Posts Tagged ‘neconformitati’

Regulamentul privind receptia constructiilor

16/10/2017

Prin HGR 343/18.05.2017 publicat in MO 406/30.05.2017, cu incepere de la 01.07.2017, HGR 273/1994 isi schimba denumirea.

Denumirea veche asociata HGR 273/1994 este: „hotarare pentru aprobarea Regulamantului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”

Denumirea noua a HGR 273/1994 conform HGR 343/2017 este: ” hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor”

In baza HGR 343/2017, HGR 273/1994  primeste o noua anexa care este in fapt noul regulament privind receptia constructiilor.

In textul noului regulament privind receptia constructiilor aprobat prin HGR 343/2017 sunt destul de multe schimbari fata de versiunea din 1994 !!!

Prin acest demers probabil ca s-au urmarit doua tinte:

  1. actualizarea propri-zisa a regulamentului in baza caruia se organizeaza receptiile lucrarilor la constructii
  2. conservarea codului HGR 273/1994 care este relativ cunoscut in lumea celor interesati de reglementarile privind calitatea in constructii

Ca sa intelegem motivatia modificarilor anexez in format word nota de fundamentare a HGR 343/2017 si redau mai jos prima parte a acesteia:

 

Secțiunea 1

Titlul actului normativ

 

HOTĂRÂRE pentru modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei actuale

În prezent, regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt prevăzute în următoarele acte normative în vigoare:

 

–  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată;

– Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial nr. 720/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Regulamentului de recepţie susmenţionat, recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă şi se realizează în două etape:

– recepţia la terminarea lucrărilor;

– recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

De asemenea, se prevede că recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

Comisia de recepţie este numită de către investitor şi alcătuită din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.  Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

La terminarea examinării construcţiei, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile într-un proces-verbal de recepţie, în care se cuprinde obligatoriu şi valoarea declarată a investiţiei.

Comisia de recepţie recomandă:

– admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale;

– amânarea recepţiei;

– respingerea recepţiei.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor.

În aplicarea Regulamentului de recepţie susmenţionat s-au constatat următoarele disfuncţionalităţi/deficienţe în derularea recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:

– în lipsa definirii clare a sintagmelor „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”, în multe cazuri se consemnează ca dată a terminării recepţiei data întrunirii comisiei de recepţie, care se prevede în procesul-verbal, cu toate că recepţia este un proces de durată;

– în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se prevede valoarea declarată a investiţiei care, în multe cazuri nu coincide cu valoarea finală a investiţiei;

– investitorul poate numi în comisie un număr suficient de membri care, prin votul lor, pot asigura luarea unor decizii în contradicţie cu recomandările reprezentanţilor ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este şi investitor), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control;

– comisia de recepţie poate recomada admiterea recepţiei şi cu obiecţii. Din practica actuală a rezultat că obiecţiile consemnate de comisie, uneori cu acceptul investitorului, rămân nesoluţionate de executant;

– investitorul, în acord cu executantul, poate să hotărască admiterea recepţiei şi în cazul în care comisia recomandă amânarea sau respingerea acesteia.

 

Prevederile actuale nu mai corespund situației reale având în vedere perioada lungă de timp trecută de la data aprobării şi publicării Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, până în prezent, drept pentru care se impune intervenția legislativă în vederea actualizării acestora.

De asemenea, referitor la necesitatea revizuirii şi actualizării Hotărârii Guvernului nr. 203/2003, Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 prevede la art. IV faptul că în termen de 12 luni de la data intrării sale în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin această lege, o serie de acte normative, printre care şi Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.

Ulterior, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 a fost  prorogat cu 5 luni. În final, acest termen a fost încă o dată prorogat, până la data de 30 iunie 2017 prin prevederile art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin urmare, termenul prevăzut de Legea nr. 177/2015 pentru revizuirea şi actualizarea inclusiv a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, a fost prorogat succesiv, până la data de 30 iunie 2017.

De asemenea, Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, aduce, prin republicare, modificări substanţiale referitoare la recepţia construcţiilor – parte componentă a sistemului calităţii.

Pentru crearea cadrului normativ unitar şi în vederea eliminării disfuncţionalităţilor/deficienţelor detaliate mai sus, în scopul creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, a fost elaborat prezentul act normativ privind regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.

 

2. Schimbări preconizate În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin prezentul act normativ sunt vizate modificări necesare privind recepţia construcţiilor, după cum urmează:

– se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;

– potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu  prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară;

– Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8, posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

– este stabilită, în mod clar şi concis, procedura de comunicare între factorii implicaţi în procesul recepţiei, referitor la aspectele de natura organizatorică (art.9, art. 10, art 14 din regulamentul la prezentul act normativ), precum şi condiţiile în care comisia de recepţie se poate întruni, în mod legal, şi în care poate lua decizii cu privire la recepţie (art. 15, art. 16 din regulamentul la prezentul act normativ), în vederea desfăşurării, în condiţii optime, a recepţiei la terminarea lucrărilor;

– se specifică cazurile în care reprezentanţii I.S.C – Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în acest sens;

– se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire;

c)  1 – 3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

– de asemenea, componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută mai sus se completează în mod obligatoriu, cu următorii reprezentanţi:

a)     un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:

–  pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare,  care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

–  pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă D – „redusă”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

b)     un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, pentru categoriile de construcţii menţionate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c)     un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d)     un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A –„excepţională” sau B – „deosebită”, respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

– se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto (art. 16 alin. (2) şi (3) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ); de asemenea, în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris.

Conform prevederilor actului normativ, decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor comisiei, aceasta nereprezentând o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, semnând procesul – verbal la terminarea lucrărilor.

– recepţia se poate admite numai fără obiecţii (art. 18 alin. (1) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– recepţia la terminarea lucrărilor se poate respinge numai în cazurile expres prevăzute de prezentul regulament (art. 18 alin. (2) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– în cadrul prezentului act normativ este stabilit concret modul în care executantul remediază aspectele sesizate de comisia de recepţie, în cazul în care aceasta decide suspendarea procesului de recepţie (art. 17 din regulamentul – anexa la prezentul act normativ).

Prezentul act normativ este întocmit pe baza unui act de nivel superior, respectiv Legea nr. 10/1995, şi nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia, trebuind a fi corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, în contextul în care, astfel cum am arătat mai sus, Legea nr. 10/1995 a suferit modificări substanţiale intervenite succesiv.

Astfel, în scopul integrării actului normativ în ansamblul legislaţiei, şi în vederea actualizării prevederilor referitoare la procesul de recepţie a construcţiilor, în acord cu contextul actual, a fost elaborat prezenta hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Având în vedere faptul că propunerile de mai sus privesc parte a prevederilor în vigoare, neafectând concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, se impune modificarea acestuia şi adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

HGR 273_1994 reg receptie

HGR 343_2017 regulament privind receptia constructiilor

Nota de Fundamentare_HG_343-2017

Reclame

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit