Posts Tagged ‘electrotehnica’

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2014

16/02/2014

Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2014:

ElectricieniTematica_2014

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013 (1)

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni Primavara 2014

13/02/2014

SGC 2010 pe site http://www.anre.ro a fost publicata tematica examenului de autorizare a electricienilor Primavara 2014

 

 

Domeniul Denumire document Document aprobat prin: Indicativ: Inlocuieste pe: Aplicabilitate pe grad / tip
I II IIIA/ IVA IIIB/ IVB
Electrotehnica
  1. Cunoştinţe de electrotehnică, măsurări electrice şi maşini electrice (se pot studia manualele şi cărţile din literatura tehnică de specialitate)
      DA DA DA DA
Legislaţie
  1. Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123 /2012 MO nr. 485 din 16.07.2012
     Abroga Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 7-11 DA DA DA DA
 
  1. Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori
HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004     DA DA DA DA
 
  1. Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
Ordinul ANRE nr. 59 din 02.08.2013 publicat in MO 517/19.08.2013, intrat in vigoare odata cu publicarea in MO, Partea I nr. 799/18.12.2013 a H.G. nr. 1028/2013 privind abrogarea H.G. nr. 90/2008     DA DA DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1

 

Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare     NU NU DA DA
 
  1. Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice

 

Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007     NU NU DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie
Ordinul ANRE 128/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 26 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice

 

Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007     DA DA DA DA
 
  1. Codul de măsurare a energiei electrice
Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE     NU NU DA DA
 
  1. Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007     NU NU DA DA
 
  1. Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
Ordinul ANRE nr. 11 din 13.03.2013 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013     DA DA DA DA
 
  1. Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3
Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 604 din 3 septembrie 2007     NU DA DA DA
 
  1. Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
Ordinul ANRE 129/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea
Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007     NU DA DA DA
Norme tehnice
  1. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor
  I 7 – 2011, Ordin MDRT   DA DA DA DA
 
  1. Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor
Ordinul ANRE nr. 2/ 2003; NTE 001/03/00 PE 109/1992 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
Ordinul ANRE nr. 32/2004 NTE 003/04/00 PE 104/93, PE 122/82, PE 123/78 NU NU DA DA
 
  1. Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice
Decizia ANRE nr. 1424/ 2006 NTE 005 PE 013/1994 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV
Ordinul ANRE nr. 7/ 2006 NTE 006/06/00 PE 134-2/1996 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
Ordinul ANRE nr. 38/ 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis NTE 007/08/00 PE 107/1995; NU NU DA DA
 
  1. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (republicate in 1993). Modificarea 1 (1990)
  PE 022-3/87   NU NU DA NU
 
  1. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV
  PE 101/ 1985 (republicat în 1993)   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  PE 102/1986 (republicat în 1993)   NU DA DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  PE 103/1992   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  PE106/2003   NU NU DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  PE 120/1994   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  PE132/2003   NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  PE 134/1995;   NU NU DA DA
 
  1. Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiilor electrice de distributie de 1-110kV
  NTE 401.03.00  PE 135-91 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  PE 155/1992   DA DA DA DA

04-2013

 

 

Bibliografie

Domeniul tematic Electrotehnică: Manualele şi cărţi din literatura tehnică de specialitate;

Domeniul tematic Legislatie:

Legile şi reglementările aprobate prin hotărâri ale Guvernului sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Reglementările ANRE (regulamente, coduri, etc), aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Domeniul tematic Norme tehnice:

Normele tehnice ce au indicativul NTE, aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE, sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică) se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

Informaţii despre normativul care figurează la punctul 15 al listei bibliografice se pot obţine de la  SC Monitorul Oficial RA, Centrul pentru relaţii cu publicul, Şos. Panduri nr. 1, Bloc P33, sector 5, Bucureşti, telefon 021-4010070 (program de lucru cu publicul L-V 8-16).

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

12/04/2013

SGC 2010 Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2013:

ElectricieniProbleme 2011

ElectricieniTematica2013

ELECTROTEHNICA, MASINI SI RETELE ELECTRICE

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Raspunsuri la intrebarile de Electrotehnica sesiunea Toamna 2012

04/10/2012

Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Electrotehnica pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri  ELECTROTEHNICA_Toamna 2012_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Suplimentar va supun atentiei un set de raspunsuri la intrebari care sunt formulate cu referire la scheme electrice si/sau aceste scheme se gasesc la variantele de raspuns. Ele nu se regasesc in lista de intrebari din electrotehnica publicata pe site ANRE pentru acesta sesiune dar nici in alti ani acest tip de intrebari nu s-a regasit pe site ANRE insa s-au regasit pe foile de examen. Nu strica sa va familiarizati cu ele. Sunt doar 12 astfel de intrebari!

Fisierul: “Raspunsuri ELECTROTEHNICA intrebari cu desene asociate_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierelor ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca identificati corectii necesare va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere concreta la literatura de specialitate .

Din articolele recente va recomand:

 

Succes natural!

Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele

03/10/2012

 Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Legislatie pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri Legislatie – cumulat I_IVA+B_Toamna 2012 SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierului ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca documentati corectii va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere la norma legala si articolele care va sustin optiunile. Referinte la intrebare se va face utilizand toate nr crt din dreptul ei nr/nr/nr

Bilant intrebari Toamna 2012;

  1. gradul III +IV A+B = 273 intrebari
  2. gradul II A+B           = 279 intrebari
  3. gradul I (A+B)          = 266 intrebari

Aveti in figura de mai jos un extras din fisier. Avem normele identificate iar raspunsurile sunt justificate cu trimitere la articolele din aceste norme. Cu un click pe figura o puteti vedea clar!

Din articolele recente va recomand:

 
Daca timpul va permite poate reusiti sa aderati la platforma de marketing  Win-4-All pe care eu o sustin utilizand link-ul din fereastra de comentarii

Succes natural!

Distributia campului electric si magnetic in incinta statiilor electrice de inalta tensiune

17/05/2009

prof dr ing Calin Munteanu                                                 In cadrul simpozionului EMC Suceava 2008 a fost prezentata o lucrare deosebit de interesanta semnata de un colectiv coordonat de prof dr ing Calin Munteanu, Universitatea Tehnica Cluj Napoca compus din : drd ing Ciprian Diaconu, CN Transelectrica SA Bucuresti, dr ing Ioan T Pop, CN Transelectrica SA Bucuresti si ing Emil Merdan FDFEE Electrica Distributie Transilvania Nord.

Opinia publica sub influenta unor stiri/articole publicate in mass media este  periodic preocupata de efectele campului electromagnetic asupra sanatatii oamenilor. Lucrarea de fata da un raspuns indirect acetor preocupari prezentand rezultatele masuratorilor campului electromagnetic si a dispersiei acestuia pe peritoriul unor statii electrice de inalta tensiune.

Este de asteptat ca intr-o zona cu o mare densitate de echipamente si circuite de inalta tensiune sa avem intensitati ridicate ale campului electromagnetic si de semenea in imediata apropiere a statiilor electrice. Descarcand fisierul atasat articolului puteti afla rezultatele acestor masuratori prezentate intr-o forma accesibila.

Rigoarea profesionala cu care a fost redactata lucrarea colectivului condus de prof dr ing Calin Munteanu a faciliteaza cunoasterea principalelor acte normative care stabilesc limitele admisibile ale campului electromangnetic astfel incat acesta sa nu fie daunator sanatatii oamenilor.

Va invit sa va oferiti satisfactia unei lecturi utile si interesante descarcand fisierul alaturat: Campul electromagnetic in statiile de inalta tensiune

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

legea conservării sarcinii electrice

Bitmap legea lui Coulomb

 legea lui Laplace

2

Permitivitatea este o mărime:

 electrică

 magnetică

chimică

3

Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

direct proporţională cu r

direct proporţională cu patratul lui r

invers proporţională cu patratul lui r

4

Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

direct proporţională cu patratul distanţei

invers proporţională cu pătratul distanţei

direct proporţinală cu distanţa

5

Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

aducerea acestuia de la infinit în pct. M

aducerea acestuia din punctul M la origine

transportul acestuia din pct. M la infinit

6

Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

prin conducţie

prin inducţie

prin magnetizare

7

Câmpul electrostatic este descris prin:

intensitatea câmpului electric

inducţia electrică

inducţia magnetică

8

Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

9

Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

 valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2

10

Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2 C

 C/2

 C

11

Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

12

Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

 suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

13

Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

q V

 2 q V

14

Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

V/m

Coulomb

 Farad

15

Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

aluminiu, argint, cupru

argint, cupru, aluminiu

 aluminiu, cupru, argint

16

Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

N-1 relaţii distincte

N relaţii distincte

 N+1 relaţii distincte

17

A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

18

Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

Prima lege a lui Kirchhoff

a doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

19

Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

 liniar

 neomogen

 neliniar

20

Legile lui Kirchhoff se aplică:

 numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

21

Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

 este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

 nu depinde de distanţa dintre conductoare

22

Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

o forţă

 o tensiune

 o rezistenţă

23

Tesla este unitatea de măsură a:

inducţiei magnetice

fluxului magnetic

intensităţii câmpului magnetic

24

Permeabilitatea este o mărime:

magnetică

 electrică

mecanică

25

Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

26

Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

invers proporţinală cu r

direct proporţională cu patratul lui r

direct proporţională cu r

27

Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică

28

Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

fluxul propriu al bobinei

inducţia magnetică

forţa electromotoare

29

Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

 1/2 Li **2

 Li

30

Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

31

Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E

32

Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

R/L

L/R

1

33

Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

RC

R/C

1/(RC)

34

Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

este liniară

 este o egaltate

este neliniară

35

Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

impedanţă

reluctanţă

permeanţă

36

Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

Weber

Hertz

Henry

37

Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

amplitudinii

perioadei

fazei

38

Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

amplitudine

valoare efectivă

valoarea eficace

39

Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

1

zero

38719

40

Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

termice

chimice

de inducţie

41

Puterea electrică reactivă:

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

42

Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de grade în urma curentului

defazată cu 90 de grade înaintea curentului

în fază cu curentul

43

Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este <0

reactanţa totală a circuitului este =0

44

Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

impedanţei

rezistenţei

reactanţei

45

În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

46

Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

47

În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

numai energie activă

energie activă şi reactivă

numai energie reactivă

48

Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

egală cu 1

nulă

egală cu 1/2

49

Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

întotdeauna simetric

este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

50

Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

mai mici

egale

mai mari

51

Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

suma rezistenţelor celor n rezistoare

suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

52

Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

 se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

53

Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent – (minus) I

un curent I

un curent I/2

54

O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Z Y = 1

J=YE

Z=Y

55

Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

absoarbe putere activă şi putere reactivă

absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

produce putere activă şi putere reactivă

56

Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

corespund unor realităţi fizice

reprezintă artificii de calcul

numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

57

Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

cuplul util

cuplul de frânare

oscilaţii ale rotorului

58

Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare

59

În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

60

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

61

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

62

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

63

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

64

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

schema de secvenţă directă

schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

65

Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

66

Regimul deformant este un regim energetic în care:

undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

67

Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

68

Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

de la generator spre bobină

întotdeuna de la bobină spre generator

poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

69

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

70

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

71

Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mare

mai mică

72

Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mică

mai mare

73

Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

74

Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

mărimile efective de curent sau de tensiune

mărimile instantanee de curent sau de tensiune

valorile medii de curent sau de tensiune

75

Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

constanta de propagare a liniei

constanta de atenuare a liniei

constanta de distorsiune a liniei

76

La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

nu se modifică

77

O linie electrică lungă funcţionând în gol:

produce putere reactivă

absoarbe putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

78

O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

absoarbe putere reactivă

produce putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

79

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

80

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

81

O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

funcţionând în scurtcircuit

ca o linie funcţionând în gol

82

Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ

83

Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

84

Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

85

Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

86

Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

S=E+H

S=HxE

S=ExH

87

Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz

88

Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

89

Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

apar scântei la periile colectorului

90

Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

91

Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

permit reglarea în limite largi a turaţiei

nu necesită întreţinere permanentă

nu necesită instalaţii speciale de pornire

92

Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

curentul mic de pornire

pornirea fără dispozitiv de pornire

cuplul de pornire foarte bun

93

Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

94

Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

nu permit variaţia turaţiei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

95

În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

96

Unitatea de măsură a fluxului electric este:

nu are denumire proprie

se utilizează Coulombul

Faradul

97

3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

25 microF

250 microF

50 microF

98

Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

Cs=3 C

Cs=C/3

Cs=C

99

Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de conducţie

câmpul de inducţie electrică

câmpul de inducţie magnetică

100

Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

curent electric de convecţie

curent electric de deplasare (Maxwell)

101

Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

reistenţa R tinde spre zero

102

Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

103

Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

forţă electromagnetică (Laplace)

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

104

Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

forţa electrromagnetică

forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

105

Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

106

Principalele elemente feromagnetice sunt:

Fierul, nichelul şi cobaltul

Fierul, cuprul, zincul

Fierul, aluminiul, cuprul

107

Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A

44 A

53,4 A

108

Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

0.8

0,75

4/3

109

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

kVAr

kVA

kW

110

Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

pur rezistiv

pur inductiv

pur capacitiv

111

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

112

Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

20 A

 500 A

 95 A

113

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

 5 ohm

 0.66 ohm

 6 ohm

114

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

 3 ohm

 1 ohm

 9 ohm

115

Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

 170V

 30 V

 122 V

116

Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

 F

 Axh

 A/h

117

Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

supratensiuni

supracurenti

supratemperatura

118

Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurentilor

solicitarilor mecanice

119

Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

Tesla

Weber

Farad

120

Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

compensarea curentilor capacitivi

compensarea factorului de putere

dotari PSI

121

Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

protectiei împotriva supratensiunilor

protectiei împotriva supracurentilor

122

Releul termic se foloseste pentru:

protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

123

Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

scade de 1,41 ori

ramane constanta

creste de 1,73 ori

124

Când este o protectie selectiva ?

protectia deconecteaza numai consumatorul defect

protectia deconecteaza toti consumatorii

protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

125

Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

rezistivitate

greutate specifica

coeficient de dilatatie

126

Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

natura materialului

lungime, direct proportional

masa, direct proportional

127

Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

1 sau 5 A

5 sau 10 A

1 sau 10 A

128

Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

 10 V

 50 V

 100 V

129

La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii

130

Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

cresterea tensiunii peste o valoare limita

cresterea curentului peste o valoare limita

scaderea curentului sub o valoare limita

131

La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

mai mare

mai mica

egala

132

Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

rezistente aditionale

shunturi

bobine înseriate

133

Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

shunturi

rezistente aditionale

condesatoare montate în paralel

134

Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

135

La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

pe oricare dintre înfasurari

136

Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti permanenti

numai de electromagneti

de magneti permanenti si de electromagneti

137

Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

sub tensiune si cu curent

cu curent fara tensiune

fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

138

La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

139

Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

140

Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

 înainte cu 90 de grade

 cu zero grade (sunt în faza)

 cu 90 de grade în urma

141

La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

 direct proportionala cu capacitatea

 invers proportionala cu capacitatea

 nu depinde de capacitate

142

În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

 de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

143

Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

 scade

 nu se modifica

 creste

144

Transformatoarele de masurare de curent:

 pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

 pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

 nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

145

Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

 împiedica circulatia curentului primar

 apar supratensiuni periculoase in secundar

 nu indica aparatele de masurare

146

Transformatoarele de masurare de tensiune:

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

 pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

147

Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

 încarcarea generatoarelor cu putere activa

 încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

148

Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

 f =n p / 60

 f = 60 n / p

 f = 60 p / n

149

Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

 de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

 de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

150

Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

kWh

kW

kW/h

151

În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

152

Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

sarcina tranformatorului este foarte mica

curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

153

Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

154

Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

155

Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

 când factorul de putere =1

 când factorul de putere = 0

când U = U max

156

Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

 0,4 kV

0 V

 230 V

157

Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

158

La o masina electrica asincrona turatia variaza:

 cu sarcina

cu frecventa

 cu curentul de excitatie

159

Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

160

Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

 monofazat

 trifazat

bifazat

161

La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

162

O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

retele radiale

 retele buclate cu functionare radialã

retele buclate

163

Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

 cuprinse între 1 si 0

 cuprinse între -1 si 0

 diferite de marimile indicate mai sus

164

Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

circulatia de putere activa

 circulatia de putere reactiva

nici una din cele doua

165

Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

patratul curentului

patratul tensiunii

patratul puterii active

166

În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice

pentru securitatea muncii

167

Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:

reduce pierderile de putere activa în retea

simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

168

Energia electrica reactiva:

 este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor

 se poate transforma în energie mecanica

 se poate transforma în energie luminoasa

169

Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

 direct proportinala cu sectiunea conductorului

 direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului

 invers proportionala cu rezistenta conductorului

170

Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:

 patratul frecventei

 patratul tensiunii retelei

 patratul curentului

171

În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:

 creste tensiunea de alimentare a instalatiei

 creste impedanta echivalenta a instalatiei

 creste curentul de alimentare a instalatiei

172

Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:

 de a proteja circuitul la supracurenti

 de a separa vizibil un circuit

 de a masura nivelul de izolatie

173

Sigurantele electrice au rolul de a:

 proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata

 face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu

 asigura protectia personalului

174

Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:

aluminiu

cupru

ambele amit aceeasi densitate de curent

175

Reactanta supratranzitorie a unui motor este:

 direct proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare

176

În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare in intrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de actionare

177

Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:

 bilantul puterilor active

 circulatia puterii reactive

modul de tratare a neutrului retelei

178

Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

179

În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

180

Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:

reducerea pierderilor Corona

reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor

reducerea curentilor de scurtcircuit

181

Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:

de limitare a curentilor de scurtcircuit

de a reduce costul instalatiei

de a reduce pierderile de putere

182

Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:

puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In

puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In

puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In

183

Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

 I = U / R

 I = UxR

 I = U – R

184

Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:

faza

nul de lucru

nul de protectie

185

Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

400 Wh

 800 Wh

186

Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul temic al curentului electric

curentii turbionari

187

Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:

curentii turbionari

efectul termic al curentului electric

forta electrostatica

188

Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:

modificarea curentului de excitatie

deschiderea apaartului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

189

În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza

190

Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:

curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã

curentul de linie este egal cu curentul de fazã

curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie

191

Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:

curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp

192

Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:

directe sau indirecte (induse)

rapide sau lente

de rezonanta sau de ferorezonanta

193

Durata de viata a lampilor cu incandescenta;

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

194

Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

inductanta mare

inductanta mica

195

Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:

deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã

conectarea automatã a unui transformator de rezervã

modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone

196

Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:

maritã

micsoratã

divizatã în mai multe unitãti

197

O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect

198

Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:

u = R i

u= L di/dt

du=i/C dt

199

Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:

mai mica decât 1

putin mai mare decât 1

mult mai mare decât 1

200

Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:

forta electromotoare e si rezistenta r/n

forta electromotoare ne si rezisteta r/n

forta electromotoare e si rezistenta nr

201

Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

teoremelor Biot-Savart

legii inductiei electromagnetice

legii circuitului magnetic

202

Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:

uniforma

mai mare în centrul conductorului

mai mare la periferia conductorului

203

Legea lui Coulomb exprimã:

forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice

fluxul electric printr-o suprafata sferica

diferenta de potential între doua puncte

204

Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:

raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii

derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct

raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Opinii proaspete despre examenul de autorizare

15/03/2008

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Presupun ca impresiile tale despre examen vor fi interesante pentru multa lume …!

Nu uita ca ai accesat cu mult interes aceasta pagina! Deocamdata nu este nicio opinie! Sper ca dupa examen nu vei uita sa-ti scrii parerea poate chiar ajuti pe cineva! Iar mai tarziu poate revii sa vezi si opiniile altor colegi care au trecut prin aceleasi emotii ca si tine ….!

Succes si bafta!

Va propun un set de intrebari care sa ne permita o imagine despre blog si examen. La unele intrebari voi utiliza optiunea care inhiba raspunsurile repetate pt a evita distorsionarea statisticilor. Veti putea insa consulta, in timp, ori de cate ori veti dori situatia actualizata a centralizatorului raspunsurilor.   O alta precizare care trebuie facuta este ca la acest format de sondaj de opinie identitatea votantului se rezuma la ID-ul calculatorului.  Acest lucru constituie un neajuns pentru calculatoarele utilizate de mai multe persoane atunci cand se alege optiunea de inhibare a rapunsurilor repetate. Practic in acest caz de la un calculator se accepta doar un singur vot! Deocamdata merg pe ideea ca vizitatorii blogului au acces la cel putin un calculator pe care il utilizeaza in exclusivitate. Cand voi avea semnale ca aceasta ipoteza nu este adevarata voi seta chestionarele intr-un mod mai permisiv.

Deci:

[*polldaddy poll=”1243341″]

Pentru urmatoarele doua intrebari sunt permise mai multe optiuni si repetarea votului de mai multe ori. Am considerat utila aceasta setare deoarece este posibil ca in viitor opiniile sa ni se schimbe si atunci cred ca este necesar sa ofer posibilitatea celor interesati sa isi reconsidere optiunea exprimata. Ideal ar fi sa se poata retine numai ultima optiune exprimata de cineva insa plat forma software PollDaddy nu ofera gratuit aceasta optiune !

[*polldaddy poll=”1243376″]

 [*polldaddy poll=”1243546″]

Centre de examene de autorizare electricieni in sesiunea -Primavara 2008

13/03/2008

SGC 2002    

                      Listele candidatilor,  pe serii,  se vor publica incepand cu data de 11 martie 2008,  cu cel putin 5 zile inainte de data examenului. Aceste liste se vor gasi  in partea de jos a paginii de pe site ANRE.

             Pentru evitarea confuziilor va recomand sa verificati programarea examenului direct pe site ANRE urmand link-urile oferite in aceast articol.

               Va urez succes la examen!   

  

Centrul de examinare Perioada de examinare EXAMEN DE AUTORIZARE
Locul de desfasurare Data/ Ora desfasurarii examenelor Lista candidatilor
Iasi 18-19 martie 2008 Universitatea tehnica GH. ASACHI
 Facultatea de Electrotehnicã
 
Bd. Prof. Dimitrie Mangeron nr.51-53
 Amfiteatrul E1
Seria 1 – Marti, 18 martie 2008, Ora 9  
Seria 2 – Marti, 18 martie 2008, Ora 13
Seria 3 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 9
Seria 4 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 13
Galati 21-22 martie 2008 COLEGIUL TEHNIC Paul Dimo
 Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27
  
Seria 5 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 9  
Seria 6 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 13
Seria 7 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 9
Seria 8 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 13
Constanta 25-26 martie 2008   Seria 9 – Marti 25 martie 2008, Ora 14  
Seria 10 – Miercuri 26 martie 2008, Ora 9
Timisoara 1-2 aprilie 2008 Universitatea Politehnica Timisoara
 Facultatea de Constructii
 
Str. Traian Lalescu nr. 2A
 Amfiteatrul
Constantin Avram
Etaj
1
Seria 19 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 20 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 12
Seria 21 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 16
Seria 22 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 9
Seria 23 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 13
Cluj Napoca 4-6 aprilie 2008 SC FDFEE TRANSILVANIA NORD SA
 
Str. Ilie Macelaru nr. 28A
 Sala Festiva
Seria 24, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 25, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 13
Seria 26, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 9
Seria 27, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 13
Seria 28, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 9
Seria 29, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 13
Bucuresti 28 -30 martie 2008
11- 13 aprilie 2008
Universitatea Politehnica Bucuresti,
Splaiul Independentei nr. 313
Rectorat
 Catedra UNESCO Amfiteatrul AN 034
Seria 11, Vineri 28 martie 2008, Ora 8  
Seria 12, Vineri 28 martie 2008, Ora 12
Seria 13, Vineri 28 martie 2008, Ora 16
Seria 14, Sambata, 29 martie 2008, Ora 8
Seria 15, Sambata, 29 martie 2008, Ora 12
Seria 16, Sambata, 29 martie 2008, Ora 16
Seria 17, Duminica 30 martie 2008, Ora 8
Seria 18, Duminica 30 martie 2008, Ora 12
Seria 30, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 8
Seria 31, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 12
Seria 32, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 16
Seria 33, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 8
Seria 34, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 12
Seria 35, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 8
Seria 36, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 12

  

Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen

11/03/2008


Articol  actualizat 2012

Atentie! Procesorul de text nu accepta radicalul! Deci unde e cazul remarcati necesitatea lui radical din 3 si utilizati-l poate face diferenta dintre

Pentru solutiile problemelor utilizati link-ul urmator: solutia-primelor-20-probleme-toamana-2012_sgc_blog_actualizat-nov-2016

dna Florescu Floarea spune:
martie 11, 2008 la 10:09 am Buna ziua !Saptamana trecuta am descoperit blog-ul dumneavoastra , mi-a fost util in sensul ca m-am putut verifica, iar acolo unde au fost inadvertente am revenit asupra problemei.
Mi-am insusit observatia.
Pentru cei interesati in rezolvarea aplicatiilor numerice :
– primele 23 se gasesc in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori- ed. 1995;
-ultimile 15 in:
Retele electrice de Gh. Iacobescu ed. 1977 si in
Probleme de statii si retele electrice de Al. Curelaru ed.1979. Atentie sunt si neconcordante intre cele doua carti . O problema rezolvata corect si una gresita

  • Succes la examen!

Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

26/01/2008

SGC 2002  Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!


Succes natural!






Editia 9


Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB.


 


              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor


 


          


 



 


Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   


 


     Bibliografie: 










  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00

  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00

  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00

  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013

  5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00

  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV

  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc

  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93

  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV




  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice

  11.  



  12. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit

  13. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

  14. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice

  15. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari

  16. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica

  17. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV




  18. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile

  19.  



  





 


 


















Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  






















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
  1 1 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω
art 12.5.3
10 Ω 15 Ω
  2 2 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω
art 12.5.3
15 Ω
  3 3 NTE
 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt
art 13.6
jos
Ani Dobos:art 13.6
  4 4 NTE
 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1
  5 5 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
  6 6 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b
  7 7 NTE
 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: 12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b
30 kV/m 20 kV/m
  8 8 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională
art 5.2.1.a
 metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
  9 9 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b
  10 10 NTE
 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: 30°
art 6.1.3
45° 60°
  11 11 NTE
 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: 10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b
4 Ω
  12 12 NTE
 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu coarne paratrăsnete
    13 NTE
002/03/00
Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice: cu tensiune până la 400 kV
art 1
cu tensiune până la 220 kV cu tensiune până la 750 kV
    14 NTE
002/03/00
Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat: numai în caz de avarie la punerea în funcţiune (PIF)
art 6 a
în timpul exploatării
art 6b
    15 NTE
002/03/00
Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie: egală sau mai mare decât 2 MΩ mai mare decât    2 MΩ
tab V
egală cu 2 MΩ
    16 NTE
002/03/00
Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele
cap V pct 3
între circuitele independente şi pământ
cap V pct 3
    17 NTE
002/03/00
Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la: verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei
cap V pct 1
verificări funcţionale verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate
cap V pct 1
    18 NTE
002/03/00
În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
    19 NTE
002/03/00
În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie: să fie mai mare decât curentul de sarcină să corespundă curentului de sarcină
art 1.16 probe
să fie mai mică decât curentul de sarcină
    20 NTE
002/03/00
În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare
art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
  56 53 PE 103/92 Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
  57 54 PE 103/92 Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4
  58 55 PE 103/92 Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: de regulă, numai la efectele dinamice;

de regulă, numai la efectele termice;


Stoian C art 1.5

întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5
  59 56 PE 103/92 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4
  60 57 PE 103/92 La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: de regulă, se neglijează; se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
  61 58 PE 103/92 Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3
  62 59 PE 103/92 La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ rezistenţei arcului electric rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
  63 60 PE 103/92 Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: curentul dinamic nominal curentul de scurtcircuit termic echivalent valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1
  64 61 PE 103/92 La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
  65 62 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:  scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ scurtcircuitul trifazat
art 5.1
  66 63 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:  valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1
 curentul de scurtcircuit permanent (kA)  curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
  67 64 PE 103/92 Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2
 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect  direct proporţional cu durata defectului
  68 65 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: solicitări mecanice
art 5.6
efecte termice solicitări electromagnetice
  69 66 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
  70 67 PE 103/92 Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
  71 68 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:  se verifică la solicitări mecanice
art 5.10
 se verifică la solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
  72 69 PE 103/92 La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea: totală (echivalentă); părţii de aluminiu;
art 6.6
părţii de oţel
  73 70 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
art 5.10
  74 71 PE 103/92 Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de durata
    72 PE 116/94 Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile: 1 an
art 1.2.9
6 luni 2 ani
    73 PE 116/94 Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de: 10º C
art 1.3.12
5º C 15º C
    74 PE 116/94 Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:
 {!!!! 1000 MΩ art 13.1}
100 MΩ 500 MΩ 1 MΩ
    75 PE 116/94 În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră: 1,5 V 1 V 2 V
art 19.5
    76 PE 116/94 În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: o dată în 24 de ore
art 19.6
o dată pe lună o dată pe săptămână
    77 PE 116/94 În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: o dată pe săptămână de două ori pe lună o dată pe lună
art 19.6
    78 PE 116/94 Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie: mai mică decât 1 MΩ mai mare decât             1 MΩ
art 2.2
egală cu 1 MΩ
    79 PE 116/94 În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la: 1 an 5 ani
art 20.1
2 ani
    80 PE 116/94 La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de: 3000 Ω
art 20.5
2500 Ω 2000 Ω
    81 PE 116/94 Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât: valoarea măsurată la ultima PIF 50% din valoarea măsurată la ultima PIF
art 3.2
30% din valoarea măsurată la ultima PIF
    82 PE 116/94 Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de: 1 MΩ 1,5 MΩ 2 MΩ
Liliana art 5.2(5) pg 45
    83 PE 116/94 În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât: 2000 MΩ
Liliana art 7.2 pg 83
1000 MΩ 1500 MΩ
    84 PE 116/94 În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât: 150 MΩ 100 MΩ 50 MΩ
Liliana art7.2 pg 83
  75 85 PE 134/95 Timpul minim de deconectare reprezintă: cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
  76 86 PE 134/95 Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade componentei simetrice de c.a. se dublează
  77 87 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a. curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II
  78 88 PE 134/95 In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2
transformatoarelor
  79 89 PE 134/95 Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: impedanţele lor
art 3.2
 rezistenţele lor  reactanţele lor
  80 90 PE 134/95 În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
  81 91 PE 134/95 În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:  rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5
 reactanţele reţelelor  reactanţele capacitive ale reţelelor
  82 92 PE 134/95 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: în schemele de secvenţă homopolară; în schemele de secvenţă directă; în schemele de secvenţă inversă;
  83 93 PE 134/95 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
  84 94 PE 134/95 Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:  cu 5s înaintea scurtcircuitului  în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
 cu 10 s după producerea scurtcircuitului
  85 95 PE 134/95 În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:  are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
  86 96 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
  87 97 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1
  88 98 PE 134/95 Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:  calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2
 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2
 calculul tensiunii reţelei
  89 99 PE 134/95 Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:  pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri  numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2
 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
  90 100 PE 134/95 Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
  91 101 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: se admite întotdeauna egalitatea lor se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2
  92 102 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92 Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38 98 108 PE 155/92 Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:  firida de branşament  coloana electrică art 1.2.1  punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1
39 99 109 PE 155/92 Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:  linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2  firida de branşament şi coloană sau colonele electrice  coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92 Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:  20 A  30 A
art 2.1.5
 40 A
41 101 111 PE 155/92 Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:  10 apartamente  20 de apartamente
art 2.1.7
 30 de apartamente
42 102 112 PE 155/92 Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:  3 x 50 + 25 mmp  3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10
 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92 Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:  10 m 15 m
art 3.2.10
 20 m
44 104 114 PE 155/92 Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:  0,3 m  0,4 – 0,5 m
art 3.1.1
 1m
45 153 115 I7/2002 Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: clădirilor agricole şi horticole
 art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46 154 116 I7/2002 Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: se admite nu se admite art 3.3.6 se admite condiţionat
47 155 117 I7/2002 Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9
48 156 118 I7/2002 Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: interzisă admisă admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002 Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: recomandată obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
50 158 120 I7/2002 La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: până la 30 A
art 3.4.9
până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002 Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44

obligatorie
 art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52 160 122 I7/2002 Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 instalaţii de comandă, semnalizare instalaţii de comutare şi similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92 Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002 La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: aluminiu cupru sau aluminiu obligatoriu cupru 5.1.3
56 164 126 I7/2002 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie în interiorul golurilor din elementele de construcţie numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: este permisă întotdeauna este permisă în cazul conductoarelor de cupru este interzisă 5.1.31
58 166 128 I7/2002 Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:  minimum 8 spire o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002 Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:  prin răsucire şi matisare  prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34  prin lipire cu cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002 Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: 16 mmp  10 mmp
art 5.1.38
6 mmp
62 170 132 I7/2002 Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: numai prin sudare numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63 171 133 I7/2002 Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: 3 m  4 m       
axa5
 5 m
64 172 134 I7/2002 Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:  oriunde pe traseul conductelor nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport  numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002 Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: este interzisă  5.1.64 este admisă este admisă numai pentru conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: numai în încăperi în care mediul nu este coroziv în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79 numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: numai aparent numai îngropat aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84
68 176 138 I7/2002 Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:  perfect orizontală  aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89   cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69 177 139 I7/2002 În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: 1 m 0,5 m circa 0,3 m     art 5.1.92
70 178 140 I7/2002 Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: este strict interzisă este admisă fără restricţii trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71 179 141 I7/2002 Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: admisă interzisă    5.1.103 admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72 180 142 I7/2002 Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: aparent, indiferent de traseu în ţevi de protecţie; înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74 182 144 I7/2002 Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75 183 145 I7/2002 În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: 1 cm 5 cm minimum 7 cm 
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002 Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002 Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: se admite se admite condiţionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
este interzisă art 5.2.7
78 186 148 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 numai pe conductorul de nul; pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79 187 149 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: 1m de la axul aparatului; (0,6-1,5) m de la axul aparatului; 1,5 m de la axul aparatului.
80 188 150 I7/2002 Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: 6 A minim 10 A 
5.2.16
minim 16 A
81 189 151 I7/2002 În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: cel puţin o priză; cel puţin două prize; 5.2.18 cel puţin trei prize.
82 190 152 I7/2002 În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: peste 1m peste 1,5 m      5.2.19 peste 2m
83 191 153 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: cel puţin 1 m cel puţin 1,25 m   5.2.19 cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002 Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26 numai pentru deconectare sub sarcină
85 193 155 I7/2002 Întrerupătoarele automate se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37 numai pentru deconectare sub sarcină
86 194 156 I7/2002 În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87 195 157 I7/2002 Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: cel puţin 50 mm  
 art 5.2.64
75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002 Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: 2 m 2,3 m
art 5.2.67
2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67
89 197 159 I7/2002 Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu  0,5 m  0, 8 m     art 5.2.70  1 m
90 198 160 I7/2002 Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:  10 m
art 5.2.75
 3 m  5 m
91 199 161 I7/2002 Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: 0,5 kW 1 kW 2 kW 
art 5.2.86
92 200 162 I7/2002 Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:  dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2  întotdeauna  dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93 201 163 I7/2002 La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:  3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5  1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat  5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94 202 164 I7/2002 În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: 100 grade C 150 grade C  200 grade C
art 5.3.8
95 203 165 I7/2002 Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: grătar protector dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25 legătura la un conductor de protecţie
96 204 166 I7/2002 În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: minimum 2 kW minimum 2,5 kW    (5.3.8) minimum 3 kW
97 205 167 I7/2002 Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie
art  5.3.9
în execuţie sub tencuială
98 206 168 I7/2002 Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: 1 kW 1,5 kW 2 kW
art  5.3.8
99 207 169 I7/2002 Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:  la borna din interior  la oricare dintre borne  la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23
100 208 170 I7/2002 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: peste 5 kg de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg
art  5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101 209 171 I7/2002 Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:  8 kW  10 kW  15 kW 
art 5.4.1
102 210 172 I7/2002 Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
103 211 173 I7/2002 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
104 212 174 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: 4 kW 5,5 kW
art 5.4.5a
 7,5 kW
105 213 175 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:  3 kW  4 kW 
art 5.4.5a
5,5 kW
106 214 176 I7/2002 La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:  10 % din putere transformatoarelor din post  20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6
 30 % din puterea transformatoarelor din post
107 215 177 I7/2002 Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
art  5.4.8
108 216 178 I7/2002 Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: 0,6 kW  1,1 kW
art 5.4.8
 2,5 kW
109 217 179 I7/2002 Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: se prevede la fiecare motor
art  5.4.11
se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11 este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110 218 180 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: mai mică de 0,5 MΩ mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9 mai mare sau egala cu 2 MΩ
111 219 181 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: numai între conductoarele active luate 2 câte 2 numai între fiecare conductor activ şi pământ  atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112 220 182 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11 cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113 221 183 I7/2002 Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114 222 184 I7/2002 În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în: volumul 1de protecţie volumul 2 de protecţie volumul 3 de protecţie
Ani Dobos art 7.2.7
115 223 185 I7/2002 În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: 0 I II 
art 7.2.8
116 224 186 I7/2002 În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: este totdeauna admisă