatorul poate solicita, in scris, operatorului de retea incheierea contractului de racordare. In cazurile in care nu se executa lucrari noi sau modificari ale instalatiilor de racordare existente, nu este necesar incheierea unui contract de racordare.
    Pentru realizarea racordarii, utilizatorii achita operatorului de retea, detinator al retelei electrice, tariful de racordare stabilit conform metodologiei.

    Pentru incheierea contractului de racordare, utilizatorul va anexa la cerere urmatoarele documente:
    a) copia avizului tehnic de racordare;
    b) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau alte autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente, daca este cazul;
    c) autorizatia de construire a obiectivului sau, in cazul constructiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de inchiriere, in copie;
    d) acordurile proprietarilor terenului, in original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum si pentru exercitarea de catre operatorul de retea a drepturilor de uz si de servitute asupra terenurilor afectate de instalatia de racordare (numai in cazurile in care instalatia de racordare este destinata in exclusivitate racordarii unui singur loc de producere sau de consum).
    Dupa incheierea contractului de racordare si in conditiile prevazute in acesta, operatorul de retea asigura: proiectarea, construirea si punerea in functiune a instalatiei de racordare, inclusiv realizarea in instalatiile din amonte de punctul de racordare a tuturor conditiilor tehnice pentru asigurarea capacitatii necesare in vederea preluarii consumului suplimentar solicitat de utilizator la parametrii calitativi corespunzatori normelor in vigoare.
                5. PUNEREA SUB TENSIUNE A INSTALATIILOR DE UTILIZARE
                Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice ale utilizatorilor se face, cu respectarea termenului prevazut in contractul de racordare, dupa depunerea de catre utilizator la operatorul de retea a dosarului instalatiei de utilizare intocmit de executantul acesteia si, dupa caz, incheierea conventiei de exploatare.
    Dosarul instalatiei de utilizare cuprinde, dupa caz, urmatoarele documente:
    a) declaratia executantului, prin care se confirma: respectarea cerintelor din avizul tehnic de racordare, realizarea instalatiei de utilizare in baza proiectului tehnic verificat in conditiile legii, cu respectarea normelor tehnice in vigoare la data executarii acesteia si cu indeplinirea conditiilor care permit punerea ei sub tensiune;
    b) procesele-verbale care confirma efectuarea verificarilor si receptiei la terminarea lucrarilor, cu rezultate corespunzatoare, buletine de incercari si altele asemenea.
    c) schema monofilara a instalatiei de utilizare, la nivelul necesar pentru realizarea conducerii prin dispecer, dar cel putin la nivel de interfata cu instalatia de racordare, statia de conexiuni sau tabloul general, cu precizarea protectiilor prevazute si a reglajelor acestora;
    b) schema de racordare la reteaua de utilizare a surselor proprii, avizata de operatorul de retea.
                6. PRINCIPII PENTRU REALIZAREA RACORDARII LOCUINTELOR INDIVIDUALE LA RETEAUA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE
                A. In zone in care exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
                Racordarea locuintelor se realizeaza pe baza solutiilor stabilite si consemnate in avizele tehnice de racordare emise pentru fiecare locuinta.
    Punctele de delimitare se stabilesc la bornele de iesire din contoare, montate la limita de proprietate sau pe proprietatea consumatorului, in exteriorul locuintei.
    Pentru realizarea racordarii, fiecare consumator trebuie sa incheie un contract de racordare cu operatorul de retea si sa achite acestuia tariful de racordare.
                B. In zone in care nu exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
                Realizarea retelei este finantata, de regula, de catre autoritatile publice, din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite, pentru racordarea locuintelor individuale parcurgandu-se aceleasi etape.
                Prin exceptie, realizarea retelei poate fi finantata si de unul dintre viitorii consumatori, individual sau ca imputernicit legal al unui grup de consumatori, aceasta realizandu-se de catre operatorul de retea in regimul tarifului de racordare.
                Dupa realizarea retelei, pentru racordarea locuintelor individuale se parcurg aceleasi etape, consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul retelei avand dreptul sa solicite si sa primeasca compensatii banesti de la ceilalti consumatori care se racordeaza ulterior la retea in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza unei metodologii aprobate de autoritatea competenta.
                C. Principii pentru realizarea racordarii la reteaua electrica de distributie a blocurilor de locuinte
                Pe baza datelor prezentate de finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte privind puterile absorbite, individual si pe ansamblu, operatorul de retea emite aviz tehnic de racordare pentru puterea totala necesara si in functie de care se dimensioneaza instalatia de racordare.

    Punctele de delimitare vor fi la bornele de iesire din contoare. Contoarele se monteaza centralizat, la parter sau pe palier.

    Instalatia de racordare se realizeaza de catre operatorul de retea, in baza contractului de racordare incheiat cu finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte si a tarifului de racordare achitat de acesta. Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte nu suporta costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si verificarii dosarului instalatiilor de utilizare individuale.
    Dupa realizarea instalatiei de racordare, operatorul de retea emite avizul tehnic de racordare fiecarui proprietar sau chirias al unui apartament, pentru puterea aprobata acestuia si care a fost avuta in vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru blocul respectiv, si pune sub tensiune instalatia de utilizare a acestuia. Fiecare proprietar suporta numai costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare.
    Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte isi recupereaza cheltuielile aferente racordarii la retea, din veniturile realizate prin vanzarea si/sau inchirierea apartamentelor realizate, fara a mai fi perceputa plata altor compensatii nici de catre el si nici de catre viitorii utilizatori individuali.

    Violenta si prostul gust la stirile Tv

    12/07/2009

    sgc-legitimatie Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

    Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

    Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

    Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

    Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

    Salut Cristi,

     

    Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

    Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

    Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie 

    Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

    Va multumesc!

           La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

    Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

    Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

    Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

    Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

    • „cine” sunt ei,

    • de unde vin,

    • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

    • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

              Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

    Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

    peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

    10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

    Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

    Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

    Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

    durata accesarilor

    Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

    Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

    Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

    surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

        Country Visitors Last New Visitor
    1. Romania 2,638 June 20, 2009
    2. United States 77 June 20, 2009
    3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
    4. Germany 24 June 19, 2009
    5. Italy 8 June 18, 2009
    6. Spain 8 June 18, 2009
    7. France 6 June 19, 2009
    8. United Kingdom 4 June 18, 2009
    9. Israel 3 June 15, 2009
    10. Austria 3 June 10, 2009
    11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
    12. Switzerland 2 June 16, 2009
    13. Norway 2 June 13, 2009
    14. Finland 1 June 19, 2009
    15. Czech Republic 1 June 17, 2009
    16. Algeria 1 June 17, 2009
    17. Hungary 1 June 16, 2009
    18. Ukraine 1 June 14, 2009
    19. Poland 1 June 12, 2009
    20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
    21. Belgium              1      June 8, 2009

    buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

    Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

    statistica pe orase 2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    statistica pe orase 3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    – statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

     

    WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

    cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

    Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

    Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Nr accesari pe luni si şi ani

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    2007

     

     

     

     

     

     

    2008

    17,113

    29,692

    39,650

    28,351

    29,716

    25,302

    2009

    45,447

    61,993

    76,057

    33,183

    36,030

    33,305

     

     

     Anul

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Total

    2007

     

     

     

     

    712

    13,740

    14,452

    2008

    20,984

    19,111

    33,572

    40,124

    28,713

    18,558

    330,886

    2009

     

     

     

     

     

     

    286,015

     

     

    Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Medie zilnica in an

    2007

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    47

    443

    314

    2008

    552

    1,024

    1,279

    945

    959

    843

    677

    616

    1,119

    1,294

    957

    599

    904

    2009

    1,466

    2,214

    2,453

    1,106

    1,162

    1,728

     

     

     

     

     

     

    1,680

     

     

    Situatia accesarilor din ultimile saptamani

     

    Luni

    Marti

    Miercuri

    Joi

    Vineri

    Sambata

    Duminica

    Total

    Medie zilnic in saptamana

    Variatie

    Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

    9,222

    1,317

     

    1,379

    1,136

    1,386

    1,577

    1,939

    726

    1,079

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

    8,055

    1,151

    -12.65%

    1,599

    1,283

    1,123

    1,485

    1,024

    624

    917

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

    10,074

    1,439

    25.07%

    1,946

    1,669

    1,592

    1,601

    1,340

    779

    1,147

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

    11,472

    1,639

    13.88%

    1,920

    1,689

    2,321

    1,802

    1,399

    1,129

    1,212

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

    12,775

    1,825

    11.36%

    2,434

    2,394

    2,048

    2,182

    1,765

    886

    1,066

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

    9,058

    1,719

    -5.82%

    1,858

    1,903

    1,727

    1,763

    1,343

    464

     

     

    Despre matematică

    If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

    An average is the sum of views divided by the number of days.

    We exclude days prior to the first recorded view and future days.

    Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

    Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

    Averages are rounded to the nearest integer for display.

    Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

    Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

    Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

    Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

    Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

    30/06/2009

    sgc-legitimatie Sursa site www.anre.ro  Analiza include perioada in care a fost sistat de catre Russia exportul de gaz metan prin Ucraina  catre Europa inclusiv catre Romania.

    Dati click pe grafic si se va deschide intr-o noua fereastra mai lizibil!

     

    Ev_GN_Grafic1m

    Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     

    Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                            Data______________________

                                    Calificativ_________________

                                    Evaluator__________________

                                    Nume_____________________

                                    Functia____________________

                                                                                                                                                  Dep.______________________

     

    1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

     

     
     
     

     

     

    2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

     

    a)      cu suruburile pe cordita ;

    b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

    c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

     

    3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

     

    4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

     

    Argumentati optiunea d-voastra.

      
      
      
      
      

     

    5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

     
     
     
     
     

     

     

    6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

     

    a)      20 m ;

    b)      24 m ;

    c)      3 m

     

    7. Definiti zona de protectie a RED:

     
     
     
     

     

     

          8. Definiti zona de siguranta RED:

     
     
     
     

     

     

          9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      este permisa conditionat .

     

     10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

     

    a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

    b)      uneori ;

    c)      nu .

     

    11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

     

      
     
     
     
     

     

     

    12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

     

    a)      Ol-Al neizolate ;

    b)      Ol-Al preizolate ;

    c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

    d)      Al de sectiune corespunzatoare.

     

    13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

     
     
     

     

    14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

     

    a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

    b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

    c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

     

     

    15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

     

    a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

    b)      nu ;

    c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

     

     

    16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

     

     
     
     

     

     

    17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

     
     
     

     

     

    18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

     
     
     

     

     

    19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

     

    a)      da ;

    b)       nu ;

    c)      nu e cazul.

     

     20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

     

    a)      da, neconditionat;

    b)      optional ;

    c)      nu .

     

     

     21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

     

    a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

    b)      da ;

    c)      nu .

     

     

    22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

     

    a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

    b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

    c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

     

     23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

     
     
     
     
     

     

     

      24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

     

    a)      pe fise de solutie ;

    b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

     

     

     

     25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

     
     
     
     
     
     

     

     26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

     

     
     
     
     
     
     

     

                                                              Data:

                                                              Nume si prenume:

                                                              Semnatura:

    Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

    1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

     

      
      
      
      
      

     

     

    2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

     

    a)      Da

    b)      Nu 

     

    Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

     

      
      
      

     

     

    3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

     

      
      
      
      

     

     

    4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

     

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati-va optiunea. 

      
      
      
     

     

    5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

     

    a)      2

    b)      3,5

    c)      5

     

    6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

     

    a)      1000 A

    b)      500 A

    c)      220 A

     

    7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

     

    a)      1500 m

    b)      1000 m

    c)      450 m

     

    8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

     

    a)      6

    b)      4

    c)      2

    d)      1,25

     

     

     

     

    9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

     

    Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

    Solutii in cerintele tehnice

      1.

