Archive for octombrie 2010

Pledoarie pentru dirigentia de santier

27/10/2010

Am investit in ultima vreme multa energie sa imi conving colegii si utilizatorii blogului de importanta imbunatatirii calitatii proiectarii. Evident ca a vorbi despre calitate si a obtine/genera calitate sunt  doua aspecte foarte diferite. Imbunatatirea calitatii intr-un anumit domeniu este un proces uneori destul de lent si de cele mai multe ori necesita un efort colectiv.

Totusi o documetatie buna nu garanteaza o lucrare bine executata. Constructorul isi poate pune o marca negativa pe lucrare compromitand o documetatie excelenta. Daca discutam de un nefericit caz in care o documetatie aproximativa incape pe mana  unui constructor care manifesta dezinteres pentru calitate rezultatul este dezastruos pentru finantator. In aceste cazuri investitorul va constata (adesea, prea tarziu) ca a  platit bani buni pe dreptul de a face costuri neperformate dupa punerea in functiune a investitiei.

Acest lant al non performatei ar putea fi rupt daca se face apel la serviciile unui diriginte de santier bine pregatit si bine intentionat. Dirigintele poate asigura:

  • identificarea viciilor de proiectare pe parcursul executiei
  • poate colabora la definirea solutiilor corective si sau a completarilor menite sa asigure obiectivului monitorizat functionalitate in conditii de eficienta economica
  • poate constrange constructorul sa faca lucrari de calitate
  • poate preveni punerea in opera a unor materiale cu parametrii necorespunzatori
  • poate identifica vicii de executie la probele interfazice si asigura eliminarea acestora
  • poate tine costurile lucrarii sub control si obtine economii pentru investitor
  • poate tine sub control ritmul de executie a lucararilor

Activitatea dirigintilor de santier se desfasoara in baza legii 10/1995 si este autorizata si monitorizata de Inspectia de Stat in Constructii  (ISC) si se supune legii calitatii in constructie. Pe site ISC www.isc-web.ro este publicata lista dirigintilor autorizat pe fiecare domeniu organizata pe judetele de resedinta ale acestor profesionisti.

Convins fiind de inportanta activitatii de dirigentie de santier m-am preocupat de identificarea persoanelor care practica in mod curent aceasta activitate. Din aproape in aproape am reusit sa identific performerii domeniului astfel incat in acest moment as putea face la cerere recomandarea omului potrivit pentru dirigentie corelat cu locatia obiectivului de investitii si complexitatea lucrarilor.

La sugestia Dv va ofer emailul: diriginte_de_santier@yahoo.com pentru a putea comunica mai bine!

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Ioana are o problema: centrala termica pe gaze sau electrica?

10/10/2010

Dna Ioana Popoviciu ridica o problema interesanta: ce sa achizitioneze: o centrala termica pe gaze sau una electrica?

As putea sa va spun ca sistemele de climatizare si centralele termice sunt cojmarul retelelor stradale. Doua trei centrale si/sau  5-6 sisteme de climatizare pe o retea stradala de 800-1000 m scoate aproape garantat tensiunea din plaja normala (DU>-10%). Deja in retelele jt, in unele zone ne confruntam cu aceste probleme.

Experienta cititorilor in acest domeniu poate aduce informatii de larga utilitate. Va astept cu opinii!

SGC

Popoviciu Ioana spune:
10/10/2010 la 17:47 | Răspunde modifică

Buna seara, domnule Stoian ! La momentul acesta (10.oct.2010) este rentabil sa instalezi o centrala electrica trifazata (bransamentul exista), ca alternativa la centrala pe gaz metan ? Mentionez ca, in ciuda promisiunilor alesilor locali, reteaua de gaz metan a ramas numai un proiect, cel putin pana la anul.
Am auzit pareri diferite in legatura cu rentabilitatea in exploatare a unor astfel de centrale, majoritatea fiind ca o centrala electrica pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea casei reprezinta o investitie ce nu se justifica in Romania de astazi.
Daca raspunsul este pozitiv, ce demersuri ar mai trebui facute pe la compania de electricitate ? Ma refer la aprobari, probabil la schimbarea contorului cu unul care sa inregistreze consumuri la diferite ore.
Ma intereseaza parerea dumneavoastra de specialist, in care am incredere.
Cu stima,
Ioana Popoviciu

  • stoianconstantin spune:
    10/10/2010 la 18:01modificăSalut Ioana,Poate fi o actiune reusita daca ai un bransament si un contract dedicat. In acest fel ti-ai putea alege cel mai convenabil tarif si sa te pozitionezi intodeauna cu consumul in zonele de minimul tarifar. Vezi pe blog un articol despre alegerea tarilelor.Recomnad o alimetare cu ee dedicata pentru a putea avea un control al costurilor cat mai bun.In principiu randamentul centralei electrice ar trebui sa fie mai bun. Energia termica se cedeaza direct apei nu avem nevoie de cos pe care sa evacuam gaze de ardere fierbinti.Avand in vedere ca acum gazele se masoara in kWh s-ar putea sa faci o comparatie legata de costul lunar interesandu-te cat plateste cineva care are o centrala pe gaze si o casa comparabila cu a ta. Apoi studiind tarifele ee ai putea sa vezi pentru aceeasi energie consumata cat ar trebui sa platesti.In timp costul gazelor este posibil sa creasca intr-un ritm mai rapid decat ee.
  • V-a trebui sa contactezi furnizorul de ee sa ceri schimbarea tarifului. In aceste conditii v-a trebui sa fii pregatita si sa se ceara sa iti actualizezi avizul tehnic de racordare caz in care s-ar putea sa ti se ceara sa platesti noul contor care v-a fi unul electronic multitarif. Daca ai nevoie de un spor de putere atunci cu certitudine vei avea nevoie de ATR
  • O sa salvez discutia intr-un articol dedicat pentru a putea capta mai multe opinii!SGC
DanP spune: POMPA DE CALDURA = o solutie alternativa viabila!
31/12/2010 la 01:59 | Răspunde   modifică

Buna ziua,

Pentru cei ce doresc sa foloseasca energia electrica pentru incalzire si apa calda menajera va invit sa luati in calcul si pompa de caldura.

De ce ne-ar interesa? Pentru aceeasi putere termica (caldura) consumul de electricitate este de regula cam de 2.5-3.5 ori mai mic decat la centrala electrica cu rezistenta. Adica bransamente mai apropiate de posibilitatile OD si cheltuieli de operare mai mici

Daca centrala electrica obtine caldura din transformarea directa a electricitatii in caldura (cu o rezistenta), pompa de caldura foloseste electricitatea sa transporte caldura extrasa dintr-un mediu (exterior casei) si sa o cedeze intr-un alt mediu (interior casei).

Sariti pasajul urmator daca nu doriti sa intrati in detalii tehnice…

 
Cu totii avem in gospodarie cel putin o pompa de caldura – frigiderul. Principiul este ca se extrage caldura din congelator si se aplica serpentinei din spatele aparatului care o cedeaza mediului ambiant. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui compresor si al unui freon. Freonul circula printr-un circuit inchis. O parte din circuit este in congelator si o parte este serpentina din spatele frigiderului. De cate ori auzim zumzaind motorul din spatele frigiderului freonul este fortat de compresor sa parcurga drumul prin bucla inchisa. Freonul vine din interiorul frigiderului sub forma de gaz (ma explic imediat) si intra in compresor. Compresorul face cum ii spune si numele, comprima gazul la presiuni ata de inalte incat il transforma in lichid la temperatura 30-40gradeC (asta se intampla cu un gaz care se comprima, cu cat se comprima mai tare cu atat cedeaza mai multa caldura). Freonul lichid cald trece apoi prin serpentina din spatele frigiderului pentru a ceda caldura mediului si ajunge in congelator. Aici trece printr-o “reductie”, urmata de o conducta cu o sectiune mai mare. Inainte de reductie avem freon lichid, dupa reductie dat fiind ca scade presiunea freonul revine la starea de gaz care se raceste puternic (absoarbe caldura din congelator). Va amintiti capsulele de autosifon folosite prin anii ’70? Prin decomprimarea gazului continut acestea se raceau puternic. Si invers, la fabrica cand comprimau gazul acestea se incalzeau.
Revenind la circuitul freonului la iesirea din congelator acesta merge mai departe catre intrarea in compresor, urmand sa cedeze caldura absorbita din mediul congelatorului in serpentina din spatele frigiderului. Adica s-a consumat electricitate sa transporte caldura, nu s-o creeze. De aceea se obtine mai multa putere termica decat putere electrica consumata. Si se obtine cu atat mai multa caldura cu cat compresorul este de calitate mai buna si freonul este mai bine ales.

Dar nu sariti pasajul urmator care se refera la avantaje/dezavantaje:

 
Avantaje:
• Cheltuieli operare mici;
• Se poate obtine aer cald si/sau apa calda;
• Unele modele sunt reversibile (fac cald iarna si rece vara)
Dezavantaje:

• Investitie initiala mare;
• Temperatura obtinuta 35-45gradC (se preteaza cel mai bine pentru incalzire in pardoseala, NU se preteaza utilizarea caloriferelor, care ar trebui sa aibe suprafata foarte mare, datorita  temperaturii f. mici a agentului termic);
• Functie de freonul folosit nu poate functiona la temperaturi exterioare sub -7grdC sau mai nou -20grdC;

Comparatie (grosiera) costuri operare pentru 1 Kwh termic:
• Centrala termica cu rezistenta (sau resou): consuma 1Kwh electricitate 0.35ron
• Pompa de caldura COP=3 (coeficient utilizare): consuma 1/3 Kwh 0.12ron
• Centrala lemn: 1 kg lemn cam 0.35ron => cam 3kwh => cam 0.12ron
• Centrala gaz: poate ma ajuta cineva sa se uite pe factura cat este 1Kwh gaz…..

Ce intrebam la pompa de caldura:
• COP: coeficient utilizare (sa fie cat mai mare);
• Temperatura minima exterioara (cat mai mica);
• Timp estimat de viata compresor (daca se poate sa fie japonez…)

Preturile sunt cam de speriat la pompele de caldura; la bloc merg mai ales cele sub forma de aer conditionat (care este tot o pompa de caldura, cam de 3 ori mai eficienta decat un calorifer electric in perioada toamna/primavara; iarna scade acest raport – scade randamentul)

Gazele la consumul actual ar fi pentru 30 ani dupa unii autori, adica este de asteptat ca preturile sa creasca constant si mai rapid decat la alte forme de energie.

Cu lemnul trebuie o logistica intreaga: centrala si cosul trebuie curatate/intretinute, probleme cu cenusa, probleme daca se opreste curentul cand centrala este in functiune, trebuie gasita solutie pentru evacuarea puterii din interior; probleme zilnice cu manipularea lemnului (pentru centrala de 40Kw sa zicem ca se folosesc 10kg lemn/ora, adica 240kg/zi adica trebuie roaba si sotul sa nu fie in delegatie – sigur ca functie de necesitati poate sa nu functioneze tot timpul la puterea maxima, dar daca totusi?); spatiu depozitare (pentru centrale cu gazeificare cu randamente superioare lemnul trebuie sa fie uscat 2 ani; dar de aici decurge si un avantaj, ai energia stocata in curte, esti ceva mai putin dependent de conducta de gaz sau de electricitate….

Recomandarea mea ar fi o combinatie pompa de caldura/ incalzire in pardoseala plus pentru 20 zile geroase pe an centrala lemn (neaparat cu ups sau grup electrogen back-up pentru nopti geroase si cu chiciura, adica posibil fara electricitate).

Intrebam de pompe de caldura pe Google, discutam cu cat mai multi furnizori si respectam regula asociata unui client responsabil: nu uitam ca cine are banul are puterea (adica vanzatorul cam trebuie sa aiba si marfa de calitate, sa inteleaga nevoile clientului si sa adapteze oferta corespunzator, si sa vorbeasca frumos, si sa ne placa de ochii lui).

Pentru ca in final cu totii suntem si clienti si vanzatori, chit ca uneori ne vindem numai forta de munca!

Bafta!

Iancu Jianu, propune:

20/02/2011 la 23:23 | Răspunde   modifică

Cel mai bine pentru zonele unde nu sunt gaze naturale, va recomanda cazan de otel/fonta echipat cu arzator cu functionare pe ulei de rapita.
Merge foarte bine, nu miroase deloc si nu este foarte scump. De exemplu cazan 35kW +arzator 26…38kW = 3500 euro. Se poate achizitiona si in rate prin Raiffaisen. Arzatorul este fabricat in Germania.

Multumesc pentru sugestie!
SGC

Viziune asupra RED 2030 (1/8)

06/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Autori:

Lauri Kumpulainen, Hannu Laaksonen, Risto Komulainen, Antti Martikainen, Matti Lehtonen, Pirjo Heine, Antti Silvast, Peter Imris, Jarmo Partanen, Jukka Lassila, Tero Kaipia, Satu Viljainen, Pekka Verho, Pertti Järventausta, Kimmo Kivikko, Kimmo Kauhaniemi, Henry Lågland, Hannu Saaristo. Hanna Niemelä

Articolul original in limba engleza se gasete la acest link:   Distribution Network 2030 Vision of the Future Power System

Prefata,

Operatorii din domeniu considera necesar un studiu privind perspectivele reţelelor de distribuţie a energiei electrice. Gestionarea activelor şi necesitatea unei reabilitari tehnice a reţelelor de distribuţie necesită o viziune pe termen lung şi o imagine de ansamblu cu privire la tehnologiile disponibile şi la oportunităţi de dezvoltare. Întrucât ciclurile de viaţă ale reţelelor sunt, de obicei de mai multe decenii,deciziile investiţiionale au efecte pe termen lung.

Pentru a genera această viziune, a fost considerat necesar un proiect de foaie de parcurs care sa conduca şi sa coordoneze dezvoltarea domeniului  pentru a fi în măsură valorifice eficient  de resursele naţionale de dezvoltare. Coordonarea cooperarii naţională creează, de asemenea, condiţiile de a influenţa dezvoltarea internaţională şi pentru a sprijini oportunităţile de succes a industriei finlandeze.

Un proiect de jumătate de an a fost finanţat şi gestionat de urmatorii parteneri de colaborare:  Agentia Finlandeză de Finanţareaa Inovarii  Tehnologice  Tekes, ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia Oy Ab Merinova, Suur -Savon Sähkö Oy, SVK-pooli (coordonarea si cooperare pentru dezvoltarii activităţilor de cercetare în domeniul ingineriei electrice), Industria Energetica Finlandeză, Vaasan Sähköverkko Oy, Vattenfall Verkko Oy,  Centrul de Cercetare Tehnica din Finlanda (VTT). Proiectul a fost coordonat de VTT, alţi parteneri de cercetare fiind  Helsinki University of Technology (HUT), Lappeenranta Universitatea de Tehnologie (LUT), Universitatea de Tehnologie din Tampere (TUT), şi la Universitatea din Vaasa.

Proiectul a constat din  studii partiale individuale, vizite la operatorii de distributie, precum şi din numeroase ateliere de lucru. În plus faţă de profesorii şi cercetătorii care lucrează în proiect, următoarele persoane au apărut ca lectori în cadrul atelierelor: Aki Laurila (Fingrid Oyj), Markku Hyvärinen, Jussi Palola (HelenVerkko), Raili Alanen, Osmo Auvinen (VTT), Erkki Antila, Tapio Hakola (ABB), Juha-Heikki Etula (E.ON Finland Oyj), Ali Harlin, Hannu H. Kari, Erkki Lakervi (HUT), Markku Orpana (SiP Technologies Oy), Ilkka Halme (Parikkalan Valo Oy), Antti Pitkänen (JT-Millenium), Pertti Silventoinen (LUT), Juha Lohjala (Suur-Savon Sähkö Oy), Kimmo Kivikko, Terttu Pakarinen, Sami Repo, Heikki Tuusa, Seppo Valkealahti (TUT), Veli-Pekka Nurmi (the State Provincial Office of Western Finland), Tapio Potila (Eltel Networks Oy), Matti Jauhiainen (the National Emergency Supply Agency), Markku Vänskä (Vattenfall Verkko Oy), Jyrki Luukkanen (Finland Futures Research Centre, Turku School of Economics), Aimo Rinta-Opas (Koillis-Satakunnan Sähkö Oy), Hannu Katajamäki (the University of Vaasa), and Philip Lewis (VaasaEmg).

Ne exprimăm mulţumirile noastre tuturor persoanelor şi organizaţiilor în proiect pentru contrinutia valoroasa si efortul depus. Mulţumiri speciale pentru Hanna Niemelä (LUT) pentru traducerea în limba engleză pe baza documentului Alue- ja jakeluverkkojen teknologiavisio 2030, Verkkovisio. Espoo 2006. VTT Tiedotteita . Research Notes 2361. 89 p. (in Finnish), and Esa Pekkola  pentru ajutor editoral.

Autorii

Rezumat

Obiectivul acestei cercetări a fost de a crea o viziune pe termen lung asupra tehnologiilor utilizate in reţelele de distribuţie pentru modernizare, consolidare şi dezvoltare.

Statutul actual al reţelei a fost analizat pe scurt, scenariile au fost adaptate pentru noile cerintele de mediu şi  tehnologiilor disponibile. O analiza internaţională a fost facuta pentru a investiga si  prezenta soluţiile şi aşteptările viitoare în lume.

In viitor productia centralizată de energie electrică ar trebui va domina. Producţia distribuită, dispersata in RED va juca un rol tot mai important, acest proces este greu de prezis ca urmare a incertitudinii de dezvoltare a reglementarilor.

Viitoarele retele vor asigura o fiabilitatea mai mare şi siguranţa în timpul defectelor  la costuri rezonabile. Schimbările climatice şi restricţiile privind utilizarea substantelor de impregnare vor cauza probleme mai ales pentru liniile aeriene în păduri. În reţelele rurale, îmbătrânirea reţelelor este o problemă destul de raspandita. Pentru reţelele urbane, utilizarea terenurilor şi problemele de mediu devin mai dificile, şi va fi necesara consolidarea reţelelor si marireaa capacitatii de distributie din cauza creşterii cererii de energie electrică.

Există mai multe soluţii tehnice disponibile. In completare la tehnologia actuala, mai multe soluţii noi au fost introduse. Schimbari importante în reţele viitoare sunt previzionate să fie legate de gama mare de cabluri subterane, utilizarea pe scara larga a  comunicatiilor pentru transferul de date şi a soluţiilor de automatizare de reţea, zone de protecţie (la curenti de defect) considerabil mai scurte şi soluţii noi constructive. Pe termen lung, insularizarea sistemelor de distribuite a energiei electrice, topologia noua a retelelor electrice şi soluţii bazate pe electronica de putere ar trebui să îmbunătăţească calitatea energiei electrice şi profitabilitatea. Este de asteptat sa fie doptate  decizii legate de clasele de calitate specifice în proiectarea de reţele.

Pentru a realiza obiectivele asociate  viziunii, este necesar un proiect de foaie de parcurs. Proiectul va coordona şi focaliza  dezvoltarea; astfel incat resursele naţionale  limitate sa poata fi utilizate eficient.

1. Introducere

1.1 Puncte de plecare şi obiectivele analizei stadiului actual

Planificarea proiectului de cercetare a pornit de la opinia că îmbătrânirea reţelele de distribuţie de energie electrică şi  înăspirea cerinţele de fiabilitate au necesitata o reabilitare pe scară largă a reţelelor. Deoarece durata de viata a reţelelor este extrem de lunga şi tehnologia de faţă nu poate oferi performanta dorita, o viziunea pe termen lung şi o vedere de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate in  reţelele de distribuţie este necesară pentru o corecta directionare investiţiilor în viitor.

În anchetă, s-a constatat necesitatea de a genera scenarii de schimbări în mediul operaţional, deoarece soluţiile tehnice privind retelele de distribuţie a energiei electrice sunt realizate pe baza cerinţelor de performata valabile le un moment dat. De asemenea situatia internaţionala a fost subliniata. Tinta a fost de a investiga soluţii de reţea deja aplicate în alte ţări şi, de asemenea, viziunile pentru viitor asupra soluţiilor tehnice.

Unul dintre obiectivele proiectului a fost de a dezvolta o platformă metodologica pentru evaluarea obiectiva a aplicabilitatii diferitelor soluţii noi tehnologice şi să identifice  nevoilor de dezvoltare strategică ale diferitelor  tehnologii

Printre obiectivele cheie ale proiectului a fost de a evalua necesitatea unei colaborari pe scară largă in cercetare. Plecand de la proiectul de reţea de distribuţie a anului 2030 este posibil să se stabilească un amplu proiect de colaborare in  cercetare coreland  numeroase initiative de cercetare şi productie intr-o foaie de parcurs (grafic/esalonare) comuna/corelata a cercetarii.

1.2 Finanţarea şi punerea în aplicare a cercetării

Cercetarea a fost implementat ca un proiect Tekes, coordonat de VTT. Alti parteneri de cercetare colaborativă au fost Lappeenranta Universitatea de Tehnologie din Tampere Universitatea de Tehnologie, Universitatea de Tehnologie din Helsinki, şi Universitatea din Vaasa.

Proiectul a fost finanţat, în plus faţă de Tekes, de ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia, Oy Ab Merinova, Suur-Savon Sähkö Oy, SVKpooli, ry Energiateollisuus, Oy Sähköverkko Vaasan, Verkko Oy Vattenfall, şi VTT.

Managementul echipei de proiect este introdusă în tabelul 1.1, şi persoanele responsabile din partea universităţilor sunt enumerate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.1. Managementul echipei de proiect

Tabelul 1.2. Persoanele responsabile de proiect din partea  universităţilor

Metode esenţiale în cercetare au fost ateliere de lucru şi deplasarile în străinătate. Ţările vizitate au fost Germania, Suedia, SUA, Canada si Irlanda. Atelierele au fost organizate în Vaasa, Tampere, Lappeenranta, şi la Espoo cu 40 – 80 de participanţi în fiecare atelier.