Posts Tagged ‘mediu’

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Link-uri Nr utilizari
 1 anre.ro 3,756
 2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
 3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
   
 4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
 5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
 6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
 7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
 8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
 9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
27 anre.ro/documente.php?id=378 630
28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
35 anre.ro/documente.php?id=252 470
36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
39 anre.ro/documente.php?id=251 414

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Is Michael Jackson alive? Polls online!

04/07/2009

sgc-legitimatieThere are some suppositions and confidential opinions on this issue on the net. What do you think? Is Michael Jackson alive?

 

 

Some time to found out somethinkg you  just need to ask! Leave a comment too!

Evolutia preturilor si tarifelor reglementate pentru gazele naturale in perioada 2000 – 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

sursa www.anre.ro

In 2008 (ca sa ne limitam la informatiile ANRE preluate in articolele: Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009   si Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009  ) se observa ca preturile reglementate urmaresc cresterea pretului de import al gazelor naturale. In 2009 cand aceste preturi au o dinamica de scadere mai accentuata decat cresterea din 2008 acest fapt nu se regaseste in aceeasi masura in scaderea pretului reglementate ale gazelor naturale.

Probabil ca analiza ar trebui sa fie facuta pe o perioada mai lunga caz in care este posibil sa regasim o mai buna corelare intre pretul de import al gazelor naturale si pretul reglementat.

Foarte importanta in acest sens este nu atat referinta la preturile istorica cat prognoza pentru anul 2010. Probabil ca optimismul indus de scaderea prognozata pe parcursul anului 2009 se va mai tempera.

Ideal ar fi ca trendul preturilor reglementate sa fie cat mai stabil pentru a nu pune in dificultate mai ales populatia ale carei venituri nu pot tine ritmul cu variatia cotatiilor internationale ale gazului natural. Aceasta stabilitate s-ar putea obtine utilizand inspirat productia interna in alcatuirea pretului reglementat al gazelor naturale.

Se mentine concluzia ca sunt posibile noi scaderi ale preturilor reglementate ale gazelor naturale.

Pentru o mai nuba lizibilitate se poate da click pe gafic!

Ev_GN_Grafic3m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Exista un complex foarte mare de factori care conduc la stabilirea pretului cotatiei internationale intre acestia:

  • rezervele de hidrocarburi
  • situatia productiei de energie electrica din surse alternative (nucleara, hidro, eoliana, solare, etc)
  • evolutia contextului politic

Toti 3 factori enumerati au un numitor comun legat de politica:

  • politica prospectiunilor pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi
  • politica concesionarii rezervelor existente si a zonelor de prospectare
  • politica dezvoltarii de surse alternative de producere a energiei electrice
  • politica in domeniul poluarii si a incalzirii globale care de exemplu s-ar putea manifesta in restrictionarea consumului de hidrocarburi pentru automobile
  • politica relatiilor internationale

In aceste conditii se pare ca devine din ce in ce mai importanta implicarea la nivel individual in setarea politicilor nationale si a celor internationale utilizand evident pargiile garantate de legislatie si de principiile democratice la care a aderat fiecare stat.

Abandonul acestor parghii de exemplu prin absenteism la vot si prin pasivitate pe perioada mandatelor incredintate politicienilor sunt dupa parerea mea optiuni pe care nu ni le mai putem permite. Societatea are nevoie, pentru progres, de activarea tuturor resurselor civice si intelectuale de care dispune!

Sloganul „dormi linistit” politica lucreza pentru tine e din ce in ce mai periculos de urmat.

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

24/05/2009

sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Rezolvarea problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

31/01/2009

SGC 2002  utilizati link-ul urmator pentru:  solutia problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

Succes natural!

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

legea conservării sarcinii electrice

Bitmap legea lui Coulomb

 legea lui Laplace

2

Permitivitatea este o mărime:

 electrică

 magnetică

chimică

3

Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

direct proporţională cu r

direct proporţională cu patratul lui r

invers proporţională cu patratul lui r

4

Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

direct proporţională cu patratul distanţei

invers proporţională cu pătratul distanţei

direct proporţinală cu distanţa

5

Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

aducerea acestuia de la infinit în pct. M

aducerea acestuia din punctul M la origine

transportul acestuia din pct. M la infinit

6

Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

prin conducţie

prin inducţie

prin magnetizare

7

Câmpul electrostatic este descris prin:

intensitatea câmpului electric

inducţia electrică

inducţia magnetică

8

Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

9

Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

 valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2

10

Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2 C

 C/2

 C

11

Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

12

Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

 suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

13

Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

q V

 2 q V

14

Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

V/m

Coulomb

 Farad

15

Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

aluminiu, argint, cupru

argint, cupru, aluminiu

 aluminiu, cupru, argint

16

Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

N-1 relaţii distincte

N relaţii distincte

 N+1 relaţii distincte

17

A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

18

Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

Prima lege a lui Kirchhoff

a doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

19

Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

 liniar

 neomogen

 neliniar

20

Legile lui Kirchhoff se aplică:

 numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

21

Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

 este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

 nu depinde de distanţa dintre conductoare

22

Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

o forţă

 o tensiune

 o rezistenţă

23

Tesla este unitatea de măsură a:

inducţiei magnetice

fluxului magnetic

intensităţii câmpului magnetic

24

Permeabilitatea este o mărime:

magnetică

 electrică

mecanică

25

Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

26

Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

invers proporţinală cu r

direct proporţională cu patratul lui r

direct proporţională cu r

27

Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică

28

Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

fluxul propriu al bobinei

inducţia magnetică

forţa electromotoare

29

Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

 1/2 Li **2

 Li

30

Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

31

Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E

32

Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

R/L

L/R

1

33

Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

RC

R/C

1/(RC)

34

Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

este liniară

 este o egaltate

este neliniară

35

Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

impedanţă

reluctanţă

permeanţă

36

Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

Weber

Hertz

Henry

37

Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

amplitudinii

perioadei

fazei

38

Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

amplitudine

valoare efectivă

valoarea eficace

39

Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

1

zero

38719

40

Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

termice

chimice

de inducţie

41

Puterea electrică reactivă:

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

42

Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de grade în urma curentului

defazată cu 90 de grade înaintea curentului

în fază cu curentul

43

Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este <0

reactanţa totală a circuitului este =0

44

Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

impedanţei

rezistenţei

reactanţei

45

În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

46

Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

47

În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

numai energie activă

energie activă şi reactivă

numai energie reactivă

48

Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

egală cu 1

nulă

egală cu 1/2

49

Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

întotdeauna simetric

este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

50

Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

mai mici

egale

mai mari

51

Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

suma rezistenţelor celor n rezistoare

suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

52

Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

 se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

53

Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent – (minus) I

un curent I

un curent I/2

54

O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Z Y = 1

J=YE

Z=Y

55

Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

absoarbe putere activă şi putere reactivă

absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

produce putere activă şi putere reactivă

56

Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

corespund unor realităţi fizice

reprezintă artificii de calcul

numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

57

Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

cuplul util

cuplul de frânare

oscilaţii ale rotorului

58

Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare

59

În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

60

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

61

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

62

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

63

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

64

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

schema de secvenţă directă

schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

65

Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

66

Regimul deformant este un regim energetic în care:

undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

67

Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

68

Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

de la generator spre bobină

întotdeuna de la bobină spre generator

poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

69

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

70

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

71

Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mare

mai mică

72

Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mică

mai mare

73

Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

74

Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

mărimile efective de curent sau de tensiune

mărimile instantanee de curent sau de tensiune

valorile medii de curent sau de tensiune

75

Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

constanta de propagare a liniei

constanta de atenuare a liniei

constanta de distorsiune a liniei

76

La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

nu se modifică

77

O linie electrică lungă funcţionând în gol:

produce putere reactivă

absoarbe putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

78

O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

absoarbe putere reactivă

produce putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

79

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

80

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

81

O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

funcţionând în scurtcircuit

ca o linie funcţionând în gol

82

Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ

83

Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

84

Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

85

Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

86

Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

S=E+H

S=HxE

S=ExH

87

Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz

88

Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

89

Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

apar scântei la periile colectorului

90

Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

91

Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

permit reglarea în limite largi a turaţiei

nu necesită întreţinere permanentă

nu necesită instalaţii speciale de pornire

92

Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

curentul mic de pornire

pornirea fără dispozitiv de pornire

cuplul de pornire foarte bun

93

Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

94

Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

nu permit variaţia turaţiei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

95

În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

96

Unitatea de măsură a fluxului electric este:

nu are denumire proprie

se utilizează Coulombul

Faradul

97

3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

25 microF

250 microF

50 microF

98

Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

Cs=3 C

Cs=C/3

Cs=C

99

Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de conducţie

câmpul de inducţie electrică

câmpul de inducţie magnetică

100

Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

curent electric de convecţie

curent electric de deplasare (Maxwell)

101

Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

reistenţa R tinde spre zero

102

Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

103

Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

forţă electromagnetică (Laplace)

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

104

Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

forţa electrromagnetică

forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

105

Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

106

Principalele elemente feromagnetice sunt:

Fierul, nichelul şi cobaltul

Fierul, cuprul, zincul

Fierul, aluminiul, cuprul

107

Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A

44 A

53,4 A

108

Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

0.8

0,75

4/3

109

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

kVAr

kVA

kW

110

Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

pur rezistiv

pur inductiv

pur capacitiv

111

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

112

Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

20 A

 500 A

 95 A

113

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

 5 ohm

 0.66 ohm

 6 ohm

114

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

 3 ohm

 1 ohm

 9 ohm

115

Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

 170V

 30 V

 122 V

116

Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

 F

 Axh

 A/h

117

Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

supratensiuni

supracurenti

supratemperatura

118

Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurentilor

solicitarilor mecanice

119

Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

Tesla

Weber

Farad

120

Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

compensarea curentilor capacitivi

compensarea factorului de putere

dotari PSI

121

Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

protectiei împotriva supratensiunilor

protectiei împotriva supracurentilor

122

Releul termic se foloseste pentru:

protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

123

Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

scade de 1,41 ori

ramane constanta

creste de 1,73 ori

124

Când este o protectie selectiva ?

protectia deconecteaza numai consumatorul defect

protectia deconecteaza toti consumatorii

protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

125

Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

rezistivitate

greutate specifica

coeficient de dilatatie

126

Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

natura materialului

lungime, direct proportional

masa, direct proportional

127

Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

1 sau 5 A

5 sau 10 A

1 sau 10 A

128

Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

 10 V

 50 V

 100 V

129

La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii

130

Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

cresterea tensiunii peste o valoare limita

cresterea curentului peste o valoare limita

scaderea curentului sub o valoare limita

131

La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

mai mare

mai mica

egala

132

Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

rezistente aditionale

shunturi

bobine înseriate

133

Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

shunturi

rezistente aditionale

condesatoare montate în paralel

134

Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

135

La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

pe oricare dintre înfasurari

136

Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti permanenti

numai de electromagneti

de magneti permanenti si de electromagneti

137

Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

sub tensiune si cu curent

cu curent fara tensiune

fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

138

La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

139

Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

140

Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

 înainte cu 90 de grade

 cu zero grade (sunt în faza)

 cu 90 de grade în urma

141

La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

 direct proportionala cu capacitatea

 invers proportionala cu capacitatea

 nu depinde de capacitate

142

În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

 de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

143

Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

 scade

 nu se modifica

 creste

144

Transformatoarele de masurare de curent:

 pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

 pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

 nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

145

Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

 împiedica circulatia curentului primar

 apar supratensiuni periculoase in secundar

 nu indica aparatele de masurare

146

Transformatoarele de masurare de tensiune:

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

 pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

147

Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

 încarcarea generatoarelor cu putere activa

 încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

148

Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

 f =n p / 60

 f = 60 n / p

 f = 60 p / n

149

Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

 de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

 de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

150

Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

kWh

kW

kW/h

151

În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

152

Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

sarcina tranformatorului este foarte mica

curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

153

Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

154

Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

155

Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

 când factorul de putere =1

 când factorul de putere = 0

când U = U max

156

Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

 0,4 kV

0 V

 230 V

157

Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

158

La o masina electrica asincrona turatia variaza:

 cu sarcina

cu frecventa

 cu curentul de excitatie

159

Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

160

Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

 monofazat

 trifazat

bifazat

161

La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

162

O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

retele radiale

 retele buclate cu functionare radialã

retele buclate

163

Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

 cuprinse între 1 si 0

 cuprinse între -1 si 0

 diferite de marimile indicate mai sus

164

Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

circulatia de putere activa

 circulatia de putere reactiva

nici una din cele doua

165

Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

patratul curentului

patratul tensiunii

patratul puterii active

166

În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice

pentru securitatea muncii

167

Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:

reduce pierderile de putere activa în retea

simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

168

Energia electrica reactiva:

 este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor

 se poate transforma în energie mecanica

 se poate transforma în energie luminoasa

169

Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

 direct proportinala cu sectiunea conductorului

 direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului

 invers proportionala cu rezistenta conductorului

170

Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:

 patratul frecventei

 patratul tensiunii retelei

 patratul curentului

171

În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:

 creste tensiunea de alimentare a instalatiei

 creste impedanta echivalenta a instalatiei

 creste curentul de alimentare a instalatiei

172

Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:

 de a proteja circuitul la supracurenti

 de a separa vizibil un circuit

 de a masura nivelul de izolatie

173

Sigurantele electrice au rolul de a:

 proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata

 face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu

 asigura protectia personalului

174

Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:

aluminiu

cupru

ambele amit aceeasi densitate de curent

175

Reactanta supratranzitorie a unui motor este:

 direct proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare

176

În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare in intrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de actionare

177

Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:

 bilantul puterilor active

 circulatia puterii reactive

modul de tratare a neutrului retelei

178

Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

179

În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

180

Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:

reducerea pierderilor Corona

reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor

reducerea curentilor de scurtcircuit

181

Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:

de limitare a curentilor de scurtcircuit

de a reduce costul instalatiei

de a reduce pierderile de putere

182

Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:

puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In

puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In

puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In

183

Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

 I = U / R

 I = UxR

 I = U – R

184

Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:

faza

nul de lucru

nul de protectie

185

Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

400 Wh

 800 Wh

186

Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul temic al curentului electric

curentii turbionari

187

Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:

curentii turbionari

efectul termic al curentului electric

forta electrostatica

188

Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:

modificarea curentului de excitatie

deschiderea apaartului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

189

În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza

190

Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:

curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã

curentul de linie este egal cu curentul de fazã

curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie

191

Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:

curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp

192

Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:

directe sau indirecte (induse)

rapide sau lente

de rezonanta sau de ferorezonanta

193

Durata de viata a lampilor cu incandescenta;

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

194

Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

inductanta mare

inductanta mica

195

Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:

deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã

conectarea automatã a unui transformator de rezervã

modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone

196

Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:

maritã

micsoratã

divizatã în mai multe unitãti

197

O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect

198

Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:

u = R i

u= L di/dt

du=i/C dt

199

Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:

mai mica decât 1

putin mai mare decât 1

mult mai mare decât 1

200

Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:

forta electromotoare e si rezistenta r/n

forta electromotoare ne si rezisteta r/n

forta electromotoare e si rezistenta nr

201

Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

teoremelor Biot-Savart

legii inductiei electromagnetice

legii circuitului magnetic

202

Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:

uniforma

mai mare în centrul conductorului

mai mare la periferia conductorului

203

Legea lui Coulomb exprimã:

forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice

fluxul electric printr-o suprafata sferica

diferenta de potential între doua puncte

204

Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:

raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii

derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct

raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Subiecte Legislatie Gradul I

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:

Prin Hotărâre a Guvernului României.

Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.

Prin Decizie a preşedintelui ANRE.

2

Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

3

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

4

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

5

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie

6

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:

la care acţionar principal este statul român.

la care acţionar majoritar nu este statul român.

tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.

7

Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:

Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod

Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice

Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili

8

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:

SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

CN TRANSELECTRICA SA

9

Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală

a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice

10

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc)

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional

Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor

11

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.

Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.

12

Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:

Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

13

Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

14

Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

15

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

16

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Furnizarea energiei electrice

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

17

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

18

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Furnizarea energiei electrice

19

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

20

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

21

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

22

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă;

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

23

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

24

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Întrerupere accidentală a energiei electrice.

Forţă majoră

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

25

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:

la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc)

în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie

în condiţii de forţă majoră

26

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Forţă majoră.

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

Evenimente accidentale determinate de terţi.

27

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:

3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor

5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor

7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor

28

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

 90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune

15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

29

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune

30

Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:

10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

31

Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:

24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

32

Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:

48 ore

24 ore

10 ore

33

În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:

+/- 5% din tensiunea contractată

+/ – 10% din tensiunea contractată

+/ – 12% din tensiunea contractată

34

Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:

30 de zile calendaristice

15 zile calendaristice

10 zile lucratoare

35

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

La toate sesizările transmise în scris.

În termen de 30 zile calendaristice

În termen de 5 zile lucrătoare.

36

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

În termen de 10 zile lucrătoare

În termen de 3 zile lucrătoare

La toate sesizările transmise în scris

37

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:

 3 ani

 5 ani

 7 ani

38

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:

5 ani

10 ani

15 ani

39

Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:

 criteriul pierderilor minime de energie

 criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata

 criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit

40

Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:

Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili;

Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi;

Natura surselor de producere a energiei electrice;

41

În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:

50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%

50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%

50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%

42

Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:

Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie

Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE

ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)

43

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii noi de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

44

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

45

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate

46

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii perturbatori

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

47

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii cu o putere de 25 kVA

48

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii perturbatori

49

Fişa de soluţie este elaborată de:

utilizatori

operatorul de distribuţie

orice consultant de specialitate

50

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

51

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

52

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

53

Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:

racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie

racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA

racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV

54

Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:

de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice

categoria de utilizator din care face parte solicitantul

de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului

55

Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:

Avizat de către organismele competente, potrivit legii.

Avizat de ANRE.

Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.

56

Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:

bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.

bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei

bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier.

57

Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:

 este obligatorie pentru orice loc nou de consum

 nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni

 nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW

58

Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:

 pentru orice loc nou de consum

 nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni

 nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW

59

Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:

 prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica

 prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona

 direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat

60

Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:

 capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea

 prin racordare s-ar încălca normele în vigoare

 nu a fost respectat avizul de amplasament

61

Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:

 maximum 20 de ani de la data emiterii

 minimum 20 de ani de la data emiterii

 minimum 25 de ani de la data emiterii

62

Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:

 de către organele ierarhice ale emitentului

 de către operatorul de distribuţie care a emis avizul

 de către ANRE

63

Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:

 de către operatorul de reţea, cu forte proprii

 de către utilizator

 se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii

64

Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:

Hotărâre de guvern

Ordin al ministrului de resort

Ordin al preşedintelui ANRE

65

Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:

Ministerul învăţământului

Operatorul de distribuţie

ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific

66

Autorizarea unui electrician se realizează în urma:

promovării unui examen de autorizare

promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri

unui interviu în faţa unei comisii ANRE

67

Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice

68

Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza

Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern

Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice

Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie

69

Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:

Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A

Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de „Verificator de proiecte”

Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B

70

Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:

Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea

Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de „Responsabil tehnic cu execuţia”

Corpul de control al ANRE

71

Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:

A

B

C

72

Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?

4 grade de competenţă (I, II, III şi IV)

5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)

3 grade de competenţă (A, B şi C)

73

Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:

De tip G (general) pentru instalaţii electrice

De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice

De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare

74

Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:

De tip E  pentru execuţie

De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare

Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare

75

Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV

76

Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

77

Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

78

Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

79

Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată

De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV

80

Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:

De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV

De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV

De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV

81

În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:

Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)

Nerelevant

Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă

82

În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:

Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri

Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen

Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999

83

Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:

după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut

prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE

Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu

84

Examenul de autorizare constă:

în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică

într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică

în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte

85

Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:

Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV

Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV)

Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV

86

Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:

3 ani

4 ani

5 ani

87

Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:

De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile

Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate

Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor

88

Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:

Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate

Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor

Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă

89

Este interzis electricianului autorizat:

Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A

Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A

Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de „verificator de proiecte” emis de MEC

90

Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:

Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el

La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate

De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor

91

Este interzis electricianului autorizat:

Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat

Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea

Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi

92

ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:

Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă

Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009

Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)

93

ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:

Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă

Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009

Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)

94

Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:

Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare

Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare

Avertisment verbal

95

Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:

Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală)

Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate

Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru

96

La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:

Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare

Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare

În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare

97

În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare

98

Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:

Energiei electrice

Energiei electrice şi termice

Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare

99

Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?

Da

Nu

Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse

100

Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:

Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public

Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie

Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public

101

Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:

Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie

Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial

Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie

102

Consumatorul eligibil de energiei electrica este:

Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale

Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica

Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie

103

Linia electrica directa este:

Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat

Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori

Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora

104

Operatorul de transport si de sistem este:

Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport

Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie

Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice

105

Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:

Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public

Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice

Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional

106

Reţeaua electrica este definita ca fiind:

Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele

Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate

Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau

107