Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si IVB


SGC 2002   Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

Succes natural!

 

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd IIB si IVB

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

2

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

3

Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:

înalt

semiînalt

jos

4

Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:

instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică

instalaţiilor electrice din medii explozive

instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V

5

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie

6

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie

7

În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:

12,5 kV/m

30 kV/m

20 kV/m

8

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:

metoda convenţională

 metoda statistică

oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)

9

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:

doar metoda convenţională

doar metoda statistică

oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică

10

La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:

30°

45°

60°

11

În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:

10 Ω

5 Ω

4 Ω

12

Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:

descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici

descărcătoare cu coarne

paratrăsnete

13

Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:

cu tensiune până la 400 kV

cu tensiune până la 220 kV

cu tensiune până la 750 kV

14

Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:

numai în caz de avarie

la punerea în funcţiune (PIF)

în timpul exploatării

15

Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:

egală sau mai mare decât 2 MΩ

mai mare decât    2 MΩ

egală cu 2 MΩ

16

Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie

a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent

a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele

între circuitele independente şi pământ

17

Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:

verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei

verificări funcţionale

verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate

18

În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare

nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare

trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare

19

În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:

să fie mai mare decât curentul de sarcină

să corespundă curentului de sarcină

să fie mai mică decât curentul de sarcină

20

În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare

trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare

nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare

21

Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.

neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6

neglijabilă

se calculează pe bază de formulă

22

Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:

10%

5%

15%

23

Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:

scade

creşte

rămâne constant

24

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

curentul de scurtcircuit permanent Ik

curentul de scurtcircuit de şoc

25

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:

mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

26

În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:

aproape de generator

departe de generator

indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ

27

În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:

se neglijează

nu există

se calculează pe bază de formulă

28

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:

rezistenţele de contact

impedanţele de defect

impedanţele de scurtcircuit

29

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:

capacităţile liniilor

impedanţele de scurtcircuit

admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)

30

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:

scurtcircuitul este departe de generator

scurtcircuitul este aproape de generator

scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică

31

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:

valorile tensiunii de alimentare

impedanţele elementelor componente ale reţelei

impedanţele de scurtcircuit

32

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:

impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă

33

Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:

în aceeaşi încăpere;

în încăperi separate

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

34

Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

este interzisă, cu unele excepţii;

este permisă întotdeauna;

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

35

În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;

nu se admite

se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru

36

Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

este interzisă;

este permisă în anumite condiţii;

este permisă, dar nu se recomandă.

37

În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;

se montează indicatoare de securitate;

în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .

38

Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

siguranţe fuzibile;

orice tip de întreruptor;

aparate debroşabile.

39

La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

 10 mm

 15 mm

 20 mm

40

Tabloul de distribuţie trebuie montat:

în plan orizontal

perfect vertical şi bine fixat

nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

41

Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

 50 A

 100 A

 150 A

42

Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)

este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

43

Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

 este permisă

nu este permisă

 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri

44

Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

 conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

45

Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

este interzisă;

este permisă;

este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

46

Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

întreruptoare manuale;

siguranţe fuzibile;

întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.

47

Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

în încăperi separate

în dulapuri speciale

nu este necesar un spaţiu special

48

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ

nu trebuie să fie legate la pământ;

trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

49

Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

Cu

Al

otel

50

Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

 în plan vertical

 în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

 în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical

51

Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:

faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;

faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;

faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.

52

Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

verde pentru poziţia deschis;

alb pentru poziţia deschis

alb pentru poziţia închis

53

Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:

nu este obligatorie;

este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;

este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.

54

Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;

dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile

55

Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:

de regulă, numai la efectele dinamice;

de regulă, numai la efectele termice;

întotdeauna la efectele termice şi dinamice.

56

Curentul de scurtcircuit reprezintă:

curentul nominal admisibil

supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric

supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect

57

La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:

de regulă, se neglijează;

se recomandă să se ţină seama de ea;

se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.

58

Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:

scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;

scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;

natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului

59

La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:

rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ

rezistenţei arcului electric

rezistenţei echivalente la locul de defect

60

Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:

curentul dinamic nominal

curentul de scurtcircuit termic echivalent

valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit

61

La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:

de prezenţa aparatelor limitatoare de curent

de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului

de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit

62

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:

 scurtcircuitul monofazat

scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ

scurtcircuitul trifazat

63

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:

 valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)

 curentul de scurtcircuit permanent (kA)

 curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)

64

Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:

direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect

 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect

 direct proporţional cu durata defectului

65

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:

solicitări mecanice

efecte termice

solicitări electromagnetice

66

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice

la efectele termice

67

Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit

arcul electric

68

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:

 se verifică la solicitări mecanice

 se verifică la solicitări termice

nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit

69

La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:

totală (echivalentă);

părţii de aluminiu;

părţii de oţel

70

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:

arc electric

solicitări electromagnetice

solicitări mecanice şi termice

71

Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:

375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură

valorile limită admise de normele producătorului

375°C – 400°C, în funcţie de durata

72

Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:

1 an

6 luni

2 ani

73

Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:

10º C

5º C

15º C

74

Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:

100 MΩ

500 MΩ

1 MΩ

75

În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:

1,5 V

1 V

2 V

76

În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:

o dată în 24 de ore

o dată pe lună

o dată pe săptămână

77

În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:

o dată pe săptămână

de două ori pe lună

o dată pe lună

78

Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:

mai mică decât 1 MΩ

mai mare decât             1 MΩ

egală cu 1 MΩ

79

În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:

1 an

5 ani

2 ani

80

La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:

3000 Ω

2500 Ω

2000 Ω

81

Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:

valoarea măsurată la ultima PIF

50% din valoarea măsurată la ultima PIF

30% din valoarea măsurată la ultima PIF

82

Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:

1 MΩ

1,5 MΩ

2 MΩ

83

În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:

2000 MΩ

1000 MΩ

1500 MΩ

84

În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:

150 MΩ

100 MΩ

50 MΩ

85

Timpul minim de deconectare reprezintă:

cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare

suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului

timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei

86

Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:

componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă

componentei simetrice de c.a. scade

componentei simetrice de c.a. se dublează

87

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:

valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere

valoarea componentei simetrice de c.a.

curentul de şoc

88

In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:

cuptoarelor electrice cu arc

maşinilor rotative

transformatoarelor

89

Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:

impedanţele lor

 rezistenţele lor

 reactanţele lor

90

În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:

aceeaşi impedanţă de bază

acelaşi curent

la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază

91

În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:

 rezistenţele reţelelor

 reactanţele reţelelor

 reactanţele capacitive ale reţelelor

92

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:

în schemele de secvenţă homopolară;

în schemele de secvenţă directă;

în schemele de secvenţă inversă;

93

Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:

valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;

curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei

valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei

94

Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:

 cu 5s înaintea scurtcircuitului

 în momentul scurtcircuitului

 cu 10 s după producerea scurtcircuitului

95

În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:

 are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului

are o valoare ce variază în timp

are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului

96

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.

97

În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:

valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit

valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero

valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit

98

Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:

 calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici

 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici

 calculul tensiunii reţelei

99

Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:

 pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri

 numai pentru o fază, în ambele cazuri

 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază

100

Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică

impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică

101

În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:

se admite întotdeauna egalitatea lor

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;

102

În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:

fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;

toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune

toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul

103

Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;

puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;

criteriilor constructive;

104

Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

105

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

106

Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

50 mmp

150 mmp

100 mmp

107

Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ

în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor

doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

108

Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

 firida de branşament

 coloana electrică

 punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului

109

Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

 linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament

 firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

 coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

110

Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

 20 A

 30 A

 40 A

111

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente

 20 de apartamente

 30 de apartamente

112

Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp

 3 x 70 + 35 mmp

 3 x 95 +50 mmp

113

Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

 10 m

15 m

 20 m

114

Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

 0,3 m

 0,4 – 0,5 m

 1m

115

Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

clădirilor agricole şi horticole

protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

116

Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

se admite

nu se admite

se admite condiţionat

117

Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată

118

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

interzisă

admisă

admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile

119

Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

recomandată

obligatorie

la latitudinea consumatorului

120

La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

până la 30 A

până la 50 A

până la 20 A

121

Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

interzisă

obligatorie

la latitudinea executantului

122

Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

permisă

interzisă

obligatorie

123

Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie

instalaţii de comandă, semnalizare

instalaţii de comutare şi similare

124

Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

interzisă

permisă în anumite condiţii

la latitudinea consumatorului

125

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiu

cupru sau aluminiu

obligatoriu cupru

126

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

în interiorul golurilor din elementele de construcţie

numai în doze sau cutii de legătură

127

Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

este permisă întotdeauna

este permisă în cazul conductoarelor de cupru

este interzisă

128

Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

 minimum 8 spire

o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească

129

Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

 prin răsucire şi matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare

 prin lipire cu cositor

130

Legăturile barelor se execută:

numai prin sudare

numai cu ajutorul şuruburilor

cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare

131

Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

16 mmp

 10 mmp

6 mmp

132

Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)

133

Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

3 m

 4 m

 5 m

134

Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

 numai în zonele de fixare pe suporturi

135

Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

este interzisă

este admisă

este admisă numai pentru conductoare de cupru

136

Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

în orice categorie de încăperi sau mediu

numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

137

Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

numai aparent

numai îngropat

aparent sau îngropat, în anumite condiţii

138

Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

 perfect orizontală

 aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze

cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

139

În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:

1 m

0,5 m

circa 0,3 m

140

Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

este strict interzisă

este admisă fără restricţii

trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice

141

Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:

admisă

interzisă

admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

142

Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:

3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală

1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală

15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală

143

Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

în ţevi de protecţie;

înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.

144

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:

cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor

cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

145

În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:

1 cm

5 cm

minimum 7 cm

146

Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;

(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;

20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.

147

Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:

se admite

se admite condiţionat

este interzisă

148

Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:

numai pe conductoarele de fază;

numai pe conductorul de nul;

pe fază sau pe nul, nu are importanţă.

149

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;

1,5 m de la axul aparatului.

150

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6 A

minim 10 A

minim 16 A

151

În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:

cel puţin o priză;

cel puţin două prize;

cel puţin trei prize.

152

În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1m

peste 1,5 m

peste 2m

153

Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:

cel puţin 1 m

cel puţin 1,25 m

cel puţin 1,5 m

154

Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

155

Întrerupătoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

156

În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:

trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului

157

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:

cel puţin 50 mm

75 mm

100 mm

158

Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:

2 m

2,3 m

2,5 m

159

Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m

 0, 8 m

 1 m

160

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

 10 m

 3 m

 5 m

161

Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

0,5 kW

1 kW

2 kW

162

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:

 dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune

 întotdeauna

 dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW

163

La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:

 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat

 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat

164

În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:

100 grade C

150 grade C

 200 grade C

165

Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:

grătar protector

dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere

legătura la un conductor de protecţie

166

În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kW

minimum 2,5 kW

minimum 3 kW

167

Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:

în construcţie capsulată

cu contact de protecţie

în execuţie sub tencuială

168

Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:

1 kW

1,5 kW

2 kW

169

Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a duliei

170

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

171

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:

 8 kW

 10 kW

 15 kW

172

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

173

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

174

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

4 kW

5,5 kW

 7,5 kW

175

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

 3 kW

 4 kW

5,5 kW

176

La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din post

 30 % din puterea transformatoarelor din post

177

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină

178

Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:

0,6 kW

 1,1 kW

 2,5 kW

179

Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:

se prevede la fiecare motor

se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii

este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie

180

Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:

mai mică de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ

mai mare sau egala cu 2 MΩ

181

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:

numai între conductoarele active luate 2 câte 2

numai între fiecare conductor activ şi pământ

 atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ

182

Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere

183

Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului

184

În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:

volumul 1de protecţie

volumul 2 de protecţie

volumul 3 de protecţie

185

În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:

0

I

II

186

În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisă

nu este admisă cu nici o condiţie

este admisã condiţionat

187

Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:

din materiale electroizolante

flexibile

metalice

188

Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:

valoarea eficace a tensiunii între faze:

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare

189

Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:

valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale

valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)

valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale

190

Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:

semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp

distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi

deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim.

191

La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:

zona meteorologică şi tipul de amplasament

presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură

doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)

192

Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:

produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi

produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija

produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare

193

La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:

10%

15%

5%

194

La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:

ipoteza temperaturii maxime

ipoteza încărcării cu chiciură

ipoteza vântului maxim

195

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)

este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice

196

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)

este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)

197

La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:

16 mmp

25 mmp

30 mmp

198

La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:

20 mmp

16 mmp

35 mmp

199

În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:

metal

lemn

beton armat, prefabricaţi

200

La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:

500 daN

100 daN

250 daN

201

Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:

este interzisă

este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă

este permisă necondiţionat

202

La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:

2

2,5

1,5

203

Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:

vopsire

smălţuire

zincare

204

Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:

4 m

3m

2,5 m

205

Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:

pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic

distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m

este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice

206

În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:

în coronament orizontal

în coronament vertical, în cazuri justificate

întotdeauna în coronament vertical

207

Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:

0,15 m

0,5 m

2 m

208

La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:

6 m

3 m

10 m

209

La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:

30 cm

50 cm

nu este normată

210

La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:

30 cm

nu este normată

50 cm

211

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m

circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune

212

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune

se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi

nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m

va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi

213

Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:

este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact

este interzisă

este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate

214

La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:

realizarea unor fundaţii speciale

deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate

interzicerea înnădirii conductoarelor

215

La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:

se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m

nu se admite

se admite în condiţii de siguranţă mărită

216

La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:

în zona de protecţie a drumului, necondiţionat

în afara zonei de protecţie a drumului

în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord

217

La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:

0,2 m

0,1 m

nu este normată

218

LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:

linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare

se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune

armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul

219

Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m

este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei

este interzisă

220

Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă

este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia)

este interzisă

221

Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:

se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate

este interzisă

se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită”

222

Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:

respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă

în funcţie de categoria de pericol a clădirii

respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri

223

Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:

este întotdeauna interzisă

este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil)

este admisă necondiţionat

224

La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:

1 m

0,3 m

2 m

225

Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:

este întotdeauna interzisă

este permisă condiţionat

este întotdeauna permisă

226

Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:

 110 kV

 110 kV, numai în terenuri silvice

 medie tensiune

227

Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:

16 mmp

25 mmp

35 mmp

228

Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:

25 mmp

20 mmp

16 mmp

229

Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:

se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a

se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic

nu se protejează împotriva coroziunii

230

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:

20 kV

110 kV

220 si 400 kV

231

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:

 110 kV

 220 kV

400 kV

232

În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:

5%

10%

15%

233

La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:

mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere

mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere

egal cu cel de la lanţurile de susţinere

234

Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:

este acelaşi ca la stâlpii de întindere

din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere

pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere

235

În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:

prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;

prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;

prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură

236

Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:

stâlpi de întindere

stâlpi de susţinere de tip întărit

stâlpi de susţinere de tip normal

237

Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:

stâlpi de întindere

 stâlpi de susţinere de tip întărit

stâlpi de susţinere de tip normal

238

În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:

trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune

 pot avea tensiuni diferite

pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele

239

Stâlpii de susţinere se folosesc:

în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor

pentru fixarea conductoarelor prin întindere

nu se folosesc la construcţia reţelelor

240

Stâlpii terminali se folosesc la:

remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate

fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei

se folosesc numai ca stâlpi de colţ

241

Stâlpii de intervenţie:

se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice

nu se folosesc la liniile electrice aeriene

se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate

242

Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:

fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei

fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei

pentru susţinerea conductoarelor

243

La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :

10%

5%

3%

244

Stâlpii de intervenţie se dimensionează:

numai în regim normal

 numai în regim de avarie

în regim normal şi de avarie

245

Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:

ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură

ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură

ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;

246

La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:

în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului

în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului

nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite

247

Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:

în mod obligatoriu

numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj

numai în cazul stâlpilor speciali

248

La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:

conifere

foioase tari

alte specii

249

Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:

cu răşini

cu grunduri de exterior

cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate

250

Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:

în alveolă de beton

în pământ prin fundaţii burate

în pământ prin batere cu vibraţii

251

La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:

la fiecare stâlp de întindere

la fiecare stâlp special

la fiecare stâlp

252

Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:

toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;

toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;

toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;

253

La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:

ne se face fiind constructivă

ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei

se face conform normelor specifice

254

Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:

se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m

în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată

nu sunt necesare la executarea de LEA

255

Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):

este diferit de zona de protecţie a liniei

este diferit de zona de siguranţă a liniei

coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei

256

Punctul de alimentare este

staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare

staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV

post de transformare 20/0,4 kV

257

Postul de transformare aerian are:

celule de 20 kV

stâlpi de beton

cutie de distribuţie

258

Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:

pe o construcţie specială de stâlpi

direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene

în cabină metalică sau zidită

259

Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:

în centrul de putere al amplasamentului

evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere

în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public

260

Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:

traversarea drumurilor şi căilor ferate

traversarea barelor colectoare

traversarea canalizării localităţii

261

La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:

 nu se admit denivelări;

 se admit denivelări de maxim 5% ;

c) se admit denivelări de maxim 10%.

262

Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:

între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;

între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;

între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.

263

Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:

de cel puţin 2 m

stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104

de cel puţin 3 m

264

Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:

1,5 m

2 m

2,5 m

265

Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:

nu vor avea ferestre;

pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;

pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.

266

În încăperile de producţie electrică:

 este obligatorie prevederea iluminatului natural

 se poate prevedea iluminat natural şi artificial;

nu se admit luminatoare.

267

Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:

10°

13°

16°

268

Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:

 este admisa

 nu se admite

 nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe

269

Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:

 nu se amplasează transformatoare;

 nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;

c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.

270

Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:

 este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;

 nu este recomandată;

c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.

271

Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:

plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;

plin pe toata înălţimea celulei;

plin pe o înălţime de cel mult 2 m.

272

Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:

scândura acoperita cu tabla;

beton armat;

beton sau scândura.

273

Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:

cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;

trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;

cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.

274

Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:

 din interiorul clădirii;

 de regulă, numai din exteriorul clădirii;

c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon

275

Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:

1,5 m

2,5 m

3,5 m

276

Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:

3 ore

5 ore

7 ore

277

Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:

2,5 m

3,5 m

4,5 m

278

Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:

 100 kVA

 160 kVA

 250 kVA

279

Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:

 400 kVA

 630 kVA

 1000 kVA

280

Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:

1260 kVA inclusiv

 1030 kVA inclusiv

800 kVA inclusiv

281

Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:

10 cm

20 cm

30 cm

282

Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:

 1 tona

 1,2 tone

 1,4 tone

283

Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:

 cu şuruburi

b prin lipire

 prin sudare

284

Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:

roşie

albastră

galbenă

285

Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:

30 min

1 h

1 h 30 min

286

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:

 3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

 3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc

 5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

287

Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:

 PVC

 polietilena reticulata (XLPE)

 polietilena

288

Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:

 1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu

289

Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:

 lungimea necesara refacerii o data a manşonului

 lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv

lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv

290

Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:

 40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical

 50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical

 60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical

291

Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:

 comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV

 energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control

 comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV

292

La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:

1 m

 1,5 m

 2m

293

La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

 minimum 1,5

 minimum 2,5

 minimum 2,8

294

Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:

 2 bucăţi

 4 bucăţi

 5 bucăţi

295

Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:

 15 cm

 25 cm

 30 cm

296

Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:

 tensiunilor nominale ale cablurilor;

 rigidităţii dielectrice;

c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice

297

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

 8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

 3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

298

Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:

 cheltuieli de investiţii minime;

 cheltuieli de exploatare minime;

c) cheltuieli totale minime.

299

Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:

 6 kV inclusiv;

 10 kV inclusiv;

c) 20 kV inclusiv.

300

Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :

 pot servi drept conductor de nul;

 pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;

c) nu pot servi drept conductor de nul.

301

Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:

 1 mmp;

 1,5 mmp;

c) 2,5 mmp.

302

Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:

 în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;

 în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;

într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.

303

La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:

 necesară refacerii de două ori a cutiei terminale

 necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;

c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale

304

Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:

 distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public

 distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public

c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public

305

Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:

 0,5….0,6 m;

 0,7….0,8 m;

c)  0,9….1,0 m

306

Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:

 1…….1,2 m;

 1,3….1,5 m; 

c)  1,5…1,7 m.

307

Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;

 nu este permisă;

 este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune

c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv

308

Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:

 100 m;

 120 m;

c)  80 m.

309

Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:

puterea absorbită de consumatori

tipul terenului pe care se amplasează

coeficienţii de cerere şi simultaneitate

310

Cablurile de telemecanică se realizează din:

Cupru

Aluminiu

Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)

311

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

2 % din tensiunea nominală

3 % din tensiunea nominală

312

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

4 % din tensiunea nominală

8 % din tensiunea nominală

313

Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:

doar în anumite cazuri speciale

siguranţe fuzibile

relee de protecţie

314

Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:

0,8 m

0,5 m

1,2 m

315

Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:

75 m

150 m

200m

316

Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:

15 x diametrul cablului

25 x diametrul cablului

30 x diametrul cablului

317

La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:

de trei ori a cutiei respective

o singură dată a cutiei respective

de două ori a cutiei respective

318

Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:

elipsă

cerc

pătrat

319

Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:

suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină

temperatura de suprasarcină

temperatura mediului

320

Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:

se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală

se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu

 se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata

321

Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:

care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

 care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

322

Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:

în interior

 în exterior

 în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta

323

Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:

în reţelele de 400kV;

pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;

c)  în reţelele de 110 kV

324

Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:

în nodurile de sistem de 400 kV;

în staţiile de evacuare a puterii din centrale;

c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.

325

Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:

baterii de condensatoare fracţionate;

surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;

c) motoare sincrone

326

La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:

 200 kVAr;

 150 kVAr;

c) 250 kVAr

327

La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:

 250 şi 1000 kVAr;

 1000 şi 4800 kVAr;

c)  500 şi 2000 kVAr.

328

Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:

 mijloace naturale;

 baterii de condensatoare fixe;

c) baterii de condensatoare în trepte.

329

Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:

0,98

0,95

0,92

330

Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:

operatorului de distribuţie

operatorului de măsurare

consumatorilor industriali şi similari

331

Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:

0,4 kV

20 kV

110kV

332

Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:

max. 40% din puterea nominală a transformatorului

max. 30% din puterea nominală a transformatorului

max. 20% din puterea nominală a transformatorului

333

Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:

baterii de condensatoare

bobine de reactanţă

filtre de armonici

 

 

 

Bitmap

 

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 răspunsuri to “Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si IVB”

  1. Daniel Says:

    Buna ziua. Vreau sa va cer sfatul intr-o problema – detin autorizatie IIA+B care expira in toamna.Intre timp am facut experienta si am obtinut aut. IIIA+B, dar acum lucrez la o firma care a folosit aut. IIA+B ptr. a obtine Atestat tip B si are nevoie in continuare de ea. Pot sa ma inscriu din nou ptr. reatestare IIA+B ptr. ca firma la care lucrez are Atestat tip B chiar daca detin IIIA+B ? Astept raspuns.

    • stoianconstantin Says:

      Nu! Sau cel putin e nefiresc!
      Autorizatia pe care o aveti este superioara celei minim necesare firmei. Este buna autorizatia DV pentru mentinerea atestatului firmei!
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: