Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Va supun atentiei schimbul de idei pe care l-am avut cu dl Marius care e suparat si pe vecinii sai ca nu coopereaza ca sa poata obtine avizul tehnic de racordare (ATR) dar si pe operatorul de distributie (OD) pentru ca insista ca dl Marius sa aiba acordul vecinilor sai pentru a traversa o cale de acces (cel mai probabil detinute in indiviziune) cu  coloana lunga de 200m pozata subteran a unui viitor bransament.

Aspectele legate de lungimea le-as trata intr-un articol dedicat! Daca insa acest amanunt conteaza in solutia data de Dv acestei spete poate fi abordat si aici

Sunt interesat sa aflu opiniile Dv asupra acestei spete! Sper ca atat OD cat si viitorul utilizator al RED sa poata beneficia de cea mai buna consultanta care sa si faca posibila realizarea instalatiei de alimentare cu energie electrica a casei dlui Marius

marius Says:
21/08/2015 la 13:57 | Răspunde   modifică

Buna ziua,

Detin un teren, iar pe acesta am o casa in constructie. Am obtinut ATR-ul. Urmeaza sa fac contractul cu ****. Racordarea de la **** la BMP este OK. Racordarea de la BMP la casa trebuie facuta utilizand cablu ingropat ce urmeaza sa se traga pe un drum de servitute cu o lungime de aproximativ 200 m.

1. Ce pot face, daca de la BMP la casa, 100m pe drumul de servitute, vecinii (din rautate) nu vor sa-mi dea acordul notarial ? De ce am nevoie de acordul vecinilor sa ma conectez la utilitati, in conditiile in care nu folosesc reteaua lor – este cablu individual ?
Mentionez ca nu trec prin fata proprietatilor lor cu cablul ce urmeaza a fi ingropat.
2. Lucrarea (sapatura) pe drumul de servitute trebuie facuta numai de catre o firma autorizata sau o pot face si cu muncitorii care in prezent construiesc casa ?

Va multumesc anticipat,
Marius.

• stoianconstantin Says:
  21/08/2015 la 16:15   modificăNeplacuta situatie!1) Prin definitie in temeiul legii energiei electrice Dv deveniti dupa racordarea la reteua de distributie publica un beneficiar „al serviciului universal” de furnizare/distrubutie ee asta insemna ca OD trebuie sa mentina racordat la RED (reteaua electrica de distributie) si alimentat cu ee bransamentul Dv atata timp cat Dv va indepliniti obligatiile contractuale legate de plata ee si mentineti instalatiile Dv in stare th corespunzatoare. Alimentandu-va cu riscuri/conditionari OD poate fi pus in situatia sa cheltuiasac mult mai mult sa va schimbe solutia de alimentare cu ee astfel incat sa isi onoreze obligatiile de asigurare a serviciului universal de distributie ee. Vezi legea ee 123/2012 art 3 pct 72, art 46 alin (2) si altele din legea ee precum si Ord ANRE 31/2013 si 59/2013.

  Daca prin absurd nu le luati acordul vecinii va pot face greutati. Au fost destul de multe cazuri. Vecinii se cearta destul de des si isi regleaza conturile in cele mai bizare moduri. Din punctul meu de vedere solicitarea DV de acord este intemeiata si dovedeste buncredinta si bunacuvinta in raport cu ceilalti coproprietari si dorinta de a aplica corect legislatia. Consider ca daca sunteti refuzat puteti obtine acest drept in instanta. OD actioneaza corect cerandu-va acest acord.

  In extremis cred ca OD ar putea accepta in loc de acordul respectiv o declaratie notariala din partea Dv prin care va asumati degrevarea OD de orice responsabilitate care ar deriva in raport cu tertii si cu Dv in ceea ce priveste eventuale pretentii ale tertilor legate de amplasarea coloanei de alimentare cu ee a imobilului Dv incluzand inclusiv autorizarea OD sa intrerupa alimentarea cu energie electrica si sa desfiinteze bransamentul finantat de Dv. Precizez ca nu este o practica curenta, ca OD nu este obligat sa accepte acesta varianta practica OD in acest caz depinzand de modul in care OD intelege sa gestioneze riscurile asociate acestei variante.

  2) Da este posibil. Aceasta „diviziune a muncii” poate face parte din negocierea pe care o veti avea cu constructorul, atestat ANRE, ales de Dv pentru executia coloanei de alimentare cu ee a impbilul din BMP amplasat la limita de proprietate.

  Succes!
  SGC

• marius Says:
  21/08/2015 la 16:51   modifică1. Mi se pare foarte ciudat sa nu te poti conecta la energia electrica din cauza unor vecini rautaciosi, in conditiile in care vorbim despre un drum de servitute si nu despre trecerea peste proprietatea/curtea lor.
  La gaze este altfel: se da o declaratie notariala prin care declari ca despagubesti investitorul initial, iar firma de gaze te conecteaza urmand a te intelege cu acesta ulterior. Daca nu te intelegi, poti ajunge in instanta, sigur.
  As aprecia foarte mult daca cineva stie o cale mai usoara de a rezolva conectarea la energie electrica pe drumul de servitute fara acordul vecinilor.2. In ceea ce priveste intrebarea 2, era vorba strict despre sapatura si intrebam daca se poate face cu muncitorii care construiesc casa, nu cu firma atestata ANRE. Inteleg ca nu se poate decat cu cineva atestat.

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti => actualizat 05.11.2019

Actualizat 05.11.2019

Pana la revizuirea completa a informatiilor (in fapt ar trebui sa scriu un nou articol!!) scot in evidenta ca este in vigoare Ordinul ANRE Ord 36 2019 de aprobare a Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice.

Ordinul ANRE 36/2019 abroga editia precedenta a metodologiei care facea obiectul Ordinului ANRE 75/2013

Ordinul 36/2029 vine cu o serie de facilitati pentru persoanele interesate de electrificari mentionez doar obligatia OD de a suporta minim 50% din costul electrificarii

La randul sau  ordinul ANRE 59 din 2 august 2013,  a fost actualizat succesiv  prin Ord ANRE  63 din 14 iulie 2014; Ord ANRE 111 din 27 iunie 2018 si Ord ANRE 15 din 20 februarie 2019 => actualizarile sunt importante! Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Informatiile de mai jos trebuie citite cu rezerva constientizand ca actualizarea precedenta a articolului a facut-o in septembrie 2014 iar intre timp legislatia a evoluat destul de mult in favoarea solicitantilor.

Textul initial al articolului:

Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilor si/sau pentru extinderea retelelor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

 Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014 =>avem Ord nou 36/2019

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica  Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare   => att exista si alte actualizari ulterioare ale Ord 59/2013 in 2018 si 2019

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:    Ord 75 13 ref finantare electrificari   => abrogat prin Ord 36/2019

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat de mult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

CPT in LEA jt

 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Procedura privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice in vecinatate de limita zonei de activitate a unor operatori de distributie

 Va semanalez publicarea pe site www.anre.ro a unei noi proceduri care reglementeaza racordarea noilor utilizatori la retelele publice de distributie a energiei electrice situate in zonele in care se invecineaza doi operatori de distributie titulari ai licentelor de distributie a ee pe arii geografice invecinate.

In opinia mea procedure incurajeaza variantele cu rapoarte cost/performata favorabile noilor utilizatori chiar daca prin acesta se realizeaza o interferenta intre zonele licentiate operatorilor de distributie:

Procedura de racordare la RED situata la limita dintre doi OD licentiati

Proiect nou pentru legea energiei electrice

Actualizare 18.08.2018 => link catre textul legii energiei electrice 123/2012:

Legea Energiei 123_2012 

Va semnalez intentia autoritatilor de modificare a legii ee. Aveti textul legii 13/2007 in vigoare in acest moment si proiectul noii legi a ee supus dezbaterii publice pe site www.anre.ro

proiect lege energie electrica 2012

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Va invit sa descoperiti elementele de noutate si sa incercam impreuna sa sa le intelegem implicatiile!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV	Pagina
I. OBIECTUL LUCRĂRII	7
1.1. Terminologie	8
1.2. Abrevieri	8
II. IPOTEZE DE CALCUL	8
1. Încărcări, gruparea încărcărilor	8
1.1. Condiţii climat –   meteorologice	8
1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate	12
1.3. Gruparea încărcărilor .	20
1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate	20
1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură	20
1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.	21
1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului	24
1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul	25
1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură	25
1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului	26
1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului	26
1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul	27
1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei	35
1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei	35
1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.	36
2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate	37
2.1. Ecuaţia de stare ..	37
2.2. Deschiderea critică .	38
2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.	45
3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate	58
3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .	58
3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate	59
3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat	63
4. Stâlpi.	69
4.1. Ipoteze de calcul .	69
4.2. Regim normal de   funcţionare	70
4.3. Regim de avarie	73
5. Fundaţii .	74
III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT	75
1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).	75
2. Calculul deschideri   nominale (An).	79
3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …	84
4. Calculul unghiului de colţ   (2).	86
5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi	88
6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii	94
7. Verificarea la avarie a stâlpului	101
IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .	103
1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu 2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri	103 110
3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate	116
4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene	117
5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat	120
6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii	123
7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane	124
8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..	128
9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.	130
10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.	131
11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.	135
12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă	141
13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare	142
14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	143
15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi	144
16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă	144
17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport	144
18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber	144
19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane	145
20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale	146
21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi	147
22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.	148
V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ	154
1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene	154
2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme	172
VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT	179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI	473
1.1. Domeniul de aplicare.	473
1.2. Organizarea şantierului	473
1.3. Pregătirea lucrării	474
1.4. Executarea lucrărilor	474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice	474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor	475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR	475
2.1. Cabluri torsadate	475
2.2. Armături	475
2.3. Stâlpi	477
2.4. Fundaţii	477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR	477
3.1. Generalităţi	477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată	477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei	477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate	478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare	480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului	480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate ……..	482
3.4. Fundaţii turnate	483
3.4.1. Trasarea gropilor	484
3.4.2. Săparea gropilor	485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea	486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului	489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ………	493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă.	494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros	495
3.5. Fundaţii burate	496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor	499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE	501
4.1. Generalităţi	501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei	501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat	503
4.4. Depozitarea stâlpilor	503
4.5. Transportul stâlpilor	503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR	505
5.1. Pregătirea stâlpilor	505
5.2. Echiparea stâlpilor	510
5.3. Plantarea stâlpilor	511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua	511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul.	512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor	517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor	517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor	518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii	519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor	519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE .	522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate	522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic	523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros.	525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată	525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate …	527
6.6. Capete terminale	533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi ….	534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate.	543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII …	546
Bibliografie   …	548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător	549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător	559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV..	571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale	641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT..	683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului	697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale.	699

Bibliografie
NTE 003/04/00	Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011	Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011	Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.
PE 105/1993	Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990	Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005	Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007	Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010	Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88	Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010	Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85	Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB	Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB	Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL	Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC	Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson	Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Buturugile si LEA 110 kV

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Stalp cu doua STEPno 20 kV

 Astazi am revazut o solutie destul de atipica care la momentul promovarii a rezolvat o improvizatie care aparent nu avea solutie:

solutia a fost folosita la iesirea dintr-o statie de transformare unde trebuia asigurat si un punct de racordare pentru un racord 20 kV LEA. Separatorul de pe varful stalpului are rol de separator de linie (sau mai general separator de derivatie). Separatorul montat vertical are rolul unui separator de sectionare al axului unui circuit LES (!) sau intr-un caz mai general separator de racord.

Evident ca un astfel de stalp trebuie tratat cu atentie la manevre existand riscul ca in caz de neatantie sa se faca manevre gresite. Nu pledez pentru acest tip de solutii dar sustin ca la nevoie putem iesi din tipare!

SGC

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Investitii preventive vs corective

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

• incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
• incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
• identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa



Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

• in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
• variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
• in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.

Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.

Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4

Succes!

SGC

Pledoarie pentru benchmarking

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

• tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
• asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
• lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

• documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
• documetare pe internet in zona informatiilor publice
• participare la simpozioane si conferinte de specialitate
• participare la expozitii
• participare la cursuri
• actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt	Intrebare	DA	NU
1	Exista abonamete la reviste de specialitate?
2	Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?
3	Exista abonamete la standarde?
4	Se cumpara des carti de specialitate?
5	Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?
6	Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?
7	Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?
8	Se cauta activ noi tehnologii?
9	Se faciliteaza participarea la cursuri?
10	Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

2010-06-07 10:39:04

 „ Buna ziua D-le Presedinte,

vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

Stimate domnule Banescu,

Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

Astfel,

 in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

 iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

 „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

 (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

 b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

 c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

(4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

 5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.” „

 Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

Situatii „atipice” din LEA mt

 Cazuistica situatiilor „atipice” din LEA mt este  surprinzator de diversificata. Unele situatii sunt pur si simplu fara explicatie in conditiile in care domeniul a fost (este!?) super reglemetat si tixist de electricieni autorizati si firme atestate. Pana la urma in fata unor realitati cu istorie consistanta te intrebi care este rostul reglementarilor atata timp cat puterea lui „merge si asa” isi face simtita forta mult prea des

Pentu a nu lungi vorba sa vedem un separator de racord care are minim 30 de ani vechime:

Pe partea dinspre axul LEA 20 kV avem o superba legatura simpla de intindere pe IsNs. In aval de separator avem o interesanta legatura simpla de intidere cu ITFs fixata mecanic direct de rama separatorului.

1.000.000 de accesari ale blogului!

Recunosc ca sunt impresionat!

 Depasirea unui milion de accesari reprezinta o performata la care nu puteam spera in noiembrie 2007 cand am realizat acest spatiu de informare si dezbateri pe probleme de energetica.

Blogul mi-a adus multe satisfactii care m-au determinat sa sustin pe parcursul a aproape 3 ani comunicarea cu specialistii SEN si cu beneficiarii muncii noastre: consumatorii de energie electrica. As puncta cateva din beneficiile pe care mi le-a adus administrarea acestui blog:

1.  am prieteni  peste tot in tara. Este impresionant sa constati departe de casa, ca oamenii te cunosc si sunt dispusi la randul lor sa iti acorde sprijinul!
2.  sunt multumit de fiecare data cand ii pot ajuta direct pe cei care imi cer sprijinul pe blog.
3.  am confirmari clare ca multe din mesajele profesionale legate de dezvoltarea RED, solutii tehnice respectiv de abordare a relatiei cu clientii au avut un ecou deosebit in tara. Internetul si-a dovedit puterea sporita de comunicare in raport cu oricare alta forma de comunicare profesionala. Din acest punct de vedere am reusit sa compensez putin efectele reducerii numarului de participari la conferintele de specialitate.
4.  testul Win-4-All a dat rezultate interesante. Foarte multi utilizatori ai blogului au acceptat sa sustina o idee propusa de mine. Am convingerea ca cei care vor avea puterea si interesul de a urmari momentul in care Win-4-all va intra in operational vor putea beneficia de avantaje importante. Cei care in aceasta perioada isi vor consolida propriile lor retele se vor felicita pentru efortul facut!

Statisticile accesarilor sunt interesante (vezi mai jos)  insa pentru mine certitudinea vizibilitatii blogului sunt cele peste 5000 de adrese de email ale utilizatorilor care  cu care am discutat direct!

Trebuie sa scot in evidenta si faptul ca incerc o insatisfactie legata de faptul ca inca n-am reusit sa stimulez colegii sa publice pe blog articole de specialitate care sa asigure un schimb de experienta mult mai intens decat il poate asigura o singura voce. Apetitul redus de comunicare profesionala coroborat cu reducerea drastica cu 70-80% a numarului de participari la conferintele si simpozioanele de specialitate, care inca se mai organizeaza in tara de cativa pasionati de energetica, spune destul de mult pentru cine  este interesat de aceste lucruri!

Inca mai sper sa pot conving specialistii SEN, care au multe de spus, ca merita sa faca efortul de comunicare publica a realizarilor si preocuparilor profesionale. Schimbul de experienta este o necesitate de care nu ne putem dispensa fiind util in egala masura atat celor care si comunica ideele cat si celor care studiaza articolele publicate si participa la dezbateri.

Pe blog am discutat despre conceptul de benchmarking: o denumire sofisticata a schimbului de experienta. Pur si simplu punad in discutie preocuparile/realizarile tale obtii feedback-ul necesar confirmarii ca esti pe durumul cel bun sau eviti sa muncesti sa „reinventezi roata”. Preluand o idee noua finisata de alt specialist poti progresa foarte mult. Investitia de timp in comunicarea profesionala ne poate fi utila tuturor. Va propun sa redescoperim  impreuna forta comunicarii profesionale. Viata noastra profesionala poate fi mai interesanta daca mizam pe comunicare!

Pentru a vedea mai bine datele din tabelele/diagaramele/fotografiile de mai jos putei da un clik pe ele si se vor deschide intro pagina noua unde se vor vedea mai clar!

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dinamica articolelor scrise in perioada nov 2009- iunie 2010 este destul de interesanta, pentru mine are si o semnificatie aparte! Probabil ca dinamica acesta are semnificatie si pentru cei care ma cunosc suficient de bine!

•  
  • iunie 2010 (1)
  • mai 2010 (5)
  • aprilie 2010 (1)
  • martie 2010 (1)
  • februarie 2010 (5)
  • ianuarie 2010 (8)
  • decembrie 2009 (4)
  • noiembrie 2009 (6)
  • octombrie 2009 (6)
  • septembrie 2009 (2)
  • august 2009 (14)
  • iulie 2009 (10)
  • iunie 2009 (3)
  • mai 2009 (9)
  • aprilie 2009 (2)
  • martie 2009 (3)
  • februarie 2009 (14)
  • ianuarie 2009 (24)
  • decembrie 2008 (10)
  • noiembrie 2008 (1)
  • octombrie 2008 (1)
  • septembrie 2008 (1)
  • august 2008 (8)
  • iulie 2008 (2)
  • iunie 2008 (8)
  • aprilie 2008 (4)
  • martie 2008 (21)
  • februarie 2008 (7)
  • ianuarie 2008 (40)
  • decembrie 2007 (48)
  • noiembrie 2007 (31)

Cele mai populare articole în ultimele toate zile până la 2010-06-25 (pe scurt)

Summarize: 7 Days 30 Days Quarter Year All Time

All Time

Titlu	Vizualizări
Home page	131,836
– aa_Autorizare electricieni	75,953
– Bine ati venit!	63,142
Chestionar norme generale de aparare imp	24,331
Tematica şi bibliografie pentru examenul	23,771
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot	20,416
Raspunsuri la primele 20 de probleme din	19,999
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara	18,580
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla	17,945
Chestionar norme metodologice de aplicar	17,939
Chestionar legea securitatii si sanatati	15,041
– Avizul tehnic de racordare la retelele	14,632
Avizul tehnic de racordare la retelele e	13,269
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind	13,219
Opinii proaspete despre examenul de auto	12,731
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni	12,064
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t	11,848
Raspunsuri la chestionarele test din leg	11,768
Normele specifice de securitate a muncii	11,686
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati	11,139
Probleme pt examenul de autorizare elect	10,430
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t	10,396
Autorizare electricieni sesiunea de prim	9,857
Tematica şi bibliografie pentru examenul	9,660
– Alimentarea fara intrerupere a consuma	9,654
Agentia Nationala Reglementare in domeni	9,027
Protectia diferentiala a bransamentelor	8,391
– aa_Cuprins	8,282
Centre de examene de autorizare electric	7,804
Sesiunea de autorizare a electricienilor	7,479
Normativ pentru proiectarea si executare	7,020
– Tehnologii moderne de constructie LEA	6,277
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim	6,088
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele	5,925
– a_Energie eoliana	5,703
Tematica si bibliografia pentru examenul	5,485
Chestionar Legea protectiei civile nr 48	5,316
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor	5,182
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele	5,101
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati	4,906
Sectiunea conductorului de nul in retele	4,878
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns	4,857
Formulele pentru calculul parametrilor s	4,549
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit	4,189
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con	4,161
Rezolvarea problemei 21	4,075
– Protectia la supratensiuni moft sau ne	4,068
electricieniprobleme20092	3,983
Compatibilizarea instalatiilor interioar	3,795
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa	3,760
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime	3,695
Informatii generale privind activitatea	3,683
Subiecte Norme Tehnice Gradul II	3,638
Legea 319/2006 legea securitatii si sana	3,594
Posturi de transformare cerinte tehnice	3,519
Blocurile de masura si protectie nu se p	3,499
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p	3,433
Introducere in problematica energiei eol	3,399
– Avizul de amplasament	3,378
Rezolvarea problemei 26	3,377
Rezolvarea problemei 25	3,302
Rezolvarea problemei 37	3,214
Rezolvarea problemei 22	3,172
Lista finala a candidatilor acceptati la	3,152
Caderea de tensiune deducerea formulelor	3,134
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare	3,116
– Calitatea energiei electrice extras di	3,065
Rezolvarea problemei 23	3,059
Rezolvarea problemei 24	3,026
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT	2,987
Rezolvarea problemei 38?	2,972
– La multi ani cu energie 2010!	2,904
Calculul curentilor de scurtcircuit in L	2,835
Intreruptoare „cap de scara”	2,752
Parcul Eolian Fantanele Vest	2,707
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m	2,669
Care sunt etapele si principiile racorda	2,656
Centre de examen sesiunea Primavara 2009	2,621
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime	2,543
Legaturi de intindere in liniile aeriene	2,465
Programul de organizare si desfasurare a	2,464
Instalaţii de legare la pământ – Bazele	2,387
Informatii generale examen de autorizare	2,380
– Regimurile deformante si dezechilibrat	2,369
Descrierea tehnologiei de construcţia şi	2,355
Rezolvarea problemei 27	2,345
Rezolvarea problemei 29	2,324
Rezolvarea problemei 33?	2,308
Rezolvarea problemei 35 ?	2,291
Avram Iancu solutioneaza problema 32	2,284
Rezolvarea problemei 28	2,191
LEA jt performante: cerinte tehnice	2,158
– Energia Electrica o afacere rentabila	2,137
Formule: parametrii electrici ai LEA	2,123
Subiecte Norme Tehnice Gradul I	2,106
– Supratensiuni o prezentare agreabila p	2,076
Rezolvarea problemei 36	2,070
Studiu de caz privind cerintele tehnice	2,059
Rezolvarea problemei 32?	2,055
Statistica candidaturilor la examenul de	2,047
Subiecte legislatie Gradul II	1,971
LEA mt cerinte tehnice	1,922
Normele metodologice de aplicare a preve	1,893
Retele electrice aeriene torsadate de me	1,872
Programul sesiunii de autorizare electri	1,847
LES mt cerinte tehnice	1,768
Asupra nevoii de instruire la schimbarea	1,759
Conventie de exploatare pentru racord ra	1,724
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot	1,699
Factura de energie electrica poate fi re	1,665
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL	1,634
Sarbatori fara lumina	1,622
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie	1,596
Dialoguri despre fermele eoliene 1	1,595
Metode moderne de dimensionarea retelelo	1,503
– Preturile energiei electrice pentru co	1,494
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7	1,460
Calitatea energiei electrice – extras di	1,459
La multi ani cu energie!	1,457
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung	1,410
Conventie pentru circuitele de alimentar	1,401
Asupra noului regulament de racordare la	1,358
Standardizarea domeniului productiei ene	1,282
Subiecte Legislatie Gradul I	1,271
Interpretarea rezultatelor sondajului de	1,267
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I	1,250
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV	1,240
Autorizare electricieni sesiunea de toam	1,238
Alimentarea fara intrerupere a consumato	1,233
LES jt cerinte tehnice	1,195
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza	1,173
– Standardul de performanta pentru servi	1,136
Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de aut	1,133
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic	1,130
PTA cu racord in LES 20 kV	1,080
Optiunile consumatorilor casnici pe piat	1,070
Chestionar pt sondajul de opinie privind	1,063
Analiza candidaturilor la extrasesiunea	1,060
Separator versus intreruptor telecomanda	1,048
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te	1,021
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto	1,020
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare	1,014
Modernizarea distributiei energiei elect	1,002
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung	998
Harta potentialului eolian	995
rezolvarea-problemei-23	984
Optiunile consumatorilor industriali pe	974
Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20	967
solutia-problemei-26	963
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac	961
Raport privind rezultatele examenelor de	956
– Managerul actor	916
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I	885
Calitatea energiei electrice este influe	876
Diferente intre tematica sesiunii Toamna	858
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i	858
Copacul potrivit la locul potrivit – dep	854
Subiecte legislatie Gradele III si IV	852
Bransamente pe stil nou, gata stricate	850
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl	837
O abordare sistemică a instalaţiilor de	803
Dezintegrarea unei turbine eoliene	786
Diagrama cauza efect aplicata in energet	785
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo	777
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit	763
Lista formatorilor autorizati de ANRE sa	759
Experienta promotorilor utilizarii cablu	751
STEPNo montat gresit	745
Care este explicatia (1)?	727
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ	711
– Contorizarea utilitatilor	710
ANRE pune in discutie: Propunere de regl	709
De ce cad stalpii de iluminat public var	677
Retele electrice pe proprietati. Incalca	666
Evolutia preturilor si tarifelor regleme	663
Tehnologii moderne de constructie LEA 20	630
Pana de curent a paralizat America de No	622
Cum aflam puterea unui motor fara etiche	622
Structura productiei de energie electric	602
Ghid de administrare a unui blog!	601
Avizul de amplasament	597
Andrea Bocelli	590
Abordarea intretinerii culoarelor de sig	559
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	557
Baietii destepti	555
Poze LEA 20 kV realizata utilizand condu	553
Incze Andras „admira” solutii improvizat	549
Capcanele tarifelor sociale intre realit	548
Cum se stabilesc solutiile de racordare	545
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer	528
Aurel se vrea pe blog!	527
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil	525
UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA	525
Vanzarea ee produsa in centrale eoliene	520
Despagubiri acordate de furnizorii de ee	519
Nessun Dorma in interpretari celebre	517
Puterile instalate in CHE – urile din ge	513
Foren 2008	506
Energia clasică – sursă epuizabilă!	499
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda	495
Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestiona	491
Parcul Eolian Fantanele santier in lucru	489
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea	479
Cereri si oferte de locuri de munca	467
Tehnologiile noi impun redefinirea zonel	448
Exemplu american: gandirea pozitiva	447
Automatizarea distributiei noi frontiere	442
Incze Andras are o problema	430
Dimensionarea puterii unui parc eolian,	430
Win 4 All, castiga cumparatorii avizati!	429
Costel Busuioc	427
Distributia campului electric si magneti	420
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de	415
Odihna activa!	415
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc	412
Is Michael Jackson alive? Polls online!	372
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa	371
Vanzari si inchirieri de terenuri pentru	369
Asupra calitatii energiei electrice: Qua	368
Celine Dion	365
Starea suportilor de bare in unele stati	362
Ajuta ca sa fii ajutat!	359
Preturile energiei electrice pentru cons	347
Raspunsuri la intrebarile si problemele	337
Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentr	330
Facem pana iese bine (3)!	329
Amatorism cu radacini adanci!	327
Facem pana iese bine (1)!	324
Boilerul lui Nicu	319
Scump, prost si periculos!	318
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare	308
Preturile energiei electrice pentru cons	306
Rezultatele sondajului de opinie privind	306
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa	297
Asupra unor caracteristici ale intrerupt	294
Rolul si locul publicitatii in ciclul de	293
* Mondial	285
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	283
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare	282
solutia-problemei-24	281
– Sondaje de opinie	273
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	273
Coexistenta cladirilor cu LEA mt realiza	271
Viata amarata de bucurestean blocat in t	269
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro	258
Structura piatei angro de energie electr	257
Emotia este si ea o forma de energie!	256
Facem pana iese bine (2)!	255
Principalii actori ai pietei angro de en	250
Obama, speranta pentru toti!	241
Servituti induse de retelele electrice p	239
Dialoguri despre poluare	233
solutia-problemei-27	230
Instalatiile electrice abandonate, peric	229
Pene de curent, debransari, deconectari	229
Criza gazului si calitatea energiei elec	223
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re	221
Putem traduce WordPress in limba romana	219
Ce sa fie, ce sa fie?	219
solutia-problemei-29	218
problema-25-solutionata	217
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare	217
solutia-problemei-21	216
Infrastructura energetica sustine comuni	208
Bonnie Tyler	207
Caracteristici intreruptoare jt	200
Optiuni strategice de limitare a lungimi	200
Energia Electrica o afacere rentabila si	197
Vank 1000	189
Lantul de distributie	188
Efectele consumurilor dezechilibrate asu	187
Gandirea de grup	184
Dezastre previzibile!	183
Coexistenta drumurilor cu LEA mt realiza	179
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	178
The power of wind	175
Nerespectarea parametrilor de caliate ai	163
Problema lui Attila!	162
Centrala Electrica Eeoliana (CEE) Gălbio	160
ABBA take a chance on me	160
Raport accesari la 18.01.2010	155
Introduceti un videoclip in spatiul dest	144
structura-productieie-de-ee-oct-2008	142
Lucrari proaste cu materiale de buna cal	142
Insereaza un sondaj de opinie in comenta	139
Beijing, China Olimpiada 2008	136
rezolvarea-problemei-22	135
Craciun Fericit 2008!	133
Bine ati venit!	132
Contorizarea utilitatilor	130
Efectele golurilor de tensiune asupra re	130
rezolvarea-problemei-28	129
Sefii care aplica micromanagementul	127
Planul de comunicare asigura succesul af	124
Protectia la supratensiuni moft sau nece	121
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs	118
Evolutia pretului petrolului trim I 2008	118
Cosmarul Gandului: penele de curent	116
ATR consumatorii casnici- proiect de rev	113
Dinamica preturilor petrolului si gazelo	113
Power Of Love in interpretari celebre	112
Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pen	111
principalii-participanti-la-piata-angro-	108
Declansator OEZ pentru linii electrice l	107
Solutia iesirii din criza!	107
Meniurile WordPress pot fi traduse in li	105
Rolul comunicarii in afaceri	101
Corespondenta de afaceri ca instrument d	97
I’m Singing in the rain, Gene Kelly	94
Oferta unica de vanzare	93
Managerul actor	92
Vank-1000	91
Top 39 al linkurilor utilizate de vizita	90
Imaginea unei organizatii pe piata	90
Coexistenta cailor ferate cu LEA mt real	89
Decizia de cumparare	88
Profilul si dipersia utilizatorilor blog	87
Transporturi la romani	86
Ordonata 43/2010 de modificare a legii e	83
Consiliul Consultativ al ANRE	80
Topul accesarilor pe articole/pagini la	80
zona-in-litigiu	79
Votul si democratia	78
Violenta si prostul gust la stirile Tv	71
Gripa AH1N1 este prost gestionata	68
Democratie schioapa vs dicatura cu fata	65
Publicitatea diminueaza riscul in afacer	61
Publicitatea asociata manifestarilor spo	57
Is Pince Jackson his father’s clone? Est	56
solutiaproblemei-22	56
Clasificarea clientilor	55
rezolvarea-problemei-25	55
Zambeste vietii!	55
structura-pietei-angro-de-ee2	50
Structura pietei cu amanuntul	49
Cadouri promotionale personalizate	48
Culorile primaverii!	41
Certificate verzi	37
Statistica si dinamica numarului de acce	35
Dinamica rezervei de energie in lacuri 2	34
– Clasificarea clientilor	31
solutia-problemei25	25
Hello world!	21
solutia-problemei-25	17
SECRETUL SUCCESULUI by Romulus Modoran	15
– Topul accesarilor pe articole/pagini l	15
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte	14
solutia-problemei-28	14
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Mo	13
– Top 50 al cuvintelor cheie utilizate p	13
structura-pietei-angro-de-ee1	10
– Top 39 al linkurilor utilizate de vizi	10

Va propun sa analizam putin statistica oferita de  stite de monitorizare a traficului http://www.flagcounter.com/ . Conform celor declarate in oferta publica de servicii oferite de acest site sunt numarati vizitatorii o singura data, la prima accesare. Se ofera o statistica pe tari. In ultimul an am avut vizitatori din 85 de tari. Din Romania blogul a fost accesat  in perioada 06.06.2009 si 25.06.2010 de la 57066 de calculatoare diferite.

Mai jos avem un detaliu al dispersiei vizitatorilor pe state in ultimul an:

Top	Denumire tara	Nr de vizitatori
1.	Romania	57,066
2.	United States	2,520
3.	Moldova, Republic of	1,096
4.	Germany	558
5.	Italy	332
6.	Spain	266
7.	France	255
8.	Unknown – European Union	177
9.	United Kingdom	133
10.	Canada	92
11.	Hungary	68
12.	Austria	64
13.	Belgium	44
14.	Greece	39
15.	Netherlands	38
16.	Poland	32
17.	Norway	31
18.	Sweden	29
19.	Portugal	26
20.	Ireland	26
21.	Switzerland	22
22.	Czech Republic	21
23.	Russian Federation	21
24.	Bulgaria	17
25.	Israel	16
26.	Cyprus	15
27.	Finland	15
28.	Denmark	10
29.	Ukraine	10
30.	India	10
31.	Iran, Islamic Republic of	9
32.	Serbia	8
33.	Qatar	8
34.	Tunisia	8
35.	Angola	8
36.	Turkey	7
37.	Algeria	7
38.	Slovakia	7
39.	Morocco	7
40.	Albania	6
41.	Nigeria	5
42.	Japan	4
43.	Colombia	4
44.	China	4
45.	Indonesia	4
46.	Peru	4
47.	Luxembourg	4
48.	Libyan Arab Jamahiriya	4
49.	Equatorial Guinea	4
50.	Palestinian Territory, Occupied	4

51.	Australia	3
52.	Latvia	3
53.	Saudi Arabia	3
54.	Slovenia	3
55.	Chile	3
56.	Brazil	3
57.	Vietnam	3
58.	Iraq	3
59.	South Africa	3
60.	Mexico	3
61.	Argentina	2
62.	Korea, Republic of	2
63.	Costa Rica	2
64.	Lithuania	2
65.	Estonia	1
66.	Martinique	1
67.	Armenia	1
68.	Reunion	1
69.	Mauritius	1
70.	Taiwan	1
71.	Kuwait	1
72.	Botswana	1
73.	United Arab Emirates	1
74.	Oman	1
75.	Monaco	1
76.	Dominican Republic	1
77.	Afghanistan	1
78.	El Salvador	1
79.	Syrian Arab Republic	1
80.	Madagascar	1
81.	Croatia	1
82.	Bosnia and Herzegovina	1
83.	Cape Verde	1
84.	Lebanon	1
85.	Azerbaijan	1

Mai jos avem rezultatele unei statistici interesante legate de dispersia pe localitati a ultimelor 500 de utilizatori. Satistica este oferita de http://www.statcounter.com/  (clik pe tabel pt o mai buna vizualizare) :

Informatii interesante rezulta si din analiza cailor de acces pe blog (providerilor de servicii de internet) utilizate pentru acces pe blog. Avem tot o statistica http://www.statcounter.com/  referitoare la ultimii 500 de utilizatori. Sunt convins ca daca veti face o scurta analiza a datelor veti putea trage concluzii interesante! (clik pe tabel pentru o mai buna vizualizare)

Solutia iesirii din criza!

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul care ar putea suscita cele mai multe discutii: coexistenta cu cladirile.

Daca se valideaza conditiile de paralelism si de traversare pentru cladirile locuite atunci probabil ca vom avea sustinere pentru toate celelalte cazuri de coexistenta.

Plecand de la realitatea sustinuta cu buletine de incercare ca se pot atinge cu mana cablurile universale mt si conductoarele torsadate mt aflate in exploatare sub tensiune atunci acestea ar putea sa fie asimilate conductoarelor torsadate jt din pdv al conditiilor de coexistenta cu cladirile.
Dupa cum se va vedea in tabelul alaturat am prevazut chiar si posibilitatea traversarii cladirilor locuite de LEA mt realizata cu conductoare torsadate si/sau cu cablu universal mt.

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Overhead lines in the proximity of buildings	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV Overhead LV lines		LEA 20 kV Overhead MV lines	LEA 110 kV	LEA 220 kV	LEA 400 kV
Clădiri (Buildings)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Crossing  home buiding	Numai LEA cu conductoare torsadate (YES, only with LV ABC)	Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite  (NO, BareConductor) Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis) (YES, only with MV ABC)		425)	525)	725)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă Crossing  home buiding distance from antena	–	–		325)	425)	525)
Traversări clădiri nelocuite Crossing buiding without people	Numai LEA cu conductoare torsadate (YES, only with LV ABC)	325) LEA 20 kV cu conductoare izolate (MV ABC)25 bis		325)	425)	625)
Apropieri faţă de cladiri locuite Close nearby homes	126)	327) 126bis)		427)	52 7)	727)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite Close nearby buiding without people	126)	327) 126bis)		327)	427)	627)

²⁵⁾ Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii (distance between bare overhead conductor and any part of buidind)

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare (Yes in the same conditions for LV and MV ABC, see figure below. The conductors should be in the exterior of marked volumes)

²⁶⁾ Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (LV abc can be even mounted on the woll of the building)

^{26 bis)} Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (same condition for MV abc like LV abc)

²⁷⁾ Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu	cosj
6 kA < Icu £ 10 kA	0.5
10 kA < Icu £20 kA	0.3
20 kA < Icu £ 50 kA	0.25
50 kA < Icu	0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

• nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu	cosj	Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA	0.5	1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA	0.3	2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA	0.25	2.1 x Icu
50 kA £ Icu	0.2	2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Dinamica rezervei de energie in lacuri 2006-2009

   Din raportul de monitorizare piata de energie electrica intocmit de ANRE pentru luna august 2009 am extras un grafic interesant referitor la dinamica rezervei de energie electrica in lacuri in perioada 2000-2009. In rapoartele ANRE exista foarte multe dinformatii interesante o parte din ele este important sa fie urmarite ca evolutie in timp. Anumite evenimente cu cere ne confruntam acum pot aparea ilustrate in rapoartele ANRE urmatoare dupa cum unele sinteze ca cea care face obiectul acestui articol pot constitui o bogata sursa de informatii utile. Rapoartele ANRE trebuie consultate in timpul limitat cat sunt afisate pe site www.anre.ro

Caracteristici intreruptoare jt

Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

Dan spune:
25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
– capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
– capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
– capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
Ce este acel ciclu la un intrerupator?
Multumesc

stoianconstantin spune:
26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
SGC

Dan spune:
26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics

Dan spune:
26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)

stoianconstantin spune:
26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
SGC

Dan, astept comentarii!

10.12.2009:

stimate domnule Constantin,

pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

cu respect,

CristianS

Capacitate nominală de rupere, Ics

Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

Ics = o – t – co – t – co, unde:
o = timpul de deschidere în condiţii de defect
t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
c = închiderea pe un defect.
După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

Capacitate de rupere maximă, Icu

Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

Icu = o – t – co

După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Căi ferate	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere
Electrificate	Nu se admite	7,50 5)	31)	7,50 5)	31)	7,50 5)
			11,502		11,502
			Hst+ 3m3)		Hst+ 3m3)
Neelectrificate	7 4)		7,50 4)		7,50 4)
	Hst		74bis)		Hst+ 3m3)
			Hst+ 3m3)

 

¹⁾ Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

²⁾ Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

³⁾ Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

^{4 )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

^{4bis )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{5 )}Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

• traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
• la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Drumuri	Trav	Apropiere	Trav	Aprop	Trav	Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale	74)	Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului	74)	15)	74)	15)
	6 )		7)		7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată	64)		74)	15)	74)	15)
			64is)
	7)		7)		7)
			7bis)

 

^{4 )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

^{4bis )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{5 )}Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

^{6 )} Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

⁷⁾ Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

^7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

• la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
• pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
• de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Linii de Tc	Distanţa pe verticală	Distanţa pe oriz	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană	0,68)	29)	3,58)	3,59	58)	59)
			0,68bis)	29bis)
Linie de Tc subterana	Nu se normează		–	510)	–	3010)
				Nu se normează10bis)

 

⁸⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

^8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

⁹⁾ Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

^9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{10 )}Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

^{10bis )}Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

• pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare)	2	3	3
		211bis)
Linie contact tramvai	4	4,5	5
		411bis
Linie contact troleibuz	2	3	3
		31bis)
Cablu purtator tramvai	2	3	3
		21bis)
Cablu purtator troleibuz	4	4	4

 

¹¹⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

^11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat	Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare	Interzis	312)	412)
Apropiere	Hst	1213)	1213)
		Hst13bis)

 

¹²⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

¹³⁾ Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

¹³⁾ Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Conducte supraterane	Trav	Aprop	Trav	Aprop	Trav	Aprop
Fluide neinflamabile	214)	hst15)	3,5014)	515)	414)	515)
			214 bis)
Fluide inflamabile	16)	515)	16)	15	16)	15
				517)		517)

 

¹⁴⁾ Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

^14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

¹⁵⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

¹⁶⁾ Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

¹⁷⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Conducte subterane	Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
	Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
	In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale	Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
	Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Cursuri de ape	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile
Traversare	18); (7) 19)	18)	719)	G+120)	719)	G+120)
	(5) 19)	(G+1) 20)	519)		519)
Apropiere	18)		12 1)		22 1)

 

¹⁸⁾ Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

¹⁹⁾ Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

²⁰⁾ G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

²¹⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri	Traversare	Aprop	Traversare	Aprop	Traversare	Aprop
	Trecere		Trecere		Trecere
Poduri	223)	223)	722)	524)	722)	524)
			323)	224bis)	323)
			223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor	223)	223)	622)	524)	622)	524)
			323)	224bis)	32 3)
			223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre	223)	223)	522)	524)	522)	524)
			323)	224bis)	323)
			223bis

 

²²⁾ Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

²³⁾ Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

^23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

²⁴⁾ Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

^24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Clădiri
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii	Numai LEA cu conductoare torsadate	Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite	425)
		Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă	–	–	325)
Traversări clădiri nelocuite	Numai LEA cu conductoare torsadate	325)	325)
		LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite	126)	327)	427)
		126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite	126)	327)	327)
		126bis)

 

²⁵⁾ Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

²⁶⁾ Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

^{26 bis)} Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

²⁷⁾ Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
	– pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
	– pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
	H st ????	7	7

 

Observatie:

• ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = H_st
• probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului
	–	1,5	6	3	6	3
				1,535)

 

 

³⁵⁾ Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi)	3,528)	528)	528)
		3,528bis)
	429)	629)	629)
		429bis)
	3,530)	3,5030)	430)

 

²⁸⁾ Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

^28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

²⁹⁾ Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

^29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

³⁰⁾ Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV			LEA 20 kV			LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri	31)	32)	33)	31)	32)	33)	31)	32)	33)
				6	4,5	2,5	6	5	3
					432bis	0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate	Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
	Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
	Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

³¹⁾ Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

³²⁾ Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

^32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

³³⁾ Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

^33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

³⁴⁾ Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
	Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV	Deschidere mai mică sau egală cu 40 m	Deschidere mai mare de 40 m
	1,50	2
	0,1 4)	0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV	Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

¹⁾ LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

²⁾ În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

³⁾ În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

⁴⁾ LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig2 legatura de intindere si capa terminal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 3 legatura de sustinere in aliniament

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

 

 

 

Democratie schioapa vs dictatura cu fata umana

 Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

 

Alte articole cu tematica sociala:

 

Votul si democratia

 

Solutie alternativa la eutanasiere!

 

Solutia iesirii din criza!

Bugetari vs privati

 

Ajuta ca sa fii ajutat!

  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

 

 

 

 

 

Istorie: Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Actualizare 12.01.2024: A decis sa il etichetez cuv atributil „Istorie” pentru ca de la data postarii/de la data ultimei actualizari au aparut multe actualizari succesive ale legislatiei si nu m-as apuca sa „umblu” prin articol:

Legea 123_2012 cu modificari din Legea 158_2023  , forma valabila la 12.01.2024 (de citit eventual in asociere cu articolul: Legea energiei o noua actualizare, noi facilitati! )

Regulament de racordare Ord 59_2013 actualizat cu Ord 63_’14 111_’18 15_’19 22_68_160_’20 17_`22_ 81_2022 133_20224_2023 Ord. 70_2023  forma valabila la 12.01.2024

Norma Th coexistenta conf Ord 239_2019 cu actualiz Ord 225_2020 si 106_2023 (1) forma valabila la 12.01.2024(de citit eventual in asociere cu articolul O noua actualizare a Normei Tehnice de coexistenta a retelelor ele ctrice fata de constructii si amenajari din proximitate Ordinul ANRE 106/2023)

NB: va semnalez ca in domeniu actualizarile se succed la perioade destul de scurte. Nu reusesc intodeauna sa tin pasul cu ele astfel incat este important sa constientizati data la care este publicat fiecare articol (o gasiti la sfarsitul articolului, inainte de sectiunea de comentarii) si sa va asigurati ca legislatia la care se face trimitere in articol  este inca in vigoare, in forma la care articolul va faciliteaza accesul.

 

Actualizare 22.09.2014 Va sugerez in completare sa cititi si articolul : Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor unede veti putea accesa si ordinul ANRE 75/2013 [ Ord 75 13 ref finantare electrificari] care are destule puncte comune cu Ordinul 59/2013 prin care s-a aprobat : regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Actualizat 03.01.2014

In sectiunea INFO CONSUMATORI ANRE asigura informatii despre o gama destul de larga de subiecte care pot intaresa consumatorii de energie electrica

I. RACORDARE            Raspuns cadru ANRE sursa www.anre.ro  INFO CONSUMATORI
Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice?
Raspuns cadru
            In conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008, (noul regulament in vivoare a fost aprobat prin  Ordinul ANRE  59/2013, contine cateva modificari fata de GHR 90/2008 insa principiile si etapele sunt aceleasi. Pentru detalii va reconad sa cititi si: articolul:

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public ) ref Ordin 59/2013

 procesul de racordare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
            1. ETAPA PRELIMINARA DE DOCUMENTARE SI INFORMARE A VIITORULUI UTILIZATOR
            Inainte de demararea procesului propriu-zis de racordare, recomandam utilizatorul sa solicite operatorului de retea informatii privind conditiile si posibilitatile de realizare a racordarii la retea a unui anumit loc de producere sau de consum, prezentandu-i datele caracteristice ale acestuia. La solicitarea utilizatorului, operatorul de retea are obligatia de a oferii, gratuit, informatii generale privind: necesitatea obtinerii unui aviz de amplasament sau a elaborarii unui studiu de solutie, daca este cazul, posibilitatile de racordare la reteaua proprie a instalatiilor aferente locului de producere sau de consum, actiunile pe care trebuie sa le intreprinda utilizatorul si documentele aferente necesare, specifice fiecarei etape a procesului de racordare, tarifele in vigoare practicate de operatorul de retea pentru emiterea avizelor tehnice de racordare, respectiv tarifele de racordare si temeiul legal al acestora, etc.
            2. DEPUNEREA CERERII DE RACORDARE SI A DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Pentru obtinerea avizului tehnic de racordare si a racordarii la reteaua electrica, solicitantul se adreseaza operatorului de retea cu o cerere de racordare care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) datele de identificare a locului de producere sau de consum, a utilizatorului si, daca este cazul, a imputernicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;
b) tipul instalatiilor de la locul de producere sau de consum, pentru care se solicita racordarea: generatoare, instalatii de distributie, instalatii consumatoare etc.;
c) data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare de la locul de producere sau de consum, puterea prevazuta a fi evacuata sau consumata si evolutia acesteia;
d) eventuale indicatii privind grupul de masurare a energiei electrice sau informatii pentru stabilirea acestuia;
e) declaratia pe propria raspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor si la conformitatea cu originalul a documentelor prezentate in copie, anexate cererii;

Pentru un loc nou de consum, documentatia anexata cererii de racordare trebuie sa cuprinda:
a) avizul de amplasament in copie, daca acesta este necesar conform reglementarilor, pentru obiectivul sau instalatia ce se realizeaza pe locul de consum respectiv;
b) studiul de solutie pentru racordarea la reteaua electrica, daca a fost elaborat;
c) datele tehnice si energetice caracteristice locului de consum al utilizatorului, conform reglementarilor in vigoare la data depunerii cererii de racordare, aprobate de autoritatea competenta;
d) certificatul de urbanism in termen de valabilitate, in copie;
e) planul de situatie la scara, cu amplasarea in zona a locului de consum, vizat de emitentul certificatului de urbanism, ca anexa la acesta, pentru constructiile noi sau pentru constructiile existente care se modifica, in copie. Pentru constructiile existente care nu se modifica este suficienta schita de amplasament, cu coordonate din care sa rezulte precis pozitia locului de consum;
f) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau a altor autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente;
g) actul de proprietate sau orice alt inscris care atesta dreptul de folosinta asupra terenului, incintei ori cladirii in care se constituie locul de consum pentru care se solicita racordarea, in copie. In cazul spatiilor inchiriate, este necesar si acordul notarial al proprietarului pentru executarea de lucrari in instalatiile electrice;
h) autorizatia de construire a obiectivului, in termen de valabilitate, in copie, in situatia in care se solicita racordarea unei organizari de santier pentru realizarea acestuia.
Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz. Cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare.
            3. EMITEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de retea la cererea de racordare a solicitantului si contine conditiile tehnico-economice de racordare la retea.
In termen de 7 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de racordare, operatorul de retea verifica documentatia depusa si transmite solicitantului factura de plata a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare.
Operatorul de retea are obligatia sa emita si sa transmita solicitantului avizul tehnic de racordare, in maximum 30 de zile calendaristice de la inregistrarea documentatiei complete depuse de utilizator. Pentru cazurile in care emiterea avizului tehnic de racordare la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune se face pe baza unui studiu de solutie, termenul de emitere si transmitere a avizului tehnic se reduce la maximum 10 zile calendaristice.
In cazul modificarii unor elemente de natura administrativa, cum ar fi: schimbarea denumirii, a datelor de identificare a locului de consum din motive administrative, schimbarea titularului locului de consum prin cumparare, mostenire etc., actualizarea avizului tehnic de racordare se face in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de catre utilizator.
            4. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE RACORDARE
            Dupa primirea ofertei de racordare, exprimata in avizul tehnic de racordare, utilizatorul poate solicita, in scris, operatorului de retea incheierea contractului de racordare. In cazurile in care nu se executa lucrari noi sau modificari ale instalatiilor de racordare existente, nu este necesar incheierea unui contract de racordare.
Pentru realizarea racordarii, utilizatorii achita operatorului de retea, detinator al retelei electrice, tariful de racordare stabilit conform metodologiei.

Pentru incheierea contractului de racordare, utilizatorul va anexa la cerere urmatoarele documente:
a) copia avizului tehnic de racordare;
b) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau alte autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente, daca este cazul;
c) autorizatia de construire a obiectivului sau, in cazul constructiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de inchiriere, in copie;
d) acordurile proprietarilor terenului, in original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum si pentru exercitarea de catre operatorul de retea a drepturilor de uz si de servitute asupra terenurilor afectate de instalatia de racordare (numai in cazurile in care instalatia de racordare este destinata in exclusivitate racordarii unui singur loc de producere sau de consum).
Dupa incheierea contractului de racordare si in conditiile prevazute in acesta, operatorul de retea asigura: proiectarea, construirea si punerea in functiune a instalatiei de racordare, inclusiv realizarea in instalatiile din amonte de punctul de racordare a tuturor conditiilor tehnice pentru asigurarea capacitatii necesare in vederea preluarii consumului suplimentar solicitat de utilizator la parametrii calitativi corespunzatori normelor in vigoare.
            5. PUNEREA SUB TENSIUNE A INSTALATIILOR DE UTILIZARE
            Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice ale utilizatorilor se face, cu respectarea termenului prevazut in contractul de racordare, dupa depunerea de catre utilizator la operatorul de retea a dosarului instalatiei de utilizare intocmit de executantul acesteia si, dupa caz, incheierea conventiei de exploatare.
Dosarul instalatiei de utilizare cuprinde, dupa caz, urmatoarele documente:
a) declaratia executantului, prin care se confirma: respectarea cerintelor din avizul tehnic de racordare, realizarea instalatiei de utilizare in baza proiectului tehnic verificat in conditiile legii, cu respectarea normelor tehnice in vigoare la data executarii acesteia si cu indeplinirea conditiilor care permit punerea ei sub tensiune;
b) procesele-verbale care confirma efectuarea verificarilor si receptiei la terminarea lucrarilor, cu rezultate corespunzatoare, buletine de incercari si altele asemenea.
c) schema monofilara a instalatiei de utilizare, la nivelul necesar pentru realizarea conducerii prin dispecer, dar cel putin la nivel de interfata cu instalatia de racordare, statia de conexiuni sau tabloul general, cu precizarea protectiilor prevazute si a reglajelor acestora;
b) schema de racordare la reteaua de utilizare a surselor proprii, avizata de operatorul de retea.
            6. PRINCIPII PENTRU REALIZAREA RACORDARII LOCUINTELOR INDIVIDUALE LA RETEAUA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE
            A. In zone in care exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Racordarea locuintelor se realizeaza pe baza solutiilor stabilite si consemnate in avizele tehnice de racordare emise pentru fiecare locuinta.
Punctele de delimitare se stabilesc la bornele de iesire din contoare, montate la limita de proprietate sau pe proprietatea consumatorului, in exteriorul locuintei.
Pentru realizarea racordarii, fiecare consumator trebuie sa incheie un contract de racordare cu operatorul de retea si sa achite acestuia tariful de racordare.
            B. In zone in care nu exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Realizarea retelei este finantata, de regula, de catre autoritatile publice, din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite, pentru racordarea locuintelor individuale parcurgandu-se aceleasi etape.
            Prin exceptie, realizarea retelei poate fi finantata si de unul dintre viitorii consumatori, individual sau ca imputernicit legal al unui grup de consumatori, aceasta realizandu-se de catre operatorul de retea in regimul tarifului de racordare.
            Dupa realizarea retelei, pentru racordarea locuintelor individuale se parcurg aceleasi etape, consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul retelei avand dreptul sa solicite si sa primeasca compensatii banesti de la ceilalti consumatori care se racordeaza ulterior la retea in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza unei metodologii aprobate de autoritatea competenta.
            C. Principii pentru realizarea racordarii la reteaua electrica de distributie a blocurilor de locuinte
            Pe baza datelor prezentate de finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte privind puterile absorbite, individual si pe ansamblu, operatorul de retea emite aviz tehnic de racordare pentru puterea totala necesara si in functie de care se dimensioneaza instalatia de racordare.

Punctele de delimitare vor fi la bornele de iesire din contoare. Contoarele se monteaza centralizat, la parter sau pe palier.

Instalatia de racordare se realizeaza de catre operatorul de retea, in baza contractului de racordare incheiat cu finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte si a tarifului de racordare achitat de acesta. Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte nu suporta costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si verificarii dosarului instalatiilor de utilizare individuale.
Dupa realizarea instalatiei de racordare, operatorul de retea emite avizul tehnic de racordare fiecarui proprietar sau chirias al unui apartament, pentru puterea aprobata acestuia si care a fost avuta in vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru blocul respectiv, si pune sub tensiune instalatia de utilizare a acestuia. Fiecare proprietar suporta numai costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare.
Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte isi recupereaza cheltuielile aferente racordarii la retea, din veniturile realizate prin vanzarea si/sau inchirierea apartamentelor realizate, fara a mai fi perceputa plata altor compensatii nici de catre el si nici de catre viitorii utilizatori individuali.

Violenta si prostul gust la stirile Tv

Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

Salut Cristi,

 

Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

• „cine” sunt ei,

• de unde vin,

• ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

• si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

– peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

– 10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

– surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

		Country	Visitors	Last New Visitor
1.		Romania	2,638	June 20, 2009
2.		United States	77	June 20, 2009
3.		Moldova, Republic of	27	June 20, 2009
4.		Germany	24	June 19, 2009
5.		Italy	8	June 18, 2009
6.		Spain	8	June 18, 2009
7.		France	6	June 19, 2009
8.		United Kingdom	4	June 18, 2009
9.		Israel	3	June 15, 2009
10.		Austria	3	June 10, 2009
11.		Unknown – European Union	2	June 19, 2009
12.		Switzerland	2	June 16, 2009
13.		Norway	2	June 13, 2009
14.		Finland	1	June 19, 2009
15.		Czech Republic	1	June 17, 2009
16.		Algeria	1	June 17, 2009
17.		Hungary	1	June 16, 2009
18.		Ukraine	1	June 14, 2009
19.		Poland	1	June 12, 2009
20.		Iran, Islamic Republic of	1	June 11, 2009

21.

Belgium

1

June 8, 2009

– buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

– WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

– cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

Anul	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun
2007
2008	17,113	29,692	39,650	28,351	29,716	25,302
2009	45,447	61,993	76,057	33,183	36,030	33,305

 

 

Anul	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Total
2007					712	13,740	14,452
2008	20,984	19,111	33,572	40,124	28,713	18,558	330,886
2009							286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

Anul	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Medie zilnica in an
2007											47	443	314
2008	552	1,024	1,279	945	959	843	677	616	1,119	1,294	957	599	904
2009	1,466	2,214	2,453	1,106	1,162	1,728							1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni	Marti	Miercuri	Joi	Vineri	Sambata	Duminica	Total	Medie zilnic in saptamana	Variatie
Mai 11	Mai 12	Mai 13	Mai 14	Mai 15	Mai 16	Mai 17	9,222	1,317
1,379	1,136	1,386	1,577	1,939	726	1,079
Mai 18	Mai 19	Mai 20	Mai 21	Mai 22	Mai 23	Mai 24	8,055	1,151	-12.65%
1,599	1,283	1,123	1,485	1,024	624	917
Mai 25	Mai 26	Mai 27	Mai 28	Mai 29	Mai 30	Mai 31	10,074	1,439	25.07%
1,946	1,669	1,592	1,601	1,340	779	1,147
Iun 1	Iun 2	Iun 3	Iun 4	Iun 5	Iun 6	Iun 7	11,472	1,639	13.88%
1,920	1,689	2,321	1,802	1,399	1,129	1,212
Iun 8	Iun 9	Iun 10	Iun 11	Iun 12	Iun 13	Iun 14	12,775	1,825	11.36%
2,434	2,394	2,048	2,182	1,765	886	1,066
Iun 15	Iun 16	Iun 17	Iun 18	Iun 19	Iun 20		9,058	1,719	-5.82%
1,858	1,903	1,727	1,763	1,343	464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

 Sursa site www.anre.ro  Analiza include perioada in care a fost sistat de catre Russia exportul de gaz metan prin Ucraina  catre Europa inclusiv catre Romania.

Dati click pe grafic si se va deschide intr-o noua fereastra mai lizibil!

 

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt.	Categoria de punct slab din LEA JT	Solutii in cerintele tehnice
1.
2.
3.
4.
5.

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Avram Iancu solutioneaza problema 60_Toamna 2012 (ex 32_2007)

Avram Iancu de la Cluj, vine in ajutorul Dv propunandu-va o modalitate de rezolvare a problemei 32. Urmati linkul alaturat: solutia problemei 60_Toamna 2012 (ex 32_2007)

Succes natural la examen!

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:	legea conservării sarcinii electrice	Bitmap legea lui Coulomb	legea lui Laplace
2	Permitivitatea este o mărime:	electrică	magnetică	chimică
3	Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:	direct proporţională cu r	direct proporţională cu patratul lui r	invers proporţională cu patratul lui r
4	Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:	direct proporţională cu patratul distanţei	invers proporţională cu pătratul distanţei	direct proporţinală cu distanţa
5	Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:	aducerea acestuia de la infinit în pct. M	aducerea acestuia din punctul M la origine	transportul acestuia din pct. M la infinit
6	Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:	prin conducţie	prin inducţie	prin magnetizare
7	Câmpul electrostatic este descris prin:	intensitatea câmpului electric	inducţia electrică	inducţia magnetică
8	Care dintre relaţiile următoare este adevărată:	inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric	inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate	inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric
9	Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:	valoarea numerică 2q	valoarea numerică q	valoarea numerică q/2
10	Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:	2 C	C/2	C
11	Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:	aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component	suma capacităţilor fiecărui element în parte	egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator
12	Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:	suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator	diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte	diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n
13	Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:	1/2 q V	q V	2 q V
14	Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:	V/m	Coulomb	Farad
15	Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:	aluminiu, argint, cupru	argint, cupru, aluminiu	aluminiu, cupru, argint
16	Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:	N-1 relaţii distincte	N relaţii distincte	N+1 relaţii distincte
17	A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:	L+N-1 ecuaţii distincte	L-N +1 ecuaţii distincte	N-L+1 ecuaţii distincte
18	Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:	Prima lege a lui Kirchhoff	a doua lege a lui Kirchhoff	Legea Joule -Lenz
19	Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:	liniar	neomogen	neliniar
20	Legile lui Kirchhoff se aplică:	numai circuitelor liniare	numai circutelor cu elemente neliniare	circuitelor liniare şi circuitelor neliniare
21	Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:	este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare	este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare	nu depinde de distanţa dintre conductoare
22	Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:	o forţă	o tensiune	o rezistenţă
23	Tesla este unitatea de măsură a:	inducţiei magnetice	fluxului magnetic	intensităţii câmpului magnetic
24	Permeabilitatea este o mărime:	magnetică	electrică	mecanică
25	Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:	suma algebrică a curenţilor care străbat conturul	zero	suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului
26	Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:	invers proporţinală cu r	direct proporţională cu patratul lui r	direct proporţională cu r
27	Henry este unitatea de măsură pentru:	fluxul magnetic	inductanţă	inducţia magnetică
28	Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent	fluxul propriu al bobinei	inducţia magnetică	forţa electromotoare
29	Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:	1/2 L i	1/2 Li **2	Li
30	Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:	integral în câmpul magnetic din volumul torului	integral în câmpul magnetic din afara torului	1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului
31	Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:	F=E/q	F=qE	F=q/E
32	Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:	R/L	L/R	1
33	Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:	RC	R/C	1/(RC)
34	Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:	este liniară	este o egaltate	este neliniară
35	Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:	impedanţă	reluctanţă	permeanţă
36	Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:	Weber	Hertz	Henry
37	Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:	amplitudinii	perioadei	fazei
38	Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:	amplitudine	valoare efectivă	valoarea eficace
39	Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:	1	zero	38719
40	Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:	termice	chimice	de inducţie
41	Puterea electrică reactivă:	permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric	produce transformarea energiei electrice în energie mecanică	este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice
42	Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:	defazată cu 90 de grade în urma curentului	defazată cu 90 de grade înaintea curentului	în fază cu curentul
43	Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:	reactanţa totală a circuitului X este > 0	reactanţa totală a circuitului X este <0	reactanţa totală a circuitului este =0
44	Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:	impedanţei	rezistenţei	reactanţei
45	În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:	valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor	valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor	modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor
46	Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:	reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale	reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă	reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă
47	În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:	numai energie activă	energie activă şi reactivă	numai energie reactivă
48	Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:	egală cu 1	nulă	egală cu 1/2
49	Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:	întotdeauna simetric	este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate	este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată
50	Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:	mai mici	egale	mai mari
51	Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:	suma rezistenţelor celor n rezistoare	suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare	suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare
52	Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):	circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică	se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate	se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.
53	Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:	un curent – (minus) I	un curent I	un curent I/2
54	O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:	Z Y = 1	J=YE	Z=Y
55	Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:	absoarbe putere activă şi putere reactivă	absoarbe putere activă şi produce putere reactivă	produce putere activă şi putere reactivă
56	Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:	corespund unor realităţi fizice	reprezintă artificii de calcul	numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice
57	Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:	cuplul util	cuplul de frânare	oscilaţii ale rotorului
58	Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:	au aceleşi componete directe	au aceleaşi componente inverse	au aceleaşi componente homopolare
59	În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:	sistemul nu are componentă simetrică inversă	sistemul nu are componentă simetrică homopolară	sistemul are componentă simetrică inversă
60	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:	impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice
61	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
62	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie	schema de secvenţă directă	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
63	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:	schema de secvenţă directă	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
64	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:	schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului	schema de secvenţă directă	schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă
65	Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:	întodeauna nesinusoidal	întotdeauna sinusoidal	nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare
66	Regimul deformant este un regim energetic în care:	undele de curent şi tensiune nu sunt periodice	undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale	undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală
67	Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:	raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare	au aceeaşi perioadă	raportul perioadelor lor este egal cu 1/2
68	Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:	de la generator spre bobină	întotdeuna de la bobină spre generator	poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului
69	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:	mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere	sinusoidal	mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere
70	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:	mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere	mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere	sinusoidal
71	Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mare	mai mică
72	Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mică	mai mare
73	Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:	puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic	puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic	pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic
74	Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:	mărimile efective de curent sau de tensiune	mărimile instantanee de curent sau de tensiune	valorile medii de curent sau de tensiune
75	Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:	constanta de propagare a liniei	constanta de atenuare a liniei	constanta de distorsiune a liniei
76	La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:	creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei	scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei	nu se modifică
77	O linie electrică lungă funcţionând în gol:	produce putere reactivă	absoarbe putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
78	O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:	absoarbe putere reactivă	produce putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
79	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:	se numeşte putere caracteristică sau putere naturală	este independentă de lungimea liniei	este independentă de tensiunea liniei
80	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:	energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează	energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă	energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă
81	O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:	care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică	funcţionând în scurtcircuit	ca o linie funcţionând în gol
82	Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:	unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor	unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului	capacităţii conductorului faţă de pământ
83	Efectul pelicular al curentului este utilizat în:	încălzirea materialelor prin inducţie	eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică	eliminarea distordiunilor undelor de curent
84	Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:	densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor	densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor	densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor
85	Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:	se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele	se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii	se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile
86	Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:	S=E+H	S=HxE	S=ExH
87	Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:	temperatura mediului ambiant	tensiunea între faze	pierderile Joule-Lenz
88	Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:	cu tensiunea între faze	cu puterile active generate	cu puterile reactive generate
89	Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.	curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult	tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale	apar scântei la periile colectorului
90	Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:	motoarele de curent continuu	motoarele sincrone	motoarele asincrone
91	Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:	permit reglarea în limite largi a turaţiei	nu necesită întreţinere permanentă	nu necesită instalaţii speciale de pornire
92	Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:	curentul mic de pornire	pornirea fără dispozitiv de pornire	cuplul de pornire foarte bun
93	Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:	prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte
94	Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:	nu permit variaţia turaţiei în limite largi	excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil	au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare
95	În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:	ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit	pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire	numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc
96	Unitatea de măsură a fluxului electric este:	nu are denumire proprie	se utilizează Coulombul	Faradul
97	3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.	25 microF	250 microF	50 microF
98	Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:	Cs=3 C	Cs=C/3	Cs=C
99	Câmpuri fără surse sunt:	câmpul curenţilor de conducţie	câmpul de inducţie electrică	câmpul de inducţie magnetică
100	Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:	curent electric de conducţie	curent electric de convecţie	curent electric de deplasare (Maxwell)
101	Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:	rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB	rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.	reistenţa R tinde spre zero
102	Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:	forţă electrocinetică	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
103	Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:	forţă electromagnetică (Laplace)	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
104	Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:	intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor	forţa electrromagnetică	forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi
105	Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:	direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic
106	Principalele elemente feromagnetice sunt:	Fierul, nichelul şi cobaltul	Fierul, cuprul, zincul	Fierul, aluminiul, cuprul
107	Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:	31,5 A	44 A	53,4 A
108	Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:	0.8	0,75	4/3
109	Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:	kVAr	kVA	kW
110	Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:	pur rezistiv	pur inductiv	pur capacitiv
111	Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:	doar în curent continuu	doar în curent alternativ	indiferent de natura circuitului
112	Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:	20 A	500 A	95 A
113	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:	5 ohm	0.66 ohm	6 ohm
114	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:	3 ohm	1 ohm	9 ohm
115	Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:	170V	30 V	122 V
116	Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:	F	Axh	A/h
117	Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:	supratensiuni	supracurenti	supratemperatura
118	Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:	supratensiunilor	supracurentilor	solicitarilor mecanice
119	Unitatea de masura a fluxului magnetic este:	Tesla	Weber	Farad
120	Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:	compensarea curentilor capacitivi	compensarea factorului de putere	dotari PSI
121	Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:	protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii	protectiei împotriva supratensiunilor	protectiei împotriva supracurentilor
122	Releul termic se foloseste pentru:	protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit	protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte	protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
123	Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:	scade de 1,41 ori	ramane constanta	creste de 1,73 ori
124	Când este o protectie selectiva ?	protectia deconecteaza numai consumatorul defect	protectia deconecteaza toti consumatorii	protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori
125	Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:	rezistivitate	greutate specifica	coeficient de dilatatie
126	Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:	natura materialului	lungime, direct proportional	masa, direct proportional
127	Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:	1 sau 5 A	5 sau 10 A	1 sau 10 A
128	Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:	10 V	50 V	100 V
129	La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:	creste când sarcina creste	scade când sarcina scade	ramâne constanta la variatia sarcinii
130	Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:	cresterea tensiunii peste o valoare limita	cresterea curentului peste o valoare limita	scaderea curentului sub o valoare limita
131	La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:	mai mare	mai mica	egala
132	Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:	rezistente aditionale	shunturi	bobine înseriate
133	Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:	shunturi	rezistente aditionale	condesatoare montate în paralel
134	Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:	supraîncalzirea acestuia	suprasarcina	reducerea puterii tranzitate
135	La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:	pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica	pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic	pe oricare dintre înfasurari
136	Câmpul magnetic poate fi produs:	numai de magneti permanenti	numai de electromagneti	de magneti permanenti si de electromagneti
137	Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:	sub tensiune si cu curent	cu curent fara tensiune	fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
138	La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:	tensiunea de linie	tensiunea de faza	tensiunea zero
139	Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:	reducerea curentilor turbionari	reducerea tensiunii electromotoare induse	din motive constructive
140	Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:	înainte cu 90 de grade	cu zero grade (sunt în faza)	cu 90 de grade în urma
141	La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:	direct proportionala cu capacitatea	invers proportionala cu capacitatea	nu depinde de capacitate
142	În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:	de a consolida elementele fuzibile	de a mari puterea de rupere a sigurantei	de a mentine temperatura constanta a sigurantei
143	Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:	scade	nu se modifica	creste
144	Transformatoarele de masurare de curent:	pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa	pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa	nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa
145	Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:	împiedica circulatia curentului primar	apar supratensiuni periculoase in secundar	nu indica aparatele de masurare
146	Transformatoarele de masurare de tensiune:	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit	pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit
147	Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:	încarcarea generatoarelor cu putere activa	încarcarea generatoarelor cu putere reactiva	utilizare de compensatoare sincrone
148	Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:	f =n p / 60	f = 60 n / p	f = 60 p / n
149	Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:	de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica	de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului	de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului
150	Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:	kWh	kW	kW/h
151	În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:	tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0	tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0	cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata
152	Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:	sarcina tranformatorului este foarte mica	curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici	când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa
153	Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:	un regim de avarie	un regim temporar admisibil	un regim inadmisibil
154	Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:	doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti	o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti	trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti
155	Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:	când factorul de putere =1	când factorul de putere = 0	când U = U max
156	Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:	0,4 kV	0 V	230 V
157	Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:	tensiunea de excitatie	admisia agentului primar la turbina	curentul statoric
158	La o masina electrica asincrona turatia variaza:	cu sarcina	cu frecventa	cu curentul de excitatie
159	Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:	raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol	raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala	raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala
160	Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:	monofazat	trifazat	bifazat
161	La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:	reducerea vibratiilor rotorului	reducerea curentului electric absorbit de motor	reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului
162	O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:	retele radiale	retele buclate cu functionare radialã	retele buclate
163	Alunecarea s a unui motor asincron are valori:	cuprinse între 1 si 0	cuprinse între -1 si 0	diferite de marimile indicate mai sus
164	Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:	circulatia de putere activa	circulatia de putere reactiva	nici una din cele doua
165	Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:	patratul curentului	patratul tensiunii	patratul puterii active
166	În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:	din motive economice	pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice	pentru securitatea muncii
167	Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:	reduce pierderile de putere activa în retea	simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule	diminua consumul specific de material conductor
168	Energia electrica reactiva:	este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor	se poate transforma în energie mecanica	se poate transforma în energie luminoasa
169	Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:	direct proportinala cu sectiunea conductorului	direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului	invers proportionala cu rezistenta conductorului
170	Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:	patratul frecventei	patratul tensiunii retelei	patratul curentului
171	În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:	creste tensiunea de alimentare a instalatiei	creste impedanta echivalenta a instalatiei	creste curentul de alimentare a instalatiei
172	Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:	de a proteja circuitul la supracurenti	de a separa vizibil un circuit	de a masura nivelul de izolatie
173	Sigurantele electrice au rolul de a:	proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata	face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu	asigura protectia personalului
174	Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:	aluminiu	cupru	ambele amit aceeasi densitate de curent
175	Reactanta supratranzitorie a unui motor este:	direct proportionala cu curentul de pornire	invers proportionala cu curentul de pornire	invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare
176	În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:	izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã	stinge arcul electric care apare in intrerupatoare	asigura ungerea mecanismelor de actionare
177	Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:	bilantul puterilor active	circulatia puterii reactive	modul de tratare a neutrului retelei
178	Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:	bobina de compensare	transformatorul	rezistorul
179	În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:	1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi	de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi	de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi
180	Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:	reducerea pierderilor Corona	reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor	reducerea curentilor de scurtcircuit
181	Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:	de limitare a curentilor de scurtcircuit	de a reduce costul instalatiei	de a reduce pierderile de putere
182	Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:	puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In	puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In	puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In
183	Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:	I = U / R	I = UxR	I = U – R
184	Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:	faza	nul de lucru	nul de protectie
185	Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:	200 Wh	400 Wh	800 Wh
186	Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:	fenomenul inductiei electromagnetice	efectul temic al curentului electric	curentii turbionari
187	Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:	curentii turbionari	efectul termic al curentului electric	forta electrostatica
188	Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:	modificarea curentului de excitatie	deschiderea apaartului director al turbinei	deconectarea rezistentei de stingere
189	În cazul conexiunii în stea la transformator:	tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza	curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza	tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza
190	Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:	curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã	curentul de linie este egal cu curentul de fazã	curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie
191	Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:	curentul creste instantaneu la valoarea U/R	curentul nu circula prin acest circuit	curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp
192	Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:	directe sau indirecte (induse)	rapide sau lente	de rezonanta sau de ferorezonanta
193	Durata de viata a lampilor cu incandescenta;	creste odata cu cresterea frecventei	scade odata cu scaderea tensiunii	scade odata cu cresterea tensiunii
194	Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:	rezistenta mare	inductanta mare	inductanta mica
195	Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:	deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã	conectarea automatã a unui transformator de rezervã	modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone
196	Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:	maritã	micsoratã	divizatã în mai multe unitãti
197	O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:	deplasarea neutrului	cresterea curentilor de scurtcircuit	nici un efect
198	Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:	u = R i	u= L di/dt	du=i/C dt
199	Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:	mai mica decât 1	putin mai mare decât 1	mult mai mare decât 1
200	Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:	forta electromotoare e si rezistenta r/n	forta electromotoare ne si rezisteta r/n	forta electromotoare e si rezistenta nr
201	Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:	teoremelor Biot-Savart	legii inductiei electromagnetice	legii circuitului magnetic
202	Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:	uniforma	mai mare în centrul conductorului	mai mare la periferia conductorului
203	Legea lui Coulomb exprimã:	forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice	fluxul electric printr-o suprafata sferica	diferenta de potential între doua puncte
204	Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:	raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii	derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct	raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Subiecte Norme Tehnice Gradul I

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
2	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
3	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
4	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
5	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
6	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
7	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
8	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
9	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
10	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
11	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
12	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
13	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
14	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
15	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
16	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
17	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
18	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
19	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
20	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
21	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
22	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
23	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
24	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
25	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
26	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
27	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
28	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
29	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
30	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
31	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
32	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
33	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
34	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
35	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
36	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
37	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
38	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
39	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
40	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
41	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
42	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
43	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
44	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
45	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
46	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
47	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
48	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
49	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
50	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
51	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
52	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
53	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
54	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
55	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
56	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
57	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
58	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
59	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
60	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
61	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
62	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
63	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
64	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
65	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
66	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
67	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
68	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
69	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
70	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
71	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
72	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
73	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
74	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
75	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
76	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
77	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
78	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
79	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
80	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
81	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
82	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
83	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
84	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
85	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
86	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
87	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
88	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
89	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
90	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
91	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
92	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
93	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
94	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
95	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
96	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
97	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
98	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
99	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
100	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
101	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
102	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
103	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
104	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
105	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
			Bitmap

Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si IVB

   Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

Succes natural!

 

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd IIB si IVB	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
2	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
3	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt	jos
4	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
5	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
6	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
7	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m	30 kV/m	20 kV/m
8	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
9	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
10	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30°	45°	60°
11	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω	4 Ω
12	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
13	Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:	cu tensiune până la 400 kV	cu tensiune până la 220 kV	cu tensiune până la 750 kV
14	Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:	numai în caz de avarie	la punerea în funcţiune (PIF)	în timpul exploatării
15	Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:	egală sau mai mare decât 2 MΩ	mai mare decât    2 MΩ	egală cu 2 MΩ
16	Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie	a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent	a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele	între circuitele independente şi pământ
17	Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:	verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei	verificări funcţionale	verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate
18	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
19	În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:	să fie mai mare decât curentul de sarcină	să corespundă curentului de sarcină	să fie mai mică decât curentul de sarcină
20	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
21	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă	se calculează pe bază de formulă
22	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5%	15%
23	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade	creşte	rămâne constant
24	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	curentul de scurtcircuit permanent Ik	curentul de scurtcircuit de şoc
25	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
26	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator	departe de generator	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ
27	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există	se calculează pe bază de formulă
28	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact	impedanţele de defect	impedanţele de scurtcircuit
29	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor	impedanţele de scurtcircuit	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
30	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică
31	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare	impedanţele elementelor componente ale reţelei	impedanţele de scurtcircuit
32	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
33	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
34	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
35	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
36	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
37	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
38	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
39	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
40	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
41	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
42	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
43	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
44	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
45	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
46	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
47	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
48	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
49	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
50	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
51	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
52	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
53	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie;	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
54	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
55	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice;	întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
56	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
57	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea;	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
58	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
59	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect
60	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
61	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
62	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat
63	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
64	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
65	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice	efecte termice	solicitări electromagnetice
66	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice	la efectele termice
67	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit	arcul electric
68	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice	se verifică la solicitări termice	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
69	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu;	părţii de oţel
70	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice
71	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului	375°C – 400°C, în funcţie de durata
72	Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:	1 an	6 luni	2 ani
73	Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:	10º C	5º C	15º C
74	Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:	100 MΩ	500 MΩ	1 MΩ
75	În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:	1,5 V	1 V	2 V
76	În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată în 24 de ore	o dată pe lună	o dată pe săptămână
77	În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată pe săptămână	de două ori pe lună	o dată pe lună
78	Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:	mai mică decât 1 MΩ	mai mare decât             1 MΩ	egală cu 1 MΩ
79	În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:	1 an	5 ani	2 ani
80	La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:	3000 Ω	2500 Ω	2000 Ω
81	Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:	valoarea măsurată la ultima PIF	50% din valoarea măsurată la ultima PIF	30% din valoarea măsurată la ultima PIF
82	Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:	1 MΩ	1,5 MΩ	2 MΩ
83	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	2000 MΩ	1000 MΩ	1500 MΩ
84	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	150 MΩ	100 MΩ	50 MΩ
85	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
86	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
87	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc
88	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative	transformatoarelor
89	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor	rezistenţele lor	reactanţele lor
90	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
91	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
92	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
93	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
94	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
96	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
97	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
98	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici	calculul tensiunii reţelei
99	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
100	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
101	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
102	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
103	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
104	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
105	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
106	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
107	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
108	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
109	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
110	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
111	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
112	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
113	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
114	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
115	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
116	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
117	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
118	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
119	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
120	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
121	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
122	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
123	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
124	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
125	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
126	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
127	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
128	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
129	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
130	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
131	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
132	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
133	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
134	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
135	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
136	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
137	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
138	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
139	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
140	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
141	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
142	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
143	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
144	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
145	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
146	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
147	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
148	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
149	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
150	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
151	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
152	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
153	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
154	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
155	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
156	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
157	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
158	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
159	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
160	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
161	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
162	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
163	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
164	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
165	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
166	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
167	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
168	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
169	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
170	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
171	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
172	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
173	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
174	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
175	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
176	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
177	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
178	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
179	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
180	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
181	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
182	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
183	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
184	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
185	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
186	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
187	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
188	Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:	valoarea eficace a tensiunii între faze:	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
189	Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:	valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale	valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)	valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
190	Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:	semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp	distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi	deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim.
191	La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:	zona meteorologică şi tipul de amplasament	presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură	doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
192	Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:	produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi	produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija	produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
193	La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:	10%	15%	5%
194	La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:	ipoteza temperaturii maxime	ipoteza încărcării cu chiciură	ipoteza vântului maxim
195	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
196	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
197	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:	16 mmp	25 mmp	30 mmp
198	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:	20 mmp	16 mmp	35 mmp
199	În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:	metal	lemn	beton armat, prefabricaţi
200	La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:	500 daN	100 daN	250 daN
201	Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:	este interzisă	este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă	este permisă necondiţionat
202	La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:	2	2,5	1,5
203	Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:	vopsire	smălţuire	zincare
204	Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:	4 m	3m	2,5 m
205	Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:	pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic	distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m	este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice
206	În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:	în coronament orizontal	în coronament vertical, în cazuri justificate	întotdeauna în coronament vertical
207	Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:	0,15 m	0,5 m	2 m
208	La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:	6 m	3 m	10 m
209	La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:	30 cm	50 cm	nu este normată
210	La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:	30 cm	nu este normată	50 cm
211	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m	circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune
212	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune	se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi	nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m	va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
213	Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:	este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact	este interzisă	este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate
214	La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:	realizarea unor fundaţii speciale	deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate	interzicerea înnădirii conductoarelor
215	La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:	se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m	nu se admite	se admite în condiţii de siguranţă mărită
216	La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:	în zona de protecţie a drumului, necondiţionat	în afara zonei de protecţie a drumului	în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord
217	La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:	0,2 m	0,1 m	nu este normată
218	LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:	linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare	se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune	armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul
219	Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m	este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei	este interzisă
220	Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă	este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia)	este interzisă
221	Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:	se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate	este interzisă	se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită”
222	Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:	respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă	în funcţie de categoria de pericol a clădirii	respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri
223	Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:	este întotdeauna interzisă	este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil)	este admisă necondiţionat
224	La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:	1 m	0,3 m	2 m
225	Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:	este întotdeauna interzisă	este permisă condiţionat	este întotdeauna permisă
226	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune
227	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp	35 mmp
228	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp
229	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
230	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV
231	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV	400 kV
232	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10%	15%
233	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
234	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
235	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
236	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
237	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
238	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
239	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
240	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
241	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
242	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei	pentru susţinerea conductoarelor
243	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3%
244	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
245	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
246	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
247	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
248	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere	foioase tari	alte specii
249	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
250	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate	în pământ prin batere cu vibraţii
251	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp
252	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
253	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice
254	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată	nu sunt necesare la executarea de LEA
255	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
256	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
257	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
258	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene	în cabină metalică sau zidită
259	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
260	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate	traversarea barelor colectoare	traversarea canalizării localităţii
261	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări;	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
262	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
263	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104	de cel puţin 3 m
264	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m	2,5 m
265	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre;	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
266	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial;	nu se admit luminatoare.
267	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16°
268	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
269	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare;	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.
270	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată;	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.
271	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei;	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
272	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat;	beton sau scândura.
273	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
274	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii;	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon
275	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m
276	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore	7 ore
277	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m
278	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA
279	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA
280	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
281	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm	30 cm
282	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone	1,4 tone
283	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi	b prin lipire	prin sudare
284	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă
285	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h	1 h 30 min
286	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
287	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE)	polietilena
288	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
289	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
290	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
291	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
292	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m
293	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8
294	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi	5 bucăţi
295	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm	30 cm
296	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice
297	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
298	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime.
299	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv;	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
300	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;	c) nu pot servi drept conductor de nul.
301	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp;	c) 2,5 mmp.
302	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
303	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
304	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
305	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m;	c)  0,9….1,0 m
306	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m;	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
307	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
308	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m;	120 m;	c)  80 m.
309	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate
310	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
311	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală
312	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală
313	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile	relee de protecţie
314	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m
315	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m
316	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
317	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective	de două ori a cutiei respective
318	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc	pătrat
319	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
320	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
321	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol
322	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
323	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV;	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;	c)  în reţelele de 110 kV
324	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.
325	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;	c) motoare sincrone
326	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr
327	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr;	c)  500 şi 2000 kVAr.
328	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale;	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
329	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92
330	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
331	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV	20 kV	110kV
332	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului
333	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă	filtre de armonici
			Bitmap

Criza gazului si calitatea energiei electrice

  Reducand la minim comentariile cred ca raspunsurile Dv la chestionarele alaturate ne vor lamuri daca criza gazului nu se va transforma in curand in „criza calitatii energiei electrice”!

Posturi de transformare cerinte tehnice

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

• tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
• proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
• posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
• zonele de protecţie, si de siguranta.
• caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
• pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

• PT Aerian  pe un stâlp din beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si stalpi de lemn/metal)

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

• PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

• PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

• Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
• Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
• Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
• Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
• Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
• La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
• Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
• Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
• Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
  • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
  • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
• Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
• Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
• Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
• La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
• Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
• Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

• 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
• Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
• In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
• Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
• In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor

• 16 kVA
• 25 kVA
• 40 kVA
• 63 kVA
• 100 kVA
• 160 kVA
• 250 kVA
• 400 kVA
• 630 kVA
• 1000 kVA
• 1600 KVA

3.2        Grupe de conexiuni

• Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
• Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

• sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
• să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
• trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

• bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.

• in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
• pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
• circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
  • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
  • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
  • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
• circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
• transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
• echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
• ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
• protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
• pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm², iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm².
• spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
• configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
• stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

•  
  • similar CD a PTA conform 5.1
  • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
  • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
  • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

•  
  • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
  • ampermeru si voltmetru inregistrator
  • masurarea energiei active si reactive
  • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

•  
  • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm².
  • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm².

•  
  • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
  • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

• racordare in bucla (PT  în cabină).
• racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

• Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
• Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
• Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

• Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
• La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

•  
  • certificatul de urbanism,
  • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
  • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
  • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
  • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
  • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
  • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES mt cerinte tehnice

1       Generalitati

Retelele electrice de distributie subterane de MT contin ansamblul circuitelor realizate din cabluri MT (20 si 6 kV) prin acre se realizeaza evacuare puterii din statiile de transformare si racordarea posturilor de transformate mt/jt.

Cablurile mt sunt utilizate pentru:

o                  racordarea LEA mt la barele statiilor de transformare, racordarea unor echipamente din cadrul statiilor de transformare 110 kV/mt, mt/mt cum ar fi transformatoare de servicii interne si baterii de condensatoare.

o                  Racordarea unor posturi la LEA mt de regula posturi in cabina de zid dar pot fi si PTA

o                  Distributia energiei electrice in mediul urban

In raport cu normativele tehnice de constructia LES mt preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES mt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA mt

2       Tipuri de reţele utilizate

2.1        Reţea radială

In acest caz circuitul LES alimenteaza doua sau mai multe posturi de transformate de la un singur capat situat pe barele mt ale unei statii de transformare 110/mt, ale unui punct de alimentare (PA) sau dintr-o LEA

Se utilizează în zone unde nu exista posibilitatea buclarii si/sau ca solutie de etapa intro zona care face parte dintr-un plan de dezvoltare.

În caz de defecţiune a cablurilor si/sau posturilor de transformare alimentate dintr-un circuit LES radial  se produce întreruperea furnizării energiei pentru ptoti consumatorii situati in aval de locul defectului pana la repararea acestuia.

2.2        Reţea buclată (petala) pe barele aceleiasi statii / punct de alimentare

Este formată dintr-un circuit LES care alimenteaza in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

Circuitul LES mt in acest caz pleaca de pe barele mt ale unei statii 110 kV/mt sau ale unui punt de alimentare si se intoarce pe aceleasi bare intro noua celula de linie. Linia trebuie să fie dimensionată la încărcarea întregii zone, pe care o alimentează. Se exploatează radial fiind de regula sectionata la mijloc.

În caz de defecţiune a ununi cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a doua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la repararea unuia dintre cabluri.

Se remarca faptul ca sursa de energie pentru distribuitorul LES tip „petala“ este una singura. In situatia in care barele mt din care este alimentat distribuitorul LES tip „petala“ se retrag din exploatare toate posturile de transformare alimentate in acesta solutie raman nealimentate pana la redarea in exploatare a barelor la care este racordat acest circuit

 

 

 

 

 

 

 

 

2.3         Retea buclata intre barele mt ale doua statii 110/mt

Este o solutie superioara celei tip petala cu care se aseamana. Diferenta o contituie faptul ca sursele din care se alimenteaza cele doua capete ale distribuitorului se afla pe barele a doua statii distincte. Putem avea acelasi tip de solutie si daca capetele distribuitorului LES sunt racordate la doua LEA alimentate din statii 110 kV/mt diferite sau in doua punte de alimentare racordate la randul lor la statii 110 kV/mt  diferite. Pe acest distribuitor LES mt (fider) sunt  alimentate in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

În caz de defecţiune a uuni cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a diua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la reparare unuia dintre cabluri.

In situatia in care se retrage din exploatere una din barele mt din care este alimentat acest distribuitor LES toate posturile de transformare vor fi alimentate din sursa ramasa in exploatare

 

MT

S1

MT

S2

 

 

 

 

2.4        Reţea LES mt cu mai multe posibilitati de buclare

Această reţea este formată din mai circuite LES mt interconectate intre ele. Aceste circuite pot avea capete in una sau mai multe statii de transformare.

La schema normala se functioneza radial. In exploatare se pot realiza diferite configuratii impuse de retragerea din exploatare programata si/sau accidentala a unor tronsoane de cablu mt si/su a inor posturi integrate in circuitele LES mt.

Este de dorit sa se stabileasca un echilibru intre dorinta de a avea o flexibilitate cat mai buna a schemei mt  si pericolul de a avea o retea prea complicata.

O astfel de retea LES mt este posibil sa permita configuratii in care sa se poata alimenta consumatorii chiar in situatia existentei a 2 sau uneori chiar mai multe cabluri defecte simultan.

Configuratiile complex buclate sunt utile in zonele urbane sau industriale care alimenteaza consumatori sensibili la intreruperi

 

3          Clasificarea tipurilor de cabluri

• Dupa materialul izolant utilizat:

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu o manta de plumb

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu trei mantale de plumb

o       cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie trifazata

•  
  • cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie monofazata. Acest tip de cablu se utilizeaza in prezent aproape in exclusivitare

·              Functie de tipul armăturii cablului în:

o             cablu armate cu armatura metalica de protectie mecanica

o             cablu fara armatura metalica de protectie menanica

·              Functie de gradul de protectie împotriva pătrunderii apei:

o       structura clasica fara masuri suplimentare impotriva patrunderii apei

o       cu  protecţie longitudinala împotriva pătrunderii a apei

o       cu protectie longitudinala si transversala împotriva pătrunderii a apei

o       execuţie antiacvatică a cablului – protecţie ridicată împotriva pătrunderii apei sub presiune

 

4          Alegerea tipului de cabluri mt utilizat in CEZ Dsitributie

In instalatiile CEZ Dsitributie exista o mare varietate de cabluri unele cu vechime de peste 40 de ani. In ultimii 20 de ani de regula s-a utilizat numai cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulata XLPE. Pe piata exista toata gama de mansoane de legatura intre cablul cu izolatie uscata si cablurile cu izolatie in ulei.

Experienta de exploatare coroborata cu faptul ca instalatiile  Operator Distributie  sunt amplasate in zone cu regim pluviometric ridicat in perioadele de primavara/toamna si/sau cu panza freatica situata la mica adancime sustine utilizarea in exclusivitate a cablurilor monofazate cu izolatie XLPE cu protectie longitudinala si radiala impotriva patrunderii apei.

La nevoie in cazuri justificate cablurile mt utilizate in CEZ Dsitributie vor avea rezistenta marita impotriva propagarii focului

 

5          Mansoane si cutii terminale

5.1         Mansonarea cablurilor cu izolatie uscata

Pe piata exista seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele; dispozitiv de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se mansoneze

5.2         Mansoane mixte ulei-uscat

De regula aceast tip de mansonare se aplica in cazul lucrarilor de mentenanta. Acest tip de manson se mai numeste si manson de stopare. Pe piata exista seturi prefabricate pentru acest tip de manson

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi. Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablurilor pe care urmaeza sa se mansoneze

 

5.3         Capete terminale pe cablurile cu izolatie uscata

Identificam doua tiuri de cutii terminale de interior (CTI) si de exterior (CTE)

Pe piata exista seturi prefabricate pentru CTI/CTE pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

In cazul CTE pentru racordarea cablurilor la celulele moderne compacte exista si varianta unor seturi prefabricate de capete terminale tip „pipa“

Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru CTE/CTI potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se realizeze capul terminal

 

6              pozarea pe stalp a cablului care asigura trecerea LEA-LES

Este vorba de partea de suprafaţă a liniilor subterane, in zona de racordare la LEA. Exista si alte situatii practice in care cablurile se pozeza aparent pe suprafete verticale (ziduri,stalpi, etc)

6.1        Pozarea cablului pe stalp

Cablurile vor fi pozate în configuraţia triunghi şi pe portiunea pozata vertical vor fi montate în brăţări de fixare a cablurilor, care vor fi repartizate uniform pe întreaga lungime de suprafaţă a cablului. În locul pătrunderii în pământ coborârea va fi protejată de o protecţie mecanică de la adâncimea 0,5m până la înălţimea 2,5m deasupea terenului. Protecţia utilizată va fi rezistentă la coroziune.

Se va avea in vedere ca in zona primei bride de fixare sa se respecte razele de curbura minime acceptate pentru cablul utilizat

6.2        Tipul cablului utilizat pentru pozare verticala

In cadrul  Operator Distributie  atat pentru lucarile de mentenanta cat si pentru modernizari se vor utiza nunai cabluri cu izolatie uscata.

De regula pe un circuit de cablu nou se utilizeaza un singur tip de cablu atat pentru portiunile de traseu in care acesta este pozat ingropat cat si pentru portiunile de traseu in care se pozeaza verical.

In cazul in care se defecteaza CTE/CTI pe un cablu in ulei, daca nu se poate inlocui tot cablul defect se va executa un manson de stopare utilizand un cablu cu izolatie usata iar capete terminale se vor executa numai pe cabluri cu izolatie uscata.

In cazul defectarii cablurilor de tansformator, indifernt de tipul cablului, acesta se va inlocui cu unul nou. In cazul lucrarilor de mentenanta se pot programa actiuni de inlocuire a cablurilor de tansformator cu cabluri cu izolatie uscata.

 

7          Reguli de pozarea cablurilor pe traseu

Lucrarile de modernizare si/sau reatatii de tip R2 se realizează pe baza proiectelor tehnice care se elaboreaza pentru fiecare lucrare. In proiecte sunt definite soluţii pentru portiunile speciale de traseu: paralelisme şi încrucişări cu reţele tehnico-edilitare şi construcţii în conformitate cu regulamentele şi normele în vigoare si se aleg traseele pentru fiecare circuit LES. Pozarea cablurilor subterane trebuie să corespundă printre altele NTE 007/2008. În general la pozare este necesar să se respecte:

·        In cazul cablurilor monofilare conductoarele se vor poza  în trefla sau in linie distantate intre ele. De regula se va utiliza pozarea in linie  pentru o protectie mai buna a cablui pe traseu,  În cazul străpungerii electrice la pozarea in probabilitatea transfornmarii unui scurtcircuit (punete la panant ) monofazat intr-unul polifaat este mai mica decat la pozarea in trefla.

·        La concentrarea unui număr mai mare de cabluri într-un traseu este necesară reducerea asigurarea unei distanţe corespunzatoare între ele, pentru a  se preveni extinderea la alte circuite a unui defect.

·        La pozarea mai multor tipuri de cabluri in starturi succesive  cablurile de înaltă tensiune sunt pozate la fundul săpăturii şi cele de joasă tensiune deasupra lor. Peste cablurile mt se va turna în acelaşi timp un strat de nisip şi vor fi separate cu plăci de beton/plastic  astfel, încât la un eventual deranjament să nu se producă deterioararea celorlalte cabluri prin arc electric.

·        În locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste locuri sunt de exemplu:

o             mansoane

o             încrucişare cu alte retele subterane

o             la traversari de drumuri si strazi

o             rezervele de cablu lasate pe traseu si/sau la iesirea din statiile si posturile de transformare precum si la coborarile de pe stalpi

o             din 50 in 50 m pe traseele liniare

o             la fiecare schimbare de directie

o       treseele de cablu mt vor fi evidentiate pe harti care se vor actualiza la fiecare mansonare in exploatere si/sau eventuala deviere de traseu

7.1        Marcaje utilizate

Sunt marcaje  pasive electronice cu circuit reglat cu raza de acţiune minimă de 1,5 m. Reglarea circuitelor  de marcare electronica este diferită pentru diverse tipuri de linii subterane  (de ex. pentru gaz, conducte de apă, linii de telecomunicaţii etc.) – pentru marcarea liniilor de curenţi tari este necesară utilizarea unui semn de marcare roşu cu frecvenţă169,8 kHz.

Borne de beton cu placa metalica de marcaj inglogata. Placi metalica de barcaj fifate cu hosurubuiri direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor, deasupra cablurilor

7.2         Principii pentru pozarea cablurilor în pământ

·        Cablurile nu trebuie să fie puse în terenuri agresive din punct de vedere chimic care au concentratii mari de saruri si acizi , în terenuri cu substanţe putregăioase şi în unele terenuri nisipoase şi pietroase. Într-un astfel de caz cablurile se vor poza în canale, tuneluri, ţevi, blocuri sau se protejează altfel împotriva acţionărilor mecanice şi chimice.

·        Cablurile se pozează în şanţuri mai adânci cu 0,2 m decât este adancimea cea mai mică stabilita in  NTE 007/2008. Acolo, unde nu se poate respecta adâncimea reglementară, cablul trebuie protejat împotriva deteriorării cu o protecţie mecanică. Distanţa cablului marginal de la obiecte de construcţie (aliniament) trebuie să fie cel puţin 0,6 m.

·        Distanţe minime orizontale permise între cabluri în cazul liniilor paralele sunt prevăzute NTE 007/2008. Dacă aceste distanţe nu se pot respecta, cablurile se vor separa cu un perete despărţitor rezistent la arcuire sau se vor poza în şanţuri pentru cabluri.

·        La încrucişare cablurile se vor separa prin cărărmizi sau cu o placă de beton. Dacă una din liniile transpuse este în şanţ de beton, a doua nu trebuie protejată în şanţ sau pentru a doua linie se pot utiliza tuburi din plastic de sectiune corespunzatoare. Distanţe verticale minime sunt prevăzute în NTE 007/2008.

·        Cabluri mt constituite din trei conductoare monopolare se pozează în pământ liniar sau în triunghi. La selectarea pozării în formă de triunghi îngust, mai întâi se pozează două cabluri unul lângă celălalt şi al treilea cablu se pozează peste ele. Poziţia cablurilor trebuie asigurată prin legare cu o banzi de plastic montate la distante de  2 până la 2,5 m între ele.

·        La pozarea liniara a cablurilor constituite din trei conductoare monopolare trebuie păstrat un spaţiu între conductoarele monopolare de 7 cm.

·        Înainte de pozarea cablului se va curăţa fundul săpăturii de particule solide şi pietre şi se va acoperi cu un strat de 10 – 14 cm de nisip microgranular, fracţiune 0 – 4 mm. La pozare capătul cablului trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii umidităţii cu un înveliş contractabil. Cablul pozat se va acoperi cu acelaşi start de nisip şi apoi cu plăci de beton sau plastic. Înălţimea stratului de nisip se măsoară de la suprafaţa cablului. În loc de plăci se poate utiliza pentru acoperire cărămidă depusă transversal sau cu o folie de avertizare, care se pune însă 30 cm sub suprafaţă. Aliniamentul trebui să acopere cablurile cel puţin 4 cm. În locuri de intrare în case, garaje etc. cablurile se protejează cu ţevi din plastic sau cu şanţuri de plastic pentru cabluri, eventual cu ţevi din beton cu deschizătură cu diametru 20 cm sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) cu deschizătură de min. 1,5D depuse pe o bază fixă. Dacă se vor utiliza ţevi din plastic sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) la pozarea liniara cablurilor se recomandă ca fiecare conductor al cablului să fie într-o ţeavă independentă cu diametru de min. 1,5D (D – diametrul cabulului deasupra mantalei). Cabluri paralele într-un şanţ comun, cu o distanţă mai mică decât 20 cm,trebuie separate cu un perete despărţitor din plăci de beton, eventual din cărămizi depuse în lungime. Este interzisă utilizarea cărămizilor găurite.

·        La cabluri se vor fixa etichete de identificare. Unitatea de constructii retele electrice  este obligată să să informeze dirigintele de santier despre inceperea lucrarilor  construcţiei şi data prognozata pentru pozarea cablului. Se vor utiliza doar acele tipuri şi secţiuni de cabluri şi tipuri care sunt standardizate. Fiecare eventuală schimbare trebuie discutată înainte de realizarea montării cu dirigintele de santier si proiectantul LES cu înregistrare în cartea tehnică a construcţiei. Înainte de acoperirea cablurilor cu nisip şi înainte de acoperirea cu pamant trebuie asigurata verificarea lucrarilor ascunse in prezenta dirigintelui de santier si a proiectantului LES.

·        Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a întreprinderii.

7.3        Principii pentru pozarea cablurilor subterane în aer şi în construcţii

·        Cablurile pot fi pozate permanent şi în aer în canale de cabluri, tuneluri şi colectoare, pe punţi sau suporturi. Se pot utiliza doar cabluri prevăzute cu o manta exterioară din material care nu propagă flacăra. În cazuri speciale de ex. la intrarea cablului pozat în pământ într-o construcţie, se poate utiliza şi un cablu cu manta exterioară PE, care însă trebuie să fie prevăzut cu vopsea neiflamabilă în partea pozată în aer.

·        Având în vedere  încărcarea termică şi solicitare dinamică în cazul scurtcircuilui este cel mai potrivit ca aceste cabluri să fie pozate în aer unul lângă altul cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între conductoare. Cabluri astfel pozate vor fi prinse de bază cu brăţări de fixare cu distanţă de maxim 0,8 m. Brăţările de fixare vor avea un separator flexibil, astfel încât cablul să nu se deformeze în timpul funcţionării. Prinderea cablurilor cu un singur conductor se poate face cu brăţări de fixare nemagnetice. La utilizarea brăţărilor de fixare din material feromagnetic circuitul lor magnetic trebuie să fie întrerupt.

·        Spaţiul între linii de cablu pozate în paralel este prevăzut de norma NTE 007/2008 La ieşirea cablului din din pământ pe stâlp cablul trebuie protejat împotriva deteriorăroii mecanice cu o manta de protecţie. Cabluri cu un singur conductor care formează un circuit de curent pentru determinarea distanţei faţă de celelalte cabluri se consideră ca fiind un cablu. Pentru încrucişare sunt valabile aceleaşi condiţii ca pentru pozare paralelă.

·        Intrarea cablurilor din pământ în clădiri şi canale se va efectua prin conductă de beton sau bloc (cu goluri pentru zidărie). Diametrul deschizăturilor trebuie să fie min. 1,5D. Împotriva extinderii incendiului se vor etanşa din partea exterioară cu nisip. Împotriva pătrunderii apei se vor etanşa cu un manşon sau cu liant potrivit.

·        Cablurile pozate vor fi marcate cu etichete în locuri, unde se încrucişează şi deviază şi la ambele capete. Se recomandă marcare şi pe parcursul traseului la o distanţă de cel puţin 20 m intre doua marcari succesive.

7.4        Controale şi probe

·        Controlul vizual se va efectua pentru prima dată după pozare şi a doua oară după acoperire cu nisip şi depunere în plăci de acoperire. Se va controla în special amplasarea semnelor de marcare şi pozarea cablurilor în transmisiuni şi alte locuri expuse. În cazul constatării unor defecţiuni nu se va efectua acoperirea cablului până la remedierea defecţiunii.

·        Calitatea pozării şi a montajului cablurilor se verifică:

o       Cu o probă de manta (doar la cabluri din plastic)

o       Cu o probă de tensiune sporita a izolaţiei de lucru

o       Prin metode de diagnosticare (nu se realizează imediat după pozare şi montaj a grupelor de cabluri, ci în termenul cel mai apropiat planificat pentru diagnosticarea cablurilor conform programului de mentenanta)

În cazul constatării deteriorării mantalei cablul nu se va acoperi până la remediere. Trebuie să se verifice, dacă la deteriorarea mantalei nu s-a produs şi deteriorarea izolaţiei. În cazul deterioarării şi a izolaţiei trebuie remediată nu doar mantaua, dar şi izolaţia cablului prin mansonare. În cazul în care prin mantaua deteriorată pătrunde apa, se va tăia partea umedă a cablului şi se va inlocui cu o bucata de cablu nou de lungime corespunzatoare.

În cazul constatării unei defecţiuni în oricare fază de pregătire şi realizare a pozării până la punerea în funcţiune se iniţiază gestionarea remedierii acesteia.

7.5        Selectarea constructorului LES mt

In caitele de sarcini pentru executia LES mt se vor include si urmatoarele criterii de eligibilitate a constructorului:

·        Sa aiba in dotare role de linie si colt pentru tragerea cablului

·        Personal calificat la furnizorii de seturi pentru mansoane si cutii terminale si/sau la producatorul de cabluri

·        Experienta similara in executia LES

·        Dotare pentru ridicari topometrice si/sau contracte cu unitati de profil pentru digitizarea traseului LES si figurarea pe harti topocadastrale

Evaluarea capabilitatii tehnice a ofertantilor va fi efectuată de specialisti cu experienta in realizarea si exploatarea circuitelor LES mt. În evaluare se iau în considerare relaţiile actuale cu furnizorul, eventual referinţe despre linii subterane realizate. Evaluarea se va prezenta comisiei de licitatii sub forma unui refeat de evaluare

8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES intre  Operator Distributie  si terti se va face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES/LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei circuit mt vizat de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei circuit mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardurilor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

9          cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

•  
  • certificatul de urbanism,
  • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
  • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
  • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
  • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
  • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
  • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cablurilor cu nisip se vor face masuratorile topocadastrale dispuse la capitolul 7.2 lista coordonatelor traseului cablului masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a traseului de cablu

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES jt cerinte tehnice

   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare

Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

• modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
  • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
  • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
  • cu izolatie şi înveliş din PVC
• dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
  • cabluri din  Al
  • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

• Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
• Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
• Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
• Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
• Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
• Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
• Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
• Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

• LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
• La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
• Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
• Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
• Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
• Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
•  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
• rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
• Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

• Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
• Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
• Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
• Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
• Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
• Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
• Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
• Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.

8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*I_n) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*I_n). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

Opinii proaspete despre examenul de autorizare

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Presupun ca impresiile tale despre examen vor fi interesante pentru multa lume …!

Nu uita ca ai accesat cu mult interes aceasta pagina! Deocamdata nu este nicio opinie! Sper ca dupa examen nu vei uita sa-ti scrii parerea poate chiar ajuti pe cineva! Iar mai tarziu poate revii sa vezi si opiniile altor colegi care au trecut prin aceleasi emotii ca si tine ….!

Succes si bafta!

Va propun un set de intrebari care sa ne permita o imagine despre blog si examen. La unele intrebari voi utiliza optiunea care inhiba raspunsurile repetate pt a evita distorsionarea statisticilor. Veti putea insa consulta, in timp, ori de cate ori veti dori situatia actualizata a centralizatorului raspunsurilor.   O alta precizare care trebuie facuta este ca la acest format de sondaj de opinie identitatea votantului se rezuma la ID-ul calculatorului.  Acest lucru constituie un neajuns pentru calculatoarele utilizate de mai multe persoane atunci cand se alege optiunea de inhibare a rapunsurilor repetate. Practic in acest caz de la un calculator se accepta doar un singur vot! Deocamdata merg pe ideea ca vizitatorii blogului au acces la cel putin un calculator pe care il utilizeaza in exclusivitate. Cand voi avea semnale ca aceasta ipoteza nu este adevarata voi seta chestionarele intr-un mod mai permisiv.

Deci:

[*polldaddy poll=”1243341″]

Pentru urmatoarele doua intrebari sunt permise mai multe optiuni si repetarea votului de mai multe ori. Am considerat utila aceasta setare deoarece este posibil ca in viitor opiniile sa ni se schimbe si atunci cred ca este necesar sa ofer posibilitatea celor interesati sa isi reconsidere optiunea exprimata. Ideal ar fi sa se poata retine numai ultima optiune exprimata de cineva insa plat forma software PollDaddy nu ofera gratuit aceasta optiune !

[*polldaddy poll=”1243376″]

 [*polldaddy poll=”1243546″]

Centre de examene de autorizare electricieni in sesiunea -Primavara 2008

    

                      Listele candidatilor,  pe serii,  se vor publica incepand cu data de 11 martie 2008,  cu cel putin 5 zile inainte de data examenului. Aceste liste se vor gasi  in partea de jos a paginii de pe site ANRE.

             Pentru evitarea confuziilor va recomand sa verificati programarea examenului direct pe site ANRE urmand link-urile oferite in aceast articol.

               Va urez succes la examen!   

  

Centrul de examinare	Perioada de examinare	EXAMEN DE AUTORIZARE
		Locul de desfasurare	Data/ Ora desfasurarii examenelor	Lista candidatilor
Iasi	18-19 martie 2008	Universitatea tehnica GH. ASACHI  Facultatea de Electrotehnicã  Bd. Prof. Dimitrie Mangeron nr.51-53  Amfiteatrul E1	Seria 1 – Marti, 18 martie 2008, Ora 9
			Seria 2 – Marti, 18 martie 2008, Ora 13
			Seria 3 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 9
			Seria 4 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 13
Galati	21-22 martie 2008	COLEGIUL TEHNIC Paul Dimo  Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27	Seria 5 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 9
			Seria 6 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 13
			Seria 7 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 9
			Seria 8 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 13
Constanta	25-26 martie 2008		Seria 9 – Marti 25 martie 2008, Ora 14
			Seria 10 – Miercuri 26 martie 2008, Ora 9
Timisoara	1-2 aprilie 2008	Universitatea Politehnica Timisoara  Facultatea de Constructii  Str. Traian Lalescu nr. 2A  Amfiteatrul Constantin Avram Etaj 1	Seria 19 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 20 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 21 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 16
			Seria 22 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 23 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 13
Cluj Napoca	4-6 aprilie 2008	SC FDFEE TRANSILVANIA NORD SA  Str. Ilie Macelaru nr. 28A  Sala Festiva	Seria 24, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 25, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 13
			Seria 26, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 27, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 13
			Seria 28, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 29, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 13
Bucuresti	28 -30 martie 2008 11- 13 aprilie 2008	Universitatea Politehnica Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 313 Rectorat  Catedra UNESCO Amfiteatrul AN 034	Seria 11, Vineri 28 martie 2008, Ora 8
			Seria 12, Vineri 28 martie 2008, Ora 12
			Seria 13, Vineri 28 martie 2008, Ora 16
			Seria 14, Sambata, 29 martie 2008, Ora 8
			Seria 15, Sambata, 29 martie 2008, Ora 12
			Seria 16, Sambata, 29 martie 2008, Ora 16
			Seria 17, Duminica 30 martie 2008, Ora 8
			Seria 18, Duminica 30 martie 2008, Ora 12
			Seria 30, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 31, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 32, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 16
			Seria 33, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 34, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 35, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 36, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 12

  

Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen

Articol  actualizat 2012

Atentie! Procesorul de text nu accepta radicalul! Deci unde e cazul remarcati necesitatea lui radical din 3 si utilizati-l poate face diferenta dintre

Pentru solutiile problemelor utilizati link-ul urmator: solutia-primelor-20-probleme-toamana-2012_sgc_blog_actualizat-nov-2016

dna Florescu Floarea spune:
martie 11, 2008 la 10:09 am Buna ziua !Saptamana trecuta am descoperit blog-ul dumneavoastra , mi-a fost util in sensul ca m-am putut verifica, iar acolo unde au fost inadvertente am revenit asupra problemei.
Mi-am insusit observatia.
Pentru cei interesati in rezolvarea aplicatiilor numerice :
– primele 23 se gasesc in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori- ed. 1995;
-ultimile 15 in:
Retele electrice de Gh. Iacobescu ed. 1977 si in
Probleme de statii si retele electrice de Al. Curelaru ed.1979. Atentie sunt si neconcordante intre cele doua carti . O problema rezolvata corect si una gresita

• Succes la examen!

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice

 

 

11. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
12. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
13. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
14. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
15. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
16. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
17. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile

 

 

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II – III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
	1	1	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω art 12.5.3	10 Ω	15 Ω
	2	2	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω art 12.5.3	15 Ω
	3	3	NTE  001/03	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt art 13.6	jos Ani Dobos:art 13.6
	4	4	NTE  001/03	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1
	5	5	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
	6	6	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
	7	7	NTE  001/03	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m art 5.1.3.5 b	30 kV/m	20 kV/m
	8	8	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională art 5.2.1.a	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
	9	9	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b
	10	10	NTE  001/03	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30° art 6.1.3	45°	60°
	11	11	NTE  001/03	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω art 6.2.6 b	4 Ω
	12	12	NTE  001/03	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
	13		NTE  005	Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o:	stare de succes dată art 4	stare de insucces dată	stare critică
	14		NTE 005	Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o:	stare de insucces dată	stare de succes dată	stare critică
	15		NTE 005	Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este:	k AAR=0,2	k AAR=0,1 Anexa 2	k AAR=0,05
	16		NTE 005	Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este:	k RAR=0,20-0,25 Anexa 2	k RAR=0,25-0,3	k RAR=0,3-0,4
	17		NTE 005	Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:	indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a	indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat Liana si Elena art 1(5)a	indicatori economici
	18		NTE 005	Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea:	indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat art 1(5)b	indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a	unor indicatori economici
	19		NTE 005	În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:	în punctele de referinţă art 52	în punctele de interfaţă art 52 Liana	în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b) art 52
	20		NTE 005	Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:	analize calitative Liana si Elena	analize cantitative Liana si Elena	analize economice art 52
	21		NTE 005	În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată:	defect parţial	defect simplu art 27	defect complet
	22		NTE 005	În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu:	defecte ce conduc la refuzuri de acţionare art 52	defecte ce conduc la refuzuri de solicitare	defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective) art 52
	23		NTE 005	Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca:	instalaţii în aşteptare	instalaţii de sine stătătoare art 53	în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită art 53
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	48	45	I7/2002	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă; art 4.2.23	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	49	46	I7/2002	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile; art 7.1.12	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27	50	47	I7/2002	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate  art 7.1.16	în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16	nu este necesar un spaţiu special
28	51	48	PE 102/86	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	52	49	I7/2002	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu art 5.1.3 b	Al	otel
30	53	50	PE 102/86	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31	54	51	I7/2002	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32	55	52	PE 102/86	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11
	56	53	PE 103/92	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie; art 1.4	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
	57	54	PE 103/92	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4
	58	55	PE 103/92	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice;	întotdeauna la efectele termice şi dinamice. Liliana art 1.5
	59	56	PE 103/92	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4
	60	57	PE 103/92	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
	61	58	PE 103/92	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3
	62	59	PE 103/92	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)
	63	60	PE 103/92	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1
	64	61	PE 103/92	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
	65	62	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat art 5.1
	66	63	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
	67	64	PE 103/92	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
	68	65	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice art 5.6	efecte termice	solicitări electromagnetice
	69	66	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice Liliana art 5.8	la efectele termice
	70	67	PE 103/92	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9	arcul electric
	71	68	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice art 5.10	se verifică la solicitări termice art 5.10	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
	72	69	PE 103/92	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu; art 6.6	părţii de oţel
	73	70	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice art 5.10
	74	71	PE 103/92	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului art 6.14	375°C – 400°C, în funcţie de durata
	75	85	PE 134/95	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
	76	86	PE 134/95	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
	77	87	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc Liana art 3.1 pct II
	78	88	PE 134/95	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative art 3.2	transformatoarelor
	79	89	PE 134/95	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor art 3.2	rezistenţele lor	reactanţele lor
	80	90	PE 134/95	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază art 3.2	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
	81	91	PE 134/95	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor Liana art 1.5	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
	82	92	PE 134/95	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
	83	93	PE 134/95	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
	84	94	PE 134/95	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
	85	95	PE 134/95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
	86	96	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
	87	97	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1
	88	98	PE 134/95	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2	calculul tensiunii reţelei
	89	99	PE 134/95	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
	90	100	PE 134/95	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică art 3.2
	91	101	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2
	92	102	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2
33	93	103	PE 155/92	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1	criteriilor constructive;
34	94	104	PE 155/92	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	95	105	PE 155/92	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	96	106	PE 155/92	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp art 3.2.2
37	97	107	PE 155/92	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	98	108	PE 155/92	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică art 1.2.1	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului  art 1.2.1
39	99	109	PE 155/92	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	100	110	PE 155/92	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A art 2.1.5	40 A
41	101	111	PE 155/92	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente art 2.1.7	30 de apartamente
42	102	112	PE 155/92	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10	3 x 95 +50 mmp
43	103	113	PE 155/92	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m art 3.2.10	20 m
44	104	114	PE 155/92	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m art 3.1.1	1m
	105		PE 022-3/87	Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu:	două trepte de tensiune art 1.17	maxim două transformatoare (autotransformatoare) art 1.17	nu există nici o prevedere legală
	106		PE 022-3/87	Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:	în staţiile de înaltă tensiune art 1.37	în staţiile de medie tensiune	nu există nici o prevedere legală
	107		PE 022-3/87	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în:	instalaţiile exterioare de 6-400 kV art 2.15a	staţiile de 6-20 kV	instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15a
	108		PE 022-3/87	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel:	în instalaţiile exterioare de 6-400 kV	sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV art 2.15b	sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15b
	109		PE 022-3/87	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în aer liber art 2.19b	în interior, în clădiri de zid	nu există nici o prevedere legală
	110		PE 022-3/87	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în interior, în clădiri de zid	în aer liber art 2.19b	nu există nici o prevedere legală
	111		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s art 2.29a	1,5 s	1,0 s
	112		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s art 2.29a	1,0 s
	113		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s	1,0 s art 2.29a
	114		PE 022-3/87	Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind:	lămpi cu vapori de sodiu art 2.64	lămpi cu incandescenţă	lămpi cu vapori de mercur art 2.64
	115		PE 022-3/87	Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de:	5-10 ani art 3.4	10-15 ani	până în 5 ani
	116		PE 022-3/87	Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de:	5 Ω art 3.19	1 Ω	2,5 Ω
	117		PE 022-3/87	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate	mai mic decât	egal cu art 5.21b	mai mare decât
	118		PE 022-3/87	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate	egal cu art 5.20c	mai mic decât	mai mare decât
	119		PE 022-3/87	Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească:	1%	2%	3% art 5.41
	120		PE 022-3/87	Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu:	un singur transformator art 6.7	cu două transformatoare	nu are importanţă
	121		PE 022-3/87	Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi:	în clădire de zid	de tip aerian art 6.1	nu are importanţă
	122		PE 022-3/87	Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din:	oţel-aluminiu art 7.11	oţel galvanizat	oţel
	123		PE 022-3/87	În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:	în cablu subteran art 9.7	aerian	cu cheltuieli de investiţie minime
	124		PE 022-3/87	Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu:	conductoare de aluminiu neizolate	conductoare izolate torsadate art 9.2	nu are importanţă
	125		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
	126		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv art 2	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv art 2
	127		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică	numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi	numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare	pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare art 3
	128		NTE  401/03/00	Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime:	determinată statistic	de calcul art 5g	măsurată
	129		NTE  401/03/00	Densităţile economice de curent normate depind de	sarcina de calcul	tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului tabel1	tensiunea nominală a liniei tabel 1
	130		NTE  401/03/00	Densităţile economice de curent normate depind de	materialul conductorului tabel1	sarcina maximă	numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime tabel1
	131		NTE  401/03/00	Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este	mai mică decât sarcina maximă atinsă în final art 19b	mai mare decât sarcina maximă atinsă în final	egală cu  sarcina maximă atinsă în final
	132		NTE  401/03/00	Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:	curentul corespunzător secţiunii economice	curentul corespunzător frontierei economice art 26	curentul corespunzător frontierei termice
	133		NTE  401/03/00	Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:	investiţii minime	consumuri proprii tehnologice minime	cheltuieli totale actualizate minime art 1
	134		NTE  401/03/00	Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte:	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
	135		NTE  401/03/00	Frontiera economică se foloseşte	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
	136		PE 132/03	Reţele electrice de distribuţie publică cuprind:	reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice	reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali	staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
	137		PE 132/03	Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor art 2.1.1	valoarea medie a puterii absorbite
	138		PE 132/03	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:	puterea activă instalată	puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori art 2.1.5	puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
	139		PE 132/03	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:	puterea reactivă maximă	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori art 2.1.6
	140		PE 132/03	La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de:	3 – 4 ani	5 – 9 ani	10 – 20 ani art 3.1.2. A
	141		PE 132/03	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 10kV	în reţelele de JT: 400/230 V art 3.2.1a	în reţelele de MT: 20 kV art 3.2.1b
	142		PE 132/03	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 6 kV	în reţelele de JT: 400/230 V	în reţelele de JT: 380/220 V
	143		PE 132/03	Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim:	25 MVA art 3.3.2	40 MVA	63 MVA
	144		PE 132/03	În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:	poate fi „cu bare simple nesecţionate” art 3.3.8	este întotdeauna „cu bare duble secţionate”	poate fi „cu bare simple secţionate” art 3.3.8
	145		PE 132/03	Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:	cu racordare directă art 3.4.2	cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni art 3.4.2	cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
	146		PE 132/03	Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice art 3.4.2	PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni	PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
	147		PE 132/03	Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele art 3.4.2
	148		PE 132/03	Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi:	strâns buclat în zone cu densitate de consum mare	buclat, în zone cu densitate de consum medie	numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori Pandele Catalin art 3.5.2
	149		PE 132/03	Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:	cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A art 5.2	cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A	radial
	150		PE 132/03	Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic:	este interzisă art 5.4	este admisă condiţionat	este întotdeauna admisă
	151		PE 132/03	LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie	de porţelan	compozită art 10.2	de sticlă
	152		PE 132/03	Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate:	tensiunilor de atingere şi de pas art 8.2.1	defectării aparatului de comutaţie	defectelor de izolaţie
45	153	115	I7/2002	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	154	116	I7/2002	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite art 3.3.6	se admite condiţionat
47	155	117	I7/2002	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9
48	156	118	I7/2002	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9
49	157	119	I7/2002	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3	la latitudinea consumatorului
50	158	120	I7/2002	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A art 3.4.9	până la 50 A	până la 20 A
51	159	121	I7/2002	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44	obligatorie  art 4.1.27a	la latitudinea executantului
52	160	122	I7/2002	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă art 4.1.41	obligatorie
53	161	123	I7/2002	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
54	162	124	I7/2002 + PE 102/92	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
55	163	125	I7/2002	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru 5.1.3
56	164	126	I7/2002	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57	165	127	I7/2002	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă 5.1.31
58	166	128	I7/2002	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59	167	129	I7/2002	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34	prin lipire cu cositor
60	168	130	I7/2002	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61	169	131	I7/2002	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp art 5.1.38	6 mmp
62	170	132	I7/2002	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63	171	133	I7/2002	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m        axa5	5 m
64	172	134	I7/2002	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65	173	135	I7/2002	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă  5.1.64	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
66	174	136	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67	175	137	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84
68	176	138	I7/2002	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69	177	139	I7/2002	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m     art 5.1.92
70	178	140	I7/2002	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71	179	141	I7/2002	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă    5.1.103	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72	180	142	I7/2002	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73	181	143	I7/2002	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74	182	144	I7/2002	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75	183	145	I7/2002	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm  art 5.1.141
76	184	146	I7/2002	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77	185	147	I7/2002	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta	este interzisă art 5.2.7
78	186	148	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază; 5.2.15	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79	187	149	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
80	188	150	I7/2002	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A  5.2.16	minim 16 A
81	189	151	I7/2002	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize; 5.2.18	cel puţin trei prize.
82	190	152	I7/2002	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m      5.2.19	peste 2m
83	191	153	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m   5.2.19	cel puţin 1,5 m
84	192	154	I7/2002	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26	numai pentru deconectare sub sarcină
85	193	155	I7/2002	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37	numai pentru deconectare sub sarcină
86	194	156	I7/2002	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87	195	157	I7/2002	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm    art 5.2.64	75 mm	100 mm
88	196	158	I7/2002	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m art 5.2.67	2,5 m Ani Dobos: art5.2.67
89	197	159	I7/2002	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m     art 5.2.70	1 m
90	198	160	I7/2002	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m art 5.2.75	3 m	5 m
91	199	161	I7/2002	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW  art 5.2.86
92	200	162	I7/2002	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93	201	163	I7/2002	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94	202	164	I7/2002	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C art 5.3.8
95	203	165	I7/2002	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25	legătura la un conductor de protecţie
96	204	166	I7/2002	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW    (5.3.8)	minimum 3 kW
97	205	167	I7/2002	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie art  5.3.9	în execuţie sub tencuială
98	206	168	I7/2002	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW art  5.3.8
99	207	169	I7/2002	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23
100	208	170	I7/2002	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art  5.3.27	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101	209	171	I7/2002	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW  art 5.4.1
102	210	172	I7/2002	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
103	211	173	I7/2002	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
104	212	174	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW art 5.4.5a	7,5 kW
105	213	175	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW  art 5.4.5a	5,5 kW
106	214	176	I7/2002	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6	30 % din puterea transformatoarelor din post
107	215	177	I7/2002	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art  5.4.8
108	216	178	I7/2002	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW art 5.4.8	2,5 kW
109	217	179	I7/2002	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor art  5.4.11	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110	218	180	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9	mai mare sau egala cu 2 MΩ
111	219	181	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112	220	182	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113	221	183	I7/2002	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114	222	184	I7/2002	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7
115	223	185	I7/2002	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II  art 7.2.8
116	224	186	I7/2002	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat 7.2.9
117	225	187	I7/2002	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante  7.3.2	flexibile	metalice
	226	226	NTE 003/04/00	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune art 26
	227	227	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp art 28	35 mmp
	228	228	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp art 28
	229	229	NTE 003/04/00	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
	230	230	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV art 37
	231	231	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV  art 37	400 kV art 37
	232	232	NTE 003/04/00	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10% art 38	15%
	233	233	NTE 003/04/00	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
	234	234	NTE 003/04/00	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41
	235	235	NTE 003/04/00	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
	236	236	NTE 003/04/00	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal art 57a
	237	237	NTE 003/04/00	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana art 57a	stâlpi de susţinere de tip normal
	238	238	NTE 003/04/00	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite art 57c	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
	239	239	NTE 003/04/00	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor art 57a	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
	240	240	NTE 003/04/00	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei art 57c	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
	241	241	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate art 57d
	242	242	NTE 003/04/00	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b	pentru susţinerea conductoarelor
	243	243	NTE 003/04/00	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3% art 58
	244	244	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal art 59	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
	245	245	NTE 003/04/00	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
	246	246	NTE 003/04/00	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
	247	247	NTE 003/04/00	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu art 99	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
	248	248	NTE 003/04/00	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere art 104	foioase tari art 104	alte specii
	249	249	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate art 106
	250	250	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate art 112	în pământ prin batere cu vibraţii
	251	251	NTE 003/04/00	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp art 120
	252	252	NTE 003/04/00	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă; art 125	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; art 125
	253	253	NTE 003/04/00	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice art 126
	254	254	NTE 003/04/00	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată art 128 c	nu sunt necesare la executarea de LEA
	255	255	NTE 003/04/00	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei art 134
	256	256	PE 101/85	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare art 1.2.2 l)	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
	257	257	PE 101/85	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
	258	258	PE 101/85	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi art 1.2.2 m)	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m)	în cabină metalică sau zidită
	259	259	PE 101/85	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
	260	260	PE 101/85	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate art 4.1.5a	traversarea barelor colectoare art 4.1.5c	traversarea canalizării localităţii
	261	261	PE 101/85	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări; art 5.1.16	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
	262	262	PE 101/85	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ; art 5.2.2	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
	263	263	PE 101/85	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11	de cel puţin 3 m
	264	264	PE 101/85	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m art 4.3.2	2,5 m
	265	265	PE 101/85	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre; art 5.1.12	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
	266	266	PE 101/85	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial; art 5.1.13	nu se admit luminatoare. art 5.1.13
	267	267	PE 101/85	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16° art 5.1.14
	268	268	PE 101/85	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite art 5.1.17	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
	269	269	PE 101/85	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare; art 5.1.2	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2
	270	270	PE 101/85	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată; art 5.1.21	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie. art 5.1.21
	271	271	PE 101/85	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei; art 5.1.27	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
	272	272	PE 101/85	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat; art 5.1.6.b	beton sau scândura.
	273	273	PE 101/85	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii; art 5.1.9	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
	274	274	PE 101/85	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii; art 5.4.9	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon Liana art 5.4.9
	275	275	PE 101/85	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m art 6.3.2.h)
	276	276	PE 101/85	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore art 6.3.2d	7 ore
	277	277	PE 101/85	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m art 6.3.2h
	278	278	PE 101/85	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA art 6.3.2i
	279	279	PE 101/85	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA art 6.3.b
	280	280	PE 101/85	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv art 6.3.f	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
	281	281	PE 101/85	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm art 6.6.2	30 cm
	282	282	PE 101/85	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone art 6.6.2b	1,4 tone
	283	283	PE 101/85	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi art 6.7.1f)	b prin lipire	prin sudare art 6.7.1f)
	284	284	PE 101/85	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă art 6.8.7.b)
	285	285	PE 101/85	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h art 5.15, tabel 5.1	1 h 30 min
	286	286	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
	287	287	PE 107/95	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4	polietilena art 4.2.4
	288	288	PE 107/95	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
	289	289	PE 107/95	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv art 5.1.4	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
	290	290	PE 107/95	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical art 5.2.1a	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
	291	291	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
	292	292	PE 107/95	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m art 5.2.1
	293	293	PE 107/95	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8 art 5.4.2c
	294	294	PE 107/95	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi art 8.1.3	5 bucăţi
	295	295	PE 107/95	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm art 8.1.5	30 cm
	296	296	PE 107/95	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice art 4.2.1
	297	297	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). Art 4.2.3c	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
	298	298	PE 107/95	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d
	299	299	PE 107/95	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv; art 4.2.5	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
	300	300	PE 107/95	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii; art 4.2.5	c) nu pot servi drept conductor de nul.
	301	301	PE 107/95	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp; art 4.3.1	c) 2,5 mmp.
	302	302	PE 107/95	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie; art 5.1.3	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
	303	303	PE 107/95	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale art 5.1.4
	304	304	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public art 5.3.2b	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
	305	305	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m; art 5.3.1a	c)  0,9….1,0 m
	306	306	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m; art 5.3.1 a	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
	307	307	PE 107/95	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune art 8.1.4	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv art 8.1.4
	308	308	PE 107/95	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m; art 8.2.5	120 m;	c)  80 m.
	309	309	PE 107/95	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori Ani Dobos art 3.1.6	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6
	310	310	PE 107/95	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru art 4.2.2	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
	311	311	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	312	312	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	313	313	PE 107/95	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile art 5.1.7	relee de protecţie art 5.1.7
	314	314	PE 107/95	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m art 5.3.1a
	315	315	PE 107/95	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m art 5.5.1 h
	316	316	PE 107/95	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului anexa 5	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
	317	317	PE 107/95	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective art 5.1.4	de două ori a cutiei respective
	318	318	PE 107/95	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc art 2.6.1e	pătrat
	319	319	PE 107/95	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină art 2.5a	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
	320	320	PE 120/94	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art 4.3.7	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
	321	321	PE 120/94	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol art 4.3.8
	322	322	PE 120/94	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior art 4.4.4	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
	323	323	PE 120/94	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV; art 4.101	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1	c)  în reţelele de 110 kV
	324	324	PE 120/94	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1
	325	325	PE 120/94	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare; art 4.3.2	c) motoare sincrone
	326	326	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr art 4.4.3
	327	327	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3	c)  500 şi 2000 kVAr.
	328	328	PE 120/94	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale; art 4.2.8	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
	329	329	PE 120/94	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92 cap1
	330	330	PE 120/94	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
	331	331	PE 120/94	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV art 4.1.4	20 kV art 4.1.4	110kV
	332	332	PE 120/94	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului art 4.3.7
	333	333	PE 120/94	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă art 4.1.1	filtre de armonici

  

 

Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

  Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB.

 

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

 

          

 

 

Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

 

     Bibliografie: 

NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00


1. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00


2. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00


3. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013


4. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00


5. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV


6. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc


7. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93


8. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV










9. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice



 





10. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit


11. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune


12. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice


13. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari


14. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica


15. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV










16. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile



 

  

 

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II – III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
	1	1	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω art 12.5.3	10 Ω	15 Ω
	2	2	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω art 12.5.3	15 Ω
	3	3	NTE  001/03	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt art 13.6	jos Ani Dobos:art 13.6
	4	4	NTE  001/03	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1
	5	5	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
	6	6	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
	7	7	NTE  001/03	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m art 5.1.3.5 b	30 kV/m	20 kV/m
	8	8	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională art 5.2.1.a	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
	9	9	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b
	10	10	NTE  001/03	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30° art 6.1.3	45°	60°
	11	11	NTE  001/03	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω art 6.2.6 b	4 Ω
	12	12	NTE  001/03	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
		13	NTE 002/03/00	Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:	cu tensiune până la 400 kV art 1	cu tensiune până la 220 kV	cu tensiune până la 750 kV
		14	NTE 002/03/00	Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:	numai în caz de avarie	la punerea în funcţiune (PIF) art 6 a	în timpul exploatării art 6b
		15	NTE 002/03/00	Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:	egală sau mai mare decât 2 MΩ	mai mare decât    2 MΩ tab V	egală cu 2 MΩ
		16	NTE 002/03/00	Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie	a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent	a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3	între circuitele independente şi pământ cap V pct 3
		17	NTE 002/03/00	Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:	verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1	verificări funcţionale	verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1
		18	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
		19	NTE 002/03/00	În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:	să fie mai mare decât curentul de sarcină	să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe	să fie mai mică decât curentul de sarcină
		20	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	48	45	I7/2002	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă; art 4.2.23	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	49	46	I7/2002	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile; art 7.1.12	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27	50	47	I7/2002	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate  art 7.1.16	în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16	nu este necesar un spaţiu special
28	51	48	PE 102/86	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	52	49	I7/2002	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu art 5.1.3 b	Al	otel
30	53	50	PE 102/86	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31	54	51	I7/2002	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32	55	52	PE 102/86	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11
	56	53	PE 103/92	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie; art 1.4	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
	57	54	PE 103/92	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4
	58	55	PE 103/92	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice; Stoian C art 1.5	întotdeauna la efectele termice şi dinamice. Liliana art 1.5
	59	56	PE 103/92	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4
	60	57	PE 103/92	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
	61	58	PE 103/92	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3
	62	59	PE 103/92	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)
	63	60	PE 103/92	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1
	64	61	PE 103/92	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
	65	62	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat art 5.1
	66	63	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
	67	64	PE 103/92	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
	68	65	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice art 5.6	efecte termice	solicitări electromagnetice
	69	66	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice Liliana art 5.8	la efectele termice
	70	67	PE 103/92	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9	arcul electric
	71	68	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice art 5.10	se verifică la solicitări termice art 5.10	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
	72	69	PE 103/92	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu; art 6.6	părţii de oţel
	73	70	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice art 5.10
	74	71	PE 103/92	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului art 6.14	375°C – 400°C, în funcţie de durata
		72	PE 116/94	Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:	1 an art 1.2.9	6 luni	2 ani
		73	PE 116/94	Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:	10º C art 1.3.12	5º C	15º C
		74	PE 116/94	Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:  {!!!! 1000 MΩ art 13.1}	100 MΩ	500 MΩ	1 MΩ
		75	PE 116/94	În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:	1,5 V	1 V	2 V art 19.5
		76	PE 116/94	În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată în 24 de ore art 19.6	o dată pe lună	o dată pe săptămână
		77	PE 116/94	În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată pe săptămână	de două ori pe lună	o dată pe lună art 19.6
		78	PE 116/94	Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:	mai mică decât 1 MΩ	mai mare decât             1 MΩ art 2.2	egală cu 1 MΩ
		79	PE 116/94	În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:	1 an	5 ani art 20.1	2 ani
		80	PE 116/94	La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:	3000 Ω art 20.5	2500 Ω	2000 Ω
		81	PE 116/94	Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:	valoarea măsurată la ultima PIF	50% din valoarea măsurată la ultima PIF art 3.2	30% din valoarea măsurată la ultima PIF
		82	PE 116/94	Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:	1 MΩ	1,5 MΩ	2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45
		83	PE 116/94	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	2000 MΩ Liliana art 7.2 pg 83	1000 MΩ	1500 MΩ
		84	PE 116/94	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	150 MΩ	100 MΩ	50 MΩ Liliana art7.2 pg 83
	75	85	PE 134/95	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
	76	86	PE 134/95	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
	77	87	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc Liana art 3.1 pct II
	78	88	PE 134/95	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative art 3.2	transformatoarelor
	79	89	PE 134/95	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor art 3.2	rezistenţele lor	reactanţele lor
	80	90	PE 134/95	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază art 3.2	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
	81	91	PE 134/95	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor Liana art 1.5	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
	82	92	PE 134/95	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
	83	93	PE 134/95	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
	84	94	PE 134/95	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
	85	95	PE 134/95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
	86	96	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
	87	97	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1
	88	98	PE 134/95	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2	calculul tensiunii reţelei
	89	99	PE 134/95	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
	90	100	PE 134/95	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică art 3.2
	91	101	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2
	92	102	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2
33	93	103	PE 155/92	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1	criteriilor constructive;
34	94	104	PE 155/92	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	95	105	PE 155/92	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	96	106	PE 155/92	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp art 3.2.2
37	97	107	PE 155/92	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	98	108	PE 155/92	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică art 1.2.1	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului  art 1.2.1
39	99	109	PE 155/92	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	100	110	PE 155/92	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A art 2.1.5	40 A
41	101	111	PE 155/92	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente art 2.1.7	30 de apartamente
42	102	112	PE 155/92	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10	3 x 95 +50 mmp
43	103	113	PE 155/92	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m art 3.2.10	20 m
44	104	114	PE 155/92	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m art 3.1.1	1m
45	153	115	I7/2002	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	154	116	I7/2002	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite art 3.3.6	se admite condiţionat
47	155	117	I7/2002	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9
48	156	118	I7/2002	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9
49	157	119	I7/2002	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3	la latitudinea consumatorului
50	158	120	I7/2002	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A art 3.4.9	până la 50 A	până la 20 A
51	159	121	I7/2002	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44	obligatorie  art 4.1.27a	la latitudinea executantului
52	160	122	I7/2002	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă art 4.1.41	obligatorie
53	161	123	I7/2002	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
54	162	124	I7/2002 + PE 102/92	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
55	163	125	I7/2002	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru 5.1.3
56	164	126	I7/2002	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57	165	127	I7/2002	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă 5.1.31
58	166	128	I7/2002	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59	167	129	I7/2002	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34	prin lipire cu cositor
60	168	130	I7/2002	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61	169	131	I7/2002	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp art 5.1.38	6 mmp
62	170	132	I7/2002	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63	171	133	I7/2002	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m        axa5	5 m
64	172	134	I7/2002	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65	173	135	I7/2002	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă  5.1.64	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
66	174	136	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67	175	137	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84
68	176	138	I7/2002	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69	177	139	I7/2002	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m     art 5.1.92
70	178	140	I7/2002	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71	179	141	I7/2002	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă    5.1.103	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72	180	142	I7/2002	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73	181	143	I7/2002	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74	182	144	I7/2002	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75	183	145	I7/2002	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm  art 5.1.141
76	184	146	I7/2002	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77	185	147	I7/2002	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta	este interzisă art 5.2.7
78	186	148	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază; 5.2.15	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79	187	149	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
80	188	150	I7/2002	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A  5.2.16	minim 16 A
81	189	151	I7/2002	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize; 5.2.18	cel puţin trei prize.
82	190	152	I7/2002	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m      5.2.19	peste 2m
83	191	153	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m   5.2.19	cel puţin 1,5 m
84	192	154	I7/2002	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26	numai pentru deconectare sub sarcină
85	193	155	I7/2002	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37	numai pentru deconectare sub sarcină
86	194	156	I7/2002	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87	195	157	I7/2002	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm    art 5.2.64	75 mm	100 mm
88	196	158	I7/2002	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m art 5.2.67	2,5 m Ani Dobos: art5.2.67
89	197	159	I7/2002	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m     art 5.2.70	1 m
90	198	160	I7/2002	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m art 5.2.75	3 m	5 m
91	199	161	I7/2002	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW  art 5.2.86
92	200	162	I7/2002	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93	201	163	I7/2002	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94	202	164	I7/2002	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C art 5.3.8
95	203	165	I7/2002	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25	legătura la un conductor de protecţie
96	204	166	I7/2002	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW    (5.3.8)	minimum 3 kW
97	205	167	I7/2002	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie art  5.3.9	în execuţie sub tencuială
98	206	168	I7/2002	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW art  5.3.8
99	207	169	I7/2002	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23
100	208	170	I7/2002	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art  5.3.27	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101	209	171	I7/2002	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW  art 5.4.1
102	210	172	I7/2002	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
103	211	173	I7/2002	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
104	212	174	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW art 5.4.5a	7,5 kW
105	213	175	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW  art 5.4.5a	5,5 kW
106	214	176	I7/2002	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6	30 % din puterea transformatoarelor din post
107	215	177	I7/2002	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art  5.4.8
108	216	178	I7/2002	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW art 5.4.8	2,5 kW
109	217	179	I7/2002	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor art  5.4.11	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110	218	180	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9	mai mare sau egala cu 2 MΩ
111	219	181	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112	220	182	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113	221	183	I7/2002	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114	222	184	I7/2002	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7
115	223	185	I7/2002	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II  art 7.2.8
116	224	186	I7/2002	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat 7.2.9
117	225	187	I7/2002	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante  7.3.2	flexibile	metalice
118		188	PE 106/2003	Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:	valoarea eficace a tensiunii între faze:	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
119		189	PE 106/2003	Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:	valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale Cap II	valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)	valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
120		190	PE 106/2003	Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:	semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp	distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi	deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II
121		191	PE 106/2003	La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:	zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9	presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură Muresan Dan art 9	doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
122		192	PE 106/2003	Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:	produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi  art 21	produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21	produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
123		193	PE 106/2003	La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:	10%	15%	5%  art 25
124		194	PE 106/2003	La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:	ipoteza temperaturii maxime  art 26	ipoteza încărcării cu chiciură art 26	ipoteza vântului maxim
125		195	PE 106/2003	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29	este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
126		196	PE 106/2003	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29	este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
127		197	PE 106/2003	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:	16 mmp	25 mmp art 31	30 mmp
128		198	PE 106/2003	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:	20 mmp	16 mmp	35 mmp art 31
129		199	PE 106/2003	În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:	metal  art 35, 36	lemn  art 35, 51	beton armat, prefabricaţi  Muresan Dan art 35, 51
130		200	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:	500 daN	100 daN art 43	250 daN
131		201	PE 106/2003	Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:	este interzisă	este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă	este permisă necondiţionat
132		202	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:	2	2,5  art 54	1,5
133		203	PE 106/2003	Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:	vopsire	smălţuire	zincare art 36
134		204	PE 106/2003	Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:	4 m art 64	3m	2,5 m
135		205	PE 106/2003	Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:	pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic  art 65	distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m	este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice Muresan Dan art 65
136		206	PE 106/2003	În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:	în coronament orizontal  art 66	în coronament vertical, în cazuri justificate  art 66	întotdeauna în coronament vertical
137		207	PE 106/2003	Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:	0,15 m	0,5 m art 69	2 m
138		208	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:	6 m  art 71	3 m	10 m
139		209	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:	30 cm  art 75	50 cm	nu este normată Alin Voicu art 73
140		210	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:	30 cm  art 75	nu este normată	50 cm
141		211	PE 106/2003	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m art 77	circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune Liliana art  77
142		212	PE 106/2003	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune	se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79	nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m	va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
143		213	PE 106/2003	Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:	este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82	este interzisă	este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82
144		214	PE 106/2003	La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:	realizarea unor fundaţii speciale	deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84	interzicerea înnădirii conductoarelor art 84
145		215	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:	se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m	nu se admite art 89	se admite în condiţii de siguranţă mărită
146		216	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:	în zona de protecţie a drumului, necondiţionat	în afara zonei de protecţie a drumului art 94	în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94
147		217	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:	0,2 m art 95	0,1 m	nu este normată
148		218	PE 106/2003	LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:	linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare	se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98	armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98
149		219	PE 106/2003	Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m	este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei	este interzisă art 105
150		220	PE 106/2003	Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105	este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105	este interzisă
151		221	PE 106/2003	Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:	se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110	este interzisă	se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită” art 110
152		222	PE 106/2003	Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:	respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă	în funcţie de categoria de pericol a clădirii  art 117	respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri Muresan Dan art 117
153		223	PE 106/2003	Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:	este întotdeauna interzisă	este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119	este admisă necondiţionat
154		224	PE 106/2003	La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:	1 m	0,3 m	2 m  art 121
155		225	PE 106/2003	Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:	este întotdeauna interzisă	este permisă condiţionat  art 123	este întotdeauna permisă
	226	226	NTE 003/04/00	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune art 26
	227	227	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp art 28	35 mmp
	228	228	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp art 28
	229	229	NTE 003/04/00	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
	230	230	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV art 37
	231	231	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV  art 37	400 kV art 37
	232	232	NTE 003/04/00	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10% art 38	15%
	233	233	NTE 003/04/00	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
	234	234	NTE 003/04/00	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41
	235	235	NTE 003/04/00	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
	236	236	NTE 003/04/00	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal art 57a
	237	237	NTE 003/04/00	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana art 57a	stâlpi de susţinere de tip normal
	238	238	NTE 003/04/00	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite art 57c	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
	239	239	NTE 003/04/00	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor art 57a	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
	240	240	NTE 003/04/00	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei art 57c	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
	241	241	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate art 57d
	242	242	NTE 003/04/00	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b	pentru susţinerea conductoarelor
	243	243	NTE 003/04/00	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3% art 58
	244	244	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal art 59	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
	245	245	NTE 003/04/00	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
	246	246	NTE 003/04/00	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
	247	247	NTE 003/04/00	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu art 99	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
	248	248	NTE 003/04/00	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere art 104	foioase tari art 104	alte specii
	249	249	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate art 106
	250	250	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate art 112	în pământ prin batere cu vibraţii
	251	251	NTE 003/04/00	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp art 120
	252	252	NTE 003/04/00	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă; art 125	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; art 125
	253	253	NTE 003/04/00	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice art 126
	254	254	NTE 003/04/00	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată art 128 c	nu sunt necesare la executarea de LEA
	255	255	NTE 003/04/00	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei art 134
	256	256	PE 101/85	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare art 1.2.2 l)	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
	257	257	PE 101/85	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
	258	258	PE 101/85	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi art 1.2.2 m)	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m)	în cabină metalică sau zidită
	259	259	PE 101/85	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
	260	260	PE 101/85	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate art 4.1.5a	traversarea barelor colectoare art 4.1.5c	traversarea canalizării localităţii
	261	261	PE 101/85	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări; art 5.1.16	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
	262	262	PE 101/85	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ; art 5.2.2	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
	263	263	PE 101/85	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11	de cel puţin 3 m
	264	264	PE 101/85	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m art 4.3.2	2,5 m
	265	265	PE 101/85	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre; art 5.1.12	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
	266	266	PE 101/85	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial; art 5.1.13	nu se admit luminatoare. art 5.1.13
	267	267	PE 101/85	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16° art 5.1.14
	268	268	PE 101/85	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite art 5.1.17	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
	269	269	PE 101/85	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare; art 5.1.2	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2
	270	270	PE 101/85	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată; art 5.1.21	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie. art 5.1.21
	271	271	PE 101/85	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei; art 5.1.27	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
	272	272	PE 101/85	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat; art 5.1.6.b	beton sau scândura.
	273	273	PE 101/85	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii; art 5.1.9	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
	274	274	PE 101/85	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii; art 5.4.9	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon Liana art 5.4.9
	275	275	PE 101/85	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m art 6.3.2.h)
	276	276	PE 101/85	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore art 6.3.2d	7 ore
	277	277	PE 101/85	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m art 6.3.2h
	278	278	PE 101/85	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA art 6.3.2i
	279	279	PE 101/85	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA art 6.3.b
	280	280	PE 101/85	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv art 6.3.f	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
	281	281	PE 101/85	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm art 6.6.2	30 cm
	282	282	PE 101/85	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone art 6.6.2b	1,4 tone
	283	283	PE 101/85	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi art 6.7.1f)	b prin lipire	prin sudare art 6.7.1f)
	284	284	PE 101/85	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă art 6.8.7.b)
	285	285	PE 101/85	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h art 5.15, tabel 5.1	1 h 30 min
	286	286	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
	287	287	PE 107/95	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4	polietilena art 4.2.4
	288	288	PE 107/95	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
	289	289	PE 107/95	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv art 5.1.4	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
	290	290	PE 107/95	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical art 5.2.1a	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
	291	291	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
	292	292	PE 107/95	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m art 5.2.1
	293	293	PE 107/95	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8 art 5.4.2c
	294	294	PE 107/95	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi art 8.1.3	5 bucăţi
	295	295	PE 107/95	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm art 8.1.5	30 cm
	296	296	PE 107/95	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice art 4.2.1
	297	297	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). Art 4.2.3c	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
	298	298	PE 107/95	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d
	299	299	PE 107/95	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv; art 4.2.5	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
	300	300	PE 107/95	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii; art 4.2.5	c) nu pot servi drept conductor de nul.
	301	301	PE 107/95	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp; art 4.3.1	c) 2,5 mmp.
	302	302	PE 107/95	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie; art 5.1.3	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
	303	303	PE 107/95	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale art 5.1.4
	304	304	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public art 5.3.2b	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
	305	305	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m; art 5.3.1a	c)  0,9….1,0 m
	306	306	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m; art 5.3.1 a	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
	307	307	PE 107/95	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune art 8.1.4	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv art 8.1.4
	308	308	PE 107/95	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m; art 8.2.5	120 m;	c)  80 m.
	309	309	PE 107/95	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori Ani Dobos art 3.1.6	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6
	310	310	PE 107/95	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru art 4.2.2	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
	311	311	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	312	312	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	313	313	PE 107/95	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile art 5.1.7	relee de protecţie art 5.1.7
	314	314	PE 107/95	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m art 5.3.1a
	315	315	PE 107/95	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m art 5.5.1 h
	316	316	PE 107/95	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului anexa 5	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
	317	317	PE 107/95	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective art 5.1.4	de două ori a cutiei respective
	318	318	PE 107/95	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc art 2.6.1e	pătrat
	319	319	PE 107/95	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină art 2.5a	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
	320	320	PE 120/94	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art 4.3.7	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
	321	321	PE 120/94	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol art 4.3.8
	322	322	PE 120/94	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior art 4.4.4	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
	323	323	PE 120/94	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV; art 4.101	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1	c)  în reţelele de 110 kV
	324	324	PE 120/94	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1
	325	325	PE 120/94	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare; art 4.3.2	c) motoare sincrone
	326	326	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr art 4.4.3
	327	327	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3	c)  500 şi 2000 kVAr.
	328	328	PE 120/94	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale; art 4.2.8	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
	329	329	PE 120/94	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92 cap1
	330	330	PE 120/94	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
	331	331	PE 120/94	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV art 4.1.4	20 kV art 4.1.4	110kV
	332	332	PE 120/94	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului art 4.3.7
	333	333	PE 120/94	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă art 4.1.1	filtre de armonici

   

 

Raspunsuri (3) la intrebarile de legislatie gradele II,III si IV

  

Nota:

Va semnalez ca in tematica sesiunii Toamna 2009 au aparut modificari la poz 5 si poz 13 trecandu-se la versiunile in vigoare ale Codului Tehnic RED aprobat prin Ordinul 128/2008 si ale Regulamentului de elaborare a solutiilor de alimintare cu ee aprobat prin Ordinul 129/2008.

La 10.11.2009 in chestionare sunt raspunsuri date in baza editiilor anterioare ale acestor reglementari. Rog studiere cu discernamant. Mi-am propus sa actualizeza raspunsurile la intrebari dar deocamdata nu sunt actualizate!

Actualizat 08.03.2009 cu respectarea tematicii primavara 2009 si extrasesiune 2009 Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen !

Multumec dlui DanP pt corectiile trimise si Mihaelei pentru raspunsurile din Ord 4/2007! 

Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari pentru a le putea corecta in timp util.  

Bibliografie:

1.      Codul de masurare a energiei electrice aprobat prin ordinul ANRE 17/2002

2.      Codul tehnic al retelei electrice de distributie aprobat prin decizia ANRE 101/2000

3.      Regulament pentru stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public  aprobat prin ordinul ANRE  45/2006

4.      Codul tehnic al retelelor electrice de transport aprobat prin ordinele ANRE 20/2004 si 35/2004

5.      Regulamentul privind racorarea  utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin HGR 867/2003 a fost inlocuit in tematica cu HGR 90/2008

6.    Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic     aprobat prin ordinul ANRE 24/2007

7.      Legea energiei electrice 13/2007

8.       Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic (Revizia 3)   aprobat prin ordinul ANRE  25/2007

9.       Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice  aprobat prin ordinul ANRE 49/2007

10.    Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament  aprobata prin ordinul ANRE 18/2004  a fost inlocuita in tematica cu Ord ANRE 38/2007 de aprobare a Procedurii de solutionare a neintelegerilor legate de incheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare si a contractelor de racordare la retea

11.  Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin HGR 1007/2004 

12.  Nou! Standard de performanta pentru serviciile de transport si de sistem ale energiei alectrice aprobat prin Ordinul ANRE 17/2007

13. Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energiei alectrice aprobat prin Ordinul ANRE  28/2007

 

 

Nr crt	Grad	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Încadrarea punctelor de măsurare aferente locurilor de consum în una dintre categoriile A, B, C, se face considerând:	energia electricã consumatã în ultimele 12 luni, pentru locurile de consum existente art 17a	puterea maximã contractatã, pentru orice loc de consum	energia electricã anualã contractatã, pentru locurile de consum noi art 17b
2	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Trecerea în altă categorie de punct de măsurare pentru locurile de consum se face prin grija Operatorului de măsurare, atunci când consumul de energie electrică pentru ultimele 12 luni se abate de la valorile de definiţie cu:	+ 5% respectiv – 20%	+10% respectiv – 30%  art 18	+ 10% respectiv – 10%
3	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria C sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 200 MWh	sub 200 MWh art 16c	peste 300 MWh
4	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Operatorul de măsurare a energiei electrice vehiculate prin puncte de măsurare de categoria A:	este unic art 64	poate fi oricare furnizor	poate fi oricare producător
5	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria B trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii	trei sigiliiv art 111
6	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În punctele de măsurare de categoria B se utilizează:	exclusiv contoare electronice art 89	exclusiv contoare de inducţie	contoare electronice sau contoare de inducţie
7	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 100 GWh art 16a	sub 50 GWh	sub 100 GWh
8	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, secţiunea şi lungimea circuitelor care asigură legătura dintre transformatoarele de tensiune pentru măsurare şi contoare trebuie astfel alese încât căderile de tensiune pe aceste circuite să nu fie mai mari de:	0,25V	0,05V  art 45	0,5V
9	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În cazul sistemului de citire automată la nivelul punctului central, indecşii se stochează în baza de date pe o perioadă de minim:	400 zile  art 79, 139 si 181	200 zile	300 zile
10	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA	mai mare de 100 MVA  art 16 a	egală cu 100 MVA  art 16 a coroborat cu 16b
11	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria B sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA art 16 b	mai mare de 100 MVA	egală cu 100 MVA
12	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria C trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii art 158	trei sigilii
13	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Se pot utiliza contoare cu preplată pentru punctele de măsurare de categoria:	A	B	C art 190
14	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an  art 63	o dată la trei ani
15	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria B, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani  art 121	o dată pe an	o dată la trei ani
16	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria C, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani  art169
17	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria B măsurarea se face folosind:	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la înaltă şi joasă tensiune  art 95	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la joasă, medie şi înaltă tensiune	curenţii de pe două sau trei faze şi tensiunile dintre faze, la medie tensiune  art 95
18	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În cazul sistemelor de măsurare de categoria C, pentru consumatorii casnici înregistrarea energiei reactive:	este obligatorie	nu este obligatorie  art 148	se face cu acordul consumatorului
19	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A se utilizează contoare electronice cu clasa de exactitate:	0,5 pentru energia activă şi 2 pentru energia reactivă	0,2S pentru energia activă şi 1 pentru energia reactivă  art 34	2 pentru energia activă şi 3 pentru energia reactivă
20	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoriile B şi C, este permisă transmiterea informaţiei de la contoare la concentratoare astfel:	numai în format numeric	prin intermediul impulsurilor generate de contoare sau în format numeric  art 106 si art 156	numai prin intermediul impulsurilor generate de contoare
21	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În operarea sistemelor de măsurare, Operatorii de măsurare a energiei electrice îndeplinesc următoarele funcţii de bază:	măsurarea energiei electrice şi a mărimilor specifice pentru determinarea serviciilor de sistem tehnologice  art 26a	furnizarea energiei electrice	achiziţionarea valorilor mărimilor măsurate  art 26b
22	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contoarele cu preplată trebuie inspectate de către Operatorul de măsurare şi citite local cel puţin:	o dată la doi ani art 196	o dată pe an	o dată la trei ani
23	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:	Prin Hotărâre a Guvernului României.	Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.	Prin Decizie a preşedintelui ANRE. Art 1.1.2
24	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Scopul “Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora  art 1.2.1	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora
25	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie. 1.2.2 a	Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie. 1.2.2.b	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.
26	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie. 1.2.2 d	Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice. 1.2.2c
27	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie. 1.2.2 e	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie 1.2.2 f
28	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:	la care acţionar principal este statul român.	la care acţionar majoritar nu este statul român.	tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.
29	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:	Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod1.4.1	Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice	Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili
30	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:	SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	CN TRANSELECTRICA SA
31	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală	a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice 3.1.1.
32	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc) 3.2.1. a	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional	Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor
33	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.3.2.1.a	Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu 3.2.1c	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.
34	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:	Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie art 3.2.2	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
35	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie 3.2.2	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul 3.2.6	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
36	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul 3.2.6	Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul
37	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie; 4.2.1. a	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1. b	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
38	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie; 4.2.1. a	Furnizarea energiei electrice	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
39	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor; 4.2.1. e	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
40	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor; 4.2.1. e	Furnizarea energiei electrice
41	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
42	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1.b	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public
43	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1.b	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
44	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz; 4.2.2 a	Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă; 4.2.1.b	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie
45	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract 4.2.2. c	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;
46	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Întrerupere accidentală a energiei electrice.	Forţă majoră 4.2.3. a	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie
47	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:	la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc) 4.2.3 c	în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie	Forţă majoră 4.2.3. a
48	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Forţă majoră 4.2.3. a	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie	Evenimente accidentale determinate de terţi. 4.2.3. c
49	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:	3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor	5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor 4.2.1 a,b,c,d,e, 4.4.1,4.4.2,4.4.3,4.4.4,4.4.5	7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor
50	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV  4.4.1.2	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune  4.4.1.2	15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune
51	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune	20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune 4.4.1.2
52	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:	10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei 4.4.2.2	30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei
53	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:	24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică 4.4.3.1.5	10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică
54	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:	48 ore	24 ore 4.4.3.2.2	10 ore
55	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:	+/- 5% din tensiunea contractată	+/ – 10% din tensiunea contractată 4.4.4.2	+/ – 12% din tensiunea contractată
56	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:	30 de zile calendaristice	15 zile calendaristice 4.4.4.5	10 zile lucratoare
57	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	La toate sesizările transmise în scris. 4.4.5.1	În termen de 30 zile calendaristice	În termen de 5 zile lucrătoare.
58	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	În termen de 10 zile lucrătoare	În termen de 3 zile lucrătoare	La toate sesizările transmise în scris. 4.4.5.1
59	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:	3 ani 6.1.4	5 ani	7 ani
60	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:	5 ani	10 ani 6.5.3	15 ani
61	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:	criteriul pierderilor minime de energie	criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata 6.6.1 a, b	criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit 6.6.1 c
62	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:	Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili; 6.4.1. a	Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi; 6.4.1.b	Natura surselor de producere a energiei electrice;
63	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:	50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%  4.4.4.1	50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%	50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%
64	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:	Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie	Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE 6.1.1	ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)
65	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată 14a	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează
66	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă 14c	utilizatorii noi de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată 14a
67	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi 14d	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate
68	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii perturbatori	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă 14c
69	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează 17b	utilizatorii cu o putere de 25 kVA
70	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii perturbatori 17e
71	II-IV	Ord 45/2006	Fişa de soluţie este elaborată de:	utilizatori	operatorul de distribuţie 13(2)	orice consultant de specialitate
72	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate 17e	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a
73	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie 17d	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;
74	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a
75	II-IV	Ord 45/2006	Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:	racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie 23(2)a	racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA	racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV 23(2)b
76	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) este:	Elaborat de CN TEE Transelectrica SA şi aprobat prin Ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Ordin al ministrului Economiei şi Finanţelor	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului
77	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) sunt incluse:	Stabilirea unui set de reguli şi norme pentru conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic Naţional art 6b	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile nedispecerizabile	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile dispecerizabile racordate la reţeaua electrică de distribuţie art 6g
78	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), cum ar fi:	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO) art 9a	administrarea pieţei de energie electrică art 9b	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail
79	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară următoarele activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET):	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail de energie electrică	măsurarea energiei electrice pe piaţa angro de energie electrică, în calitate de operator de măsurare  art 9d	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO) art 9a
80	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Persoana juridică care are calitatea de administrator al Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), este:	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA art 13	Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	Ministerul Economiei şi Finanţelor
81	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciul de sistem aflat în responsabilitatea operatorului de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) are scopul de a asigura:	funcţionarea în siguranţă a SEN26(2)a	administrarea pieţei de energie electrică, prin OPCOM	restaurarea funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional după un colaps total sau al unei zone  art 26(2)d
82	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) sunt:	tehnologice, furnizate de utilizatorii RET art 29	auxiliare	funcţionale, care exprimă activitatea operaţională a CN TRANSELECTRICA SA art 28(1)
83	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem tehnologice furnizate Companiei Naţionale TRANSELECTRICA SA de către utilizatorii reţelelor electrice de transport includ:	consumatorii nedispecerizabili, care pot fi deconectaţi la dispoziţia CN TRANSELECTRICA SA	sistemele de reglaj primar al frecvenţei 30a,c	rezervele de putere 30a,c
84	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem tehnologice, asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) includ:	reglarea tensiunilor în reţeaua electrică de transport  art 29c	retehnologizarea staţiilor electrice aflate în patrimoniul CN TRANSELECTRICA SA	compensarea consumului propriu tehnologic (CPT) din reţeaua electrică de transport  art 29d
85	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Responsabilitatea asigurării serviciul de sistem aparţine următoarei persoane juridice titulare de licenţă:	orice producător de energie electrică racordat la SEN	CN Transelectrica SA art 31	SC Electrica SA, inclusiv actuale sau foste filiale
86	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Rezerva de reglaj primar trebuie sa se poată mobiliza automat si integral în:	10 s	50 s	30 s definitii
87	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Rezerva de reglaj secundar este rezerva care poate fi integral mobilizata la:	abaterea frecventei de la valoarea de consemn  definitii	abaterea soldului SEN de la valoarea de consemn  definitii	abaterea tensiunii de la valoarea nominala
88	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Sunt parametrii tehnici de calitate ai serviciilor de transport si de sistem:	frecventa în SEN si tensiunea în RET art 3.1 si 3.2	calitatea curbelor de tensiune si de curent art 3.3	nivelul consumului propriu tehnologic (pierderi de energie electrica)
89	III-IV	HGR 90/2008	Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:	de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice	categoria de utilizator din care face parte solicitantul art 12(1)	de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului
90	III-IV	HGR 90/2008	Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:	Avizat de către organismele competente, potrivit legii.art 12(1)e	Avizat de ANRE.	Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.
91	III-IV	HGR 90/2008	Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:	bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier. Anexa 2, 6(2)
92	III-IV	HGR 90/2008	Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:	este obligatorie pentru orice loc nou de consum art 4(1)a	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
93	III-IV	HGR 90/2008	Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:	pentru orice loc nou de consum art 4(1)a	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
94	III-IV	HGR 90/2008	Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:	prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica	prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona art 10 d	direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat art 10 a+c
95	III-IV	HGR 90/2008	Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:	capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea	prin racordare s-ar încălca normele în vigoare art 22 a	nu a fost respectat avizul de amplasament art 22 b
96	III-IV	HGR 90/2008	Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:	maximum 20 de ani de la data emiterii	minimum 20 de ani de la data emiterii	minimum 25 de ani de la data emiterii art 28(1)
97	III-IV	HGR 90/2008	Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:	de către organele ierarhice ale emitentului	de către operatorul de distribuţie care a emis avizul art 49	de către ANRE art 49
98	III-IV	HGR 90/2008	Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:	de către operatorul de reţea, cu forte proprii art 38(1)	de către utilizator	se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii art38(1)
99	III-IV	ord 24/2007	Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE în baza Legii 13/ 2007
100	III-IV	ord 24/2007	Executarea de lucrări de proiectare sau de executare a instalaţiilor electrice fără Atestat valabil emis de ANRE:	Constituie contravenţie şi se sancţionează art 2(2)	Este permisă pentru instalaţiile electrice de utilizare	Constituie doar abatere
101	III-IV	ord 24/2007	Atestatele emise de ANRE pentru desfăşurarea activităţilor operatorilor economici în instalaţii electrice instituie competenţe:	La proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă, medie şi înaltă tensiune	Numai la proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă şi medie tensiune	Numai la efectuarea de lucrări de încercări de echipamente electrice
102	II-IV	ord 24/2007	Operatorul economic aflat în reorganizare judiciară, care nu deţine atestate emise de ANRE:	Poate solicita Atestat provizoriu emis de ANRE	Nu poate solicita Atestat emis de ANRE art 14	Poate efectua doar de lucrări de încercări de echipamente electrice
103	II-IV	ord 24/2007	Durata de valabilitate a Atestatelor emise de ANRE este:	De la 1 la 5 ani 36(6)	Nelimitată	Provizorie de la 1 la 12 luni
104	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul acordat:	Dacă operatorul economic nu îndeplineşte criteriile de bonitate financiară corespunzătoare procedurii aplicabile	Operatorul economic nu îndeplineşte una din obligaţiile definite ca “esenţiale” de către ANRE, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici 55 2c	ANRE nu are competenţa de a retrage Atestatele emise
105	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale dacă:	Operatorul economic săvârşeşte una dintre contravenţiile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic săvârşeşte una dintre infracţiunile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic nu transmite lunar sinteza activităţii desfăşurate
106	II-IV	ord 24/2007	Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac:	În condiţiile Legii nr. 318/ 2003	În condiţiile Legii nr. 13/ 2007	ANRE nu poate dispune aplicarea de amenzi Operatorilor economici, decât cu acordul acestora
107	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic a executat lucrări fără personal calificat, autorizat şi în număr minim corespunzător pentru tipul de atestat deţinut 55 2c	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea 55 2d
108	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic solicită acest lucru	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea 55 2d	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise
111	II-IV	ord 25/2007	Autorizarea unui electrician se realizează în urma:	promovării unui examen de autorizare 20	promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri	unui interviu în faţa unei comisii ANRE
112	II-IV	ord 25/2007	Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice 24
113	II-IV	ord 25/2007	Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza	Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern	Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice 10(3)	Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie
114	II-IV	ord 25/2007	Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de “Verificator de proiecte” 15	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B
115	II-IV	ord 25/2007	Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:	Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de “Responsabil tehnic cu execuţia” 16	Corpul de control al ANRE
116	II-IV	ord 25/2007	Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:	A 18(1)a	B	C
117	II-IV	ord 25/2007	Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?	4 grade de competenţă (I, II, III şi IV) 18(2)	5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)	3 grade de competenţă (A, B şi C)
118	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:	De tip G (general) pentru instalaţii electrice	De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice 18 1a,b	De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare
119	II-IV	ord 25/2007	Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:	De tip E  pentru execuţie	De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare 18 1a,b	Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare
120	II-IV	ord 25/2007	Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV 19e, f	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV
121	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV 19a,b	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
122	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV 19c,d	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
123	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV 19e,f
124	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată 19g,h	De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV
125	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:	De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV 19f	De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV
126	II-IV	ord 25/2007	În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:	Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)	Nerelevant	Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă 24d
127	II-IV	ord 25/2007	În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen 31	Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999
128	II-IV	ord 25/2007	Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:	după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut	prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE	Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu 32
129	II-IV	ord 25/2007	Examenul de autorizare constă:	în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică 44	într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică	în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte
130	II-IV	ord 25/2007	Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:	Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV	Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV) art 55	Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV
131	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:	3 ani	4 ani	5 ani art 64
132	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile 72e	Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate	Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
133	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate 72e	Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor	Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă
134	II-IV	ord 25/2007	Este interzis electricianului autorizat:	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A art 72b	Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de “verificator de proiecte” emis de MEC
135	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el	La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate art 72i	De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
136	II-IV	ord 25/2007	Este interzis electricianului autorizat:	Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat art 72f	Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea art 72k	Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi
137	II-IV	ord 25/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale) art 72, 76
138	II-IV	ord 25/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă art 76	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale) art 72,76
139	II-IV	ord 25/2007	Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:	Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare 75	Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare 75	Avertisment verbal
140	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală) 72	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru
141	II-IV	ord 25/2007	La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare	În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare
142	II-IV	ord 25/2007	În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare art 86
143	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	asigurarea exploatării corespunzătoare a capacităţilor energetice art 8a	micşorarea pierderilor în posturile de transformare
144	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:	exploatarea corespunzătoare a capacităţilor energetice art 8a	minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice art 8c	cheltuieli minime de exploatare
145	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	protecţia capacităţilor energetice	minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice art 9(1)
146	III-IV	Ord 4/2007	Delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice are în vedere, pe lângă caracteristicile capacităţilor energetice, şi:	cerinţe privind siguranţa obiectivelor învecinate art 9(2)	evenimentele accidentale determinate de angajaţii operatorului	dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional
147	III-IV	Ord 4/2007	Centralele termoelectrice fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	după caz, în funcţie de tipul combustibilului	nu, zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice de medie şi înaltă tensiune	da art 11a
148	III-IV	Ord 4/2007	Centralele eoliene fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	da art 11 d	până în prezent, nu s-au reglementat	nu
149	III-IV	Ord 4/2007	Posturile electrice de transformare fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru staţiile electrice de conexiune şi transformare	nu	da  art 11 f
150	III-IV	Ord 4/2007	Liniile electrice subterane (LES) fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice aeriene (LEA)	da, indiferent de tensiunea nominală de funcţionare art 11 h	doar LES având tensiunea nominală de 220 kV
151	III-IV	Ord 4/2007	Zona de protecţie la o centrală eoliană este:	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere	până în prezent, nu s-a reglementat	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur art 15(1)
152	III-IV	Ord 4/2007	La stabilirea zonei de siguranţă a unei staţii electrice se au în vedere:	tensiunile nominale de contur	nu se delimitează zona de siguranţă a acestui tip de capacitate energetică	tensiunea cea mai înaltă din cadrul acesteia art 16(2)
153	III-IV	Ord 4/2007	La stabilirea zonei de protecţie a unui post de transformare se au în vedere:	nu se delimitează zona de protecţie a acestui tip de capacitate energetică	numărul de personal calificat alocat executării lucrărilor de mentenanţă	tipul constructiv al acestuia art 17(1)
154	III-IV	Ord 4/2007	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, zona de protecţie este:	nu se delimitează zona de protecţia a acestui tip de capacitate energetică	egală cu conturul fundaţiei stâlpului	egală cu conturul fundaţiei stâlpului şi proiecţia pe sol a platformei suspendate art 17(1)a
155	III-IV	Ord 4/2007	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, dotate cu echipament cu ulei, zona de siguranţă este:	mai mare cu 50% decât zona de protecţie	20 m de la  limita zonei de protecţie art 17(2)a	nu se normează
156	III-IV	Ord 4/2007	Pentru diferitele tipuri de posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare prevăzute cu echipament uscat, zonele de protecţie şi de siguranţă:	sunt diferite în funcţie de tipul capacităţii energetice	coincid, indiferent de tip art 17(2)b	nu se delimitează zona de siguranţă a aceste tipuri de capacităţi energetice
157	III-IV	Ord 4/2007	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 400 kV este de:	75 m  art 18(2) d	100 m	55 m
158	III-IV	Ord 4/2007	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 20 kV, trebuie să fie de cel puţin:	5 m	1 m  art 18(5)a	15 m
159	III-IV	Ord 4/2007	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 220 kV este de:	55 m  art  18(2)c	81 m	25 m
160	III-IV	Ord 4/2007	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 110 kV, trebuie să fie de cel puţin:	10 m	4 m  art 18(5)b	15 m
161	II-IV	ord 18/2004	Neînţelegerile privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, dintre operatorii de distribuţie şi solicitanţi, se soluţionează:	întotdeauna pe cale amiabilă	în conformitate cu prevederile unei proceduri specifice aprobate de ANRE ord 18/2004	întotdeauna în justiţie
162	II-IV	ord 18/2004	În cazul apariţiei unor divergenţe cu privire la racordarea la reţelele electrice sau emiterea de avize de amplasament, între un solicitant şi o subunitate sau unitate a unui operator de reţea, declanşarea procedurii de soluţionare a neînţelegerii se va face numai după:	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul operatorului de reţea 8(4)	înregistrarea unei acţiuni în justiţie	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul Ministerului Economiei şi Finanţelor
163	II-IV	ord 18/2004	Autoritatea  Naţională de Reglementare în domeniul Energiei analizează şi soluţionează prin procedură necontencioasă eventualele contestaţii cu privire la:	avizele tehnice de racordare  8(2)	racordarea la reţelele electrice de interes public 8(2)	calitatea execuţiei instalaţiilor interioare ale clădirilor civile
109	II-IV	legea 13/2007	Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE în baza Legii 13/ 2007   art 11(2)m
110	II-IV	legea 13/2007	Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:	Ministerul învăţământului	Operatorul de distribuţie	ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific
164	II-IV	lg 13/2007	Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:	Energiei electrice	Energiei electrice şi termice	Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare
165	II-IV	lg 13/2007	Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?	Da	Nu 1 (2) b	Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse
166	II-IV	lg 13/2007	Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:	Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public 2b	Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie 2h	Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
167	II-IV	lg 13/2007	Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:	Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie	Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial	Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie 3.1
168	II-IV	lg 13/2007	Consumatorul eligibil de energiei electrica este:	Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale	Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie 3.17
169	II-IV	lg 13/2007	Linia electrica directa este:	Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat 3.29	Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori	Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora 3.29
170	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de transport si de sistem este:	Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport 3.35	Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie	Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice
171	II-IV	lg 13/2007	Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice 3.4	Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional
172	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica este definita ca fiind:	Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele 3.51	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate	Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau
173	II-IV	lg 13/2007	O reţea electrica de distribuţie este definită ca fiind:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 220 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv 3.52
174	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica de transport este:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala mai mică decât 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV 3.54	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala cel mult egala cu 110 kV
175	II-IV	lg 13/2007	Sistemul electroenergetic este definit ca fiind:	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia energiei electrice	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia, furnizarea si utilizarea energiei electrice 3.60
176	II-IV	lg 13/2007	Sistemul electroenergetic naţional este:	Totalitatea instalaţiilor de producere, transport si distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul naţional	Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional si care constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participanţii la piaţa de energie electrica 3.62	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune
177	II-IV	lg 13/2007	ANRE este:	Agenţie naţională de reglementare în domeniul energiei termice	Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 3.2
178	II-IV	lg 13/2007	Zona de protecţie a unei capacităţi energetice este:	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor 3.67	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si desfasurarea unor activitati
179	II-IV	lg 13/2007	Zona de siguranţa a unei capacitati energetice este:	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului 3.68	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul evitării punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului
180	II-IV	lg 13/2007	Furnizorul de ultima opţiune este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul public de distribuţie a energiei electrice	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul de furnizare, in condiţii specifice reglementate 3.25	Un operator economic ale cărui acţiuni sau părţi sociale sunt deţinute în totalitate de statul român
181	II-IV	lg 13/2007	Centrala  electrica de cogenerare este ansamblul de instalaţii, construcţii si echipamente necesare pentru producerea:	doar a energiei electrice	doar a energiei termice	energiei electrice si termice 3.7
182	II-IV	lg 13/2007	Consumatorul eligibil de energie electrică este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul de energie electrică si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie 3.17	Consumatorul de energie electrică ce poate achiziţiona energie electrică doar de pe piaţa reglementata	Consumatorul de energie electrică obligat să achiziţioneze energia electrică la preturi de achiziţie reglementate
183	II-IV	lg 13/2007	Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene este format din:	Zona adiacenta liniei electrice aeriene având 100 m lăţime în plan orizontal	Zona adiacenta liniei electrice aeriene situata la 10 m deasupra acesteia	Suprafaţa terestra ce cuprinde zona de protecţie si zona de siguranţa 3.20
184	II-IV	lg 13/2007	Operator de distribuţie este o persoană juridică, care:	Deţine si exploatează reţeaua electrica de iluminat public	întreţine si dezvolta reţeaua electrica de transport al energiei electrice	deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie  si este titulara a unei licenţe de distribuţie  prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de distribuţie intr-o anumita zona 3.34
185	II-IV	lg 13/2007	Ordinea de merit este ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pentru acoperirea cererii de energie în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe baza:	Preţului ofertat [lei/MWh] 3.39	Puterii instalate	Capacitatii de a dispune rapid de o anumita putere
186	II-IV	lg 13/2007	Reţea electrică de interes public este o reţea electrică la care sunt racordaţi:	cel puţin 3 utilizatori	cel puţin 2 utilizatori 3.53	cel puţin un utilizator
187	II-IV	lg 13/2007	ANRE aproba reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi anume:	Doar reglementari tehnice	Doar reglementari comerciale	Atât reglementari tehnice cat si reglementari comerciale
188	II-IV	lg 13/2007	ANRE exercita controlul asupra operatorilor economici din sectorul energiei electrice cu privire la:	Respectarea reglementarilor emise si a sistemului de preturi si tarife in vigoare in sectorul energiei electrice 11.2.f	Respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă	Gestiunea patrimoniului public
189	II-IV	lg 13/2007	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Finanţelor	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 11.2.m	CN Transelectrica SA
190	II-IV	lg 13/2007	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Comerţului	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 11.2.m	Operatorul de distribuţie (filiale, sucursale ale SC Electrica SA sau societăţi rezultate ca urmare a procesului de privatizare)
191	II-IV	lg 13/2007	Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este:	Elaborat de ANRE si aprobat prin hotărâre a Guvernului României 11.2.q	Elaborat de ANRE si aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de Ministerul de resort
192	II-IV	lg 13/2007	Urmărirea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri si tarife în domeniul energiei electrice este de competenţa:	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei 11.2.f	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Cancelariei Primului-ministru
193	II-IV	lg 13/2007	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei este abilitată prin lege cu următoarele competenţe:	Aprobă reglementări tehnice şi comerciale obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energiei 11.2.h	Stabileşte metodologia de urmărire şi control în vederea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri şi tarife la energia electrică	Concesionează bunurile aparţinând patrimoniului public aferente sectorului energiei electrice
194	II-IV	lg 13/2007	Operatorii economici care asigura servicii de măsurare a energiei electrice sunt atestaţi de:	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei art 11.2 t	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
195	II-IV	lg 13/2007	Printre competenţele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei se regăsesc:	Elaborarea si aprobarea regulamentului de desemnare a furnizorului de ultimă opţiune art 11.2v	Elaborarea normelor de securitatea şi sănătate în muncă pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice	Elaborarea regulamentului privind racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public 11.2.g
196	II-IV	lg 13/2007	Electrificarea localitatilor se realizează cu fonduri:	doar din bugetele locale	doar din bugetul de stat	din bugetele locale, bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite 12
197	II-IV	lg 13/2007	“Autorizaţiile de infiintare” se acorda in condiţiile legii energiei electrice, pentru:	Realizarea de noi capacitati energetice 15.1.a	Retehnologizarea capacitatilor energetice existente 15.1.a	Reviziile si reparaţiile curente efectuate asupra capacitatilor energetice
198	II-IV	lg 13/2007	“Autorizaţiile de înfiinţare” se acordă pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport al energiei electrice sau pentru retehnologizarea celor existente?	Numai pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport noi	Numai pentru retehnologizarea liniilor şi staţiilor electrice de transport existente	Atât pentru realizarea liniilor si staţiilor electrice de transport noi, cât şi pentru retehnologizarea celor existente 15
199	II-IV	lg 13/2007	Autorizaţiile de înfiinţare se acordă pentru realizarea sau retehnologizare reţelelor electrice cu tensiunea de linie nominală mai mare sau egală cu:	0,4 kV	20 kV	110 kV art 15.1.c
200	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite autorizaţii de infiintare pentru realizarea şi/sau retehnologizarea:	liniilor si staţiilor electrice de transport al energiei electrice 11.1.b	liniilor şi staţiilor de distribuţie a energiei electrice, cu tensiune nominala de 110 kV 11.1.c	liniilor electrice de distribuţie a energiei electrice cu tensiune nominala de 20 kV
201	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru	Prestarea serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice 15.2.b,d	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate 15.2.e	Realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si energiei termice in cogenerare
202	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Exploatarea comercială a capacităţilor energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare 15.2.a	Reabilitarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice	Retehnologizarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice
203	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice	Prestarea serviciului de sistem 15.2.c
204	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate 15.2.e	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Activitatea de furnizare a energiei electrice 15.2.f
205	II-IV	lg 13/2007	Titularul autorizaţiei de infiintare a unei capacitati energetice, acordată în baza Legii energiei electrice, are următoarele obligaţii:	Sa stabilească si sa aplice, pe întreaga durata a executării lucrărilor, masurile de protecţie a persoanelor, bunurilor si mediului 17.1.a	Sa stabilească un sistem de comunicare cu consumatorii de energie electrică ce vor fi alimentaţi din instalaţiile electrice aflate în construcţie	Sa obţină toate vizele, acordurile si atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat 17.1.b
206	II-IV	lg 13/2007	Obligaţiile aferente serviciului public sunt impuse operatorilor economici reglementaţi de ANRE prin următoarele tipuri de acte:	Licenţă – act juridic acordat de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice	Reglementări – acte (normative) tehnice şi/ sau comerciale, aplicabile activităţii desfăşurate	Atât prin acte juridice (licenţă şi/ sau autorizaţie de înfiinţare), cât si prin reglementări tehnice şi comerciale, acordate/ emise de ANRE
207	II-IV	lg 13/2007	Asupra terenurilor aflate in proprietatea terţilor, cuprinse in zonele de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice, se stabileşte:	drept de utilizare gratuită	drept de proprietate	drept de servitute legala 20(3)
208	II-IV	lg 13/2007	Concesiunea, în domeniul energiei, are ca obiect:	Bunuri proprietate publica sau privata ale statului 25.1	Activitati si servicii publice de interes naţional din domeniul energiei electrice 25.1	Bunurile utilizate în activitatea de furnizare a energiei electrice
209	II-IV	lg 13/2007	Pe piaţa concurenţial cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor eligibili prin	Contracte bilaterale la preţuri reglementate	Contracte bilaterale la tarife fixe	Contracte bilaterale la preţuri negociate
210	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica de transport al energiei electrice, inclusiv terenurile pe care este amplasata, sunt:	Proprietate privata a unei persoane juridice	Proprietate publica a statului 35.2	Proprietate privata a statului
211	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de transport si de sistem are următoarele atribuţii principale:	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie 37.4.a	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de distribuţie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie spre consumatorii casnici
212	II-IV	lg 13/2007	Cine analizează si avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare la reţelelor electrice de transport?	Operatorul de Transport si de Sistem 37.4.c	ANRE	Operatorul de distribuţie local
213	II-IV	lg 13/2007	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor fizice sau juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să efectueze construcţii de orice fel in zona de siguranţa a instalaţiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem 39.a	Să efectueze săpături de orice fel in zona de siguranţa a reţelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem 39.b
214	II-IV	lg 13/2007	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să racordeze fără respectarea reglementărilor aplicabile, instalaţiile proprii la cele ale reţelei electrice de transport	Sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport si de sistem 39.2.f
215	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de distribuţie:	Exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare  42.1.a	Monitorizează siguranţa in funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum si indicatorii de performanta ai serviciului de distribuţie 42.1.g	Încasează contravaloarea energiei electrice furnizate
216	II-IV	lg 13/2007	Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie persoanelor fizice si juridice:	Li se interzice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a acestora, fără avizul de amplasament al operatorului de reţea 46.a	Li se interzice sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire sau prin construcţii accesul la instalaţii al OD 46.f	Li se permite depozitarea de materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protecţie si de siguranţa ale instalaţiilor, fara acordul operatorului de reţea, cu condiţia să fie proprietar al terenului 46.c
222	II-IV		Elaborarea de programe de eficienta energetica si de promovare a resurselor regenerabile de energie este o atribuţie a:	Guvernului României	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor) DanP art 4(1), 4(2)	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
223	II-IV	lg 13/2007	Calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea bunurilor şi serviciilor din sectorul energiei electrice o are	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor 6f	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
224	II-IV	lg 13/2007	În conformitate cu prevederile legii energiei electrice, sunt considerate surse regenerabile de energie:	Solare 61b	Eoliene 61 a	Energia obţinuta prin arderea combustibililor fosili
225	II-IV	lg 13/2007	Criteriile de promovare a energiei electrice produse in centrale electrice de cogenerare de înalta eficienta au in vedere:	Promovarea utilizării eficiente a combustibililor DanP art 71c	Asigurarea accesului concurenţial al energiei electrice produse in cogenerare DanP art 71a	Promovarea utilizării surselor regenerabile  65 d
226	II-IV	lg 13/2007	Tarifele de racordare la reţea sunt:	Stabilite de operatorii de reţea	Negociate cu solicitantul	Reglementate de ANRE
227	II-IV	lg 13/2007	Sustragerea de energie electrica constituie:	Contravenţie	Infracţiune de furt 85.1	Contravenţie sau infracţiune, după caz
228	II-IV	lg 13/2007	Constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani:	Executarea de săpaturi sau lucrări de orice fel in zonele de protecţie a instalaţiilor, fara consimţământul prealabil al proprietarului acestora	Deteriorarea, modificarea fără drept a instalaţiilor energetice sau sustragerea de componente ale acestora 85.3	Nerespectarea reglementărilor emise de ANRE
229	II-IV	lg 13/2007	Constituie contravenţie:	refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare 86.1.i	nerespectare obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare conform prevederilor legale 86.1.j	sustragerea de energie electrica
230	II-IV	lg 13/2007	Încălcarea reglementarilor tehnice si comerciale emise/ aprobate de ANRE constituie:	Infracţiune	Contravenţie 86.1a	Abatere
231	II-IV	lg 13/2007	Refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare constituie:	Contravenţie 86.1i	Infracţiune	Tentativa de infracţiune
217	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie 90 a	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie 90 b
218	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie 90 a	Neplata facturii curente de energie	Neplata abonamentului radio-tv
219	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Neplata abonamentului radio-tv	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie 90 b
220	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum de energie mai mare decât cel aferent puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare	Plata cu întârziere a facturilor	Consum fraudulos de energie, neplata repetata a facturilor sau in alte situaţii prevăzute de legislaţia in vigoare 90 a,b
221	II-IV	HGR 1007/04	În caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:	Va fi sancţionat contravenţional	Va primi preaviz de deconectare	Va fi deconectat si va plati contravaloarea energiei electrice consumate
232	II-IV	GHR 1007/04	Conventia de exploatare, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, este un act juridic incheiat intre:	consumator si producator	operator de retea si consumator 208(2)	furnizor si producător
233	II-IV	GHR 1007/04	Conventia de exploatare este un act juridic prin care sunt precizate aspecte legate de:	manevrele ce se executa si aventualele despagubiri ce se pot acorda in cazul unui incident	punctul de delimitare patrimonială între instalaţii şi condiţiile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor 4.17	realizarea conducerii operative prin dispecer 4.17
234	II-IV	GHR 1007/04	Activitatea de furnizare a energiei electrice implica urmatoarele servicii:	facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice, intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea 163	calculul tarifelor aplicabile categoriiloe de consumatori	aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice
235	II-IV	GHR 1007/04	Prin grup de masurare a energiei electrice se intelege:	ansamblul format din contorul de energie electrica si  elementele de securizre	ansamblul format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare, inclusiv elementele de securizare 4.22	doar transformatorul de măsurare
236	II-IV	GHR 1007/04	Se considera o intrerupere in alimentarea cu energie electrica:	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 5% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv. 4.25	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 10% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.
237	II-IV	GHR 1007/04	Calitatea energiei electrice se refera la totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la:	frecventa, amplitudinea si variatia tensiunii	flicker si armonici	metodologia de stabilire e tarifelor
238	II-IV	GHR 1007/04	Punctul de delimitare între instalaţiile electrice este definit ca:	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorului de cele ale operatorului de retea 4.38	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se află instalat grupul de măsurare a energiei electrice	întotdeauna punctul de delimitare este punctul fizic în care este racordat un utilizator
239	II-IV	GHR 1007/04	Punctul de masurare este definit ca:	punct al unei retele electrice care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorilor de cele ele operatorilor de retea	punct al unei retele electrice unde se află instalat grupul de masurare a energiei electrice 4.39	punct fizic din reţeaua electrica la care se racordeaza un utilizator.
240	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorul casnic este consumatorul care:	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminatul artificial din propria locuinta si din afara acesteia, fiind racordat la o retea monofazata de JT;	Utilizeaza energiei electrice pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta, precum si pentru realizarea de activitati comerciale sau prestarea de servicii;	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminat artificial, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta. 4.8
241	II-IV	GHR 1007/04	Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori se aplicã:	furnizorilor si consumatorilor  de energie electrica 2	tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica	relatiilor comerciale dintre producatori si furnizori
242	II-IV	GHR 1007/04	În functie de puterea contractatã, consumatorii, altii decât cei casnici, pot fi mari consumatori, când puterea contractatã depãseste:	50 kW	100 kW art 12.a	200 kW
243	II-IV	GHR 1007/04	Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face tinându-se seama de:	tipul receptoarelor din dotare	puterea maxima absorbitã	puterea instalatã în receptoarele proprii
244	II-IV	GHR 1007/04	Sunt obligati sã asigure mentinerea factorului de putere între limitele prevãzute în reglementãri emise de ANRE:	consumatorii casnici	toti consumatorii de energie electrica	toti consumatorii de energie electricã, cu exceptia consumatorilor casnici
245	II-IV	GHR 1007/04	În contractele de furnizare a energiei electrice, se prevăd întotdeauna valori orare ale cantitãtilor de energie electricã activã contractate, dacă puterea electrică contractatã este mai mare de:	3 MW  DanP art 47(1)	10 MW	100 kW
246	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii de energie electricã pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:	fara a obtine nici un fel de acord al operatorului de reţea, furnizprului sau ANRE	cu acordul ANRE	cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului
247	II-IV	GHR 1007/04	Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte:	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de o luna	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de 6 luni atr 65	fara nici o obligatie
248	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii casnici nu plãtesc energia electricã reactivã:	daca au o putere maxima contractata mai mica de 30 kW	daca au o putere maxima contractata mai mica de 50 kW	indiferent de puterea maxima contractata DanP art 122(3)
249	II-IV	GHR 1007/04	Sistarea furnizarii energiei electrice la un consumator pentru întârzieri la plata facturii aferente va fi obligatoriu preavizata cu:	cel putin 3 zile înainte	cel putin 5 zile înainte 152(1)	cel putin 10 zile înainte
250	II-IV	GHR 1007/04	Pentru depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare, furnizorul:	aplica un preaviz, apoi întrerupe furnizarea energiei electrice consumatorului 200(1)a	îi da consumatorului doua previze, apoi îi aplica penalizari	îi aplica preaviz consumatorului, apoi îl actioneaza în justitie
251	II-IV	GHR 1007/04	Pentru furnizarea de energie electrica contractul de furnizare:	este o conditie obligatorie art 33	nu este obligatoriu	se încheie în conformitate cu contractul – cadrul aprobat de ANRE art 36(1)
252	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporara a energiei electrice, pentru o perioada de:	minimum o luna si maximum 12 luni art 55	minimum 3 luni si maximum 6 luni	minimum 6 luni
253	II-IV	GHR 1007/04	Prin consumatori industriali se înteleg:	societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industrial art 71(1)	sediile administrative ale societatilor comerciale	societatile comerciale care desfasoara activitate de comert cu bunuri
254	II-IV	GHR 1007/04	Un consumator eligibil:	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata o singura data	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata de cel mult douã ori 126(3)	nu poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata
255	II-IV	GHR 1007/04	În cazul consumului fraudulos de energie electrica, perioada de recalculare va fi de:	un an pentru consumatorii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori 142(4)	6 luni pentru toti consumatorii	6 luni pentru consumatori casnici si un an pentru ceilalti consumatori

 

 

Comparatii si analiza Tematica Legislatie Primavara 2009  fata de Tematica din 2007

 

Intrebarile	Buc intrebari din totalul de 255	Observatii	Denumire document	Document aprobat prin:	Aplicabilitate pe grad / tip
					I	II	IIIA/ IVA	IIIB/IVB
109,110 + [164÷231]	70/255		1.               Legea energiei electrice nr. 13 din 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.02.2007		DA	DA	DA	DA
[217÷255]	39/255		2.               Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori	HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004	DA	DA	DA	DA
[89÷98]	10/255	Nou in tematica anterioare a fost GHR 867/2004 care a fost inlocuit de GHR 90/2008	3.               Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public	HG nr. 90 din 23.01.2008, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 109 din. 12.02.2008	DA	DA	DA	DA
[76÷88]	10/255		4.               Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1	Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare	NU	NU	DA	DA
–	0/255	nou	5.               Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007	NU	NU	DA	DA
[20÷64]	45/255		6.               Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie	Decizia ANRE nr. 101 din 6.06.2000 a Preşedintelui ANRE	DA	DA	DA	DA
	0/255		7.               Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice 8.	Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007	DA	DA	DA	DA
[1÷22]	22/255		9.               Codul de măsurare a energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE	NU	NU	DA	DA
[143÷160]	18/255		10.            Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice	Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007	NU	NU	DA	DA
[99÷108]	10/255		11.            Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Revizia 3	Ordinul ANRE nr. 25 din 20.07.2007	DA	DA	DA	DA
[111÷142]	42/255		12.            Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3	Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007	NU	DA	DA	DA
[65÷75]	11/255		13.            Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public	Ordinul ANRE nr. 45/ 2006	DA	DA	DA	DA
[161÷163]	3/255	In 2007 a fost Ord 18/2004 Nu am mai verificat am pastrat raspunsurile conf Ord 18/2004 sunt cam evidente!	14.            Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea	Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007	NU	DA	DA	DA

Raspunsuri (4) la subiectele de electrotehnica

    

Editia 10 actualizata la 05.03.2009 

 

            La elaborarea raspunsurilor/corecatrea lor si-au adus contributia Florescu Floarea, Costea Marius, Stoian Petre, Draghici Costica, Toma Ioan,   si Lucian, Stoian Radu, Vasile Bulai,  Parje Aurel, si Nicolae Badea conform comentariilor din subsolul articolului

 

            Gradul de umplere este de 99,5 %.

 

             Va rog sa-mi semnalati eventualele greseli pentru a putea face in timp util corectiile necesare 

 

 

Nr crt	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Enunţul “sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:	legea conservării sarcinii electrice	legea lui Coulomb	legea lui Laplace
2	Permitivitatea este o mărime:	electrică	magnetică	chimică
3	Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:	direct proporţională cu r	direct proporţională cu patratul lui r	invers proporţională cu patratul lui r
4	Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:	direct proporţională cu patratul distanţei	invers proporţională cu pătratul distanţei	direct proporţinală cu distanţa
5	Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:	aducerea acestuia de la infinit în pct.	aducerea acestuia din punctul M la origine	transportul acestuia din pct. M la infinit
6	Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:	prin conducţie	prin inducţie	prin magnetizare
7	Câmpul electrostatic este descris prin:	intensitatea câmpului electric	inducţia electrică	inducţia magnetică
8	Care dintre relaţiile următoare este adevărată:	inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric	inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate	inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric
9	Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:	valoarea numerică 2q	valoarea numerică q	valoarea numerică q/2
10	Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:	2 C	C/2	C
11	Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:	aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component	suma capacităţilor fiecărui element în parte	egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator
12	Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:	suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator	diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte	diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n
13	Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:	1/2 q V Radu	q V	2 q V
14	Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:	V/m	Coulomb	Farad
15	Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:	aluminiu, argint, cupru	argint, cupru, aluminiu	aluminiu, cupru, argint
16	Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:	N-1 relaţii distincte	N relaţii distincte	N+1 relaţii distincte
17	A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:	L+N-1 ecuaţii distincte	L-N +1 ecuaţii distincte	N-L+1 ecuaţii distincte
18	Enunţul “suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:	Prima lege a lui Kirchhoff	a doua lege a lui Kirchhoff	Legea Joule -Lenz
19	Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:	liniar	neomogen Vasile Bulai	neliniar Vasile Bulai
20	Legile lui Kirchhoff se aplică:	numai circuitelor liniare	numai circutelor cu elemente neliniare	circuitelor liniare şi circuitelor neliniare Constantin Sora
21	Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:	este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare	este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare	nu depinde de distanţa dintre conductoare
22	Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:	o forţă	o tensiune	o rezistenţă
23	Tesla este unitatea de măsură a:	inducţiei magnetice	fluxului magnetic	intensităţii câmpului magnetic
24	Permeabilitatea este o mărime:	magnetică	electrică	mecanică
25	Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:	suma algebrică a curenţilor care străbat conturul	Zero Radu	suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului
26	Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:	invers proporţinală cu r	direct proporţională cu patratul lui r	direct proporţională cu r
27	Henry este unitatea de măsură pentru:	fluxul magnetic	inductanţă	inducţia magnetică
28	Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent	fluxul propriu al bobinei	inducţia magnetică	forţa electromotoare
29	Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:	1/2 L i	1/2 Li **2	Li
30	Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:	integral în câmpul magnetic din volumul torului Radu	integral în câmpul magnetic din afara torului	1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului
31	Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:	F=E/q	F=qE Vasile Bulai	F=q/E
32	Factorul de atenuare constanta de timp al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:	R/L	L/R	1
33	Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:	RC	R/C	1/(RC)
34	Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:	este liniară	este o egaltate	este neliniară Badea Nicolae
35	Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:	impedanţă	reluctanţă [A/Wb]=[1/H]	permeanţă
36	Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:	Weber	Hertz	Henry
37	Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:	amplitudinii	perioadei	fazei
38	Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:	amplitudine	valoare efectivă	valoarea eficace
39	Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:	1	zero	38719
40	Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:	termice	chimice	de inducţie
41	Puterea electrică reactivă:	permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric	produce transformarea energiei electrice în energie mecanică	este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice
42	Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:	defazată cu 90 de grade în urma curentului	defazată cu 90 de grade înaintea curentului	în fază cu curentul
43	Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:	reactanţa totală a circuitului X este > 0	reactanţa totală a circuitului X este <0	reactanţa totală a circuitului este =0
44	Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:	impedanţei	rezistenţei	reactanţei
45	În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:	valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor	valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor	modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor
46	Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:	reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale	reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă	reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă
47	În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:	numai energie activă	energie activă şi reactivă	numai energie reactivă
48	Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:	egală cu 1	Nulă	egală cu 1/2
49	Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:	întotdeauna simetric	este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate	este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată
50	Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:	mai mici	egale	mai mari
51	Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:	suma rezistenţelor celor n rezistoare	suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare	suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare
52	Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):	circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică Constantin Sora	se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate	se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.
53	Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:	un curent – (minus) I	un curent I	un curent I/2
54	O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:	Z Y = 1 Vasile Bulai	J=YE Vasile Bulai	Z=Y
55	Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:	absoarbe putere activă şi putere reactivă	absoarbe putere activă şi produce putere reactivă	produce putere activă şi putere reactivă
56	Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:	corespund unor realităţi fizice Vasile Bulai	reprezintă artificii de calcul	numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice
57	Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:	cuplul util	cuplul de frânare	oscilaţii ale rotorului
58	Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:	au aceleşi componete directe Stoian Radu	au aceleaşi componente inverse Stoian Radu	au aceleaşi componente homopolare
59	În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:	sistemul nu are componentă simetrică inversă	sistemul nu are componentă simetrică homopolară	sistemul are componentă simetrică inversă
60	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:	impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice Florescu siStoian Radu	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative Florescu si Stoian Radu	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice
61	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie  Stoian Radu	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
62	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie	schema de secvenţă directă Stoian Radu	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
63	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:	schema de secvenţă directă	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel Badea Nicolae	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
64	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:	schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului	schema de secvenţă directă	schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă
65	Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:	întodeauna nesinusoidal	întotdeauna sinusoidal	nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare
66	Regimul deformant este un regim energetic în care:	undele de curent şi tensiune nu sunt periodice	undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale	undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală  Gheorghe Stefan
67	Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:	raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare	au aceeaşi perioadă	raportul perioadelor lor este egal cu 1/2
68	Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:	de la generator spre bobină	întotdeuna de la bobină spre generator V Bulai	poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului
69	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:	mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere  Gheorghe Stefan	sinusoidal	mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere
70	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:	mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere   Gheorghe Stefan	mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere	sinusoidal
71	Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mare Vasile Bulai	mai mică
72	Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mică	mai mare
73	Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:	puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic  Stoian Radu	puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic	pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic
74	Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:	mărimile efective de curent sau de tensiune	mărimile instantanee de curent sau de tensiune	valorile medii de curent sau de tensiune
75	Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:	constanta de propagare a liniei Vasile Bulai	constanta de atenuare a liniei	constanta de distorsiune a liniei
76	La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:	creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei Vasile Bulai	scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei	nu se modifică
77	O linie electrică lungă funcţionând în gol:	produce putere reactivă	absoarbe putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
78	O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:	absoarbe putere reactivă Stoian Radu	produce putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
79	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:	se numeşte putere caracteristică sau putere naturală	este independentă de lungimea liniei	este independentă de tensiunea liniei
80	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:	energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează Stoian Radu	energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă	energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă
81	O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:	care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică	funcţionând în scurtcircuit	ca o linie funcţionând în gol Vasile Bulai
82	Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:	unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor	unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului Stoian Radu	capacităţii conductorului faţă de pământ
83	Efectul pelicular al curentului este utilizat în:	încălzirea materialelor prin inducţie  Stoian Radu	eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică	eliminarea distordiunilor undelor de curent
84	Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:	densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor Stoian Radu	densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor	densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor
85	Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:	se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele	se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii	se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile
86	Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:	S=E+H	S=HxE	S=ExH
87	Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:	temperatura mediului ambiant	tensiunea între faze	pierderile Joule-Lenz
88	Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:	cu tensiunea între faze Stoian Radu	cu puterile active generate	cu puterile reactive generate
89	Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.	curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult Vasile Bulai	tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale	apar scântei la periile colectorului
90	Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:	motoarele de curent continuu	motoarele sincrone	motoarele asincrone
91	Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:	permit reglarea în limite largi a turaţiei	nu necesită întreţinere permanentă	nu necesită instalaţii speciale de pornire
92	Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:	curentul mic de pornire	pornirea fără dispozitiv de pornire  Florescu	cuplul de pornire foarte bun
93	Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:	prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie Badea Nicolae	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte  Stoian Radu
94	Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:	nu permit variaţia turaţiei în limite largi	excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil	au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare
95	În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:	ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit	pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire	numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc
96	Unitatea de măsură a fluxului electric este:	nu are denumire proprie	se utilizează Coulombul Badea Nicolae	Faradul
97	3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.	25 microF	250 microF	50 microF
98	Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:	Cs=3 C	Cs=C/3	Cs=C
99	Câmpuri fără surse sunt:	câmpul curenţilor de conducţie	câmpul de inducţie electrică	câmpul de inducţie magnetică Stoian Radu
100	Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:	curent electric de conducţie	curent electric de convecţie	curent electric de deplasare (Maxwell)
101	Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:	rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB	rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.	reistenţa R tinde spre zero
102	Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:	forţă electrocinetică	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
103	Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:	forţă electromagnetică (Laplace)	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
104	Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:	intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor Badea Nicolae	forţa electrromagnetică	forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi
105	Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:	direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic
106	Principalele elemente feromagnetice sunt:	Fierul, nichelul şi cobaltul	Fierul, cuprul, zincul	Fierul, aluminiul, cuprul
107	Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:	31,5 A	44 A	53,4 A
108	Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:	0,8	0,75	3-Apr
109	Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:	kVAr	kVA	kW
110	Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:	pur rezistiv	pur inductiv	pur capacitiv
111	Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:	doar în curent continuu	doar în curent alternativ	indiferent de natura circuitului
112	Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:	20 A	500 A	95 A
113	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:	5 ohm	0.66 ohm	6 ohm
114	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:	3 ohm	1 ohm	9 ohm
115	Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:	170V	30 V	122 V
116	Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:	F	Axh	A/h
117	Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:	supratensiuni	supracurenti	supratemperatura
118	Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:	supratensiunilor	supracurentilor	solicitarilor mecanice
119	Unitatea de masura a fluxului magnetic este:	Tesla	Weber	Farad
120	Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:	compensarea curentilor capacitivi	compensarea factorului de putere	dotari PSI
121	Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:	protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii	protectiei împotriva supratensiunilor	protectiei împotriva supracurentilor
122	Releul termic se foloseste pentru:	protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit	protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte	protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
123	Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:	scade de 1,41 ori	ramane constanta	creste de 1,73 ori
124	Când este o protectie selectiva ?	protectia deconecteaza numai consumatorul defect	protectia deconecteaza toti consumatorii	protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori
125	Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:	rezistivitate	greutate specifica	coeficient de dilatatie
126	Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:	natura materialului	lungime, direct proportional	masa, direct proportional
127	Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:	1 sau 5 A	5 sau 10 A	1 sau 10 A
128	Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:	10 V	50 V	100 V
129	La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:	creste când sarcina creste	scade când sarcina scade	ramâne constanta la variatia sarcinii
130	Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:	cresterea tensiunii peste o valoare limita	cresterea curentului peste o valoare limita	scaderea curentului sub o valoare limita
131	La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:	mai mare	mai mica	Egala  Radu
132	Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:	rezistente aditionale	shunturi	bobine înseriate
133	Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:	shunturi	rezistente aditionale	condesatoare montate în paralel
134	Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:	supraîncalzirea acestuia	suprasarcina	reducerea puterii tranzitate
135	La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:	pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica	pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic	pe oricare dintre înfasurari
136	Câmpul magnetic poate fi produs:	numai de magneti permanenti	numai de electromagneti	de magneti permanenti si de electromagneti
137	Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:	sub tensiune si cu curent	cu curent fara tensiune	fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
138	La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:	tensiunea de linie	tensiunea de faza	tensiunea zero
139	Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:	reducerea curentilor turbionari	reducerea tensiunii electromotoare induse	din motive constructive
140	Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:	înainte cu 90 de grade	cu zero grade (sunt în faza)	cu 90 de grade în urma
141	La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:	direct proportionala cu capacitatea	invers proportionala cu capacitatea  Radu	nu depinde de capacitate
142	În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:	de a consolida elementele fuzibile	de a mari puterea de rupere a sigurantei	de a mentine temperatura constanta a sigurantei
143	Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:	scade	nu se modifica	creste
144	Transformatoarele de masurare de curent:	pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa	pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa	nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa
145	Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:	împiedica circulatia curentului primar	apar supratensiuni periculoase in secundar	nu indica aparatele de masurare
146	Transformatoarele de masurare de tensiune:	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit	pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit
147	Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:	încarcarea generatoarelor cu putere activa	încarcarea generatoarelor cu putere reactiva Aurel	utilizare de compensatoare sincrone
148	Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:	f =n p / 60	f = 60 n / p	f = 60 p / n
149	Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:	de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica	de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului	de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului
150	Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:	kWh	kW	kW/h
151	În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:	tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0	tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0  Stoian Radu	cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata
152	Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:	sarcina tranformatorului este foarte mica	curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici	când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa
153	Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:	un regim de avarie	un regim temporar admisibil	un regim inadmisibil
154	Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:	doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti	o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti	trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti
155	Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:	când factorul de putere =1	când factorul de putere = 0	când U = U max
156	Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:	0,4 kV	0 V	230 V
157	Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:	tensiunea de excitatie	admisia agentului primar la turbina	curentul statoric
158	La o masina electrica asincrona turatia variaza:	cu sarcina	cu frecventa	cu curentul de excitatie
159	Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:	raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol Stoian Radu	raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala	raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala
160	Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:	monofazat	trifazat	bifazat
161	La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:	reducerea vibratiilor rotorului	reducerea curentului electric absorbit de motor	reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului
162	O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:	retele radiale	retele buclate cu functionare radialã	retele buclate
163	Alunecarea s a unui motor asincron are valori:	cuprinse între 1 si 0	cuprinse între -1 si 0	diferite de marimile indicate mai sus
164	Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:	circulatia de putere activa	circulatia de putere reactiva	nici una din cele doua
165	??? ‘Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:	patratul curentului	patratul tensiunii Radu	patratul puterii active
166	În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:	din motive economice	pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice	pentru securitatea muncii
167	Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:	reduce pierderile de putere activa în retea	simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule	diminua consumul specific de material conductor
168	Energia electrica reactiva:	este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor	se poate transforma în energie mecanica	se poate transforma în energie luminoasa
169	Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:	direct proportinala cu sectiunea conductorului	direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului	invers proportionala cu rezistenta conductorului
170	Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:	patratul frecventei	patratul tensiunii retelei	patratul curentului
171	În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:	creste tensiunea de alimentare a instalatiei	creste impedanta echivalenta a instalatiei	creste curentul de alimentare a instalatiei
172	Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:	de a proteja circuitul la supracurenti	de a separa vizibil un circuit	de a masura nivelul de izolatie
173	Sigurantele electrice au rolul de a:	proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata	face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu	asigura protectia personalului
174	Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:	aluminiu	cupru	ambele amit aceeasi densitate de curent
175	Reactanta supratranzitorie a unui motor este:	direct proportionala cu curentul de pornire	invers proportionala cu curentul de pornire Toma Ioan, Vasile Bulai	invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare
176	În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:	izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã	stinge arcul electric care apare in intrerupatoare	asigura ungerea mecanismelor de actionare
177	Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:	bilantul puterilor active	circulatia puterii reactive	modul de tratare a neutrului retelei
178	Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:	bobina de compensare	transformatorul	rezistorul
179	În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:	1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi  Radu	de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi	de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi
180	Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:	reducerea pierderilor Corona	reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor	reducerea curentilor de scurtcircuit
181	Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:	de limitare a curentilor de scurtcircuit  Radu si Florescu	de a reduce costul instalatiei	de a reduce pierderile de putere
182	Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:	puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In	puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In	puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In  radu
183	Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:	I = U / R	I = UxR	I = U – R
184	Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:	faza	nul de lucru	nul de protectie Radu
185	Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:	200 Wh	400 Wh	800 Wh
186	Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:	fenomenul inductiei electromagnetice	efectul temic al curentului electric	curentii turbionari
187	Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:	curentii turbionari	efectul termic al curentului electric	forta electrostatica
188	Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:	modificarea curentului de excitatie	deschiderea apaartului director al turbinei	deconectarea rezistentei de stingere
189	În cazul conexiunii în stea la transformator:	tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza	curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza	tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza
190	Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:	curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã  Radu	curentul de linie este egal cu curentul de fazã	curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie
191	Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:	curentul creste instantaneu la valoarea U/R	curentul nu circula prin acest circuit	curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp
192	Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:	directe sau indirecte (induse)	rapide sau lente	de rezonanta sau de ferorezonanta
193	Durata de viata a lampilor cu incandescenta;	creste odata cu cresterea frecventei	scade odata cu scaderea tensiunii	scade odata cu cresterea tensiunii
194	Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:	rezistenta mare	inductanta mare	inductanta mica
195	Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:	deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã	conectarea automatã a unui transformator de rezervã	modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone
196	Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:	maritã	micsoratã	divizatã în mai multe unitãti Aurel Parje si Vasile Bulai
197	O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:	deplasarea neutrului	cresterea curentilor de scurtcircuit	nici un efect
198	Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:	u = R i	u= L di/dt	du=i/C dt
199	Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:	mai mica decât 1	putin mai mare decât 1	mult mai mare decât 1
200	Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:	forta electromotoare e si rezistenta r/n	forta electromotoare ne si rezisteta r/n	forta electromotoare e si rezistenta nr
201	Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:	teoremelor Biot-Savart	legii inductiei electromagnetice Badea Nicolae si Stoian Radu	legii circuitului magnetic
202	Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:	uniforma	mai mare în centrul conductorului	mai mare la periferia conductorului
203	Legea lui Coulomb exprimã:	forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice	fluxul electric printr-o suprafata sferica	diferenta de potential între doua puncte
204	Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:	raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii	derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct	raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Care este explicatia (1)?

   Daca va uitati cu atentie la o retea stradala cu conductor TYIR veti constata ca un procent mare din clemele de racordare si derivatie cu surub dinamometric cu cap de plastic nu au retezat capul dinamometric care sa indica strangerea completa a clemei. Pana la urma oare singura explicatie este lipsa de profesionalism a electricienilor din unitatile de constructii montaj?

Care este parerea Dv? Ce solutii intrevedeti?

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Solutiile tehnice disponibile in acest moment pot favoriza modernizarea fara precedent a activitatii de distributie a energiei electrice.

In ceea ce priveste instalatiile electrice avem o gama de solutii tehnice care apropie noile retele de conceptul fara mentenanta. Intre aceste solutii amintesc:

• utilizarea cablului universal torsadat autopurtant la medie tensiune,
• retele 20 kV cu conductor preizolat
• exista o gama larga de izolatoare performante pentru retelele 20 kV
• exista disponibile cabluri monofilare performante
• exista cutii terminale si mansoane pentru cabluri foarte performante
• toata gama de cabluri 0.4 kV este foarte buna
• noile celule compacte de 24 kV se dovedesc ca au o buna comportare in exploatare
• extinderea sistemelor de automatizarea distributiei (SAD)
• realizarea unor sisteme de monitorizarea curentului de defect de tip SALDI
• generalizarea utilizarii conductorului torsadat in retelele 0.4 kV
• analiza cazurilor in care se preteaza trecerea in LES a retelelor stradale 0.4 kV
• utilizarea unor cleme performante pentru realizarea legaturilor electrice de mare fiabilitate in retelele 20 si o.4 kV
• reducerea semnificativa a numarului de sectionari ale conductorului in axul LEA 20 si 0.4 kV prin utilizarea clemelor adecvate de tip CLAMI, SO 85 etc
• utilizarea cutiilor de distributie de policarbonat
• utilizarea intreruptoarelor pentru protectia LEA jt coroborate cu limitarea lungimii LEA jt la zona de sensibilitate a protectiei
• etc

Nivele superioare de dezvoltare si de rentabilizare se pot obtine pe urmatoatele cai:

• utilizare aplatformelor GIS pentru evidenta instalatiilor
• trecerea integrala pe calculator a activitatii de dispecerat incluzand schemele monofilare care trebuie sa deceleze tronsoanele aflate sub tensiune de cele retrase din exploatare pentru lucrari programate sau ca urmare a incidentelor.
• conexarea informatiilor din schemele dispecerului cu bazele de date despre clienti
• infiintarea Call Center alimentat cu informatii din aplicatiile dispecerului
• dotarea turelor se servire operativa (SO) cu GPS pentru:

– monitorizarea dispersiei si a rutelor parcurse

– validarea online a rapoartelor din teren emise de turele SO

– completarea bazelor de date privind localizarea posturilor de transformare, echipamentelor de comutatie din LEA, a portiunilor speciale de traseu, a mansoanelor etc, etc si a adreselor clientilor cu coordonate obtinute prin GPS. Utilizarea acestor informatii la interventiile ulterioare in retea.

• dotarea masinilor SO cu calculatoare portabile legate cu punctul central prin GSM
• schimbul de informatii intre Call Center si formatiile SO in format electronic
• utilizarea SAP. Asigurarea conditiilor ca introducerea  datelor referitoare la activitatea SO sa se faca din teren imediat ce operatiile/lucrarile au fost executate
• asigurarea echipajelor SO cu setul complet de scule dispozitive si aparate de masura si materiale care sa le permita interventii eficace pentru remedierea deranjamentelor si a unor incidente
• extinderea sistemului de monitorizarea calitatii energiei electrice bazat pe inregistrarea curentilor, tensiunilor si a intreruperilor si transmiterea lor la concentratoare zonale prin fibra optica/ GSM eventual radio pentru prelucrare si stocare.
• generalizarea deciziilor privind actiuni corective si de modernizare in exclusivitate bazate pe masuratori si prognoze.
• diversificarea cailor de comunicare cu clientii incluzand aici internetul pentru preluarea deranjamentelor si pentru asigurarea informatiilor legare de intreruperile programate si cele accidentale.
• revederea modului in care sunt utilizate calculatoarele din dotare si  introducerea unei game de subrutine care sa asigure punerea la dispozitie a datelor catre toti potentialii clienti ai sistemului de indata ce au fost introduse in format electronic.
• introducerea si monitorizarea corespondentei in format electronic
• rafinarea subrutinelor de analiza care sa inlocuiasca discutabilele raportari manuale
• introducerea codurilor de bare pentru gestiunea materialelor si a circulatiei echipamentelor (transformatoare, contoare, etc)

Fiecare afirmatie facuta mai sus are deplina acoperire cu solutii tehnologice disponibile acum in tara. Este necesara doar disponibilitate, consecventa si coerenta in aplicarea lor. Sunt convins ca se pot obtine succese remarcabile pe termen scurt!