     

        
     
     
     
     
      2.     
     
     
     
     
      3.     
     
     
     
     
      4.     
     
     
     
     
      5.     
     
     
     
     

     

     

    10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

    11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati optiunea d-voastra.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

     

    Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

     

     

     
     
     
     
     
     

     

     

                                                              Data:

                                                                                               Nume si prenume:        

     Semnatura:

    Avram Iancu solutioneaza problema 60_Toamna 2012 (ex 32_2007)

    23/02/2009

    Avram Iancu de la Cluj, vine in ajutorul Dv propunandu-va o modalitate de rezolvare a problemei 32. Urmati linkul alaturat: solutia problemei 60_Toamna 2012 (ex 32_2007)

    Succes natural la examen!

    Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

    25/01/2009

    SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

    Succes!

    Nr crt

    Enunt

    Varianta a

    Varianta b

    Varianta c

    1

    Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

    legea conservării sarcinii electrice

    Bitmap legea lui Coulomb

     legea lui Laplace

    2

    Permitivitatea este o mărime:

     electrică

     magnetică

    chimică

    3

    Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

    direct proporţională cu r

    direct proporţională cu patratul lui r

    invers proporţională cu patratul lui r

    4

    Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

    direct proporţională cu patratul distanţei

    invers proporţională cu pătratul distanţei

    direct proporţinală cu distanţa

    5

    Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

    aducerea acestuia de la infinit în pct. M

    aducerea acestuia din punctul M la origine

    transportul acestuia din pct. M la infinit

    6

    Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

    prin conducţie

    prin inducţie

    prin magnetizare

    7

    Câmpul electrostatic este descris prin:

    intensitatea câmpului electric

    inducţia electrică

    inducţia magnetică

    8

    Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

    inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

    inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

    inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

    9

    Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

     valoarea numerică 2q

    valoarea numerică q

    valoarea numerică q/2

    10

    Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

    2 C

     C/2

     C

    11

    Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

    aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

    suma capacităţilor fiecărui element în parte

    egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

    12

    Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

     suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

    diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

    diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

    13

    Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

    1/2 q V

    q V

     2 q V

    14

    Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

    V/m

    Coulomb

     Farad

    15

    Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

    aluminiu, argint, cupru

    argint, cupru, aluminiu

     aluminiu, cupru, argint

    16

    Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

    N-1 relaţii distincte

    N relaţii distincte

     N+1 relaţii distincte

    17

    A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

    L+N-1 ecuaţii distincte

    L-N +1 ecuaţii distincte

    N-L+1 ecuaţii distincte

    18

    Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

    Prima lege a lui Kirchhoff

    a doua lege a lui Kirchhoff

    Legea Joule -Lenz

    19

    Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

     liniar

     neomogen

     neliniar

    20

    Legile lui Kirchhoff se aplică:

     numai circuitelor liniare

    numai circutelor cu elemente neliniare

    circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

    21

    Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

     este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

    este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

     nu depinde de distanţa dintre conductoare

    22

    Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

    o forţă

     o tensiune

     o rezistenţă

    23

    Tesla este unitatea de măsură a:

    inducţiei magnetice

    fluxului magnetic

    intensităţii câmpului magnetic

    24

    Permeabilitatea este o mărime:

    magnetică

     electrică

    mecanică

    25

    Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

    suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

    zero

    suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

    26

    Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

    invers proporţinală cu r

    direct proporţională cu patratul lui r

    direct proporţională cu r

    27

    Henry este unitatea de măsură pentru:

    fluxul magnetic

    inductanţă

    inducţia magnetică

    28

    Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

    fluxul propriu al bobinei

    inducţia magnetică

    forţa electromotoare

    29

    Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

    1/2 L i

     1/2 Li **2

     Li

    30

    Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

    integral în câmpul magnetic din volumul torului

    integral în câmpul magnetic din afara torului

    1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

    31

    Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

    F=E/q

    F=qE

    F=q/E

    32

    Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

    R/L

    L/R

    1

    33

    Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

    RC

    R/C

    1/(RC)

    34

    Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

    este liniară

     este o egaltate

    este neliniară

    35

    Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

    impedanţă

    reluctanţă

    permeanţă

    36

    Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

    Weber

    Hertz

    Henry

    37

    Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

    amplitudinii

    perioadei

    fazei

    38

    Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

    amplitudine

    valoare efectivă

    valoarea eficace

    39

    Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

    1

    zero

    38719

    40

    Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

    termice

    chimice

    de inducţie

    41

    Puterea electrică reactivă:

    permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

    produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

    este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

    42

    Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

    defazată cu 90 de grade în urma curentului

    defazată cu 90 de grade înaintea curentului

    în fază cu curentul

    43

    Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

    reactanţa totală a circuitului X este > 0

    reactanţa totală a circuitului X este <0

    reactanţa totală a circuitului este =0

    44

    Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

    impedanţei

    rezistenţei

    reactanţei

    45

    În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

    valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

    valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

    modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

    46

    Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

    reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

    reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

    reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

    47

    În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

    numai energie activă

    energie activă şi reactivă

    numai energie reactivă

    48

    Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

    egală cu 1

    nulă

    egală cu 1/2

    49

    Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

    întotdeauna simetric

    este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

    este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

    50

    Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

    mai mici

    egale

    mai mari

    51

    Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

    suma rezistenţelor celor n rezistoare

    suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

    suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

    52

    Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

    circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

    se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

     se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

    53

    Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

    un curent – (minus) I

    un curent I

    un curent I/2

    54

    O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

    Z Y = 1

    J=YE

    Z=Y

    55

    Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

    absoarbe putere activă şi putere reactivă

    absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

    produce putere activă şi putere reactivă

    56

    Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

    corespund unor realităţi fizice

    reprezintă artificii de calcul

    numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

    57

    Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

    cuplul util

    cuplul de frânare

    oscilaţii ale rotorului

    58

    Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

    au aceleşi componete directe

    au aceleaşi componente inverse

    au aceleaşi componente homopolare

    59

    În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

    sistemul nu are componentă simetrică inversă

    sistemul nu are componentă simetrică homopolară

    sistemul are componentă simetrică inversă

    60

    Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

    impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

    impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

    impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

    61

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    62

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

    schema de secvenţă directă

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    63

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

    schema de secvenţă directă

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    64

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

    schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

    schema de secvenţă directă

    schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

    65

    Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

    întodeauna nesinusoidal

    întotdeauna sinusoidal

    nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

    66

    Regimul deformant este un regim energetic în care:

    undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

    undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

    undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

    67

    Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

    raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

    au aceeaşi perioadă

    raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

    68

    Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

    de la generator spre bobină

    întotdeuna de la bobină spre generator

    poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

    69

    Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

    mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

    sinusoidal

    mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

    70

    Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

    mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

    mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

    sinusoidal

    71

    Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

    egală

    mai mare

    mai mică

    72

    Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

    egală

    mai mică

    mai mare

    73

    Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

    puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

    puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

    pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

    74

    Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

    mărimile efective de curent sau de tensiune

    mărimile instantanee de curent sau de tensiune

    valorile medii de curent sau de tensiune

    75

    Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

    constanta de propagare a liniei

    constanta de atenuare a liniei

    constanta de distorsiune a liniei

    76

    La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

    creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

    scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

    nu se modifică

    77

    O linie electrică lungă funcţionând în gol:

    produce putere reactivă

    absoarbe putere reactivă

    nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

    78

    O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

    absoarbe putere reactivă

    produce putere reactivă

    nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

    79

    Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

    se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

    este independentă de lungimea liniei

    este independentă de tensiunea liniei

    80

    Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

    energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

    energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

    energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

    81

    O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

    care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

    funcţionând în scurtcircuit

    ca o linie funcţionând în gol

    82

    Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

    unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

    unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

    capacităţii conductorului faţă de pământ

    83

    Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

    încălzirea materialelor prin inducţie

    eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

    eliminarea distordiunilor undelor de curent

    84

    Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

    densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

    densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

    densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

    85

    Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

    se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

    se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

    se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

    86

    Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

    S=E+H

    S=HxE

    S=ExH

    87

    Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

    temperatura mediului ambiant

    tensiunea între faze

    pierderile Joule-Lenz

    88

    Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

    cu tensiunea între faze

    cu puterile active generate

    cu puterile reactive generate

    89

    Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

    curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

    tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

    apar scântei la periile colectorului

    90

    Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

    motoarele de curent continuu

    motoarele sincrone

    motoarele asincrone

    91

    Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

    permit reglarea în limite largi a turaţiei

    nu necesită întreţinere permanentă

    nu necesită instalaţii speciale de pornire

    92

    Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

    curentul mic de pornire

    pornirea fără dispozitiv de pornire

    cuplul de pornire foarte bun

    93

    Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

    prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

    prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

    prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

    94

    Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

    nu permit variaţia turaţiei în limite largi

    excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

    au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

    95

    În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

    ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

    pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

    numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

    96

    Unitatea de măsură a fluxului electric este:

    nu are denumire proprie

    se utilizează Coulombul

    Faradul

    97

    3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

    25 microF

    250 microF

    50 microF

    98

    Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

    Cs=3 C

    Cs=C/3

    Cs=C

    99

    Câmpuri fără surse sunt:

    câmpul curenţilor de conducţie

    câmpul de inducţie electrică

    câmpul de inducţie magnetică

    100

    Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

    curent electric de conducţie

    curent electric de convecţie

    curent electric de deplasare (Maxwell)

    101

    Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

    rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

    rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

    reistenţa R tinde spre zero

    102

    Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

    forţă electrocinetică

    forţă electrodinamică

    forţă magnetomotoare

    103

    Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

    forţă electromagnetică (Laplace)

    forţă electrodinamică

    forţă magnetomotoare

    104

    Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

    intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

    forţa electrromagnetică

    forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

    105

    Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

    direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

    invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

    dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

    106

    Principalele elemente feromagnetice sunt:

    Fierul, nichelul şi cobaltul

    Fierul, cuprul, zincul

    Fierul, aluminiul, cuprul

    107

    Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

    31,5 A

    44 A

    53,4 A

    108

    Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

    0.8

    0,75

    4/3

    109

    Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

    kVAr

    kVA

    kW

    110

    Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

    pur rezistiv

    pur inductiv

    pur capacitiv

    111

    Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

    doar în curent continuu

    doar în curent alternativ

    indiferent de natura circuitului

    112

    Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

    20 A

     500 A

     95 A

    113

    Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

     5 ohm

     0.66 ohm

     6 ohm

    114

    Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

     3 ohm

     1 ohm

     9 ohm

    115

    Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

     170V

     30 V

     122 V

    116

    Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

     F

     Axh

     A/h

    117

    Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

    supratensiuni

    supracurenti

    supratemperatura

    118

    Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

    supratensiunilor

    supracurentilor

    solicitarilor mecanice

    119

    Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

    Tesla

    Weber

    Farad

    120

    Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

    compensarea curentilor capacitivi

    compensarea factorului de putere

    dotari PSI

    121

    Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

    protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

    protectiei împotriva supratensiunilor

    protectiei împotriva supracurentilor

    122

    Releul termic se foloseste pentru:

    protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

    protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

    protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

    123

    Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

    scade de 1,41 ori

    ramane constanta

    creste de 1,73 ori

    124

    Când este o protectie selectiva ?

    protectia deconecteaza numai consumatorul defect

    protectia deconecteaza toti consumatorii

    protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

    125

    Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

    rezistivitate

    greutate specifica

    coeficient de dilatatie

    126

    Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

    natura materialului

    lungime, direct proportional

    masa, direct proportional

    127

    Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

    1 sau 5 A

    5 sau 10 A

    1 sau 10 A

    128

    Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

     10 V

     50 V

     100 V

    129

    La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

    creste când sarcina creste

    scade când sarcina scade

    ramâne constanta la variatia sarcinii

    130

    Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

    cresterea tensiunii peste o valoare limita

    cresterea curentului peste o valoare limita

    scaderea curentului sub o valoare limita

    131

    La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

    mai mare

    mai mica

    egala

    132

    Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

    rezistente aditionale

    shunturi

    bobine înseriate

    133

    Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

    shunturi

    rezistente aditionale

    condesatoare montate în paralel

    134

    Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

    supraîncalzirea acestuia

    suprasarcina

    reducerea puterii tranzitate

    135

    La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

    pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

    pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

    pe oricare dintre înfasurari

    136

    Câmpul magnetic poate fi produs:

    numai de magneti permanenti

    numai de electromagneti

    de magneti permanenti si de electromagneti

    137

    Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

    sub tensiune si cu curent

    cu curent fara tensiune

    fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

    138

    La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

    tensiunea de linie

    tensiunea de faza

    tensiunea zero

    139

    Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

    reducerea curentilor turbionari

    reducerea tensiunii electromotoare induse

    din motive constructive

    140

    Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

     înainte cu 90 de grade

     cu zero grade (sunt în faza)

     cu 90 de grade în urma

    141

    La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

     direct proportionala cu capacitatea

     invers proportionala cu capacitatea

     nu depinde de capacitate

    142

    În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

     de a consolida elementele fuzibile

    de a mari puterea de rupere a sigurantei

    de a mentine temperatura constanta a sigurantei

    143

    Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

     scade

     nu se modifica

     creste

    144

    Transformatoarele de masurare de curent:

     pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

     pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

     nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

    145

    Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

     împiedica circulatia curentului primar

     apar supratensiuni periculoase in secundar

     nu indica aparatele de masurare

    146

    Transformatoarele de masurare de tensiune:

     nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

     nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

     pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

    147

    Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

     încarcarea generatoarelor cu putere activa

     încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

    utilizare de compensatoare sincrone

    148

    Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

     f =n p / 60

     f = 60 n / p

     f = 60 p / n

    149

    Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

     de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

     de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

    de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

    150

    Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

    kWh

    kW

    kW/h

    151

    În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

    tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

    tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

    cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

    152

    Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

    sarcina tranformatorului este foarte mica

    curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

    când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

    153

    Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

    un regim de avarie

    un regim temporar admisibil

    un regim inadmisibil

    154

    Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

    doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

    o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

    trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

    155

    Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

     când factorul de putere =1

     când factorul de putere = 0

    când U = U max

    156

    Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

     0,4 kV

    0 V

     230 V

    157

    Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

    tensiunea de excitatie

    admisia agentului primar la turbina

    curentul statoric

    158

    La o masina electrica asincrona turatia variaza:

     cu sarcina

    cu frecventa

     cu curentul de excitatie

    159

    Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

    raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

    raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

    raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

    160

    Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

     monofazat

     trifazat

    bifazat

    161

    La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

    reducerea vibratiilor rotorului

    reducerea curentului electric absorbit de motor

    reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

    162

    O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

    retele radiale

     retele buclate cu functionare radialã

    retele buclate

    163

    Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

     cuprinse între 1 si 0

     cuprinse între -1 si 0

     diferite de marimile indicate mai sus

    164

    Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

    circulatia de putere activa

     circulatia de putere reactiva

    nici una din cele doua

    165

    Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

    patratul curentului

    patratul tensiunii

    patratul puterii active

    166

    În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:

    din motive economice

    pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice

    pentru securitatea muncii

    167

    Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:

    reduce pierderile de putere activa în retea

    simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule

    diminua consumul specific de material conductor

    168

    Energia electrica reactiva:

     este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor

     se poate transforma în energie mecanica

     se poate transforma în energie luminoasa

    169

    Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

     direct proportinala cu sectiunea conductorului

     direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului