Archive for decembrie 2007

„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs

30/12/2007

Steve Paul Jobs           Am gasit stazi un blog interesant care prezinta un extraordinar discurs a fondatorului companiei Apple Steve Jobs. Merita sa ascultati discursul si savizitati blogul salesman.wordpress.com . Wikipedia ne ofera date biografice interesante.

             Avem oare puterea sa constientizam momentul cand luam contact cu oameni extraordinari care ne arata cai ale succesului? Avem oare puterea sa le urmam? Poate ca cei mai multi dintre noi ne irosim viata cautand sau poate nici macar atat! Si poate totusi …

Asupra relatiei dintre OD si unitatile independente de proiectare de retele electrice

29/12/2007

 

SGC 2002          ANRE confera unitatilor de proiectare pe care le autorizeaza statutul de parteneri ai operatorilor de distributie (OD) in privinta dezvoltarii si modernizarii reteleor electrice.

          Pentru o buna colaborare este necesar sa construiasca o platforma comuna de valori intre OD si fiecare unitate de proiectare cu care acestia colaboreaza menita sa asigure pentru unitatile de proiectare o eficinta si o eficacitate sporita iar pentru OD garantia unor parteneri in care pot avea incredere ca le vor oferi lucrari de calitate la termenele convenite.

          Consideram proiectantul un specialist informat apt sa inteleaga necesitatea dezvoltarii durabile a retelelor electrice cu respectarea legislatiei, a mediului si a proprietatii private.

          Dupa 18 ani de formare a economiei de piata trebuie sa fim constienti de realitatile din jurul nostru :

  • legislatia sustine si garanteaza proprietatea privata ;
  • ANRE a inceput(timid) intretinerea normativelor tehnice;
  • mare parte din normative nu au mai fost actualizate necesitand o utilizare precauta ; 
  • legislatia privind proprietatea intelectuala a prins contur si are chiar tendinta de a deveni operationala ; 
  • administratia locala da semne ca este pregatita sa-si administreze mai bine patrimoniul;
  • legea 50 privind autorizarea constructiilor si a celor privind administrarea domeniului public impun utilizarea in documentatii a planurilor bazate de tridicari topo in coordonate urniversale ;
  • legea 10 a calitatii in constructii este un fapt implinit cu buna practica de aplicare ;
  • operatorii de distributie sunt interesati de dezvoltarea durabila aceasta inseamna promovarea de lucrari care sa rezolve probleme concrete si sa asigure premise de exploatare a retelelor de distributie cu costuri operationale reduse asigurand realizarea cerintelor licentelor si standardelor de performanta in raport cu fiecare utilizator;
  • regulile de electrosecuritate sunt din ce in ce mai stricte iar incalcarea lor este sanctionata tot mai sever;
  • clientii OD reclama vechement servicii de calitate pentru banii pe care ii platesc ;

         Cele de mai sus si poate multe altele nementionate converg catre redefinirea si consolidarea importantei meseriei de proiectant . 

         Punctam cateva consecinte ale noului context economico-social-legislativ asupra activitatii de proiectare si asupra proiectantilor :

  1. raspunderea proiectantului se extinde pe toate durata de exploatare a instalatiilor proiectate;
  2. in documentatii constructorii trebuie sa aiba toate informatiile necesare executiei lucrarii la nivelul necesar de calitate. Nu mai au sustinere ipotezele ca o tehnologie sau alta este cunoscuta si nu mai trebuie prezentata in documentatie. Acest lucru este evident daca ne gandim la multitudinea de fabricanti la internationalizarea ofertelor tehnice si tehnologice precum si la independenta unitatilor de constructii si la disparitia practic a fiselor tehnologice universal valabile. O documentatie care nu tine cont de aceste realitati este o documentatie realizata cu instrumentele unui context social-economic-legislativ de care Romania s-a indepartat acum 18 ani .O astfel de documentatie nu este compatibila cu realitatile tehnice legislative din prezent.
  3. In documentatii unitatea de exploatare trebuie sa isi regaseasca toate informatiile necesare unei exploatari corecte.
  4. Prin sistemul de avize , acorduri,autorizatii , instalatiile trebuie realizate pe teren solid existenta lor trebuie sa nu poata fi contestata. Riveranii trebuie sa fi aceptat reguli de coexistenta astfel incat noua instalatie sa nu reprezinte un abonament la litigii sau la costuri neperformante cum ar fi de exemplu defrisarile/decoronarile ;
  5. Proiectantul trebuie sa faca un continuu efort de documentare cu privire la:
  • metode si algoritmi de dimensionare ;
  • software de tehnoredactare; 
  • echipamenet si tehnologii noi
  •  legislatie ;

6.   Proiectantul trebuie sa cunoasca fara dubiu performantele echipamentelor pana la a solicita acces la argumentele tehnice care le dovedesc. Doar in acest mod poate asigura compatibilitatea si poate promova solutii performante pentru client.

7. In documentatii toate materialele si toate utilajele trebuie sa fie promovate prin declararea si impunerea justificata a parametrilor tehnici.

        Dam aici un exemplu elocvent. Desi contactele electrice alaturi de izolatie definesc performanta instalatiei in prea multe documentatii acestea beneficiaza de o atentie minima sau chiar sunt ignorate. Constructorii isi iau libertatea sa aprovizioneze cele mai ieftine sau disponibile cleme, le monteaza la bunul  simt al electricianului neinstruit iar rezultatul se traduce in nonperformanta costisitoare.

8/ Toti factorii implicati in realizarea unei lucrari in retelele electrice, beneficiar, proiectant, constructor, au certificate sistemele de management al calitatii. Aceasta stare de fapt trebuie sa fie mai mult decat o moda. Trebuie sa reflecte in continutul documentatiei, in executia efectiva si in inregistrarile concrete care atesta calitatea interfazica.

     Va propunem sa meditam la starea de fapt a aspectelor practice legate de calitate si sunt convins ca vom constata ca inca sunt multe lucruri de imbunatatit. In vederea asigurarii unui caracter practic imediat al acestui demers rezumam cateva aspecte care trebuie sa fie solutionate de dv. inaintea prezentarii documentatiilor la  avizare pentru a evita insatisfactiile, costurile neperformante si pentru a preveni nerespectarea termenelor angajate prin contractele de proiectare :

  1. Se vor obtine toate avizele necesare executarii lucrarii in deplina legalitate chiar daca (in unele cazuri) acestea nu sunt solicitate in certificatele de urbanism ;
  2. Desenele se vor realiza cu instrumente moderne (de preferat si din considerente de costuri) la scari relevante care sa asigure un bun suport de comunicare cu cititorul ;
  3. Planurile vor fi realizate in baza ridicarilor topografice in coordonate stereo 70. Exista astfel de suporturi topografice in toate judetele care se pot achizitiona la preturi rezonabile. Exista unitati specializate care pot efectua ridicarile topo in timp util.
  4. De la proprietari se vor obtine avize in fata Notarului Public certificate de acesta.
  5. Se vor face calcule electrice de dimensionarea echipamentelor .
  6. Se vor face calcule de alegerea protectiilor plecand de la premisa necesitatii asigurarii selectivitatii si sensibilitatii protectiilor pe intreaga lungime a retelelor .     Algoritmii vor fi declarati.

          Atentionam ca legislatia referitoare la masurile de prevenire a accidentelor prin electrocutare prin atingere indirecta nu este optionala.  Retelele trebuie sa fie sigure cu atat mai mult cu cat adesea sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa.

            Asigurarea cerintelor de selectivitate si sensibilitate se poate realiza pe urmatoarele cai:  

  • alegerea atenta a curbelor de ardere/declansare ;
  • prevederea de cutii de selectivitate echipate cu protectii;
  • schimbarea solutiilor uzuale de protectie (de exemplu realizarea unei retele TN-S si promovarea protectiilor diferentiale);
  • marirea sectiunii conductoarelor retelei stradale ;
  • realizarea de noi puncte de injectie din reteaua mt. Pentru scurtarea lungimii retelei stradale; Atentionam proiectantii asigurarea sensibilitatii si selectivitatii protectiilor nu poate fi acceptata daca se realizeaza prin restrictionarea capacitatii de distributie a retelelor stradale. 

7.    Documentatiua trebuie sa contina o sectiune a analiza avizelor si acordurilor prin care sa se scoata in evidenta conditionarile si restrictiile si in care sa se faca dovada respectarii lor prin trimitere la sectiunea din documentatie unde se tine cont de cerintele avizatorilor.

8.     Lucrarile de modernizare retele j.t. trebuie sa contina capitol distinct de prognoza evolutiei sarcinii pe urmatorii 15 ani.   Instalatiile trebuie dimensionate sa asigure parametrii de calitate a energiei electrice corespunzator sarcinii prognozate.

9.     Se vor face calcule de dimensionare mecanica .

10. Rezultatele calculelor electrice si mecanice vor fi explicitate,interpretate si vor beneficia de concluzii explicit formulate .

11. Utilajele si materialele principale (stalpi,cleme pentru legaturi mecanice, cleme pentru legaturi electrice,conductoare, cutii de conexiuni) vor avea precizate explicit parametrii electrici si mecanici , modalitatile de certificare a conformitatii fata de parametrii si a certificarii calitatii. Se vor prezenta scheme monofilare, desene tehnice cu precizarea dimensiunilor si parametrilor relevanti.

12. Toate anexele, tabelele, plansele, schemele, schitele, trebuie referite in lucrare cel putin o data si ori de cate ori este necesar.

13. Atunci cand fisele tehnice nu contin scheme si desene tehnice se va mentiona ca sunt valabile doar insotite de plansele respective. De asemenea plansele desenate se vor corela cu fisele tehnice prin inscrisuri explicite.

14. Se vor descrie tehnologiile de realizare a lucrarilor/instalatiilor proiectate.

15. La SF se va insista pe: 

  • interpretarea indicatorilor economici ;
  • pe prezentarea/dovedirea motivelor tehnice, de securitate, calitate energie electrica, protectie mediu care sustin promovarea lucrarii; 

          Toate afirmatiile trebuie sa fie dovedite prin timiteri la sectiunile corespunzatoare din documentatii. 

            Recomandam proiectantilor sa adopte o atitudine constructiva si sa tina cont de recomandarile Comisiilor Tehnice de Avizare atat la reavizarea fiecarei lucrari care a generat necesitatea unor observatii cat si pentru toate lucrarile urmatoare.

      Relatiile cu CTE trebuie privite ca un continuu proces de invatare si de dezvoltare profesionala. Repetarea unor aborbari gresite nu face nimanui cinste fiind de natura sa consume inutil timpul si sa intarzie promovarea lucrailor care fac obiectul comenzilor de proiectare

          La randul lor CTE trebuie sa constientizeze ca pot transmite informatii necesare departamentelor de achizitii pentru restrictionarea accesului la ofertare a unitatilor de proiectare care vor dovedi ca nu reusesc sa evolueze in ritmul si la nivelul necesar in ceea ce priveste calitatea documentatiilor .

           La nevoie CTE isi pot exercita dreptul unor comunicari cu ANRE pentru mediere si/sau suspendarea autorizarilor. Avem convingerea ca nu vom ajunge la aceste masuri daca unitatile de proiectare adopta atitudinea necesara pentru invatare si isi respecta clientii.          

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

29/12/2007

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 12.04.2013 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistici compatibilizarea instalatiei interioare cu protectia diferentiala din BMP

Va supun atentiei  ideea de introducere in devizele de lucrari aferente lucrarilor de modernizari a operatiilor de verificare a instalatiilor interioare in vederea compatibilizarii acestora cu blocurile de masura si protectie BMPM(T) echipate cu protectii diferentiale. Prin aceasta masura ne asiguram ca in aval de BMP avem o schema TN S compatibila cu protectia diferentiala a BMP.

Mentionez ca in practica se intalnesc foarte multe cazuri in care instalatiile electrice interioare nu sunt pregatite pentru a fi integrate intr-o schema TNCS sau sunt intr-o stare avansata de degradare care dupa integrarea intr-o schema TNCS genereaza declansari repetate ale protectiei diferentiale.

Aparent discutam de o crestere nejustificata a costurilor insa in  fapt putem vorbi de un control al costurilor si de o limitare a costurilor de exploatare neperformante in perioada urmatoare modernizarii instalatiilor.

Din statistica deranjamentelor rezulta o crestere a numarului de deranjamente pe fondul inmultirii numarului de bransamente realizate in solutie tehnologica moderna.

Una din cauze o constituie incompatibilitatea instalatiilor interioare fata de schema TNCS si fata de protectiile diferentiale.

S-a dovedit ca in practica marea majoritate a instalatiilor electrice interioare se incadreaza in una din urmatoarele situatii:

  • nu au conductor de protectie(PE) si adesea exista legaturi intre conductorul de nul (aici cu rol dublu PEN) si elemente ale structurii metalice ale cladirii;
  • exista conductoare de protectie (PE) si conductoare de lucru(N) insa cu numeroase puncte de atingere in dozele interioare adesea aceste conductoare pe anumite portiuni au rolurile inversate;
  • cu sau fara conductoare PE distincte de conductoarele N izolatia conductoarelor de faza este slabita inregistrandu-se scurtcircuite de mare impedanta insotite de curenti de ordinul zecilor de miliamperi ;

Aceste deficiente genereaza :

  • intarzieri in executia lucrarilor de modernizare bransamente ;
  • nemultumiri ale clientilor care raman fara tensiune ca urmare a declansarilor repetate ale protectiilor diferentiale din BMPM(T);
  • solicitari repetate ale interventiei turelor SO in regim de deranjament declarat ;
  • anulari ale protectiilor din BMP;
  • distrugeri de aparataj din BMP;

In concluzie consider ca ignorarea necesitatii verificarii instalatiei interioare inainte de modernizarea bransamentului genereaza un abonament la costuri de exploatare neperformante care depasesc cu mult costurile verificarii starii instalatiilor interioare si al compatibilitatii acestora cu schema TNCS de lagare la pamant.

Pentru banii platiti constructorilor sa faca verificarea instalatiilor interioare vom solicita buletine de verificare.In cazurile instalatiilor interioare cu deficiente clientul va fi notificat urmand ca modernizarea bransamentului sa fie realizata dupa eliminarea neconformitatilor din instalatia interioara. Atunci cand clientul nu da curs notificarilor este necesar  sa procedam la debransarea de la RED a imobilului respectiv.

Interpretarea corecta a constatarilor practice ne permite sa luam decizii bine fundamentate menite sa asigure imbunatatirea starii tehnice a instalatiilor si reducerea semnificativa a costurilor de exploatare.

Foren 2008

29/12/2007

Foren2008     FOREN 2008

Sarbatori fara lumina

27/12/2007

         Destul de des suprasolicitarea (supraincarcarea)  instalatiilor este invocata atunci cand se justifica intreruperile in alimentarea cu energie electrica. Aceste probleme apar peste tot in lume. Difera insa foarte mult mediatizarea cazurilor.

         Sunt cateva cai prin care se ajunge la aceasta stare:

  1. subevaluarea puterii maxime absorbite la solicitarea avizului tehnic de racordare (ATR). Una din componentele tarifului de racordare este taxa de putere. Aceasta este direct proportionala cu puterea maxima absorbita. In scopul reducerii tarifului de racordare se declara o putere maxima absorbita mai mica decat in realitate. Consecinta acestui fapt o resimte in primul rand solicitantul deoarece se dimensioneaza intreaga instalatie de alimentare colelat cu solicitarea. De regula bransamentele noi se echipeaza cu blocuri de masura si protectie (BMP) ale caror intreruptoare se aleg functie de puterea maxima solicitata. Depasirea acestei puteri duce la declansari prin protectia maximala de curent din BMP producand intreruperi repetate ale tensiunii pe bransamentul respectiv. Cumularea pe un post de transformare a mai multor situatii de acest gen poate conduce la supraincarcarea unui circuit si/sau a postului de transformare. Daca situatia persista se topesc contacte, se ard sigurante, apar strapungeri de izolatie favorizate de cresterile de temperatura ale instalatiilor si echipamentelor parcurse de curent. In final apar intreruperile de curent.
  2. cresterea continua a dotarilor casnice cu aparatuta electrica cu ignorarea obligatiei contractuale de a instiinta distribuitorul de energie electrica pentru actualizarea avizului tehnic de racordare si pentru redimensionarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica. Un exemplu detul de sugestiv pentru zonele urbane il constituie proliferarea instalatiilor de aer conditionat fara nicio modificare adusa instalatiilor de alimentare cu energie electrica fara nicio informare a operatorului de distributie a energiei electrice. Cum peste 60% din bransamente inca sunt protejate cu sigurante (in unele retele chiar 100%) acestea au un regim de supraincarcare mult mai tolerant decat intreruptoarele din BMP-uri faciliteaza supraincarcarea circuitelor stradale si a posturilor de transformare.
  3. furturile de curent. Adesea depistate si sanctionate destul de aspru ele sunt o realitate. Aceste furturi de curent de multe ori cunoscute de vecini supraincarca instalatiile electrice producand intreruperi ale nulului si aparitiia supratensiunilor asociate soldate cu arderi de aparatura in instalatiile interioare in toata reteaua electrica stradala. Alteori datorita suprasarcinii asociata furturilor de curent apar situatiile descrise la punctul 1
  4. cresterea coeficientului de simultaneitate. Instalatiile electrice se dimensioneaza luand in calcul ioteza ca nu toate receptoarele electrice vor fi folosite simultam prin urmare Pmax=Ks*Pinstalata la nivelul unui bransament unde ks<1. De asemenea avem un ks pentru un circuit si un ks pentru ansamblul consumatorilor unui post de transformare. Toti acesti coeficienti de simultaneitate sunt subunitari. Exista un  normativ PE 132/2003 care recomanda proiectantilor anumiti coeficienti de simultaneitate, determinati pe baze statistice, atunci cand nu au alte surse de informare.  Tot mai des apar situatii in care comportamentul clientilor conduce la coeficienti de simultaneitate mai mari decat cei avuti in vedere la proiectarea instalatiilor. In acest mod apar suprasarcinile care conduc la intreruperi in alimentarea cu energie electrica pe scenariul de deteriorari descris la punctul 1. Situatiile sunt mai evidente cu ocazia sarbatorilor cand toata lumea se „conecteaza din plin la energie electrica”. Pentru a intelege mai bine situatia apreciem ca adesea puterea instalata insumata a receptoarelor electrice existente in gospodariile si la agentii economici alimentati dintrun post de transformare este de 10-20 de ori mai mare decat puterea transformatorului. Prin urmare orice circuit este in permanenta in pericol de a suferi deteriorari ca urmare a unei suprasarcini rezultata din cresterea temporara a coeficientului de simultaneitate. Ca prima masura de preventiva avem protectiile bransamentelor individuale, apoi protectia circuitelor stradale si in final protectia transformatorului.  In multe situatii „oamenii de bine” au grija sa intervina in cutiile de distributie si sa supradimensioneze sigurantele arse. In acest fel ele nu isi mai fac misiunea si deja se semneaza abonamentul spre o intrerupere de durata soldata cu deteriorari de echipamente. Exista si situatii in care arderea sigurantelor nu este corect interpretata si nu sunt promovate la timp masuri investitionale de cresterea capacitatii de distributie a instalatiilor electrice.

           Reactia operatorilor de distributie la intreruperile in alimentarea cu  energie a consumatorilor este in marea majoritate a cazurilor eficace. Fara exceptie manevrele facute in caz de incident sunt inregistrate minut cu minut si sunt urmate de analize destul de complexe post eveniment. Mare parte din durata incidentului este consumata cu identificarea locului defectiunii. Pana nu se identifica acest loc de defect practic nu se poate trece la realimentarea consumatorilor. Dupa caz identificarea trosonului defect se face prin manevre sau prin controale. Atunci cand s-au epuizat posibilitatile de manevra se trece efectiv la controlul vizual al instalatiilor. In conditii de noapte eficienta acestui control este destul de modesta. In marea majoritate a cazurilor defectul nu este spectaculos: un izolator spart, o crenga purtata de vant, o clema slabita, etc. Sunt cunoscute cazuri foarte multe la care durata reparatiei este de 5-10% din durata totala a intreruperii. Configuratia retelei avariate conteaza emorm in evolutia incidentului. In retelele radiale pana nu se remediaza defectul toti consumatorii situati in aval de locul defectului raman nealimentati. Daca defectul se localizeaza la nivelul unui transformator realimentarea se va face numai dupa inlocuirea transformatorului.

         In exploatare operatorii de distributie (OD) monitorizeaza evolutia incarcarii retelelor prin masuratori de sarcina si tensiune. Deocamdata acest lucru se face destul de empiric prin masuratori instantanee care nu ofera garantia ca s-a identificat valoarea maxima a incarcarii. Solutia o constitue extinderea monitorizarii incaracarii retelelor electrice de distributie utilizand voltmetre si ampermetre inregistratoare. Atunci cand ai la dispozitie curbe de sarcina deciziile vor fi cu certitudine corecte. Se pot face pognoze si dimensionari personalizate pentru  fiecare caz in parte evoitandu-se „penele de curent”. Exista solutii tehnice care permit practic o monitorizare online a incarcarii reteleor. Am convingerea ca in viitorul apropiat aceasta monitorizare va deveni o practica curenta a OD care va contribui in egala masura la rentabilizarea expoatarii retelelor de distributie cat si la cresterea satisfactiei clientilor.

          In faza de proiectare curbele se sarcina ar fi foarte utile iar in lipsa lor proiectantul ar trebui sa intreprinda o „cercetare de piata” in urma careia sa-si poata fundamenta argumentele de alegere a coeficientilor de simultaneitate pe baza carora dimensioneaza retelele de sistributie.

            Coeficientii de simultaneitate si incarcarile de calcul utilizat uzual sunt cai din PE 132. Acest normativ are o fundamentare facuta mai ales inainte de 1989 si usor cosmetizata ulterior. Chiar daca ar fi fundamentat pe o cercetare statistica serioasa si actualizata este destul de greu de acceptat ca el poate fi universal valabil. Daca PE 132 este luat doar ca punct de plecare si este coroborat cu particularitatile fiecarei retele proiectate atunci rezultatele au sansa mult mai mare de a conduce la o dimensionare mai buna a retelelor de distributie.

            Trebuie sa punctam ca aspectele legare de prognozarea incarcarii circuitelor sunt fundamentale atat in ceea ce priveste valoarea investitiilor cat si a performantelor retelelor electrice de distributie. In acest paragraf am atins o problema extrem de sensibila. In zonele rezidentiale retelele atradale trebuie finatate de dezvoltatorii de proiecte impbiliare pe tarif de racordare. Credeti ca se inghesuie in mod real acesti oameni sa declare puteri necesare prea mari? Care sunt instrumentele real oferite de legislatia energetica operatorilor de distributie sa conteste o solicitare a unui client in sensul maririi puterii maxime solicitate? Se asigura consultanta. Acolo unde exista capacitate de intelegere si cumpatare lucrurile se rezolva. In celelalte cazuri apar retele cu handicap major care sunt abonate la insatisfactii si adesea la reluarea ciclului investitional dupa ce oamenii se conving ca de fapt la inceput au fost corect consiliati. In aceste cazuri de regula se cumulat se cheltuiese mai mult decat daca instalatiile se dimensionau corect intro singura etapa.

             Chiar si in conditiile unei proiectari ingrijite noile zone de consum prezinta un risc sporit de suprasarcina deorece  consumul nu s-a stabilizat astfel incat curba de sarcina este atipica si destul de greu de prognozat. In aceste zone masuratorile de sarcina si tensiune trebuie sa fie mai dese pentru a detecta particularitatile curbei de sarcina si a lua masurile corective necesare.

               Poate ca este bine sa invatam din aceste evenimente. In ceea ce ma priveste va recomand sa recititi cel putin articolele referitoare la avizul tehnic de racordare si cel referitor la calitatea energiei electrice care contin multe informatii utile care pot contribui succesul unei investitii fie ca vorbim de locuinta sau de un spatiu de productie. Sunt convins ca daca faceti efortul de a va documenta veti putea constata ca informatia corecta face toata diferenta!

La multi ani cu energie!

20/12/2007

arta5       La multi ani cu sanatate pentru toti romanii oriunde s-ar afla in aceasta luna binecuvantata din an!

      Fie ca anul 2011 sa va daruiasca  bucurii si realizari remarcabile!

Sa ne bucuram din plin de toate formele placute de energie care ne inconjora: dragostea familiei, iubire, vitalitate, succes in munca, succes in afaceri, recunoastere din partea oamenilor, lumina, caldura, miscare libera neingradita oriunde in lume, respectul semenilor nostrii oriunde ne vor purta valurile vietii!

 arta3

       La multi ani vizitatorilor acestui blog. Bine ati venit!

       Fie ca vizita Dv in acest spatiu sa va faciliteze accesul la informatii utile care sa va permita sa va bucurati din plin de binefacerile energiei electrice. Daca periplul Dv prin acest blog va va aduce un spor de intelegere si apreciere a muncii enegeticienilor din tara atunci multumirea noastra va fi deplina!

               arta5

                           La multi ani cu sanatate, si bucurii pentru toti truditorii din SEN. Munca voastra are o finalitate nobila sustine viata si bucuria sarbatorilor in tara.  Daruirea voastra in aceste zile deosebite aduce linistea, lumina si caldura in casele a peste 20 milioane de romani.

  arta 2

                       Chiar daca munca noastra se desfasoara intr-un nedrept anonimat trebuie sa ne consideram rasplatiti de bucuria pe care o readucem semenilor nostrii ori de cate ori reusim sa repunem o instalatie sub tensiune dupa interventii istovitoare si adesea insotite de pericole.

 arta 1

              Avem cea mai frumoasa meserie care cu toate greutatile ne daruieste satisfactii majore pentru ca de rezultatele eforturilor noastre beneficiaza zi de zi fiecare om din aceasta tara in toate actiunile pe care le intreprine acasa sau la locul sau de munca. Energetica este in tot ce ne inconjoara. Munca noastra sustine viata intregii tari ceea ce este extraordinar si de neegalat.

arta 4

La multi ani cu energie!

Fotografiile au fost facute de domnul Juhani Hovilehto in drumurile sale prin Lume

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

20/12/2007

 SGC 2002        De cativa ani in diverse locuri din lume s-a pus la punct o tehnologie de lucu sub tensiune in LEA 20 kV. Gradul ridicat de risc si dotarile costisitoare au limitat insa adoptarea ei pe scara larga. Prezentam mai departe cateva imagini la o lucrare de schimbare STE 20 kV

ste1

ste2

ste3

ste4  

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

20/12/2007

  SGC 2002         Tehnologie experimentata cu succes si in tara noastra. Prezentam detaliile esentiale pentru intelegerea acestei tehnologii de realizare LEA 20 kV. In imaginea urmatoare avem o legatura se intindere in colt pe un stalp de intindere din lemn realizata cu izolatoare compozite. Furnitura este ENSTO Finlanda

lg int colt 

 In imaginea urmatoare avem o legatura de sustinere in aliniament pe izolatoare ceramice 20 kV . Remarcam si aici conductorul preizolat si descarcatoarele menite sa protejeze atat izolatia cat si conductorul in situatia amorsarii unui arc electric datorita supratensiunilor atmosferice 

lg sust

Legatura de sustinere in aliniament, coronament vertical. Remarcati cat de ingust este culoarul de siguanta

 leg de sust coronam vertical

 PTA realizat pe 2 stalpi in axul unei LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate

PTA

Modernizarea distributiei energiei electrice.

18/12/2007

SGC 2002 Solutiile tehnice disponibile in acest moment pot favoriza modernizarea fara precedent a activitatii de distributie a energiei electrice.

In ceea ce priveste instalatiile electrice avem o gama de solutii tehnice care apropie noile retele de conceptul fara mentenanta. Intre aceste solutii amintesc:

  • utilizarea cablului universal torsadat autopurtant la medie tensiune,
  • retele 20 kV cu conductor preizolat
  • exista o gama larga de izolatoare performante pentru retelele 20 kV
  • exista disponibile cabluri monofilare performante
  • exista cutii terminale si mansoane pentru cabluri foarte performante
  • toata gama de cabluri 0.4 kV este foarte buna
  • noile celule compacte de 24 kV se dovedesc ca au o buna comportare in exploatare
  • extinderea sistemelor de automatizarea distributiei (SAD)
  • realizarea unor sisteme de monitorizarea curentului de defect de tip SALDI
  • generalizarea utilizarii conductorului torsadat in retelele 0.4 kV
  • analiza cazurilor in care se preteaza trecerea in LES a retelelor stradale 0.4 kV
  • utilizarea unor cleme performante pentru realizarea legaturilor electrice de mare fiabilitate in retelele 20 si o.4 kV
  • reducerea semnificativa a numarului de sectionari ale conductorului in axul LEA 20 si 0.4 kV prin utilizarea clemelor adecvate de tip CLAMI, SO 85 etc
  • utilizarea cutiilor de distributie de policarbonat
  • utilizarea intreruptoarelor pentru protectia LEA jt coroborate cu limitarea lungimii LEA jt la zona de sensibilitate a protectiei
  • etc

Nivele superioare de dezvoltare si de rentabilizare se pot obtine pe urmatoatele cai:

  • utilizare aplatformelor GIS pentru evidenta instalatiilor
  • trecerea integrala pe calculator a activitatii de dispecerat incluzand schemele monofilare care trebuie sa deceleze tronsoanele aflate sub tensiune de cele retrase din exploatare pentru lucrari programate sau ca urmare a incidentelor.
  • conexarea informatiilor din schemele dispecerului cu bazele de date despre clienti
  • infiintarea Call Center alimentat cu informatii din aplicatiile dispecerului
  • dotarea turelor se servire operativa (SO) cu GPS pentru:

– monitorizarea dispersiei si a rutelor parcurse

– validarea online a rapoartelor din teren emise de turele SO

– completarea bazelor de date privind localizarea posturilor de transformare, echipamentelor de comutatie din LEA, a portiunilor speciale de traseu, a mansoanelor etc, etc si a adreselor clientilor cu coordonate obtinute prin GPS. Utilizarea acestor informatii la interventiile ulterioare in retea.

  • dotarea masinilor SO cu calculatoare portabile legate cu punctul central prin GSM
  • schimbul de informatii intre Call Center si formatiile SO in format electronic
  • utilizarea SAP. Asigurarea conditiilor ca introducerea  datelor referitoare la activitatea SO sa se faca din teren imediat ce operatiile/lucrarile au fost executate
  • asigurarea echipajelor SO cu setul complet de scule dispozitive si aparate de masura si materiale care sa le permita interventii eficace pentru remedierea deranjamentelor si a unor incidente
  • extinderea sistemului de monitorizarea calitatii energiei electrice bazat pe inregistrarea curentilor, tensiunilor si a intreruperilor si transmiterea lor la concentratoare zonale prin fibra optica/ GSM eventual radio pentru prelucrare si stocare.
  • generalizarea deciziilor privind actiuni corective si de modernizare in exclusivitate bazate pe masuratori si prognoze.
  • diversificarea cailor de comunicare cu clientii incluzand aici internetul pentru preluarea deranjamentelor si pentru asigurarea informatiilor legare de intreruperile programate si cele accidentale.
  • revederea modului in care sunt utilizate calculatoarele din dotare si  introducerea unei game de subrutine care sa asigure punerea la dispozitie a datelor catre toti potentialii clienti ai sistemului de indata ce au fost introduse in format electronic.
  • introducerea si monitorizarea corespondentei in format electronic
  • rafinarea subrutinelor de analiza care sa inlocuiasca discutabilele raportari manuale
  • introducerea codurilor de bare pentru gestiunea materialelor si a circulatiei echipamentelor (transformatoare, contoare, etc)

Fiecare afirmatie facuta mai sus are deplina acoperire cu solutii tehnologice disponibile acum in tara. Este necesara doar disponibilitate, consecventa si coerenta in aplicarea lor. Sunt convins ca se pot obtine succese remarcabile pe termen scurt!

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

18/12/2007

SGC 2010

 

Va propun sa vedem cum arata la 28.09.2013, dupa aproape 7 ani, dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistica accesari  la 28.09.2013

De ani buni la bransamentele noi si la  cele modernizate se utilizeaza in locul vechilor firide de bransament din bachelita sau metalice, blocuri de masura si protectie (BMP). Acestea se construiesc in variante monofazate si trifazate.

In acest articol ne referim la protectia diferentiala. BMPM (monofazate) si BMPT (trifazate) sunt de regula echipate cu intreruptoare monofazate/trifazate diferentiale. Acestea asigura urmatoarele protectii

  • electromagnetica- maximala de curent
  • diferentiala

In schema urmatoare prezentam informatiile esentiale legate de functionarea celor doua protectii.

BMPT

Mentionam ca de regula in amonte de BMP retelele stradale sunt de tipul TN C la care nulul de lucru este conun cu cel de protectie avand denumirea PEN. In aceste retele principala masura de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN).

In interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protectie astfel incat in aval de acest echipament schema este de tipul TN S. Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru notat N si nulul de protectie notat PE

In cazul bransamentelor vechi echipate cu sigurante chiar daca in aval de firida de bransament aveam (daca aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau functiile nulului de lucru N si ale celui de protectie PE si nu prea conta daca cele doua conductoare erau mentinute izolate (separate) in toata instalatia interioara. Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata cand la nulul de protectie cand la nulul de lucru, uneori cele doua nuluri erau legare impreuna in doze sau doar se atingeau. In toate aceste situatii receptoarele electrice functionau normal. In schimb gradul de securitate al instalatiei avea serios de suferit.

In situatia instalatiilor vechi cu izolatia conductoarelor de faza slabita sau chiar strapunsa puteau exista scurtcircuite monofazate cu pamantul de mare rezistivitate (puneri la masa) care nu indeplineau conditiile de  a fi „vazute’ (sesizate) de sigurantele din tabloul de interior si nici de cele din firida de bransament.  Ani de zile energia se scurgea la pamant prezentand un important factor de risc de electrocutari si incendii.

Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape instantaneu in urmatoarele situatii:

  • se ating nulul de lucru N cu cel de protectie PE fie in doze fie pe traseu daca izolatia conductoarelor este deteriorata. Evident cazul cel mai neplacut este cand cele doua conductoare de nul sunt legate din neatentie sau din nestiinta impreuna
  • izolatia nulului de lucru N si acesta face intra in contact cu elemente legate la pamant. Cazul cel mai grav este cand nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electice su la priza de pamant a instalatiei interioare.
  • cand este racordat un receptor intr-o priza care are legat nulul de protectie la borna destinata nulului de lucru. In lipsa receptorului electric instalatia ramane sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru ca se indeplineste conditia de separare a celor doua nuluri N si PE.
  • cand se deterioreaza izolatia receptoarelor electrice sau a retelei interioare si apare o punere accidentala la masa (un scurtcircuit)

In conditiile in care foarte multe instalatii interioare sunt intro stare precara sau prost executate va dati seama ca montarea BMP-urilor genereaza multe neplaceri obligand proprietarul instalatiei sa ia masuri pentru eliminarea deficientelor. Aceasta „obligare” se face cu multi nervi fiind adesea insotita de un nesfarsit sir de sesizari legate de presupusa „proasta functionare a BMP„. Argumente de genul: „ inainte nu am avut aceste probleme ” sunt la ordinea zilei.

Cu toate problemele generate de protectia diferentiala este foarte necesara ferindu-ne atat de accidente prin electrocutate cat si de producerea unor incendii. In  cazul ideal simultan ce modernizarea bransamentelor este necesar ca proprietarii imobilelor sa-si finanteze revizia/reparatia instalatiei interioare.

Citeste si articolul: Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Optiunile consumatorilor casnici pe piata libera de enernie electrica

17/12/2007

   Ce schimbări se vor produce în piaţa energiei electrice la

1 iulie 2007?

Conform Directivei Europene 2003/54/CE, începând cu 1 iulie 2007 toţi consumatorii din România, indiferent de natura consumului, casnic sau industrial, vor avea dreptul de a putea deveni consumatori eligibili.

 În ce mod voi fi afectat de modificările de la data de 1 iulie 2007 ?

Toţi consumatorii sunt protejaţi prin Legea Energiei Electrice nr.13/2007. Atâta timp cât nu veţi schimba furnizorul actual (implicit), rămâneţi clienţi cu toate drepturile, fiind protejaţi de variaţiile de preţ de pe piaţa angro de energie electrică.

 Care sunt drepturile consumatorilor eligibili?

Puteţi să beneficiaţi de drepturile de mai jos în relaţia cu furnizorul de energie electrică pe care il aveţi sau puteţi opta pentru un alt furnizor.

De la 1 iulie 2007 puteţi face uz sau nu de următoarele drepturi:

să negociaţi preţul, condiţiile de plată, calitatea, structura energiei electrice, clauzele din contractul de furnizare

         să negociaţi în vederea încheierii de contracte de furnizare a energiei electrice cu oricare dintre furnizorii deţinători de licenţă de furnizare

         să vă asociaţi cu alţi consumatori în vederea încheierii unui contract negociat comun cu un furnizor

Dacă nu doriţi să beneficiaţi de drepturile oferite de calitatea de consumator eligibil, înseamnă că rămâneţi la furnizorul actual la tarifele reglementate pentru consumatorii captivi în vigoare şi nu este necesar să întocmiţi nicio cerere în acest scop.

 Cum pot găsi un alt furnizor?

Lista furnizorilor consumatorilor casnici o puteţi găsi pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei http://www.anre.ro.

 Cum pot obţine un preţ mai avantajos pentru energia electrică?

Solicitaţi cât mai multe oferte din partea diferiţilor furnizori, pentru a putea face o analiză comparativă.

 Pe parcursul procesului de schimbarea furnizorului nu voi avea energie electrică?

Veţi avea alimentare continuă cu energie electrică pe parcursul tuturor etapelor necesare pentru schimbarea furnizorului. Pentru energia electrică consumată până la data convenită ca zi de schimbare, factura va fi emisă de către furnizorul actual, în timp ce pentru energia electrică consumată după data respectivă, veţi primi factura de la noul furnizor.

 Ce lucrări la instalaţia electrică sunt necesare pentru a putea să îmi schimb furnizorul şi cât costă?

Pentru schimbarea furnizorului de energie electrică nu se percepe nici o sumă de bani.

Schimbarea furnizorului de către consumator pentru un loc de consum existent nu implică şi schimbarea soluţiei de alimentare şi a echipamentelor de măsurare.

 Pot alege orice furnizor din listă sau trebuie să fie unul cu sediu în zona geografică în care mă găsesc?

Puteţi selecta oricare furnizor de energie electrică din ţară, inclusiv furnizorul actual, în vederea negocierii contractului de furnizare.

 Dacă voi opta pentru un alt furnizor de energie electrică trebuie să optez şi pentru un alt distribuitor?

Clauzele contractelor pentru asigurarea serviciului de distribuţie rămân neschimbate. Noul furnizor va semna, dacă este cazul, un nou contract de distribuţie pentru locul dvs. de consum.

 Care sunt etapele procesului de schimbare a furnizorului?

Odată ce aţi ales un furnizor,  puteţi demara procesul de schimbare a furnizorului actual. În acest scop veţi parcurge următoarele etape:

Etapa 1. Luaţi legătura cu noul furnizor şi negociaţi un contract de furnizare cu acesta. Odată ce v-aţi înţeles asupra preţului şi a clauzelor contractuale, finalizarea procesul de transfer va dura cel mult 30 de zile. Noul furnizor vă va informa despre mersul procesului.

Etapa 2. Notificaţi în scris cu cel puţin 30 de zile furnizorul pe care îl aveţi, că începând cu data de zz.ll.aaaa, veţi avea un alt furnizor. Vă recomandăm să obţineţi de la furnizorul actual o confirmare că a primit notificarea.

Etapa 3. Achitaţi toate facturile emise de către furnizorul actual. În caz contrar s-ar putea ca schimbarea furnizorului să devină imposibilă (furnizorul actual poate refuza rezilierea contractului până la plata facturilor).

Etapa 4. Va trebui efectuată citirea contorului pentru a se putea şti indexul de la care trebuie să plătiţi noului furnizor. Această citire va fi efectuată, în ziua agreată cu noul furnizor ca dată a schimbării, de către operatorul de distribuţie care va încheia un proces verbal de citire. Se recomandă să citiţi si dumneavoastră contorul de energie electrică în ziua respectivă.

 Ce se va întâmpla dacă furnizorul pe care îl aleg dă faliment, cât timp nu voi avea energie electrică? 

Nu veţi simţi dacă furnizorul de energie electrică dă faliment. Conform legii energiei electrice aveţi dreptul de a avea în  permanent energie electrică, dacă sunteţi un client bun platnic.

  Cum pot alege un furnizor cu probabilitate minimă de a da faliment?

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei prin reglementările pe care le emite limitează  evenimente nedorite de genul falimentului prin:

1. măsuri preventive: verificarea furnizorilor înainte de acordarea licenţei de furnizare, obligarea furnizorilor de a constitui garanţii financiare, monitorizarea situaţiei financiare a furnizorilor, clauze cu caracter de obligativitate în licenţe şi în contractele cadru, controale cu caracter preventiv sau corectiv.

2. măsuri reparatorii pornind de la utilizarea garanţiilor financiare în scopul asigurării continuităţii serviciului, suspendarea licenţei pe perioada de reîncadrare în condiţiile reglementate şi retragerea licenţei, mergând până la asigurarea serviciului de furnizare prin intermediul altui furnizor – numit furnizor de ultimă opţiune – în situaţiile de faliment. În acest din urmă caz, veţi primi o scrisoare prin care furnizorul de ultimă opţiune vă va anunţa că începând cu data de zz.ll.aaaa este furnizorul dumneavoastră de energie electrică.

 Nu am schimbat furnizorul şi totuşi, de la un timp, primesc factura de la un alt furnizor. De ce?

Furnizorul cu denumirea schimbată  de la care primiţi în prezent factura reprezintă succesorul legal al fostei societăţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din zona geografică în care vă aflaţi. Conform prevederilor legale în vigoare, societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice trebuie să separe în două entităţi juridice distincte, pentru a presta fiecare câte una din cele două activităţi, până la data de 30 iunie 2007.

Optiunile consumatorilor industriali pe piata libera de energie electrica

17/12/2007


Care sunt drepturile consumatorilor eligibili?

Calitatea de consumator eligibil vă conferă următoarele drepturi:

dreptul de a rezilia contractul de furnizare a  energiei electrice la tarife reglementate şi de a încheia un contract având clauzele (ex: condiţiile şi modalităţile de facturare şi de plată, calitatea şi structura energiei electrice) şi preţurile negociate

să vă adresaţi, în vederea negocierii contractului oricărui furnizor care, conform licenţei emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE, are dreptul de a desfăşura activitate de furnizare a energiei electrice

să încheiaţi, în urma negocierii, contracte de furnizare a energiei electrice

să vă asociaţi cu alţi consumatori în vederea încheierii unui contract comun cu furnizorul ales

Puteţi să beneficiaţi de drepturile de mai sus în relaţia cu furnizorul de energie electrică pe care il aveţi sau puteţi opta pentru un alt furnizor!

Dacă nu doriţi să beneficiaţi de drepturile oferite de calitatea de consumator eligibil, vi se va furniza în continuare energie electrică de către furnizorul curent la tarifele reglementate, pe baza contractului încheiat cu respectarea contractului cadru reglementat pentru categoria de consumatori din care faceţi parte. În acest scop nu este necesar să întreprindeţi nici un demers.

Cum pot găsi un alt furnizor ?

Lista furnizorilor consumatorilor industriali, cu datele de contact aferente,  o puteţi găsi pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei www.anre.ro.

Cum pot obţine un preţ mai avantajos pentru energia electrică?

Pentru a putea face o analiză comparativă, solicitaţi cât mai multe oferte din partea diferiţilor furnizori, sau organizaţi o licitaţie.

Pe parcursul procesului de schimbare a furnizorului nu voi avea energie electrică?

Veţi avea alimentare continuă cu energie electrică pe parcursul tuturor etapelor necesare pentru schimbarea furnizorului. Pentru energia electrică consumată până la data convenită ca zi de schimbare, factura va fi emisă de către furnizorul cel actual, în timp ce pentru energia electrică consumată după data respectivă, veţi primi factura de la noul furnizorul.


Ce lucrări la instalaţia electrică sunt necesare pentru a putea să îmi schimb furnizorul?

Pentru schimbarea furnizorului de către consumator, locul de consum trebuie să fie dotat cu contor cu înregistrare orară. Fac excepţie: consumatorii cu mai mult de cinci locuri de consum care pot să îşi instaleze contoare cu înregistrare orară după schimbarea furnizorului.

Pot alege orice furnizor din listă sau trebuie să fie unul cu sediu în zona geografică în care mă găsesc?

Puteţi selecta oricare furnizor de energie electrică din ţară, inclusiv furnizorul actual, în vederea negocierii contractului de furnizare.

Dacă voi opta pentru un alt furnizor de energie electrică trebuie să optez şi pentru un alt distribuitor?

Clauzele contractelor pentru asigurarea serviciului de distribuţie rămân neschimbate. Noul furnizor va semna, dacă este cazul, un nou contract de distribuţie pentru locul dumneavoastră. de consum.

Care sunt etapele procesului de schimbare a furnizorului?

Odată ce aţi ales un furnizor,  puteţi demara procesul de schimbare a furnizorului actual. În acest scop veţi parcurge următoarele etape:

Etapa 1. Luaţi legătura cu noul furnizor şi negociaţi un contract de furnizare cu acesta. Odată ce v-aţi înţeles asupra preţului şi a clauzelor contractuale, finalizarea procesul de transfer va dura cel mult 30 de zile. Noul furnizor vă va informa despre mersul procesului.

Etapa 2. Notificaţi în scris furnizorul actual cu cel puţin 30 de zile înainte că începând cu data de zz.ll.aaaa veţi avea un alt furnizor. Vă recomandăm să obţineţi de la furnizorul actual o confirmare că a primit notificarea.

Etapa 3. Achitaţi toate facturile emise de către furnizorul actual. În caz contrar s-a putea ca schimbarea furnizorului să devină imposibilă (furnizorul actual poate refuza rezilierea contractului până la plata facturilor).

 

Etapa 4. Va trebui efectuată citirea contorului pentru a se putea şti indexul de la care trebuie să plătiţi noului furnizor. Această citire va fi efectuată, în ziua agreată cu noul furnizor ca dată a schimbării, de către operatorul de distribuţie care va încheia un proces verbal de citire. Se recomandă să citiţi si dumneavoastră contorul de energie electrică în ziua respectivă.

Ce se va întâmpla dacă furnizorul pe care îl aleg dă faliment, cât timp nu voi avea energie electrică?

Nu veţi simţi dacă furnizorul de energie electrică dă faliment. Conform legii energiei electrice aveţi dreptul de a avea în  permanent energie electrică, dacă sunteţi un client bun platnic.

Cum pot alege un furnizor cu probabilitate minimă de a da faliment?

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei prin reglementările pe care le emite limitează  evenimente nedorite de genul falimentului prin:

 

1. măsuri preventive: verificarea furnizorilor înainte de acordarea licenţei de furnizare, obligarea furnizorilor de a constitui garanţii financiare, monitorizarea situaţiei financiare a furnizorilor, clauze cu caracter de obligativitate în licenţe şi în contractele cadru, controale cu caracter preventiv sau corectiv.

 

2. măsuri reparatorii pornind de la utilizarea garanţiilor financiare în scopul asigurării continuităţii serviciului, suspendarea licenţei pe perioada de reîncadrare în condiţiile reglementate şi retragerea licenţei, mergând până la asigurarea serviciului de furnizare prin intermediul altui furnizor – numit furnizor de ultimă opţiune – în situaţiile de faliment. În acest din urmă caz, veţi primi o scrisoare prin care furnizorul de ultimă opţiune vă va anunţa că începând cu data de zz.ll.aaaa este furnizorul dumneavoastră de energie electrică.

Nu am schimbat furnizorul şi totuşi, de la un timp, primesc factura de la un alt furnizor. De ce?

Furnizorul cu denumirea schimbată  de la care primiţi în prezent factura reprezintă succesorul legal al fostei societăţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din zona geografică în care vă aflaţi. Conform prevederilor legale în vigoare, societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice trebuie să separe în două entităţi juridice distincte, pentru a presta fiecare câte una din cele două activităţi, până la data de 30 iunie 2007.

 

Incze Andras are o problema

16/12/2007

st initial     Incze Andras vrea sa-si explice o”ciudatenie” in materie de alimentare cu energie electrica. In acest sens ne relateaza „faptele” asteptand de la vizitatorii blogului o explicatie:

 Una dintre nelamuriri este urmatoarea :
Prin ianuarie-februarie intr-un sfarsit de saptamana, intr-o noapte de pe sambata pe duminica cam in jur de ora 02 AM s-a luat „curentul”. Dupa cateva minute ma suna la telefon colegul cu care povesteam pe internet, ca la el s-a luat „curentul” si care este la mine situatia. Credeam ca este intrerupere de scurta durata, dar n-a fost asa. Am asteptat vreo ora, tot fara curent. Am mai asteptat vreo jumatate de ora si apoi m-am culcat. Duminica dimineata in jur de 8 cand ma trezesc tot nu era inca. Pe la 8 jumate aud clopotele de la biserica din apropiere, unde actionarea se face cu un timer electronic, deci acolo este „curent”. Trimit sms la colegul, si la el bineinteles ca era.
Treaba pare un pic ciudata, deoarece alimentarea atat la biserica cat si la colegul si la mine se face de la aceeasi PTZ de 20/0.4 kV, numai ca pe 2 linii diferite, cele 2 tronsoane sunt una dupa alta pe aceeasi strada, noi suntem legati pe una, iar colegul si biserica pe cealalta. Ma duc pana la PTZ care este tot in apropiere, nici o urma de nimeni. Ca sa fie si mai ciudata treaba, cica nici la casa din vecini nu este „curent”, la a 2-a casa este, in directia opusa cu cateva case mai incolo iar este, in casa imediat apropiata de noi in directia respectiva nu sta nimeni, deci acolo nu se stia care este (era) situatia. Incercam sa sunam la Electrica, la numerele care apar in carte ba este ocupat, ba tot suna si nu raspunde nimeni.

    Pana la urma am sunat la 929 la dispecerat,care este pentru tot judetul. Asta era in jur de 11 jumate. Cam cu 5 minute dupa convorbire s-a dat „curentul”. Nimeni nu a venit la fata locului, nici la PTZ nu s-a manevrat. Aici inca nici vorba de teleconducere. Cand trebuie manevrat ceva la PTZ, vine echipa cu dacia papuc si executa manual. Alimentarea orasului este printr-o linie dubla de 110kV, la marginea orasului este statia de 110/20 kV si acolo este si sediul Electrica din localitate.

        Din cate am inteles, consumatorii casnici sunt cat de cat distribuiti pe cele 3 faze in cazul strazilor. Asta de acolo stiu, ca mai demult intr-o strada la cineva tot erau probleme cu minicentrala termica si cu lampile cu neon. Era prea mica tensiunea, sub limita de fluctuatie, a anuntat Electrica. La inceput chestii-trestii, dar pana la urma s-a rezolvat. Cica era un consumator „mare” pe faza respectiva si l-au mutat pe alta faza pe consumatorul respectiv care „era de vina”.
             Referitor la pauza aceea de noapte, nu era nici furtuna, nici vant nimic, daca ajuta cu ceva, pe vremea respectiva pe strada era inca LEA cu fire neizolate, actualmente este cablu izolat si torsadat, doua manunchiuri pentru IP si pentru consumatori. Iluminat pe strada era, pe cealalta parte a strazii este un bloc care la parter are niste magazine si acolo tot era lumina. Blocul respectiv presupun ca tot de la aceeasi PTZ este alimentat ca si noi, este un bloc vechi de 2 etaje construit in anii 60.
Lucrarile de modernizare a LEA jt constituie o alta poveste (a fost un consumator care a ramas partial fara alimentare vreme de vreo saptamana, o fabrica de sticla privata mai mica, precum si chestii legate de protectia muncii…)
Are cineva idee ca ce s-a intamplat de fapt ? Presupun ca o fi fost ceva la statia de 110/20 kV, deoarece cum am mai mentionat, problema a fost rezolvata practic in cateva minute.

Informatii suplimentare ne ofera Andras la acest: link

Salut Andras,

               Calitatea analizei de regula este subscrisa calitatii informatiilor.

                   Sunt cateva exprimari pe care nu cred ca le interpretez corect de aceea o sa evit speculatiile. Din cate am inteles eu cred ca a fost vorba de un incident (intreruperea totala) combinat cu o faza intrerupta cel mai probabil pe partea de medie tensiune. Pe parcursul noptii probabil ca s-a eliminat scurtcircuitul, sau facut manevre si s-a repus sub tensiune circuitul 20 kV cu faza intrerupta.

                  Probabil ca personalul de servire operativa a primit sesizari referitor la mentinerea unei disfunctionalitati disfunctionalitatii (la faza intrerupta unii consumatori raman practic fara tensiune iar altii au tensiuni proaste) intre tip prin manevre in retelele de 20 kV s-a izolat tronsonul defect si s-a rezolvat problema.

                    Iti recomand sa incerci sa pui pe hartie o schema electrica nonofilara asa cum o banuiesti plecand de la statia de transformare. Sunt convins ca prin tatonari ajungi sa identifici configuratia care corespunde efectelor constatate de tine in timpul regimurilor tranzitorii.

                   De regula pentru personalul distribuitorului schema este un element cunoscut iar cu schema in fata analiza de incident( eveniment in 20 kV) sau deranjament (eveniment in 0.4 kV) este imediata si permite reactiile corective necesare.

                     In ceea ce priveste „rezolvarea problemei in 5 minute dupa ce s-a sunat la 929” cred ca este pur si simplu o intamplare. Cu certitudine lucrarile corective au inceput cu mult timp inainte. Este doar o coincidenta ca ele s-au terminat aproape simultan cu interventia la 929.

schema    Eu iti ofer un scenariu bazat pe schema alaturata care poate da o justificare efectelor sesizate de tine.

  1. apare noaptea un incident soldat cu declansarea intreruptorului in statia 110/20 kV. Se intrerupe tensiunea in toata reteaua jt

  2. se retrage din exploatare LEA 20 kV intre statie si STE1 (separator tripolar de exterior 20 kV)

  3. se realimenteaza transformatorul din alimantarea de rezerva 20 kV prin STE2 si STE3. Din pacate pe tronsonul STE2 – STE3 exista o cordita rupta si alimentarea transformatorului se face bifazat. Lipsa consumatorilor pe tronsonul STE2 -STE3 a facut sa nu se cunoasca faptul ca era rupta cordita si tronsonul functiona in 2 faze.  Acest tip de defect nu da semnalizati in statia de transformare mai ales daca in aval de locul de defect este un volum mic de retea

  4. trafo 20/0.4 kV functioneaza in doua faze. In aceste conditii exista tensiune pe 2 faze este adevarat de valori necorespunzatoare dar poate suficiente sa functioneze „timerul” la biserica si alti receptori electrici iar unii clienti sa rasufle usurati ca pana de curent a luat sfarsit. Exista 1/3 clienti care inca  nu au tensiune.

  5. curg reclamatiile la toate telefoanele cunoscute/disponibile.

  6. intre timp se termina reparatiile pe tronsonul dintre statie si STE 1 si se revine la schema normala. Toti consumatorii sunt alimentati cu tensiune cu parametrii normali.

         Daca avem in vedere scenariul de mai sus consider ca personalul OD nu poate fi acuzat de „mall praxis” iar „ciudatenia” are explicatie.  Imi dau seama ca este destul de frustranta disparitia tensiunii. Totul incremeneste productie, servicii, climatizari, comfort, comunicare, viata (!). In acele momente exista un grup de oameni care se mobilizeaza pentru repunerea instalatiilor sub tensiune: uneori reusesc sa rezolve problema repede (poate de cele mai multe ori), alteori in concursul specific de imprejurari reparatia dureaza mai mult. Poate daca am avea putina incredere frustrarea ar fi mai mica.

           In ceea ce priveste operatorii de distributie cred ca dezvoltarea serviciilor de tip Call Center ar putea asigura o mai buna informare a clientilor. Asupra cailor de imbunatatirea relatiei cu clientii intentionez sa scriu intrun articol viitor.

Incze Andras „admira” solutii improvizate de constructori „profesionisti”

16/12/2007

SGC 2002             Poate ca modernizarea era justificata desi daca am privi in detaliu am constata ca lucrarea initiala a fost facuta corect. Timpul a adaugat improvizatii. Din pacate modernizarea a incaput pe mana unor ageamii. Sa vedem ce au facut constrctrorii secolului XXI.

b2   Daca privim detaliile constatam surprizele

nu1.jpg  CLAMI montat incorec, CDD nestrans suficient contact slab garantat uzura accelerata.

nu 2      Omul a fost consecvent a montat gresit toate CDD si in plus s-a distrat cu jonctiune LEA – LES

deriv nec       Consecventa in improvizatii este ridicata la statulul de „cultura organizationala” . Oricum greselile facute nu se rezuma la cele semnalate. Practic lucrarea este facuta integral „dupa ureche”. Urmatoarea lucrare majora peste 30 de ani. Intre timp tarele executiei vor afecta serios costurile operatorului de distributie si vor pagubi si deranja in mod repetat clientii!!!

trecere LEA LES1

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

14/12/2007

SGC 2002        Prin amabilitatea domnului Juhani Hovilehto, Sales Director, la ENSTO am avut ocazia sa intru in posesia unor imagini foarte importante pentru viitorul retelelor electrice de distributie. Dl Juhani Hovilehto are o experienta de pese 25 ani in contructia de retele electrice 0.4 -11o kV. A coordonat executia retelelor electrice intrun numar inpresionant de tari.

                Va prezint aplicatii ale cablului universal 24 kV. Acesta poate fi montat in pamant, apa, si aer. In aplicatii LEA sunt posibile deschideri de peste 100 m. Culoarele de siguranta sunt foarte inguste. In constructie dublu circuit cu LEA jt rezulta coronamente foarte suple.

                 Imaginile urmatoare probabil ca vor fi vazute in premiera de multi dintre specialistii in retele electrice de distributie din Romania. In conditiile in care problemele legate de traseele retelelor electice ridica tot mai multe probleme noua tehnologie prezinta o solutie deosebita.

PTA cabl univ1    PTA cu cablu univ 2

cablu univ         Elmet Invest reprezentantul ENSTO in Romania pregateste o sesiune de prezentari ale noii Alaturi de imagini si documentatie scrisa vom avea vom putea vedea setul complet de accesorii pentru montarea aeriana cablului universal 24 kV torsadat autoportant respectiv pentru mansoane si capete terminale. Vor fi disponibile informatii de detaliu despre  tehnologia de montaj.

                   SDFEE Oradea a experimentat deja noua tehnologie in premiera nationala pe un tronson de cca 4 km de LEA 20 kV.

Bransamente pe stil nou, gata stricate

14/12/2007

 br 3            Imaginatia fara margini a constructorilor de retele combina cleme cu performante diferite la acelasi bransament si in plus una montata gresit. Problema este ca aceasta solutie este generalizata in toata lucrarea. La intebarea care este justificarea a venit raspunsul semidoct „pe nul oricum nu circula curent”!!!

CDD+Slim   

                   Consola de bransament ofera si ea prilejul unor „inovatii” pagubitoare atat pentru consumatorul de energie electrica cat si pentru operatorul de distributie!

br1                  br2          br 3 

               Paradoxal constructorul a facut costuri mai mari pentru a pune in opera „inovatia sa”. Ce credeti ca ii motiveaza pe acesti oameni sa faca asemenea lucrari !!!

br4            br5            br 6

Amatorismul naste improvizatii pagubitoare

14/12/2007

SGC 2002             In putine cazuri reusesti sa identifici atatea dovezi ale incompetantei la o singura lucrare! Sa vedem imaginea in toata splendoarea ei:

improv ans   improv1

mai mult

improv 2 

 Poate vizualizand acest articol vom reusi sa evitam situatii la fel de jenante.

Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

12/12/2007

focusat2      In monitorul oficial 218/30.03.07 este publicat Ordinul ANRE nr 6/2007 privind preturile de vanzare a energiei electrice pentru consumatorii captivi. Link-ul alaturat va asigura accesul la imaginea scanata o MO 218/2007   Tarifele sunt valabile de la 01.04.2007.

Un indicator al gradului de interes al pietei il poate  constitui numarul de accesari al acestui ordin de pa pagina de web a ANRE : cca 8500 in 9 luni la un numar de cca 8 milioane de titulari de contracte!!!! Adica 0.1%!!! 

Capcanele tarifelor sociale intre realitate si dezinformare

11/12/2007

fig6         Cristian Matache a publicat astazi 11.12.2007 in Gandul un articol  interesant, curatel dar si cu ceva probleme. Cristian e un tip destept. A prins un subiect interesant dar in goana dupa senzational a uitat sa precizeze sursa de informare si a scapat si idei gresite sau chiar neadevarate.

Tarifele actuale sunt reglemetate de doua ordine ale ANRE: Ordinul 49/2005 publicat in Monitorul Oficial nr 1163/22.12.2005 valabil incepand cu 01.01.2006 si Ordinul 6/21.03.2005 publicat in Monitorul Oficial 218/30.03.2007 valabil incepand cu 01.04.2007.

Ordinul ANRE 6/2007 impune cuantumul tarifelor la ee pentru consumatorii casnici (captivi) in timp ce se pastreza din ordinul ANRE 49/2005 conditiile de acces la aceste tarife. Cristian promoveaza un adevar partial cu valente de dezinformare „Tariful social este indicat pentru proprietarii unor imobile ce sunt rar locuite, de genul caselor de vacanţă…” . Nu tariful social se adreseaza categoriilor sociale defavorizate care au un venit pe membru de familie mai mic decat salariul mediu pe economie. Acesti oameni in mod categoric nu au case de vacanta, si chiar daca ar avea, tariful social se acorda pentru domiciliul permanent.

Subtitlul „Tariful nu poate fi schimbat decât după 12 luni’ in ceea ce priveste tariful social nu este adevarat. Defapt cateva fraze mai jos Cristian isi revine si ne informeaza ca la tariful social se poate trece oricand si de asemenea poate fi parasit neconditionat cand clientul declara ca nu mai indeplineste conditiile de acces la tariful social.

Este adevarat ca tariful social contine unele capcane daca beneficiarul nu-si estimeaza corect si/sau nu isi urmareste strict consumul. Totusi o alta realitate o reprezinta consumul mediu din zonele rurale situat intre 60 si 70 kwh consum care se pliaza destul de bine pe profilul tarifului social. Confortul casnic al familiilor defaforizate este mult mai modest in realitate decat cel vazut de Cristian. De regula acesti oameni nu au receptoarele electrice avute in vedere de Cristian la calculul consumului de 150 kWh/luna sau daca le au nu le folosesc.

Cristian are o idee principala corecta: daca iti alegi gresit tariful atunci ajungi sa platesti mai mult. Cuvantul cheie al propozitiei precedente  este „alegere”. Aici este problema. Ca sa alegi trebuie sa te fi informat asupra optiunilor si sa-ti cunosti principalii parametri ai curbei de sarcina (parametrii consumului propriu). In principal trebuie cunoscut/prognozate: cantitatea de energie care se va consuma lunar si pentru tarifele diferentiale trebuie cunoscuta puterea maxima absorbita respectiv consumul de zi si cel de noapte. Unele tarife necesita contoare speciale pe care in principiu operatorul de distributie trebuie sa le aiba disponibile si sa le utilizeze daca tariful ales de client impune acest lucru.

Citeste pe acest blog pentru o documentare mai buna:

Vei avea toate informatile ca sa fii inspirat in alegerea tarifului la care vei plati energia electrica. Daca ai probleme te pot consilia!

Viata amarata de bucurestean blocat in trafic!

10/12/2007

 Sincere felicitari domnule @Barbu Alexandrescu

 http://www.gandul.info/gandul/propuneri-simple-pentru-descongestionarea-bucurestiului.html?6447;1080462

Va propun cateva idei pe care sa le comunicati Dl. Adrian Videanu:

1. Amendarea tuturor celor care parcheaza pe prima sau chiar a doua banda. Din amenzile acestea puteti plati sute de noi politisti angajati.  

2. Amendarea celor ce depasesc pe linii de tramvai si blocheaza intersectiile

  3. Aprovizionarea magazinelor, luarea gunoiului, serviciile de curierat si altele, mutate seara sau dimineata devreme.

 4. Camioanele sa nu mai aiba voie sa circule dacat intre anumite ore, sa aprovizioneze santierele intre orele 4 si 6 dimineata.

 5. Politisti in fiecare mare intersectie zilnic (platiti din amenzile incasate)

6. Reglarea semafoarelor corespunzator traficului. 

 7. Crearea de culoare de trafic pe care sa se circule continuu, neintrerupte de semafoare in care intrarile sa fie pe intermitent. macar la orele de dus si intors de la serviciu (7 – 9 si 17 – 21) 

 8. Interzicerea virarii la stanga

9. Sensuri unice pe toate strazile adiacente bulevardelor mari, pe principiul una iesire – una intrare (nu ca pe Calea Victoriei in care multe sant doar intrare) 

 10. Guvernul sa acorde facilitati oraselor din jurul Bucurestiului, Ploiesti, Targoviste, Giurgiu, Calarasi, etc. pentru ca sa reuseasca sa atraga afaceri mai mari.  Nu toate afacerile si zgarie norii si mallurile trebuie sa se faca in Bucuresti, facultati si alte distractii sa fie si in aceste orase mari. 

 Dar cea mai buna masura, care nu necesiita nici o investitie este in primul rand ramane penalizarea, asta va face ca toti sa respectam regulile

Fara aceste lucruri pierdem toti, pierde economia tarii la care Bucurestiul participa cu 30%, pierdem toti la sanatate, nimeni nu mai lucreaza nimic in aceste conditii, nici macar cand ajunge la servici… Guverul Romaniei, Presedentia Roamaniei, toate institutiile importante se afla aici…toti strainii sant cu ochii pe noi, nu se poate sa nu gasim o rezolvare urgenta

Va multuimim pentru ajutor.  

@Barbu Alexandrescu

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

09/12/2007

ansamblu1  Una din conditiile necesare ca o lucrare de constructii montaj retele electrice sa fie de buna calitate este ca muncitorii sa aiba la dispozitie materiale de calitate. In cazul studiat materialele sunt de cea mai buna calitate dar lucrarea rezultata este periculos de slaba!

ansamblu1

                Probabil ca nu le-a explicat nimeni ca suruburile CLAMI se monteaza intodeauna pe cordita si atunci au montat CLAMI dupa ureche adica necorespunzator. In fapt ceea ce deranjeaza nu este doar aspectul legarurii de intindere si faptul ca rezistenta la rupere scade cu 60% dar cel mai grav este faptul ca creste exponential probabilitatea sa se rupa conductorul sub actiunea a ceeea ce se numeste „every day stress” vibratii produse de actiunea vantului asupra conductorului.

amatorism2     Vedem cum este irosita posibilitatea de a evita un punct slab. CLAMI permite sa se realizaze legaturi de intindere fara esctionarea conductorului. Constructorul (lor) a irosit aceasta posibilitate a taiat inutil conductorul nou si a montat cleme de legatura electrica pentru al intregi. Un nonsens scump si inutil. Dupa cum se stie un procent mare de defectiuni se regasesc in contactele electrice. reducerea numarului de contacte electrice trebuie sa fie un obiectiv al modernizarii instalatiilor in acest fel se reduce probabilitatea de defect si scad costurile de mentenanta.

amatorism 3    Se pare ca amatorismul nu a lovit numai constructorul. Cei care au receptionat o astfel de lucrare sunt la fel de interesanti….!. Eu cred ca sunt naturali neafectati de instruire.

             

Emotia este si ea o forma de energie!

09/12/2007

Paul Pots Nessun Dorma

Instalatiile electrice abandonate, pericol public!

07/12/2007

PR adandonat 4        Instalatiile abandonate constituie o moda post revolutionara. Fie ca este vorba de unitati vechi desfiintate dupa revolutie fie afaceri mai noi cre au falimentat lasnd in urma instalatii abandonate. Fenomenul are o amploare destul de mare atat la medie tensiune cat si la joasa tensiune. 

     

 abandon5       Sunt sigur ca daca te gandesti un pic ai vazut si tu posturi de transformare fara transformator inca racordate la axul LEA 20 kV eventual su separatorul deschis s cordoane dezlegate atarnand la voia intamplarii.

PR adandonat 4   PT abandonat 2       PT abandonate 3       Unele posturi abandonate au inca contoarele montate !!

Aceste instalatii sunt o sursa clara de accidente. Victime sunt de cele mai multe ori persoanele “specializate” in recuperarea si reciclarea materialelor. Uneori victimele sunt copii.

           Un alt neajuns al instalatiilor abandonate il constituie faptul ca unele din aceste instalatii abandonate pot favorizeaza furtul de energie.

               Probabil ca ar trebui initiata o campanie de retragerea definitiva dinexploatare a instalatiilor abandonate. De preferat ca acest demers sa urmeze pronuntarii rezilierii contractelor respective.

Baietii destepti

06/12/2007

Timisoara     ANRE a deschis pas cu pas piata energiei electrice. In primii pasi a fost nevoie de stimularea aparitiei actotilor pietei libere. In principal producatorii de energie electrica si comerciantii (adica furnizorii de energie electrica (FEE)).

Reglementarile au fost publice. Poate usor permisive la inceput. Viteza de reactie a agentilor economici a fost foarte diferita. Cum necum au aparut primii furnizori, treptat piata s-a consolidat. Acum este destul de aglomerata si mult mai consolidata ca acum cativa ani. Vezi lista completa a FEE autorizat pe site www.anre.ro sunt cateva sute deja!

Unul din evenimentele cele mai importante care a consolidat piata libera a energiei electrice l-a constituit intrarea pe piata libera a FEE agentilor economici rezultati prin divizarea ELECTRICA Bucuresti. Acesti agenti economici au fost privatizati, si-au divizat afacerea in distributia energiei electrice (monopol natural reglementat si supravegheat de ANRE) si operatori independenti pe piata furnizarii energiei electrice.

„Baietii destepti” este o sintagma de presa asociata primilor investitori in domeniul furnizarii energiei electrice. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca furnizorii care opereaza pe piata libera pot cumpara energie electrica pe plan intern numai la preturi mai mari decat cele pe care producatorii le-au negociat cu ANRE pentru piata reglementata a consumatorilor captivi.

Surprinzator nu? Si atunci cum se vorbeste de oferte mai avantajoase? Destul de complicat de explicat. Ideea este ca la nivelul pietei reglementate (la care au acces consumatorii captivi, cei care nu vor sau nu pot sa-si gaseasca un furnizor si sa uzeze de dreptul de consumator eligibil) trebuie sa vorbim despre un pret mediu in care este obligatoriu sa intre si energia electrica produsa (scump) in termocentrale (CET) deoarece acestea au un rol special in functionarea sistemului electroenergetic, rol care nu poate fi jucat de centralele hidroelectrice, si nici preluat integral de centralele nucleare si in plus de functionarea CET  este legat un alt produs util societatii: energia termica, agentul termic despinat aplicatiilor industriale si incalzirii locuintelor. FEE de pe piata libera nu au aceleasi cunstrangeri. Ei isi asigura un mixt de energie electrica care desi achizitionata pe componente mai scump decat pretul minim negociat de ANRE pentru piata reglementata per ansamblu da un pret mediu mai redus. FEE de pe piata libera curteaza producatorii cei mai performanti.

FEE respecta miraculosul indemn: „cumpara scump si vinde ieftin” secretul sta in referinte si timpi diferiti ai cumpararii si ai vanzarii, in efectul de scara etc.

Oricum niciun „baiat destept” nu poate avea de exemplu numai energie electrica foarte ieftina produsa hidrocentrale pentru ca cu ea n-ar putea sustine o curba de sarcina 24 de ore din 24 (mai ales daca vorbim de puteri foarte mari).

Hai sa ne inchipuim ca si clientii (consumatorii de energie electrica) se trezesc si devin baieti destepti. Nimeni nu mai cumpara la pretul propus de ANRE pentru clientii captivi. Din acel moment piata ar fi cu adevarat libera supusa cererii si ofertei. Atunci grija pentru producerea asociata de energie electrica si energie termica o vor avea insasi termocentralele care vor dori totusi sa traiasca (si pentru faptul ca au totusi o piata serioasa si stabila) si vor oferta cat vor putea mai bine. Evident ca se vor stabili alte preturi. Nu stiu daca mai mari sau mai mici dar mai chinuite si mai volatile si mult mai expuse factorilor internationali.

Baietii destepti sunt intradevar destepti si si-au asumat un rol extrem de important pe o piata speciala care inregimenteaza toata suflarea tarii, neconditionat. Cu certitudine avem nevoie de cati mai multi baieti destepti se vor concura in beneficiul clientilor finali: consumatorii de energie electrica.

Ce este independenta energetica si cum poate ea sa fie asigurata. Ce este o strategie energetica nationala/regionala.

Vezi si link-ul : http://www.agathepower.eu/site_ro.html dar si celelalte articole din capitolul (categoria) energie electrica al acestui blog.

Succes in aventura ta pe piata libera de energie electrica. ANRE ti-a pregatit o plasa de siguranta ea se numeste furnizorul de ultima optiune. La el se poate oricand apela daca se strica prietenia cu FEE pe piata libera!!

Factura de energie electrica poate fi redusa semnificativ

06/12/2007

Timisoara             Opinia publica este sensibila cand in presa se vorbeste de cresteri ale pretului energiei electrice. Deja a facut cariera sintagma „baietii destepti„. Cu toate acestea surprinzator de putini oameni stiu:

  • ca au la dispozitie o gama destul de larga de tarife

  • sa-si aleaga triful potrivit atunci cand totusi iau nota ca au mai multe optiuni

  • ca s-a deschis 100% piata furnizarii energiei electrice si ca isi pot alege furnizorul de energie electrica (FEE)

  • ca FEE trebuie privit ca un adevarat partener caruia legislatia energetica ii confera si rolul de prim consilier al clientilor sai in ceea ce priveste calitatea energiei electrice si al conceptului mai larg de compatibilitate electromagnetica

  • exista metode de profilare a curbei de sarcina stfel incat sa se evite perioadele de varf de sarcina din SEN cand energia electrica este mai scumpa. Cu cat curba de sarcina este mai aplatizata cu atat costul energiei electrice poate fi mai redus.

              Cine castica si cine pierde daca clientii isi aleg bine tariful (algoritmul de tarifare)? Primul raspuns este ca alegerea gresita a tarifului echivaleaza pentru cosumatorul de energie electrica cu irosirea unei oportunitati. In ceea ce priveste FEE consider ca fiecare schema de tarifare este o oferta castig-castig (atat pentru FEE cat si pentru clientul sau). Alegerea gresita de catre client a tarifului ii induce FEE costuri suplimentare astfel incat o mare parte din suma mai mare pe care o poate incasa va fi platita celorlalti operatori din sistem pentru abateri de la curbele de sarcina angajate de FEE in raport cu operatorii de pe piata libera situati in amonte de FEE pana la producator.

               Secretul alegerii celei mai potrivite scheme tarifare il constituie cunoasterea/ prognozarea cat mai corecta a curbei de sarcina. Daca aceasta se cunoaste se pot face simulari cu fiecare tarif si alege tariful care conduce la costuri minime.

                 Blogul nu permite afisarea de fisiere EXCEL insa pentru cei interesati pot oferi o macheta de alegere a schemei tarifare functie de parametrii curbei de sarcina

                 La randul sau FEE are doua surse de castig:

  • accesul la o energie cat mai ieftina

  • prognozarea cat mai corecta a propriei curbe de sarcina (rezultata din concatenarea (suprapunerea) curbelor de sarcina ale clientilor sai

              In privinta achizitiei de energie electrica totusi nu se pot face minuni insa prognoza gresita a curbei de sarcina ii poate aduce FEE pagube semnificative. Acesta este motivul principal pentru care FEE prefera clienti care isi cunosc bine interesele, aleg in cunostinta de cauza si isi respecta curba de sarcina prognozata.

                Despre rolul baietilor destepti voi scrie un nou articol.

Vezi si link-ul : http://www.agathepower.eu/site_ro.html dar si celelalte articole din capitolul (categoria) energie electrica al acestui blog.

Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

04/12/2007

In monitorul oficial 218/30.03.07 este publicat Ordinul ANRE nr 6/2007 privind preturile de vanzare a energiei electrice pentru consumatorii captivi. Link-ul alaturat va asigura accesul la imaginea scanata o MO218/2007  Tarifele sunt valabile de la 01.04.2007. Un indicator al gradului de interes al pietei il poate constitui numarul de accesari al acestui ordin de pe pagina de web a ANRE : cca 8500 in 9 luni la un numar de cca 8 milioane de titulari de contracte!!!! Adica 0.1%!!!

STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE

04/12/2007

sgc cu pana    Ord. 28 /2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice poate fi lecturat pe site ANRE urmand link-ul alaturat. http://www.anre.ro/ordin.php?id=625 se ajunge intro pagina web de unde poate fi descarcat fisierul care contine standardul de performanta.

Ordinul 28/2007 a fost publicat si in Monitorul Oficial 760/14.11.2007. Standardul de performanta in forma actuala este o reala provocare pentru Operatorii de Distributie a energiei electrice in beneficiu clientilor.

Conventie pentru circuitele de alimentare jt racordate la RED

04/12/2007

OD __________                                                              SC…____________________

Nr ________________                                               Nr ______________________

 

Aprobat Sef                                                                 Aprobat Consumator

                                                                                    Director ….

  

           

 

CONVENTIE DE EXPLOATARE

ANEXA NR. __________ LA CONTRACTUL DE FURNIZARE A ENERGIEIELECTRICE NR._______________DIN________________     

            Incheiata intre OD __________ , Centrul de Exploatare .Local __________. (denumit in continuare CEL) si ….SC ______________ (denumit in continuare consumator ) referitor la instalatiile de alimentare cu energie electrica a punctului de consum: ___________________________________________________________

  

Conventia de EXPLOATARE – REPARATII, este impusa de Instructiunile specifice de protectia muncii ISPM 1/2007 cap. 2.3, Regulamentul General de Manevre in instalatiile electrice, PE. 118/92 art.1.2, 2.1.3, Legea Energiei nr. 13/2007 si Regulamentul de furnizare HG 1007/2004 Decizia A.N.R.E 1/1999.

 1)      DOMENII DE APLICARE – DEFINITII

Prezenta conventie se poate utiliza pentru urmatoarele tipuri de instalatii:

         Consumator racordat din PCZ prin cablu 0.4 / 0.23 kV

         Consumator racordat din PTA / C.D prin cablu 0.4 / 0.23 kV

         Consumator racordat din PTA / C.D. prin retea aeriana 0.4 / 0.23 kV

         Consumator racordat din F.G. prin cablu 0.4 / 0.23 kV

         Consumator racordat din reteaua aeriana 0.4 kV

 

Pentru alte cazuri conventia de exploatare se va adapta la conditiile concrete ale instalatiei respective.

            S-au folosit urmatoarele denumiri / prescurtari:

 

            TDRI   – tablou de distributie al furnizorului

            C.D.     – cutie de distributie a furnizorului

            F.G.     – firida generala a furnizorului

            F.B.     – firida de bransament a consumatorului

            T.G.     – tablou general de distributie al consumatorului

            CEL     – Centru Local de Exploatare

 2)      GESTIUNEA INSTALATIILOR 

2.1 OD __________ are in gestiune urmatoarele instalatii:

 

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

2.2 Consumatorul are in gestiune urmatoarele instalatii:

 

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

2.3    Punctele de delimitare a instalatiilor de alimentare cu energie electrica din punct de vedere al gestiunii (puncte de racordare) sunt:

 

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

2.4    Schema electrica monofilara de alimentare cu energie electrica, precum si punctele de delimitare din punct de vedere al gestiunii instalatiilor sunt prezentate in ANEXA 1, parte integranta din prezenta conventie.

 3)      EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR 

3.1    Prin prezenta se stabileste ca partile semnatare a prezentei conventii isi asigura exploatarea si intretinerea instalatiilor din gestiunea proprie in conditiile definite prin prezenta.

 

3.2.1 Instalatiile in amonte de punctul de racordare sunt in gestiunea OD __________ si in exploatarea, intretinerea si autoritatea de decizie CEL si dupa caz a altor trepte de comanda operativa.

 

3.2.2 OD __________ executa lucrari de exploatare, intretinere si reparatii in instalatiile din gestiunea proprie realizand separari vizibile si legari la pamant in instalatiile consumatorului pentru asigurarea zonei de lucru, montand placute avertizoare si de interdictie corespunzator conform normelor de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice ISPM 1/2007.

 

3.2.3 Pentru executarea lucrarilor programate (revizii, reparatii etc.) care presupun intreruperea tensiunii, consumatorul va fi anuntat in timp util privind scopul si durata intreruperii.

 

3.2.4 Pentru executarea manevrelor si lucrarilor in caz de incidente, deranjamente sau preveniri de avarii anuntarea consumatorului nu mai este necesara. Realimentarea consumatorului la schema normala se va face dupa efectuarea reparatiilor. In acest caz consumatorul se va informa la CEL despre cauza si durata intreruperii.

 

3.3.1 Instalatiile electrice situate intre punctul de racordare in instalatiile din gestiunea OD __________ si tabloul general de distributie al consumatorului, (T.G.) sunt in intretinerea consumatorului, in competenta comuna a CEL si a consumatorului si in autoritatea de decizie a CEL.

 

3.3.2 Consumatorul poate executa lucrari de intretinere in instalatiile din gestiunea proprie situate intre punctul de racordare in instalatiile OD __________  si tabloul general de distributie (T.G.) propriu in urmatoarele conditii:

 

– Consumatorul va inainta la CEL cererea de retragere din exploatare a instalatiei care va cuprinde:

1  denumirea instalatiei

2  scopul retragerii din exploatare

3  ziua si intervalul retragerii din exploatare

4  responsabilul de lucrare

 

– CELva confirma data sau va reprograma lucrarea de comun acord cu consumatorul.

   – Personalul CELva emite AUTORIZATIE DE LUCRU si va admite formatia de lucru.

            – Mijloacele de protectia muncii vor fi asigurate de catre CEL / CONSUMATOR.

            Executarea lucrarilor mai sus mentionate se vor executa cu personalul autorizat propriu sau cu unitati atestate de ANRE.

 

3.3.3 Consumatorul va suporta contravaloarea cheltuielilor facute de OD __________ pentru asigurarea conditiilor de electrosecuritate la lucrarile mentionate la punctul 3.3.2.

 3.4 FORMATIA MASURA A OD  are montate grupuri de masura (proprietatea OD __________ ) in instalatiile consumatorului. Grupul de masura poate fi amplasat la unul din capetele circuitului care asigura racordarea tabloului general al consumatorului la instalatiile OD. Lucrarile initiate de FORMATIA MASURA A OD  prin formatiile sale de lucru se vor executa astfel:a) Formatiile  MASURA A OD  vor inainta la CEL cu autoritate de decizie asupra acestui circuit si dupa caz a unor instalatii din gestiunea CEL, situate in amonte de punctele de delimitare a gestiunii dintre CZE si instalatiile consumatorului care face obiectul acestei conventii (prin inscriere intr-un registru dedicat) cererea de retragere din exploatare cu obtinerea anticipata a acordului consumatorului pentru intrerupere .Cererea va avea continutul definit la punctul 3.3.2.b) Formatiile  MASURA A OD  dupa obtinerea aprobarii cererii de retragere din exploatare isi vor asigura masurile tehnice si organizatorice asa cum prevad normele de protectie a muncii ISPM 1/2007 si conventia de exploatare incheiata intre CEL (Servire operativa) si FORMATIA MASURA A OD .Pentru aceste lucrari consumatorul nu datoreaza sumele prevazute la art.3.3.3 cu exceptia cazurilor cind interventia la grupul de masura se face din culpa sau la cerrerea acestuia. 

3.5 Instalatiile in aval de tabloul general de distributie (T.G.) sunt in exploatarea, intretinerea si autoritatea de decizie a consumatorului. In aceste instalatii gestionarul poate programa si executa lucrari de exploatare si intretinere fara acordul OD _________ .

 

3.6. Personalul consumatorului nu are voie sa modifice masurile tehnice luate de personalul OD __________ pentru realizarea zonelor de lucru impuse de normele de protectia muncii pentru executarea de lucrari (ridicarea placutelor de avertizare si interdictie sau a legaturilor la pamant) din ratiuni de prevenirea accidentelor de munca prin electrocutare

 

3.7 Pentru instalatiile din gestiunea OD __________  aflate in incinta sau pe teritoriul consumatorului acesta va asigura paza impotriva distrugerii, sustragerii sau a patrunderii persoanelor straine.

 

3.8 Tensiunea in retelele de medie tensiune si in cele de 0.4 kV ale consumatorului poate sa dispara si sa apara la diverse intervale de timp, datorita manevrelor executate cu ocazia localizarii incidentelor, manevrelor in retelele de medie tensiune, actionarii automaticii de sistem DAS, RAR etc.

            In aceste situatii consumatorul va considera instalatiile sub tensiune si nu va intreprinde nici o actiune care sa conduca la accidente umane sau deteriorari de utilaje si va lua rapid toate masurile tehnice necesare ca reaparitia neanuntata a tensiunii sa nu provoace accidente sau deteriorari de echipamente. Consumatorul se va informa la OD __________ despre cauzele si durata intreruperilor.

  4)      EXECUTARTEA MANEVRELOR 

4.1 Personalul de exploatare al OD _________ , executa manevre la instalatiile din gestiunea proprie precum si la instalatiile din gestiunea consumatorului impuse de localizarea incidentelor sau deranjamentelor si asigurarii zonei de lucru.

            Se limiteaza accesul personalului OD __________ pentru manevre pana la nivelul tabloului general de distributie al consumatorului (T.G.) inclusiv.

 

4.2 Personalul operativ al OD __________ si al CONSUMATORULUI autorizat sa coordoneze si sa execute manevre in instalatiile OD __________ si ale CONSUMATORULUI este cuprins in ANEXA 2A si respectiv ANEXA 2B. Aceste anexe se reactualizeaza permanent prin grija unitatii la care au intervenit schimbari de personal, prin comunicarea in scris a modificarilor aparute.

 

4.3. Instruirea personalului care va aplica prezenta conventie revine unitatii de care acesta apartine.

 

4.4 Personalul autorizat al consumatorului, nominalizat in ANEXA 2B are / nu are dreptul pentru manevrarea urmatoarelor aparate de comutatie din gestiunea OD _________ :

            – IO 0.4 kV pe circuitul/ele ____________________________________

________________________________________________________________________

            – Sig. generale pe circuitul/ele ___________________________

________________________________________________________________________

 

4.5 Pentru firida de bransament a consumatorului (F.B.) se stabilesc urmatoarele:

            – F.B. este / nu este sigilata de OD __________ .

            – consumatorul are / nu are posibilitatea de rearmare a sigurantei automate / inlocuirea patronului sigurantei.

– consumatorul are / nu are acces pentru schimbarea sigurantelor.

– interventiile la F.B. impun / nu impun prezenta furnizorului.

  5. RASPUNDEREA JURIDICA A PARTILOR 

5.1 OD __________ raspunde pentru pagubele constand in avarierea instalatiilor si nelivrarea de energie consumatorului atunci cand aceasta se intampla din vina personalului propriu.

 

5.2 Consumatorul raspunde pentru pagubele constand in nelivrarea energiei electrice, avarierea instalatiilor OD _________ , si ale altor consumatori in cazul in care acestea se produc din vina personalului si / sau a instalatiilor sale.

 

5.3. In cazul aparitiei unui incident / deranjament in instalatiile electroenergetice ale OD __________ si, daca in urma manevrelor de izolare a defectului se constata ca incidentul / deranjamentul a fost cauzat de defectiuni in instalatiile consumatorului, acesta are obligatia de a suporta costul remedierii si al cheltuielilor de deplasare si manevre ale personalului de interventie al furnizorului.

            Consumatorul are obligatia sa participe operativ, la solicitarea OD _________ , pentru intocmirea unui proces verbal de constatare, in care se vor specifica: instalatia defecta, cauzele defectiunilor si daunele produse OD __________ si / sau altor consumatori, etc.

 

5.4 In conformitate cu PE117, PE118 si PE017/93 CEL are obligatia sa inregistreze riguros, cronologic, toate manevrele si evenimentele din instalatiile din gestiunea proprie sau din competenta sa. Prin urmare se convine prin prezenta ca, invocarea documentelor operative existente la nivelul CEL constituie dovada de necontestat pentru producerea si localizarea incidentelor / deranjamentelor, referitor la cele cu cauze in instalatiile consumatorului.

 6)      DISPOZITII FINALE 

6.1 In cazul in care OD __________ constata ca, consumatorul exploateaza propriile instalatii aflate intr-o stare tehnica necorespunzatoare va depune o notificare scrisa consumatorului prin care ii solicita sa participe la intocmirea unui program de lucrari in vederea readucerii instalatiilor la conditiile tehnice de functionare.

 

6.2 Consumatorul este obligat sa execute in termenul stabilit de OD __________ lucrarile necesare de reabilitarea starii tehnice a instalatiilor.

 

6.3 In cazul in care gestionarul instalatiei refuza sa participe la intocmirea programului de lucrari, sau nu respecta termenul de remediere stabilit de OD _________ . dupa o preavizare de 5 zile va intrerupe furnizarea de energie consumatorului.

 

6.4. CONSUMATORUL poseda / nu poseda grupuri electrogene pentru producerea de energie electrica la 0.4 kV.

            In cazul existentei de grup electrogen in instalatiile consumatorului, exploatarea acestuia se va detalia in conformitate cu conventia de grupuri anexata prezentei.

 

6.5 In cazul achizitionarii de grupuri electrogene in vederea montarii in instalatiile proprii consumatorul are obligatia sa anunte OD __________ in vederea completarii prezentei conventii.

 

6.6 Persoanele implicate in aplicarea prezentei conventii au obligatia in conformitate cu art. 45 din ISPM 1/2007 de a semnala sefilor directi si elaboratorilor, orice neconcordanta intre conventie si situatia din teren sau normele in vigoare la momentul respectiv.

 

6.7 Persoanele care incalca in mod voit sau din culpa prevederile prezentei conventii isi asuma raspunderea materiala sau penala dupa caz a consecintelor faptelor sale.

 

6.8 Unitatile semnatare a prezentei conventii isi asuma raspunderea pentru instruirea corespunzatoare a personalului propriu.

 

6.9 Telefoane utile:

 – OD __________ :

– C.EL __________    _________________

– Consumator_______________                    Fax ________________

 

6.10  Prezenta conventie s-a incheiat in 4 exemplare din care:

         Consumator                                                            1 ex

         FORMATIA MASURA A OD                              1 ex

         CEL           ………                                                   1 ex

         Anexa la contractul de furnizare                               1 ex

 

6.11 Alte mentiuni:___________________________________________

 

Din partea CEL                                                                        Din partea consumatorului

…..………………….                                                             …………………………..

..…………………….                                                             .…….……………………

Conventie de exploatare pentru racord radial mt aflat in gestiunea consumatorului de ee

04/12/2007

  

OD ___________                                                       SC…____________________

Nr ________________                                               Nr ______________________

 

Aprobat Sef OD ___________                                                            Aprobat Consumator

Ing                                                                                                       Director ….

  

                                                                                               

     CONVENTIE DE EXPLOATARE  ANEXA NR…….. LA CONTRACTUL DE FURNIZARE

A ENERGIEI ELECTRICE NR…………din…………………….

  

            Incheiata intre OD ___________, Centrul de Exploatare ____________. (denumit in continuare CE) si ….SC ______________ (denumit in continuare consumator ) referitor la instalatiile de alimentare cu energie electrica a punctului de consum:___________________________

  ___________________________________________________________

            Conventia de EXPLOATARE – REPARATII, este impusa de Normele specifice de protectia muncii ISPM 1/2007 cap. 2.3, Regulamentul General de Manevre in instalatiile electrice, PE. 118/92 art.1.2, 2.1.3, Legea Energiei nr. 13/2007 si Regulamentul de furnizare HG 1007/2004 Decizia A.N.R.E 1/1999.

1)      GESTIUNEA INSTALATIILOR 

1.1)            OD ___________, CE are in gestiune urmatoarele instalatii:

____________________________________________________

 1.2)            Consumatorul, are in gestiune urmatoarele instalatii___________________________ _____________________

____________________ 

1.3). Punctele de delimitare a gestiunii instalatiilor de alimentare cu energie electrica sunt clemele de racord la axul LEA 20 kV: ________________________________

  (denumit in continuare ax LEA 20 kV).

 

1.4) Schema electrica monofilara de alimentare cu energie electrica, precum si punctele de delimitare din punct de vedere al gestiunii sunt prezentate in SCHEMA 1, anexata prezentei conventii.

2EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR 

2.1) Instalatiile din amonte de punctele de delimitare din punct de vedere al gestiunii, sunt in exploatarea, intretinerea si autoritatea de decizie a OD ___________.

 

2.2) Personalul de deservire operativa al OD ___________ si al consumatorului este subordonat DED(L) ( Dispecerul Energetic Distributie Local) _____________, conform Regulamentului General de Manevre PE 118/92 si Regulamentului de Conducere prin Dispecer PE 117/92 a instalatiilr electroenergetice si ale prezentei .

 

2.3) Racordul 20 kV ____________________________________________________

denumit in continuare Racord 20 kV) de la clemele de racordare la axul LEA 20 kV pana la STE/STEPno__________  , inclusiv, este in:

– gestiunea, exploatarea, intretinerea si competenta consumatorului

– competenta C.E,

– autoritatea de decizie DED(L) ________ (Dispecer Energetic de Distributie)

 

2.4) Racordul 20 kV in aval de STE/STEPno_________________________   este in:

– gestiunea, exploatarea, intretinerea si autoritatea de decizie a consumatorului

– competenta CE.

– competenta DED(L) ________

 2.5) Grupul de masura a energiei electrice montat in CD PTA ________________________

 ____________________________________________________________ este proprietatea SDFEE ________fiind compus din : contor electronic activ / reactiv, reductoare de curent, reductoare de tensiune precum si conductoarele necesare realizarii schemei de masura

        Grupul de masura este in :

            – gestiune , exploatare si intretinere __________________;

            – competenta CE si consumator;

            – autoritate de decizie a CE

 

2.6) Articolul 2.3 coroborat cu PE 118 si PE 117 genereaza urmatoarele consecinte:

            a) Personalul de deservire operativa al consumatorului poate executa manevre de inchidere / deschidere ale _______________________________________ numai la dispozitia sau cu aprobarea prealabila a DED(L) ________, cu respectarea conditiilor tehnice impuse de fabricantul echipamentelor.

            b) Personalul de deservire operativa al CE.poate executa la dispozitia sau cu aprobarea DED(L) ________:

– manevre de inchidere / deschidere ale STE/STEPno___________________ pentru realizarea separarilor vizibile in vederea admiterilor la lucrarile proprii, depistarea defectelor in caz de incident

– manevre de deschidere ale STE/STEPno____________________ pentru izolarea incidentelor, atunci cind defectul a localizat pe racord ,intreruperea furnizarii pentru neplata energieielectrice.

 c) Se interzice in mod expres personalului de deservire operativa al consumatorului, respectiv CE sa inchida din proprie initiativa, fara acordul prealabil al DED ________ STE/STEPno___________________ gasit deschis la controlul liniilor. Nerespectarea acestei dispozitii poate conduce la extinderea unor avarii sau la accidente umane.

In aceasta situatie, personalul unitatii ce a constatat abaterea de la schema normala va lua legatura cu DED(L) raportand situatia din teren. DED(L) ________va stabili, in baza informatiilor pe care le are, daca STE/STEPno_________________ a fost deschis in baza unor dispozitii ale sale pentru lucrari / intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata / izolari de incidente, sau manevre neautorizate. De asemenea DED(L) va stabili conditiile in care STE/STEPno__________________ se poate inchide (cu / fara control prealabil al racordului, cu / fara deconectarea prealabila a LEA.20 kV, etc.).

d) Prin exceptie de la art. 2.5 a, in caz de incident / prevenire de avarie / lipsa legaturilor telefonice cu DED(L) ________ va fi informat in cel mai scurt timp despre manevra efectuata.

e) Tensiunea in retelele de medie tensiune si implicit in retelele de 0,4 kV ale consumatorului poate sa dispara si sa apara neanuntat la diverse intervale de timp, urmare a functionarii protectiilor; functionarii automaticii de sistem DASf, RAR, AAR, etc; manevrelor executate cu ocazia localizarii incidentelor; manevrelor curente din retelele de medie si inalta tensiune; etc.

In aceste situatii personalul consumatorului va considera instalatiile sub tensiune si nu va intreprinde nici o actiune care sa conduca la accidente umane sau la deteriorari de utilaje si va lua rapid toate masurile tehnice necesare ca reparatia neanuntata a tensiunii sa nu provoace accidente umane sau deteriorari de utilaje. Personalul consumatorului se va informa la CE sau la DED(L) ________ despre cauza si durata intreruperilor.

f) Pentru executarea lucrarilor de mentenanta pe Racordul 20 kV, intre clemele de racordare la axul LEA.20 kV si STE/STEPno_______________, consumatorul va solicita prin cerere de oprire la DED(L) ________, aducerea in stare separat electric a axului LEA.20 kV integral / de la STE/STEPno _______________ pana la STE/STEPno _________________. Cererea de oprire va fi inaintata cu 48 ore inainte de data planificata pentru lucrari, respectand structura impusa de PE 117 / 92.

DED(L) ________ va comunica aprobarea / neaprobarea de principiu a cererii de oprire, dupa cel mult 24 ore de la inregistrarea acesteia. DED(L) ________ va lua masurile necesare de aducere in stare separat electric a axului LEA.20 kV, folosind in acest scop personalul de deservire operativa al CE.

            DED(L) ________va confirma personalului consumatorului cu atributiuni de admitent luarea masurilor de separare electrica in axul liniei, urmand ca aceasta la randul sau sa ia masurile de creare a zonei de lucru pe Racordul 20 kVsi sa admita la lucru formatia de revizii / reparatii.

            La terminarea lucrarilor admitentul va retrage formatia de lucru din instalatii si va demonta scurtcircuitoarele utilizate pentru zona de lucru confirmand la DED(L) ________ ca racordul, din punctul sau de vedere se poate reda in exploatare. DED(L) va da dispozitiile necesare repunerii sub tensiune a instalatiilor.

 

            g) In vederea reducerii numarului de intreruperi pe LEA 20 kV

lucrarile de mentenanta, revizii / reparatii , pe racoardele din gestiunea consumatorilor, se vor executa de regula simultan cu lucrarile similare efectuate de CE.pe axul LEA 20 kV.

            In acest scop, prin grija CE vor anunta din timp consumatorii interesati, pentru ca acestia sa se poata organiza pentru executarea lucrarilor mentionate mai sus. Si in aceasta situatie consumatorii vor respecta art.2.5.f. privind cererile de oprire.

 

2.7) In legatura cu art.2.6 punctul f. se fac urmatoarele mentiuni:

– aprobarea / neaprobarea operativa de retragere din exploatare a axului LEA 20 kV pentru lucrari pe Racordul 20 kV se decide operativ de DED(L), in functie de conditiile concrete, la data prevazuta in aprobarea de principiu pentru inceperea lucrarilor.

– admitentul anunta DED(L) cand este pregatit pentru inceperea manevrelor de retragere din exploatare. In acest scop, DED(L) decide daca conditiile din sistem permit / nu permit executarea lucrarilor, comunicand acest lucru admitentului.

            – la terminarea lucrarilor, admitentul sau o alta persoana a consumatorului, nominalizata in lista admitentilor (TABELUL 1 B) va lua legatura cu DED(L) si va comunica (asumandu –si responsabilitatea juridica asupra celor afirmate) terminarea lucrarii, demontarea scurtcircuitoarelor de pe traseu, pe care le-a montat, etc.

– daca, din diverse motive, consumatorul nu mai executa lucrarea, admitentul va anunta DED(L), pentru a nu imobiliza personalul de deservire operativa al PE.

 

2.8) Articolul 2.4 coroborat cu PE 118/92 si PE 117/92, genereaza urmatoarele consecinte:

– initiativa si aprobarea retragerii din exploatare in aval de STE/STEPno___________

   apartine consumatorului.

– pentru manevrarea STE/STEPno_________________ , inchidere / deschidere se va lua in prealabil, operativ, legatura cu DED(L) ________, solicitand aprobarea manevrei.

– luarea masurilor de realizare a zonei de lucru in aval de STE/STEPno____________

   revine in exclusivitate consumatorului.

 

2.9) Articolul 2.5 coroborat cu prevederile prezentei conventii , ale  PE 118/92 , PE117/92 precum si cu pevederile contractului de furnizare, genereaza urmatoarele consecinte :

– consumatorul va asigura accesul nerestrictionat pentru citirea contoarelor, verificarea integritatii grupului de masura si a sigiliilor aplicate precum si pentru lucrari periodice de mentenanta a grupului de masura;

– consumatorul va colabora prin reprezentantii sai la editarea procesului verbal de citire precum si a bonurilor de miscare contor/grup de masura atunci cand se efectueaza diferite lucrari de specialitate care presupun resigilarea uneia sau mai multor componente ale grupului de masura percum si ale usilor de acces la acesta;

Pentru lucrari la grupul de masura se va proceda la :

– emiterea de catre  CEL  a cererii de retragere din exploatare si aducerea acesteia la cunostinta consumatorului ;

– asigurarea de catre CEL a formelor organizatorice (emitere AL, consemnare in registrul ITI-PM sau semnarea registrului de tura de servire operativa)

– se autorizeaza personalul OD ________, ca atunci cand nu exista la consumator personal de specialitate energetica sau echivalenta , sa ia toate masurile tehnice de electrosecuritate necesare efectuarii lucrarilor la grupul de masura in conditiile prevazute de normele de protectia muncii;

– pentru deschiderea STE/STEPno___________________   va fi anuntat dispeceratul cu autoritate de decizie asupra STE/STEPno_________________  . Se va avea in vedere descarcarea in prealabil de sarcina a transformatorului prin manere in cutia generala de distributie 0.4 kV.

 

2.10) Personalul  CEL .si al consumatorului au obligatia ca la manevrarea STE/STEPno________________   sa monteze indicatoare de securitate cu caracter de informare / interzicere atunci cand normele de protectia muncii impun acest lucru. Se interzice ferm personalului celeilalte unitati sa neglijeze semnificatia indicatoarelor sau sa le demonteze. De asemenea se interzice personalului partilor sa modifice masurile de creare a zonei de lucru luate de parteneri.

 

2.11) OD ________ va executa lucrari in instalatiile de medie tensiune din gestiunea proprie. Avand in vedere numarul mare de consumatori proprietarii de retele electrice de 20 kV racordate la axul LEA. 20 kV, ale caror interese, practic nu pot fi sincronizate, OD ___________ va decide in functie de necesitatile de mentenanta ale LEA. 20 kV datele si duratele lucrarilor necesare, informand consumatorii in prealabil, de cate ori este posibil si urgenta o permite, despre programul intreruperilor.

 

2.12) Consumatorul are obligatia de a exploata si intretine instalatiile proprii in conformitate cu prescriptiile si normativele in vigoare, conform art. 8 , alin. b din HG 1007/2004.

 

2.13) In cazul in care OD ___________ constata exploatarea de catre consumator a instalatiilor sale intr-o stare tehnica necorespunzatoare, va depune o sesizare scrisa consumatorului, prin care il solicita sa participe la intocmirea unui program de lucrari in vederea readucerii instalatiilor la conditiile tehnice de functionare normala.

 

2.14) Prin prezenta consumatorul se obliga sa contracteze si sa execute, in termenul stabilit de OD  ________, cu unitati specializate, lucrarile necesare.

 

2.15) In cazul in care gestionarul instalatiei refuza sa participe la intocmirea programului de lucrari propuse, sau nu respecta termenul stabilit de OD  ________, dupa o preavizare de 5 zile, OD  ________ va intrerupe furnizarea de energie consumatorului.

  3) RASPUNDEREA JURIDICA A PARTILOR 

3.1) OD ________ raspunde pentru pagubele constand in avarierea instalatiilor si nelivrarea de energie consumatorilor, atunci cand acestea se intampla din vina personalului propriu.

 

3.2) Consumatorul raspunde pentru pagubele constand in nelivrarea energiei electrice, avarierea instalatiilor sale, ale OD ________ si ale altor consumatori, in cazul in care acestea se produc din vina personalului propriu.

            In cazul in care pagubele au fost produse de terti (persoane juridice sau persoane fizice straine), prin avarierea instalatiilor consumatorilor, acesta are responsabilitate juridica si obligatia de a actiona tertii pentru acoperirea pagubelor direct de la ei.

 

3.3) In cazul aparitiei unui incident in instalatiile electroenergetice ale OD ________ si daca in urma manevrelor de izolare a defectului, se constata ca incidentul a fost cauzat de defectiuni in instalatiile gestionarului, acesta are obligatia de a suporta costul remedierii si al cheltuielilor de deplasare si manevre ale personalului de interventie al furnizorului, conform Legii 13/2007 , HG 1007/2004 , art. 191-193.

           

Gestionarul instalatiei se angajeaza sa participe operativ, la solicitarea OD _____________, la intocmirea unui proces verbal de constatare, in care se va specifica instalatia defecta care a produs incidentul, in gestiunea cui se afla, echipamentele deteriorate, etc. Procesul verbal poate contine si angajamentul gestionarului de a plati cheltuielile de deplasare si de remediere, pe baza comenzilor interne, fiselor de incident si de echipament deteriorat, intocmite de OD ___________, indicand contul si banca din care se va face decontarea.

           

In conformitate cu PE 117/92 si PE 118/92, DED(L) ________ are obligatia sa inregistreze riguros, cronologic, toate manevrele si evenimentele din reteaua de 20 kV din autoritatea sa de decizie.

 

Prin urmare, se convine prin prezenta ca invocarea notelor informative in caz de incident, intocmite de DED(L) si prezentate in fisa de incident, constituie dovada de necontestat pentru producerea si localizarea incidentelor, referitor la cele cu cauze in instalatiile consumatorilor si pentru care OD ___________ va recupera daune conform Legii 13/2007 , HG 1007/2004 , art. 191-193.

 

In consecinta, in cazul incidentelor in instalatiile OD ________ cu cauze in instalatiile consumatorului, ce nu au fost urmate de deteriorari de echipamente, OD ________va recupera cheltuielile de deplasare si manevre pe baza unui deviz si a fiselor de incident si de echipament deteriorat.

 

3.4) In cazul in care gestionarul instalatiei a inchiriat punctele de consum altei unitati, OD ________ va recupera cheltuielile legate de incidente de la gestionarul instalatiei, iar acesta din urma va recupera aceste cheltuieli de la unitatile carora le-a inchiriat punctele de consum.

 4)      DISPOZITII FINALE 

4.1) Consumatorul nu poseda grup electrogen

           

4.2) Consumatorul are obligatia sa dimensioneze / regleze protectiile PTA _____________ cod ________________ in conformitate cu normativele tehnice in vigoare si corelat cu puterea nominala si sarcina transformatorului.

 

4.3) OD ________ nu executa lucrari de reparatii la transformatoarele defecte din gestiunea consumatorului aceste lucrari putandu-se executa cu alte unitati specializate (RETRASIB Sibiu, TMC Filiasi, etc).

 

4.4) OD  _________nu executa lucrari de remediere a defectiunilor din instalatiile de J.T. interioare, ale consumatorului.

 

4.5) Raspunderea pentru respectarea normelor de protectia muncii la executarea lucrarilor in instalatiile proprii, din aval de punctele de delimitare a gestiunii revine personalului consumatorului.

 

4.6) Persoanele care incalca in mod voit sau din culpa prevederile prezentei conventii isi asuma raspunderea penala a consecintelor faptelor sale.

 

4.7) Persoanele implicate in aplicarea prezentei conventii au obligatia, in conf. cu art. 45 din ISPM 1/2007, de a semnala sefilor directi si elaboratorilor, orice neconcordanta intre conventie si situatia din teren sau normele in vigoare la momentul respectiv.

 

4.8) Prezenta conventie are valabilitate de un an si se va prelungi de la sine atata timp cat nu apar schimbari referitoare la structura si gestiunea instalatiilor, aparitia grupurilor electrogene, etc. In caz contrar se va reactualiza din initiativa oricareia dintre partile semnatare.

 

4.9) Litigiile cu privire la calitatea parametrilor energiei electrice furnizate, cat si cu privire la durata intreruperilor, se rezolva in conformitate cu prevederile contractului de furnizare.

 

4.10) In TABELUL 1 A, este prezentat personalul OD ________ autorizat sa dispuna / sa coordoneze manevre, sa aprobe cererile de oprire si sa execute manevre. In TABELUL 1B este nominalizat personalul consumatorului imputernicit cu atributiuni de admitent, executanti de manevre in instalatiile electrice proprii de medie tensiune.

 

4.11) Telefoane utile:

– +OD ___________ : 

– DED (L) _________:

– C.EL

– Consumator __________________                    Fax __________________      

 

4.12) Prezenta conventie a fost inregistrata la OD ___________ cu nr. _________________ si la consumator cu nr. ___________________ fiind intocmita in 4 exemplare distribuite astfel:

         1 la consumator

         1 la C.EL..

         1 la DED(L) ________

         1 anexa la contractul de furnizare ee

 

4.13) ISPM 1/2007 reprezinta adaptarea Normei specifice de protectie a muncii pentru transpoprtul si distributia energiei electrice N65/2002 ca instructiune proprie de protectia nuncii valabila in cadrul OD ___________si in relatia cu clientii si constructorii OD. ISPM 1/2007 a fost pusa la dispozitia partenerului de conventie pentru instruirea personalului propiu.

 

4.14) Alte mentiuni:

O abordare sistemică a instalaţiilor de legare la pământ

03/12/2007

Va recomand un articol interesant pe site www.lpqi.com, urmand link-ul alaturat: http://www.lpqi.com/lpqi_archive_contribute//Articolul6-1.pdf?6045/1112977167_404_404_CONTRIBUTE_PATH_Articolul6-1.pdfputeti citi :

Legarea la pământ & CEM

O abordare sistemică a instalaţiilor de legare la pământ

Reyer Venhuisen

KEMA T&D Power

acest articol este disponibil in limba romana prin efortul SIER. In pagina respectiva veti descoperi mai multe titluri foarete interesante

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru calcul şi proiectare

03/12/2007

Va recomand un articol interesant pe site www.lpqi.com, urmand link-ul alaturat

http://www.lpqi.com/lpqi_archive_contribute//Articolul6-3-1.pdf?6045/1112977305_566_566_CONTRIBUTE_PATH_Articolul6-3-1.pdf

puteti citi:

Legarea la pământ & CEM

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru

calcul şi proiectare

Prof Henrzk Markiewicz & Dr Antoni Klajn

Wroclaw Universitz of Technology

 acest articol este disponibil in limba romana prin efortul SIER. In pagina respectiva veti decoperi mai multe titluri foarte interesante.

 

SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECTELOR DE IZOLATIE IN RETELELE DE MEDIE TENSIUNE (SALDI)

02/12/2007

SCG si CS 2006    INTRODUCERESistemul automat pentru localizarea defectelor de izolaţie în reţelele de medie tensiune permite vizualizarea pe monitorul unui calculator, amplasat în camera de comandă a dispecerului  energetic, a traseului curentului de defect aproape imediat după producerea incidentului. Aceasta presupune existenţa în anumite puncte din reţea a unor indicatoare de defect racordate la un sistem GSM de comunicaţie cu punctul central de dispecer. Sistemul  depisteaza selectiv cablurile defecte, racordate la posturile de transformare sau punctele de alimentare din retelele de medie tensiune. 1. CONSIDERAŢII GENERALEAsigurarea gradului de continuitate în alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, prevazuta în clauzele contractuale, nu  poate fi concepută fără existenţa unui sistem de monitorizare a reţelelor electrice de distributie. Reducerea daunelor, ca urmare a întreruperilor în alimentarea cu energie electrica, depinde în principal de promptitudinea cu care se pot obţine informaţii credibile cu privire la locul de producere a unui defect de izolatie în reţea. Aceste informaţii sunt cu atât mai utile cu cât sunt obţinute mai aproape de momentul defectului.Monitorizarea traseului curentului de defect este o soluţie  puţin valorificată dar reprezintă o componentă esenţială, alături de automatizarea distribuţiei, în sistemul general de conducere şi supraveghere SCADA a proceselor energetice.Informaţiile privind zona afectată de defect este de o importanţă majoră în efortul energeticienilor de a abandona metoda « încercarii şi erorii ».Metoda actuală de depistare a locului defect este greoaie, presupune întreruperi repetate şi de lungă durată, deplasări ale echipelor de intervenţie, consumuri mari de carburant, uzură prematură a întreruptoarelor şi a reţelelor.Monitorizarea curentului de defect are ca finalitate vizualizarea pe monitorul unui calculator, amplasat în camera de comandă a dispecerului energetic, a traseului curentului de defect, la scurt timp după producerea incidentului.În intervalul de timp de la momentul producerii defectului de izolaţie şi până la deconectarea prin protecţie a liniei electrice în cablu, indicatoarele de defect amplasate în posturile de transformare  sesizează situaţiile în care curentul pe linia de medie tensiune în cablu, în punctul monitorizat, depăşeşte valoarea de prag setată. Într-un interval de timp de maxim 20 de secunde din momentul declanşării liniei cu defect, toate indicatoarele de defect care au sesizat depăşirea pragului de curent setat vor comunica prin SMS cu punctul central de monitorizare. După finalizarea transmiterii informaţiilor de la indicatoarele de defect din teren câtre  punctul central de monitorizare, calculatorul identifică în baza de date linia afectată de defect, ataşează  informaţia corespunzătoare fiecărui post de transformare din linie şi afişează pe monitor linia în cauză colorată în roşu de la sursă şi până la ultimul indicator de defect care a sesizat defectul.Totodată, calculatorul afişează explicit un mesaj scris în care se precizează tronsonul de cablu defect şi manevrele necesare pentru izolarea defectului şi realimentarea tronsoanelor sănătoase. 

2. PREZENTAREA SISTEMULUI

Sistemul automat pentru localizarea defectelor de izolaţie în reţelele de medie tensiune în cablu, scris in continuare SALDI, se compune din următoarele echipamente:·        unităţi locale de identificare, comunicare si semnalizare defect (UL)·        unitatea punct central monitorizare (UPC) 2.1 Unitatea localaUL se amplaseaza in interiorul posturilor de transformare in cabina de zid, pe peretele exterior – fata al celulei de medie tensiune, fiind alcatuita in principal dintr-un indicator de defect, un bloc cu microcontroller si un telefon GSM.

saldi fg1

 Indicatorul de defect (ID)  este conceput sa funcţioneze cu precădere în reţelele în care tratarea neutrului se face prin rezistor, caz în care sunt sesizate toate tipurile de defect. În cazul în care neutrul reţelei este compensat prin bobină sau izolat pot fi semnalizate numai defectele polifazate şi dublele puneri la pământ.Traductorul de câmp magnetic se montează în interiorul celulei, la o distantă mai mare de 40 cm de barele de medie tensiune. Criteriul de recunoaştere a regimului de defect este mărimea curentului de defect, semnificativ mai mare decât valoarea maximă a curentului de sarcină.Sistemul permite semnalizarea distinctă a două praguri de curent, primul cuprins între 100-400A şi al doilea cuprins între 600-1200A, independent. Starea de funcţionare normală a liniei este recunoscută prin urmărirea prezenţei tensiunii de 220V – 50Hz din postul de transformare, tensiune care constituie totodată şi sursa primară de alimentare a GSM-ului. Daca există suspiciuni, operatorul dispecer poate în orice moment să interogheze microcontroller-ul unei unităţi locale privind prezenţa sau lipsa tensiunii de 0,4kV în postul de transformare, cât şi data, ora şi treapta de curent a ultimului eveniment înregistrat – în ipoteza în care SMS-ul transmis nu a fost recepţionat de punctul central. 

 SALDI fg2

Figura 2. Schema bloc şi elementele funcţionale ale indicatorului de defect

 Afişarea traseului curentului de defect pe monitorul calculatorului de la punctul central de dispecer are loc după un interval de timp de cel mult 20 de secunde de la activarea semnalizării optice şi acustice locale în fiecare post de transformare aflat pe traseul curentului de defect.Indicatorul de defect permite reglajul sensibilităţii stabilindu-se astfel nivelul celor două praguri de curent la care semnalizarea optică locală şi de la punctul central de dispecer devine activă. Blocul de sesizare a regimului de defect (BS) este alcătuit din trei traductori de câmp magnetic cu sensibilitate reglabilă liniar, amplasaţi într-o carcasă tubulară ecranată la câmpul electric. Traductorii sunt acordaţi pe frecvenţa 50 Hz pentru evitarea efectelor armonicilor superioare. Amplasarea BS în celulă permite poziţionarea fiecărui traductor de câmp magnetic în dreptul unei bare (faze), la o distanţă ce poate varia între 40 si 90 cm. Cei trei traductori vor furniza trei semnale proporţionale cu valoarea intensităţii câmpului magnetic în punctul de amplasare a fiecăruia.Blocul de amplificare (BA) va prelua cele trei semnale care vor fi amplificate individual. La ieşirea blocului BA se va regăsi semnalul cu cel mai mare nivel.Blocul comparator de nivel (BC)  compara valoarea semnalului cu un prag prestabilit.Blocul de semnalizare (BS) asigură semnalizarea optică locală a depăşirii unui nivel de curent prestabilit.Activarea semnalizării în cazul producerii unui defect care generează un curent <600 A necesita realizarea simultană a trei condiţii:·        creşterea curentului pe una sau mai multe faze, peste valoarea de prag prestabilita cuprinsa intre 100 si 400A·        linia sa fie pusă în funcţiune cu cel puţin 2 secunde înainte de apariţia defectului, condiţie necesară pentru a desensibiliza indicatorul de defect în raport cu valorile mari de variaţie ale curenţilor de magnetizare ce apar în momentul punerii liniei electrice sub tensiune·        dispariţia  tensiunii din postul de transformare, simultan cu dispariţia semnalului de defect sau la cel mult 0,5 secunde.Activarea semnalizării optice a indicatorului de defect coincide cu activarea intrării nr.2 a microcontroller-ului, care va genera transmiterea SMS-ului la punctul central cu mesajul „curent de efect nivel II la postul de transformare..…”.Activarea semnalizării în cazul producerii unui defect care generează un curent >600 A nu este condiţionata de restricţia ca linia să fie pusă în funcţiune cu cel puţin 2 secunde înainte de apariţia defectului.În cazul în care linia este conectată direct pe defect, simpla depăşire a pragului setat de peste 600 A conduce la activarea semnalizării optice locale a blocului BS1 şi transmiterea unui SMS la punctul central cu mesajul „curent de defect nivel I la postul de transformare..…”.Criteriile de setare a nivelelor de curenţi la care are loc activarea semnalizării sunt:·        nivelul setat al blocului comparator BC2 să fie mai mare decât cel mai mare curent de sarcină·        nivelul setat al blocului comparator BC1 sa fie mai mare decât valoarea maxima a curentului de conectare a porţiunii de linie din aval de detectorul de defect respectiv , în lipsa unui defect pe această porţiune. O valoare de setare a blocului comparator BC1 mai mică de 600 A implică riscul de a semnaliza, local şi la dispecer, la conectarea unei linii cu curent de magnetizare importantDupă eliminarea defectului şi repunerea cablului  sub tensiune, semnalizarea optică locală se anulează automat după 10 secunde. În tot acest interval de timp indicatorul este activ.Dacă repunerea sub tensiune a liniei (a postului de transformare) nu este posibilă, indicatorul va semnaliza local un interval de maxim 2 ore după care se va reseta automat.O a treia posibilitate de anulare a semnalizării locale este prin apăsarea unui buton de reset local.Din punct de vedere energetic ID este alimentat de la o sursă electrochimică capabilă sa îi asigure o autonomie de minim 3 ani. Consumul este de 1,2 mA pe perioada semnalizării optice şi devine nul în momentul reapariţiei tensiunii în postul de transformare. Principalele caracteristici tehnice ale ID :·        Sensibilitatea circuitului de detectare a curentului de defect 100-1200 A, reglabila liniar.Domeniul recomandat de reglare a sensibilităţii ID:100 – 250 A pentru nivelul II de semnalizare600 – 1000 A pentru nivelul I de semnalizare·        Semnalizare optică locală·        Afişarea pe monitorul unităţii centrale a tronsonului de cablu afectat de incident·        Timp de comutare a semnalizării: 10 ms pentru 1,1 Iprag reglat,  1000 ms pentru Iprag reglat·        Timp de anulare a semnalizării: 10 sec de la revenirea tensiunii de serviciu pe linia în cablu monitorizată·        Consum maxim în regim de semnalizare din sursa electrochimică:  1.2 mA·        Durata minimă în regim de semnalizare a sursei electro-chimice: 3 ani (»200 ore de întrerupere a tensiunii în postul de transformare·        Fiabilitate în funcţionare la temperaturi cuprinse între –250C si +500C, umiditate maximă de 100%·        Fără mentenanţă·        Montaj simplu·        Nu influenţează nivelul de izolaţie al celulei de medie tensiune pe care se montează·        ID permite testarea locală cu ajutorul unui tester portabil·        Pentru a nu se realiza acţionari false, pentru curenţi de defect mai mici de 600 A, activarea semnalizării este condiţionata de existenta prezenţei tensiunii cu cel puţin 2 secunde înainte de defect şi dispariţia acesteia simultan cu defectul sau la un interval de maxim 0,5 secunde de la anularea curentului de defect 2.2. Unitatea punct central de monitorizare (UPC)

Unitatea de punct central monitorizare are ca şi configuraţie un calculator dedicat şi un sistem de comunicaţie GSM.

Software-ul de dispecerizare dispune de un mod stand-by în care aşteaptă fie apariţia evenimentelor, fie acţiunea operatorului de interogare  a unităţilor locale, afişând în permanenţă schema monofilară asistată , cu indicarea parcursului curentului de defect şi a tronsonului de instalaţie defectă, dacă este cazul. La apariţia evenimentelor (SMS), modulul software de comunicaţie interoghează modemul GSM şi descarcă evenimentele. Acestea sunt identificate ca şi sursă de provenienţă, cât şi ca semnificaţie a evenimentului care a declanşat alarma. Operatorul de dispecer  este avertizat optic şi sonor, iar schema monofilară este actualizată corespunzător cu informaţii despre parcursul curentului de defect. Traseul curentului de defect este marcat pe schema monofilară printr-o linie roşie .

Sistemul SALDI poate prelucra automat informaţiile primite de la traductoarele de defect indicând tronsonul de reţea avariat sau poate realiza, la solicitarea operatorului dispecer, consultarea anumitor indicatoare de defect. Funcţia de consultare manuală a stării indicatoarelor de defect este utilă pentru cazurile în care nu toate SMS-urile sunt recepţionate la punctul central.

Costurile de exploatare ale unui sistem bazat pe mesaje SMS sunt scăzute deoarece aceste mesaje sunt transmise numai în situaţiile de defect . Funcţie de opţiunea beneficiarului, sistemul poate asigura şi o monitorizare a accesului în posturile de transformare, îmbunătăţindu-se astfel gradul de securizare a unor instalaţii importante pentru sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Sistemul asigură protecţia totală a personalului prin modul de prelevare a informaţiei privind curentul primar de defect, traductorul de câmp magnetic fiind izolat şi la o distanţă   apreciabilă de barele de medie tensiune.

SALDI asigura avantaje importante in exploatarea retelelor electrice. Astfel, prin folosirea sistemului automat pentru localizarea defectelor se realizeaza :·        depistarea rapida si simpla a tronsonului defect·        realimentarea rapidă a consumatorilor·        reducere importantă a solicitărilor întreruptoarelor şi a linilor prin eliminarea conectărilor pe defect necesare pentru căutarea punctului de defect. Se renunţă astfel la metoda traditională de cautare prin conectarea pe defect.·        economie de combustibil şi timp·        folosirea eficienta a personaluluiSALDI este destinat liniilor electrice in cablu cu tensiunea 6-35kV şi poate fi utilizat în cazul :

·        liniilor radiale

·        liniilor cu neutrul legat direct  la pământ

·        liniilor cu neutrul tratat prin rezistor

·        liniilor cu neutrul izolat – va detecta numai defectele între faze sau dublele puneri la pământ

·        liniilor cu neutrul tratat prin bobină – va detecta numai defectele între faze sau dublele puneri la pământ

·        celulelor închise sau deschise cu pod de bareAplicabilitatea SALDI poate fi extinsă şi la reţelele de medie tensiune aeriene, cu următoarele modificări:·        traductorul de câmp magnetic este alcătuit din două bobine ortogonale pentru prelevarea de informaţii atât despre componenta orizontala cât şi despre componenta verticală a intensităţii câmpului magnetic în punctul de amplasare a traductorului (2-3 m de coronamentul  LEA).·        Montarea pe stâlpul LEA a unui reductor de tensiune care să constituie sursa de tensiune operativă pentru alimentarea GSM-ului şi totodată să ofere informaţii privind prezenţa tensiunii pe linia electrică aeriană.Ca şi sistemul automat pentru depistarea defectelor dedicat liniilor electrice în cablu, sistemul dedicat liniilor electrice aeriene funcţionează la aceeaşi gama de defecte.SALDI asociat sistemelor de automatizarea distributiei (SAD) vine sa redefineasca atat relatia cu clientii distribuitorilor de energie cat si modul in care se face in acest moment exploatarea retelelor electrice de medie tensiuneSALDI are la baza un brevet de inventie al ing Calugaru Stefan nr 118494 obtinut pentru semnalizatorul optic de avarii, in retelele electrice de medie tensiune, cu neutrul tratat prin rezistenta. Realizarea unei cai de comunicatii intre traductor si punctul central a deschis calea de realizare a unui sistem performant de localizarea defectelor in retelele de medie tensiune. Conditiile deosebit de simple si sigure de montaj sporesc aplicabilitatea SALDI.Aplicatia in acest moment este experimentata pentru retele in cabluri. O zona urbana de retea cu cca 300 de posturi s-ar putea moderniza la cu costuri rezonabile in cca 2-3 luni integrandu-I cele doua sisteme SAD si SALDI. Rezultatele vor fi spectaculoase ele vor fi sesizate in egala masura de cliecti si de personalul propiuClientii vor constata reducerea semnificativa a duratei de realimentare in cazul incidentelor precum si rarirea acestora . Personalul propiu va realiza inca de la primele contacte cu SAD si SALDI ca realizeaza performante care pana realizarea acestor investitii le ereau inccesibile: eficacitate remarcabila in depistarea tronsonului de retea defect simultan cu imbumatatirea conditiilor de securitatea muncii.In scurta vreme se vor face simtite si efectele finciare constand in cresterea energiei livrate clientilor si scaderea costurilor de mentenanta asociata reducerii solicitarilor retelelor electrice.Pe langa prezentarea unor preocupari si realizari propii mesajul autorilor este ca imbunatatirea performantelor in distributia energiei electrice este inca posibila intr-un mod spectaculos. Pentru aceasta trebuie sa cautam neincetat idei noi pe care sa le aplicam in practica beneficiind din plin de suportul tehnologic al industriei anilor 2005.

Sistemul supus dezbaterii in prezenta lucrare SALDI, precum si cel complementar amintit SAD, in mod sigur sunt perfectibile.SALDI si SAD sunt direct aplicabile ceea ce este un lucru remarcabil deoarece se poate beneficia imediat de toate avantajele lor. Aplicarea practica asigura o solida platforma pentru fundamentarea imbunatatirii acestor sisteme.

Lucrarea a fost prezentata de autori: ing Calugaru Stefan si Ing Stoian Constantin la Conferinta de Calitaea Eneriei Electrice CEE 2005 de la Targoviste

Automatizarea distributiei noi frontiere

02/12/2007

SGC 2002   Automatizarea distributiei in unele zone de retea este o realitate palpabila care produce efecte benefice deja de ani buni. Exista zone de retea in care s-a atins densitatea optima de echipamante de comutatie telecomandate.

                     Apar instalatii finantate pe taxa de racordare care includ, cu acceptul clientului platitor, echipamente telecomandate. S-a trecut de ceva timp de la ideea ingusta de sacrificare a zonelor cu probabilitate de defect. Acum arhitectura sistemelor de automatizarea distributiei (SAD) este complexa si care confera flexibilitate admirabile  schemele arborescente cu bulari multiple ale LEA/LES 20 kV.

                  Aceasta flexibilitate a retetelor buclate, puternic arborescente, in absenta SAD, era mai intai un cojmar in faza de depistare clasica a tronsonului defect. Doar dupa depistarea defectelor se punea problema realimentarii tronsoanelor sanatoase. Adeseori se renunta cu buna stiinta la realimentare pentru ca manevrele durau prea mult si in plus de regula trebuiau facute de acelasi personal care trebuia sa elimine si defectiunea care a generat defectul.  Acum lucrurile se rezolva parca de la sine. In timpul derularii incidentelor tronsoanele depistate sanatoase sunt imediat realimentate din eventualele surse de rezerva accesibile prin telecomanda.

                  Am urmarit atent dezvoltarea SAD si am militat cativa ani buni pentru dezvoltarea acestui nou instrument. Exista inca la cca 10 ani de experienta zone de retea incremenite in trecut unde preocuparile pentru nou au fost la fel de modeste ca si realizarile. In alte zone de retea s-a excelat in teoretizare si nu s-a mai ajuns la realizari practice mai deloc. La polul opus exista zone de retea in care SAD reprezinta solutia viabila prin care operatorii de distributie pot tine pasul cu indicatorii de performata impusi de ANRE si asteptati de clienti

                  In aceasta sectiune imi propun sa concentrez cateva articole prin care sa punctez stadiul in care s-a ajuns cu dezvoltarea automatizarii distributiei. Consider ca merita sa acordam atentie urmatoarelor aspecte:

  • volumul de aparate de comutatie  telecomandate

  • arhitectura SAD privita din pdv al principiilor de alegere a locului ehipamentelor telecomandate in retea si consecintele asupra modului de exploatare a RED

  • implicatii asupra activitati treptelor de dispecer care au si sarcini de executant de manevre prin SAD

  • analiza informatiilor operative si alarmelor pe care trebuie sa la genereze SAD la punctul central

  • canale de comunicatie intre echipamentele telecomandate si punctul central. Consecintele intreruperii comunicatiilor asupra activitatii de distributie. Modaliati de imbunatatire a comunicatiei intre punctul central SAD si ecchipamentele telecomandate

  • analiza incidentelor in RED utilizand informatiile oferite de SAD

  • selectivitatea protectiilor in RED cu echipamente telecomandate

  • identificarea de noi frontiere, de noi obiective de dezvoltare a SAD. Pentru a nu lasa doar un enunt sec ma gandesc la doua aspecte importante:urmarirea traseului curentului de defect si  valorificarea informatiilor pentru depistarea tronsonului defect, respectiv dezvoltarea software la punctul central astfel incat sa monitorizeze functionarea SAD si sa ofere rapoarte de exploatare care sa valorifice istoricul atat pentru fiecare echipament in parte cat si pentru zona de retea.

  • drumul SAD care SCADA

  • implicatiile dezvoltarii SAD asupra competentelor/meseriilor necesare pentru intretinerea lui

  • legatura SAD/SCADA cu CALL Center si cu formatiile de servire operativa

                Cred ca ati obsevat ca m-am cenzurat si nu am facut nominalizari. Dar evident ca nu se va putea dezdate subiectul fara a face cel putin identificarea in mare a regiunilor in care SAD este dezvoltat si implicit a furnizorilor competitivi in acest domeniu.

Raspunsuri la chestionarele test din legislatie

02/12/2007

SGC 2002    Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          Raspunsuri

CHESTIONAR TEST 1

privind legea protectiei civile Legea 481/8.nov.2004

  

1          a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

2                    b

3                    a, b, c, d, e, f, g, h

4                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q,

5                    b

6                    c

7                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

8                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m

9                    a, b, c, d

10                b, c

11                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r

  CHESTIONAR TEST 2privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor

aprobate prin Ordinul 163/28.02.2007


 

1        a

2        b, c, d, e, f, g, h, I

3        b

4        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n

5        a, b

6        a

7        a, b, c

8        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j

9        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s

10    a, b, c, d, e, f

11    a, b, c, d

12    a, b

13    a, b, c, d, e, f, g

14    a, b, c

15    a

16    b

17    a

18    a, b, c, d, e

19    a

20    b

21    a

22    a

23    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

24    a, b, c, d, e

25    a, b

26    a,b,c;

27    a, b, c, d, e, f, g;

28    a, b;

29    a, b, c, d, e, f, g, h

30    a

31    a, b, c

32    a

33    a


 

  
 CHESTIONAR TEST 3HGR 1452/2006 privind  normele metodologice de aplicare a prevederilorlegii securitatii si sanatatii in munca   

1                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s,t u, v

2                    a, b, c, d

3                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s,t u, v, x, y, z, a1, b1, c1, d1, e1, g1

4                    a, b

5                    a, b, c, d, e, f, g, h

6                    a, b, c

7                    a, b

8                    a, b

9                    a, b, c

10                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

11                a, b, c

12                a, c, e

13                a, b, c, d

14                a, b, c, d

15                a, b, c, d, e

16                a, b

17                a, b, c, d, e, f, g

18                d

19                a, b, c, d, e

20                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

21                b

  CHESTIONAR TEST 4

Legea securitatii si sanatatii in munca


 

  1. c
  2. d, e
  3. b
  4. b
  5. a, b, c
  6. c
  7. c
  8. a
  9. b, c
  10. b
  11. c
  12. c
  13. a, b, c, d, e
  14. a, b
  15. a, b, c, d, e, f, g, h, I
  16. a
  17. a, b, c
  18. a, b, c, d
  19. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q
  20. a, b, c, d


 


  CHESTIONAR TEST 5

Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

  1. a
  2. a
  3. b
  4. d
  5. c
  6. c
  7. a
  8. a
  9. a
  10. a, b, c, d, e, g, h,
  11. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r
  12. a
  13. a, b, c, d, e
  14. a, b, c, d, e, f, g
  15. a, b, c, d, e
  16. a, b, c, d, e, f, g
  17. a
  18. a
  19. a
  20. a

CHESTIONAR TEST 6

 Referitor HGR 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca  


 

  1. a
  2. a, b, c, d, e
  3. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j
  4. a, b, c
  5. a, b, c, d
  6. b
  7. a, b
  8. a, b, c
  9. a
  10. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q
  11. a, b, c, d, e
  12. a, b, c
  13. a, b, c, d, e, f, g, h, i
  14. a, b, c, d, e, f
  15. a, b, c, d, e, f, g
  16. a
  17. a,c, d
  18. a, b, c, d, e, f, g, h, i
  19. b
  20. a,b
  21. a, b
  22. a,b
  23. a, b, c
  24. a, b
  25. a, b, c, d
  26. a, b, c
  27. b
  28. a, b, c
  29. a, b, c, d, e

CHESTIONAR TEST 7HGR 1028/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 

  1. a, b, c, d, e, f
  2. a
  3. a, b, c, d, e, f
  4. a, b, c, d
  5. a, b, c, d, e, f
  6. a, b, c
  7. a, b

 CHESTIONAR TEST 8HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in muncapentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelorindividuale de protectie la locul de munca 

  1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j
  2. a
  3. a, b, c, d
  4. c
  5. a
  6. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r
  7. c
  8. a
  9. a
  10. a

  CHESTIONAR TEST 9 HGR 971/2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca  1.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l2.      b3.      c4.      a, b5.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n6.      a, b, c7.      a8.      a, b9.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

02/12/2007

SGC 2002     Recomand   lecturarea articolului  https://stoianconstantin.wordpress.com/2007/12/02/asupra-nevoii-de-instruire-la-schimbarea-legislatiei/  pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          

Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenumele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 9 

HGR 971/2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

  1)      Validati titlurile care definesc structura HGR 971/2006 :

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatii generale

c)      Informarea si instruire lucratorilor

d)      Dispozitii finale si tranzitorii

e)      Cerintele minime generale privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

f)        Cerinte minime privind panourile de semnalizare;

g)      Cerintele minime privind semnalizarea pe recipiente si conducte;

h)      Cerinte minime privind identificarea si localizarea echipamentelor destinate prevenirii si stingerii incendiilor ;

i)        Cerinte minime privind semnalizarea obstacolelor si a locurilor periculoase si pentru marcarea cailor de circulatie ;

j)        Cerinte minime privind semnalele luminoase ;

k)      Cerinte minime privind semnalele acustice ;

l)        Cerinte minime privind gesturile-semnal ;

m)    Cerinte minime privind frecventa si durata pauzelor de lucru ; 

2)      In situatia in care in  HGR 971/2006  exista cerinte mai restrictive decat cele stipulate in Legea 319/2006 care se aplica ?

a)      cele din Legea 319/2006 ;

b)      cele din HGR 971/2006 ;

c)      amandoua ; 

3)      Cand se utilizeaza semnalizarea de securitate si/sau de sanatate in munca ?

a)      cand e cazul

b)      preventiv

c)      atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice si/sau organizatorice ; 

4)      Enumerati modalitati de semnalizare se securitate si sanatate in munca .

a)      semnalizare permanenta

b)      semnalizare ocazionala

c)      semnalizari preventive
 

 5)      Care sunt expresiile explicitate in HGR 971/2006 ?

a)      semnalizare de securitate si/sau de

b)      semnal de interzicere

c)      semnal de avertizare

d)      semnal de obligativitate

e)      semnal de salvare sau de prim ajutor

f)        semnal de indicare

g)      panouh)      panou suplimentar

i)        culoare de securitate

j)        simbol sau pictograma

k)      semnal luminos

l)        semnal acustic

m)    comunicare verbala

n)      gest-semnal 

6)      Care este semnificatia culorii rosii  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de interdictie

b)      pericol alarma

c)      materiale si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor ;

d)      pauza de lucru . 

7)      Care este semnificatia culorii galben  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de avertizare

b)      pauza de lucru  

8)      Care este semnificatia culorii albastru   de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de obligatie

b)      semnal aleatoriu 

9)      Care este semnificatia culorii verde de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de salvare sau de prim ajutor;

b)      situatie de securitate

c)      green peace . 

10)  Care sunt cerintele cod care trebuiesc utilizate in comunicarea verbala sau asociat cu gesturile-semnal ?

a)      start – pentru a indica inceperea comenzii ;

b)      stop – pentru a intrerupe sau termina o miscare ;

c)      opreste – pentru a opri operatiunea ;

d)      ridica – pentru a ridica o greutate ;

e)      coboara – pentru a cobora o greutate ;

f)     inainte 

 g)    inapoi

h)    dreapta

i)      stanga

j)        pericol – pentru a solicita oprirea de urgenta;

k)      repede – pentru a accelera o miscare,din motive de securitate                                                     

Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei  http pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog 

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare                                                            

Numele si prenumele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

    1)       Bifati titlurile principale din HGR 1048/2006

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatiile angajatorilor

c)      Prevederi genelale

d)      Evaluarea echipamentului individual de protectie (EIP)

e)      Reguli de utilizare

f)        Informarea,consultarea si participarea lucratorilor ;

g)      Dispozitii finale ;

h)      Evaluarea riscurilor in vederea selectionarii EIP ;

i)        Lista orientativa neexhaustiva EIP

j)        Lista orientativa neexhaustiva a activitatilor si sectoarelor care necesita utilizarea EIP ;

k)      Nomenclator universal minimal de dotare cu EIP ; 

2)       Definitii EIP

a)      Orice echipament destinat sa fie utilizat individual de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-I puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca ;

b)      Hainele de orice fel in special cele din piele sau cauciuc ;

 3)       Ce conditii trebuie sa indeplineasca EIP ?

a)      sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ;

b)      sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ;

c)      sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;

d)      sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ;

e)      sa fie aspectuos ; 

4)       Cu cat trebuie sa contribuie angajatul la suportarea costului EIP ?

a)      cu 50 %

b)      cu 75 %

c)      EIP este pus gratuit la dispozitia fiecarui salariat ; 

5)       Ce obligatii de informare are angajatorul in raport cu riscurile pentru care acorda EIP ?

a)      sa informeze salariatul asupra riscurilor impotriva carora il protejeaza purtarea EIP ;

b)      nu prevede nimic HG 1048/2006 in acest sens ; 

6)       Care sunt riscurile la care EIP pot proteja luctatorul daca EIP este ales corespunzator ?

a)      Caderi de la inaltime ;

b)      Lovituri,taieturi,impact,strivire;

c)      Intepaturi,taieturi,zgarieturi;

d)      Vibratii;

e)      Alunecare , cadere la acelasi nivel ;

f)        Caldura,foc ;

g)      Frig;

h)      Neionizante;

i)        Ionizante;

j)        Pulberi,firbe;

k)      Fum;

l)        Ceata;

m)    Imersii;

n)      Improscare,stropire ;

o)      Bacterii patogene ;

p)      Virusi patogeni ;

q)      Ciuperci generatoare de micoze ;

r)       Antigeni biologici nemicrobieni. 

7)       Lista orientativa si neexaustiva a EIP data in anexa 2 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este obligatorie

b)      este mai mult obligatorie ;

c)      decat orientativad)      este orientativa 

 8)       Lista orientativa si neexaustiva a activitatilor si sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea EIP data in anexa 3 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este orientativa

b)      este obligatorie  

9)       Cand trebuie utilizat EIP ?

a)       cand riscurile nu pot fi evitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,metodele sau procedurile de organizarea muncii ;

b)       ori de acte ori este necesar ; 

10)   Poate fi un EIP utilizat de mai multe persoane ?

a)      DA , daca nu se pot lua masuri de prevenire a problemelor de sanatate sau de igiena;

b)      NU , categoric.

Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

02/12/2007

SGC 2002     Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

           Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare Numele si prenumele___________________Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________    

 CHESTIONAR TEST 

HGR 1028/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

 1)      Care sunt situatiile la care nu se aplica HGR 1028/2006 ?

a)      cabinei soferului sau cabinei de comanda in cazul vehiculelor si masinilor ;

b)      sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de trabsport;

c)      sistemelor informatice destinate in principal utilizarii publice;

d)      sistemelor portabile care nu se utilizeaza in mod prelungit la postul de lucru;

e)      masinilor de calculat ,caselor de marcat si oricarui echipament prevazut cu un mic dispozitiv de afisare sau de masurare a datelor , necesar pentru utilizarea directa a acestui echipament;

f)        masinilor de scris de conceptie clasica , de tipul “masini de scris cu fereastra”

g)      ferestrelor termopan. 

2)      Calculatorul de birou face obiectul HGR 1028/2006 daca este folosit in mod obisnuit pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru ?

a)      da

b)      nu

c)      numai pentru persoanele incadrate pe functie de operator calculator 3)      La ce se refera cerintele monime ?a)      la echipament

b)      la ecran

c)      la tastatura

d)      la masa de lucru

e)      la scaunul de lucru

f)        la mediul de lucru 

4)      Care sunt cerintele minimale pentru scaunul de lucru ?

a)      scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila;

b)      scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala;

c)      spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe veticala ;

d)      un reazem pentru picioare trebuie pus la dispozitia celor care il doresc ;

e)      lucratorul sa-si poata alege culoarea ;

f)        stofa utilizata trebuie sa fie antistatica si aseptica;
 

 5)      Care sunt cerintele minime impuse de GHR 1028/2006 ecranului calculatorului ?

a)      caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite si distincte , de dimensiuni corespunzatoare si cu spatiu suficient intre caractere si intre randuri;

b)      imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila , fara fenomene de scanteiere sau alte forme de instabilitate;

c)      stralucirea si/sau contrastul dintre caractere si fondul ecranului trebuie sa poata fi usor reglat de catre operator si usor de adaptat conditiilor ambiante;

d)      pentru a se adapta nevoilor operatorului , ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat cu usurinta ;

e)      trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru ecran;

f)        ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul;

g)      sa aiba minim 25 toli ;

h)      sa aiba posibilitatea atasarii unei folii transparente in culoarea agreata de lucrator;

 6)      Care sunt cerintele minimale pentru masa de lucru ?

a)      masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta , sa aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului , tastaturii,documentelor si echipamentului auxiliar ;

b)      suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor ;

c)      trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie confortabila; 

7)      Care sunt cerintele minimale referitoare la iluminat ?

a)      iluminatul general si iluminatul local (lampi de lucru) trebuie sa asigure conditii de iluminat satisfacatoare si cu contrast corespunzator intre ecran si mediul inconjurator , tinand seama de tipul de activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului ;

b)      stralucirile si reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munca si a postului de lucru in functie de amplasarea si caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.

c)      Sa existe in toate cazurile iluminat de veghe si iluminat de siguranta;  

Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog           Raspunsurile se gasesc aici.

Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare  Numele si prenulele___________________                                                                           Compartiment________________________                                                                                                             Functia______________________________                                                                                                             Semnatura___________________________                                                                                                             Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

 Referitor HGR 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 

 1)      Care sunt raporturile HGR 1146/2006 si Legea 319/2006  a securitatii si sanatatii in munca ?

a)      modifica legea

b)      abroga legea

c)      completeaza prevederile legii 319/2006

 2)      Care din urmatorii termeni si definitiile lor se regasesc in HGR 1146/2006 ?

a)      echipament de munca – orice masina,aparat,unealta sau instalatie folosita la locul de munca ;

b)      utilizarea echipamentului de munca – orece activitate referitoare la echipamentul de munca , cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea,transportul , repararea,modificarea, intretinerea,inclusiv curatarea lui;

c)      zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acets unui risc pentru sanatatea si securitatea sa ;

d)      lucrator expus – orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoas ;

e)      operator – lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de unca ;

f)        forta majora – factori externi care te afecteaza intempestiv si care nu pot fi influientati; 

3)      Care din urmatoarele capitole/sectiuni/anexe se regasesc in structura HGR 1146/2006 ?

a)      dispozitii generale

b)      obligatiile angajatorului

c)      obligatii generale.Reguli referitoare la echipamentele de munca;

d)      verificarea echipamentelor de munca ;

e)      echipamente de munca cu riscuri specifice.Ergonomia si sanatatea la locul de munca ;

f)        informarea lucratorilor;

g)      instruirea consultarea si participarea lucratorilor ;

h)      dispozitii finale

i)        cerinte minime de securitate si sanatate ;

j)        dispozitii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca ;

k)      utilizarea echipamentelor in zilele de sarbatoare si repaus saptamanal;
 4)      Care sunt obligatiile angajatorului referitor la echipamentele de lucru puse la dispozitia lucratorilor ?

a)      sa corespunda lucrului prestat;

b)      sa fie adaptat scopului urmarit ;

c)      sa poata fi utilizat de lucratori fara a le pune in pericol sanatatea si securitatea ; 

5)      Caror elemente este obligat sa le acorde atentie angajatul la alegerea echipamentelor de munca ?

a)      conditiilor de munca

b)      caracteristicilor specifice ale ecgipamentelor

c)      riscurilor existente la locurile de munca

d)      riscurilor susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca

e)      optiunile lucratorilor fata de uzura morala a sculelor existente in unitate ; 

6)      Care sunt obligatiile angajatorului in situatia in care utilizarea echipamentelor de munca are asociate unele riscuri ?

a)      sa nu cumpere acele echipamente de munca

b)      sa ia masuri corespunzatoare de reducerea riscurilor ; 

7)      Care sunt obligatiile angajatorului in raport cu echipamentele de munca care sunt supuse unor influiente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase ?

a)      unor verificari periodice si,daca este cazul,unor incercari periodice efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale ;

b)      unor verificari speciale,efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale,de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca , cum ar  fi modificari ale procesului de munca , accidente , fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare;

c)      sa cumpere unele noi  neantarziat ori de cate ori este nevoie ; 

8)      Ce informatii trebuie sa contina fisele de lucru referitoare la echipamentele de lucru ?

a)      conditiile de folosire a echipamentelor de munca;

b)      situatiile anormale previzibile;

c)      concluziile care pot fi trase , acolo unde este cazul , din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca ;

d)      producatorul , dealerul si procedura de achizitie publica utilizata la cumpararea echipamentului; 

9)      Este obligat angajatorul sa informeze si sa instruiasca lucratorii privind modul de utilizare corecta a echipamentului de munca si riscurile posibile asociate utilizarii echipamentelor de munca ?

a)      da

b)      nu

c)      este sarcina asociatiilor profesionale
 10)  Enumerati categorii de cerinte minime care se regasesc in anexa 1 la HGR 1146/2006.

a)      referitor la sistemele de comanda

b)      referitor la pornirea ehipamentului

c)      referitor la oprirea echipamentelor

d)      referitor la oprirea de urgenta

e)      referitor la noxe degajate de echipament

f)        referitor la fixarea echipamentelor;

g)      referitor protectia la riscurile de accidente prin contact mecanic

h)      referitor la iluminatul de lucru

i)        referitor zonele calde/reci ale echipamentului

j)        referitor la intretinerea echipamentului

k)      referitor la avertizari

l)        referitor la dispozitivele de separare fata de sursele de energie

m)    referitor riscuri de incendii si explozii

n)      referitor la protectia impotriva electrocutarilor  prin atingere indirecta sau directa

o)      referitor la echipamentele de munca mobile cu sau fara autopropulsie

p)      referitor la echipamentele folosite pentru ridicarea sarcinilor

q)      referitor la instalatiile si echipamentele de munca electrice 

11)  Care sunt masurile impuse de HGR 1146/2006 pentru asigurarea protectiei  impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice ?

a)      persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;

b)      sa nu se produca temperaturi , arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor ;

c)      constructia echipamentelor de munca sa fi adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii ;

d)      persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de echipamentul electric ;

e)      izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunsatoare pentru conditiile prevazute;

f)        echipamentul sa fie de ultima generatie in privinta software utilizat; 

12)  Care sunt cerintele pentru asigurarea protectiei impotriva influientei externe care trebuie satisfacute de echipamentele electrice ?

 a)      sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in  mediul de munca;

b)      sa nu fie influientate de conditiile de mediu , astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca ;

c)      sa nu periclitze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile de suprasarcina;


 13)  Care sunt masurile tehnice care trebuie asigurate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa.
a)      acoperiri cu meteriale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;b)      inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare

c)      ingradiri

d)      protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;

e)      scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;

f)        utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

g)      folosirea mijloacelor de protectie electroizolante ;

h)      alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie ;

i)        egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru;

j)        amplasarea la distanta si ingradirea echipamentului astfel incat sa nu poatea fi atins de nimeni;

k)      robotizarea liniilor tehnologice;

 14)  Care sunt masurile organizatorice de prevenire a electrocutarii prin atingere directa?

a)    executarea interventiilor la instalaţiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

b)       executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;

c)             delimitarea materială a locului de munca (ingradire);

d)             eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

e)             elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

f)             organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie impotriva atingerilor directe. 

15)  Care sunt formele de lucru in baza carora sunt permise lucrari la instalatiile,utilajele,echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrice?

a)      autorizatii de lucru scrise (AL)

b)      instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI_PM)

c)      atributii de serviciu(AS)

d)      dispozitii verbale (DV)

e)      procese-verbale(PV)

f)        obligatii de serviciu(OS)

g)      propria raspundere(PR) 

16)  Pentri protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa este permisa completarea masurilor tehnice cu masuri organizatorice ?

a)      da

b)      nu


 17)  Care sunt principalele reguli privind asigurarea protectiei prin atingere indirecta ?
a)      sunt permise numai masuri tehnice b)      nu sunt acceptate masuri organizatorice

c)      vor exista: o masura de protectie principala si una suplimentara

d)      cele doua masuri tehnice trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. 

18)  Care sunt masurile tehnice care trebuie sa fie realizate pentru asigurarea protectiei impotriva atingerii indirecte?

a)      folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS

b)      legarea la pamant

c)      legarea la nul de protectie

d)      izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului , in procesul de fabricare;

e)      izolarea amplasamentului

f)        separarea de protectie

g)      egalizarea si/sau dirijarea potentialeor

 h)      conectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

i)        folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; 

19)  Ce prevede HGR 1148/2006 referitor la carcasele si ingradirile de protectie ale instalatiilor de inalta tensiune?

a)      nu prevede nimic

 b)      trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv,iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala. 

20)  Cum trebuie asigurata posibilitatea executarii legaturilor de protectie pentru instalatiile si echipamentele de munca electrice din clasa I ?

a)      in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut /prevazuta cu doua borne de masa :una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica,pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei , si a doua la borna pe carcasa echipamentului /instalatiei in exterior,pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;

b)      in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil , prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie; 

21)  Care sunt cerintele min ime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa II ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa aiba izolatie suplimentara dubla sau intarita

c)      sa aiba o eticheta galbena

 22)  Care sunt cerintele minime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa III ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa nu produca o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare 

 23)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa I ?

a)      sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;

b)      sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;

c)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata; 

24)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa II  ?

a)      sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata sau eliminata;

b)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata .

c)      sa existe conditii atmosferice favorabile; 

25)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa III ?

a)      sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate sa functioneze;

b)      sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari.Daca se utilizeaza un transformator coborator , acesta trebuie sa fie un transformator de separare(de siguranta);

c)      izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite , in circuitul de tensiune foarte joasa;

d)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau  deteriorata;

e)      sa existe conditii antiseismice asigurate; 

26)  Pentru executia lucrarilor cu scoatere de sub tensiune in cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca ce elemente trebuie scoase de sub tensiune?

a)      partile active aflate sub tensiune , la care urmeaza a se lucra;

b)      partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza , dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru( utilaje,unelte etc), indicata in documentatia tehnica specifica;

c)      partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa , dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere , trebuie scoase de sub tensiune.


 27)  Ce prevede HG 1146 referitor la legarea la pamant in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune?
a)      nimic b)      in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune. 

28)  HG 1146/2006 obliga ca la executarea lucrarilor la instalatiile/echipamentele de munca c7u sau fara coatere de sub tensiune sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante .Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a)      la lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , care constituie singura masura tehnica de protectie , cumulate cu masurile organizatorice.

b)      La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , cumulate cu alte mijloace de protectie;

c)      Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucru sub tensiune. 

29)  Care sunt cerintele minime de dotare cu mijloace de protectie a instalatiilor respectiv a locurilor de munca unde exista sau se exploateaza echipamente electrice ?

a)      mijloacele de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant , respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor , manipularea indicatoarelor mobile de tensiune , montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante , covoare si platforme electroizolante,manusi si incaltaminte electroizolante etc.,

b)      detectoare mobile de tensiune , cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

c)      garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;d)      panouri , paravane, imprejmuiri(ingradiri);e)      panouri de semnalizare;  

Chestionar legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenulele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor 

  1)      Este Legea 307/2006 corelata cu Ordonanata 21/2004 in privinta termenilor si expresiilor care definesc situatiile de urgenta ?

a)      da

b)      nu

c)      nu e cazul trateaza un alt aspect 

2)      Definiti pericolul de incendiu .

a)      Situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului , declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;

b)      Nerespectarea Legii 307/2006 si a normelor PSI;

c)      Orice situatie periculoasa reclamata ca atare la organele de PSI; 

3)      Definiti planul de analiza si acoperire a riscurilor

a)      documentul PSI intern care da coerenta actiunilor preventive si corective

b)      documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile si resursele necesare pentru managementul acestora;

c)      planul de management al riscurilor de incendiu; 

4)      Ce se intelege prin prevenirea incendiilor?

a)      actiunile PSI corective ;

b)      actiunile PSI preventive

c)      actiunile PSI corective si preventive

d)      totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor de salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

 5)      Definiti notiunea de scenariu de securitate la incendiu .

a)      inventarul punctelor tari ;

b)      inventarul cumulativ al punctelor tari si al punctelor slabe ;

c)      documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu in timp, identificand evenimentele cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte incendii posibile intr-o incinta. 

 6)      Apararea impotriva incendiilor este o activitate optionala ?

a)      da

b)      da in limita resurselor BVC

c)      nu , este obligatorie stipulata prin lege 

7)      Legea 307/2006 obliga persoanele care au observat un incendiu sa anunte serviciile de urgenta, primariile sau politia si sa ia masuri , dupa posibilitati , pentu limitarea si stingerea incendiului ?

a)      da

b)      aceasta ( anuntarea) este o actiune civica voluntarac)      nu 

8)      Incendiile sunt considerate cazuri de forta majora ?

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia celor provocate. 

9)      La incheierea actelor de cedare temporara a dreptului de folosinta al unui imobil legea prevede obligatii privind prevederea in mod expres a raspunderii partilor in ceea ce priveste apararea impotriva incendiilor?

a)      da

b)      nu

c)      obligatiile sunt evidente si implicite

 10)  Cui stabileste legea 307/2006 obligatii si competente de aparare impotriva incendiului ?

 a)      persoanelor fizice si juridice

b)      Consiliului Local si primarului

c)      Consiliului Judetean

d)      Prefectului

e)      Autoritatilor Administratiei Publice centrale

f)        Administratorului,conducatorului institutiei si salariatului

g)      Proiectantilor si executantilor

h)      Cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor

i)        Ormanizatiilor sindicale

j)        Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca

k)      Organizatorilor spectacolelor cu peste 10000 de participanti. 

11)  Care sunt obligatiile conducatorului institutiei pentru apararea impotriva incendiilor ?

 a)   sa stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea impotriva incendiilor în unitatea sa, sa le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi sa le aducă la cunostinta salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

b)   sa asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi sa asigure corelarea măsurilor de apărare impotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

c)   sa solicite şi sa obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi sa asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, sa dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea functionarii ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;

d)   sa permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspectiilor de prevenire impotriva incendiilor, sa prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi sa nu ingreuneze sau sa obstructioneze în niciun fel efectuarea acestora;

e)   sa permită alimentarea cu apa a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenta;

f)    sa întocmească, sa actualizeze permanent şi sa transmită inspectoratului lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice forma, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substantele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

g)   sa elaboreze instrucţiunile de apărare impotriva incendiilor şi sa stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de munca;

h)   sa verifice dacă salariaţii cunosc şi respecta instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare impotriva incendiilor şi sa verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

i)    sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenta privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori sa încheie contract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;

j)    sa asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

k)   sa permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi sa participe la exerciţiile şi aplicatiile tactice de intervenţie organizate de acesta;

l)    sa asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare impotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

m) sa asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenta privat pentru intervenţie;

n)   sa asigure şi sa pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

o)   sa stabilească şi sa transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

p)   sa informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forte şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare sa completeze şi sa trimită acestuia raportul de intervenţie;

q)   sa utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor, certificate conform legii;r) sa îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea impotriva incendiilor.)

s)            sa numeasca CSSM si sa participe la sedintele de bugetare a activitatii PSI;

t)             sa aloce minim 10 % din cifra de afaceri pentru bugetul activitatilor de aparare impotriva incendiilor. 

12)  Coproprietarii unui imobil trebuie sa colaboreze pentru asigurarea conditiilor de aparare impotriva incendiilor pentru intreg ul imobil.

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia blocurilor de locuinte

d)      raspunde asociatia de proprietari 

13)  Care sunt obligatiile privind apararea impotriva incendiilor ale utilizatorului unui imobil ?

a)   sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;

b)   sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea impotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;

c)   sa respecte normele de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;

d)   sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

e)   sa aducă la cunostinta administratorului, conducatorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defectiune tehnica ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu. 

 f)      nu are obligatii . Apararea impotriva incendiilor este sarcina proprietarului cladirii ;

 14)  Care sunt obligatiile salariatului privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   sa respecte regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

b)   sa utilizeze substantele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

c)   sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare impotriva incendiilor;

d)   sa comunice, imediat după constatare, conducatorului locului de munca orice încălcare a normelor de apărare impotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defectiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare impotriva incendiilor;

e)   sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor;

f)    sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

g)   sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.

h)        sa participe la sedintele de instruire PSI

i)        sa participe voluntar la exercitiile de simulare a actiunilor PSI. 

15)  Care sunt obligatiile proiectantilor de constructii,amenajari, de echipamente , utilaje si instalatii in privinta apararii impotriva incendiilor ?

a)   sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi sa evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b)   sa cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

c)   sa prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

d)   sa includă în proiecte şi sa predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare impotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

e)   sa asigure asistenta tehnica necesară realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, pana la punerea în funcţiune.

   f)        sa supuna proiectele avizarii CTI

g) sa participe la receptii si omologari

h) sa verifice periodic respectarea celor dispuse in documentatie . 

16 Care sunt obligatiile cadrelor tehnice/ personalului de specialitate din cadrul operatorilor economici cu privire la apararea impotriva incendiilor ?

a)             participa la elaborarea şi aplicarea conceptiei de apărare impotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

b)             controlează aplicarea normelor de apărare impotriva incendiilor în domeniul specific;

c)             propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare impotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

d)   indruma şi controlează activitatea de apărare impotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenta voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

e)   prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare impotriva incendiilor;

f)             răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenta voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

g)   acorda sprijin şi asistenta tehnica de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenta în îndeplinirea atribuţiilor.h) sa respecte fisa postului

i)         sa poarte echipamentul individual  de protectie la interventii si simulari

j)         sa fie disponibil 24/24 ore pentru interventii 

 17) Exista prevederi ale lagii 307/2006 privind existenta unei metodologii privind identificarea , evaluarea si controlul riscurilor de incendiu ?

a)   da

b)   nu 

18) Exista prevederi ale Legii 307/2006 privind avizele si autorizatiile de securitate la incendiu ?

a)   da

b)    nu

19) Utilizatorul poate fi sanctionat pentru necunoasterea si/sau nerespectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor , stabilite de administrator, proprietar, producator sau importator ?

a)   da

b)   nu 

20) Salariatii pot fi sanctionati cu pana la 2500 lei pentru neandeplinirea obligatiilor legale privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   da

b)    nu

Chestionar legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog  

         Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare Numele si prenulele___________________

Compartiment________________________                                                                       Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________  

CHESTIONAR TEST

 Legea securitatii si sanatatii in munca   

1)      Legea securitatii si sanatatii in munca are nr.

a)      400/2007

b)      13/2007

c)      319/2006 

2)      Legea securitatii si sanatatii in munca este valabila pentru urmatoarele sectoare de activitate:

a)    capital de stat

b)    capital mixt privat(minim 30%) si stat

c)    capital privat (majoritar peste 70%)

d)    publicd)      privat 

3)      Exista exceptii de aplicare a Legii nr.319/2006 ?

a)      NU

b)      DA 

 4)      Lucratorii isi pot desemna o persoana sa ii reprezinte in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii in munca ?

a)      nu , aceasta este sarcina directorului general

b)      da 

5)      Care sunt elementele definitoare ale unui accident de munca ?

a)      minim trei zile incapacitate temporara de munca

b)      invaliditate

c)      deces

d)      lovituri certificate de medicul legist 

6)      Definiti pericolul grav si iminent de accidentare .

a)      sunt de fapt doua lucruri distinct definite de lege

b)      situatie concreta periculoasa

c)      situatie concreta,reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident de munca.

 7)      Care sunt caracteristicile accidentului usor ?

a)      nu mai existra acest termen in lege

b)      accidentatul are vanatai dovedite cu certificat medico-legal

c)      incapacitate de munca pana la trei zile 

 8)      Obligatiile financiare privind masurile de securitate,sanatate si igiena in munca sunt in sarcina:a)      integrala si exclusiva a angajatorului

b)      se suporta minim 50% de angajator iar restul de angajat conform negocierii din CCM

c)      masurile de protectie colectiva sunt integral in sarcina angajatorului iar cele de protectie individuala sunt in responsabilitatea angajatului 

9)      Cati lucratori desemnati trebuie sa existe intr-o unitate ?

a)      unul

b)      in numar suficiant

c)      Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme numarul minim de lucratori desemnati. 

10)  Angajatorul are obligatii privind primul ajutor si stingerea incendiilor ?

a)      nu , in baza legii 319/2007.Aceste aspecte sunt reglementate de legi dedicate cum ar fi legea 307 privind apararea impotriva incendiilor.

b)      Da 

 11)  Angajatorul are obligatia de a permite lucratorilor desemnati sa discute cu inspectorii de munca si cu inspectorii sanitari in timpul vizitelor de control .

a)      numai la solicitarea acestora

b)      nu

c)      da

d)      nu este stipulat acest aspect in lege.

 12)  Comitetul de securitate si sanatate in munca va mai exista?

a)      legea noua nu le mai aminteste

b)      nu, activitatea este preluata de lucratorii  desemnati

c)      da 

13)  Care sunt formele de instruire prevazute de lege?

a)      la angajare

b)      la schimbarea locului de munca sau la transfer

c)      la introducerea unui echipament de munca sa a unor modificari ale echipamentului existent

d)      la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucrue)      la executarea unor lucrari speciale

  14)  Care sunt obiectivele impuse de legea 319/2006 lucratorilor privind securitatea si sanatatea muncii .

a)      sa nu se expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

b)      sa nu expuna prin actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca alte persoane la pericole de accidentare sau de imbolnavire profesionala.

c)      Sa-si exercite constiincios meseria.
 

15)  Care sunt obligatiile concrete ale lucratorilor pentru prevenirea expunerii propriei persoane precum si a altor persoane la pericole de accidentare sau de imbolnavire profesionala.

a)      sa utilizeze corect masinile,aparatura,uneltele,substantele periculoase,echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b)      sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare , sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pestrare;

c)      sa nu procedeze la scoaterea din functiune,la modificarea ,schimbarea sa inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii,in special ale masinilor ,aparaturii,uneltelor,instalatiilor tehnice si cladirilor,si sa utilizeze corect aceste dispozitive

d)      sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate  sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.

e)      Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana,

f)        Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar , pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari , pentru protectia securitatii si sanatatii lucratorilor.

g)      Sa coopereze, atat timp cat este necesar , cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati , pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h)      Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i)        Sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. 

16)  Conducatorii locurilor de munca au obligatia anuntarii angajatorului a oricarui eveniment (deces,____, persoana disparuta,accident de traseu,accident de circulatie)?

a)      da

b)      nu

c)      numai daca sunt confirmate de ITM 

17)  Care sunt obligatiile angajatorului de comunicare a evenimentelor definite in legea 319 la art. 5 f  ?

a)      sa anunte I.Teritorial de Munca

b)      asiguratorul

c)      organele de urmarire penala(dupa caz)

d)      lucratorii desemnati

e)      membrii CSSM

f)        medicul de medicina muncii 
 

18)  Cine efectueaza cercetarea evenimentelor de securitate si sanatate a muncii ?

a)      de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca ;

b)      de catre inspectoratele teritoriale de munca , in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata , deces, accidente colective , incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice , precum si in situatiile cu persoane date disparute;

c)      de catre Inspectia Muncii , in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

d)      de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti , in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune;

e)      de catre reprezentantii CSSM; 

19)  Care sunt situatiile pe care legea 319/2006 le considera de asemenea accidente de munca?

a)             accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b)             accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

c)             accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;

d)             accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti;

e)             accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat;

f)             accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

g)             accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers;

h)             accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;

i)             accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;

j)             accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;

k)             accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;

l)             accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;

m)             accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;

n)             accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica;

o)             accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

p)             disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q)             accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. 

20)  Clasificati accidentele de munca.

a)      accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

b)      accidente care produc invaliditate;

c)      accidente mortale;

d)      accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza;

e)      accidente produse in afara procesului tehnologic de munca dar legate de statutul de angajat;f)        accidentele personalului delegat .  

Chestionar norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca HGR 1425/2006

02/12/2007

SGC 2002       Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog  

         Raspunsurile se gasesc aici.   Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

  Numele si prenulele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

Privind  normele metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca

   1)      Care sunt termenii definiti de normele metodologice HGR 1425/2006 de aplicare a Legii sanatatii si securitatii in munca Legea 319/2006)?

a)      autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;

b)      serviciu intern de prevenire si protectie;

c)      comitet de securitate si sanatate in munca ;

d)      zone cu risc ridicat si specific ;

e)      accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM);

f)        accident care produce invaliditate(INV);

g)      accident mortal

 h)      accident colectiv

i)        accident de munca de circulatie

j)        accident de munca de traseu

k)      accident in afara muncii;

l)        invaliditate

m)    invaliditate

n)      intoxicatie acuta profesionala

o)      indatoriri de

p)      comunicarea producerii unui eveniment;

q)      evidenta referitoare la evenimentele produse

r)       cercetare a bolilor profesionale

s)       semnalare a bolilor profesionale

t)        raportare a bolilor

u)      persoana desemnata

v)      reguli de protectia muncii 

 2)      Care sunt modalitatile in care un angajator trebuie sa organizeze activitatile de prevenire si protectie?

a)      prin asumarea de catre angajator, in conditiile art.9 alin.(4) din lege , a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;

b)      prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;

c)      prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie;

d)      prin facilitarea controalelor inopinate ale inspectorilor ITM;
 

 3)      Care sunt activitatile de prevenire si protectie care trebuie desfasurate in cadrul fiecarei unitati?

a             identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca şi mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

b             elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;

c             elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii, precum şi ale locurilor de munca/ posturilor de lucru;

d             propunerea atribuţiilor şi raspunderilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;

e             verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, stabilite prin fişa postului;

f             întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;

g             elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite;

h             elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii;

i             asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, conform prevederilor art. 101-107, şi asigurarea ca toţi lucrătorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

j             evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 101-107;

k             stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate şi sănătate în munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de munca;

l             evidenta meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifica, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

m             evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;

n             evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;

o             monitorizarea functionarii sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de munca;

p             verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum şi a sistemelor de siguranta;

q             informarea angajatorului, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca şi propunerea de măsuri de prevenire şi protecţie;

r             întocmirea rapoartelor şi/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului emise în temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot şi santiere temporare şi mobile;

s             evidenta echipamentelor de munca şi urmărirea ca verificările periodice şi, dacă este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca;

t             identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca;

u             urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protecţie şi a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;

v             participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;

x             întocmirea evidentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;

y             elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii din întreprindere şi/sau unitate, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;

z             urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

a1             colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;

b1             colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori isi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de munca;

d1             urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare;

c1             propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;

d1             propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în munca la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;e1 întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfăşurarea acestor activităţi. 

4)      Care sunt activitatile complementare care pot fi desfasurate de lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie ?

a)      prevenirea si stingerea incendiilor

 b)      protectia mediului

c)      protectia civila

d)      protectia antichimica si nucleara

e)      protectia de risc seismic 

5)      Ce trebuie sa contina planul de prevenire si protectie ?

a)      locul/ postul de lucru

b)      riscuri evaluate

c)      masuri tehnice

d)      masuri organizatorice

e)      masuri de alta natura

f)        actiuni in scopul realizarii masurilor

g)      termene de realizare a actiunilor si masurilor;

h)      persoana responsabila

i)        costuri;e evaluate

j)        necesarul de echipament individual de protectie 

6)      Care sunt nivelurile de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca ?

a)      nivel de baza

b)      nivel mediu

c)      nivel superior

d)      nivel exceptional( pentru domeniul nuclear)

e)      nivel magna cum laude

f)        nivel academic 

7)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului de baza ?

a)      studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic ;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca , cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.A, cu o durata de cel putin 40 ore;

c)      vechime minim 2(doi) ani in domeniu; 

8)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu?

a)      studii in invatamantul postliceal in profil tehnic;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.B, cu o durata de cel putin 80 ore;

c)      vechime minim 3(trei) ani in domeniu; 

9)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior?

a)      studii superioare tehnice;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.B, cu o durata de cel putin 80 ore;

c)      curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 ore d)      vechime minim 5(cinci) ani in domeniu;

 10)  Care sunt atributiunile comitetului de securitate si sanatate in munca ?

 a)             analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în munca şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;

b)             urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca;

c)             analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente;

d)             analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

e)             analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

f)             propune măsuri de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

g)             analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi modul în care isi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

h)             urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în munca, măsurile dispuse de inspectorul de munca şi inspectorii sanitari;

i)             analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de munca şi a imbolnavirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de munca şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;j

)             analizează cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

k)             efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;

l)    dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în munca de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. 

11)  Care sunt cele trei  faze ale instruirii mentionate in metodologia de aplicare a Legii nr.319/2006?

a)      instruirea introductiv-generala

b)      instruirea la locul de munca

c)      instruirea periodica

d)      instruire in caz de nevoie

 12)  Cine are obligatia semnarii fisei individuale de instruire ?

a)      lucratorul instruit

b)      seful locului de munca

c)      persoanele care au facut instruirea

d)      personalul desemnat

e)      persoanele care au verificat instruirea

f)        ingineul sef 

 13)  In ce situatii se face instruirea introductiv-generala?

a)      la angajarea lucratorilor

b)      lucratorilor detasati de la o unitate la alta

c)      lucratorilor delegati de la o unitate la alta

d)      lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar;

e)      persoanelor recalcitrante cu abateri de la normele de conduita morala. 

14)  Ce se va analiza in cadrul instruirii introductiv-generale?

a)      legislatia de securitate si sanatate in munca

b)      consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca ;

c)      riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;

d)      masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor ;

e)      recapitularea problemelor discutate la ultima sedinta de instructaj 

15)  Ce va cuprinde instruirea la locul de munca ?

a)      informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru ;

b)      prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru ;

c)      masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

d)      prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru ;

e)      instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care  persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie,evacuare si prim ajutor. 

16)  Care este intervalul maxim intre doua instruiri periodice succesive?

a)      6 luni pentru personalul muncitor;

b)      12 luni pentru personalul tehnico-administrativ

c)      3 luni 

17)  Care sunt situatiile in care metodologia de aplicare a Legii 319/2006 impun instruiri periodice suplimentare celor programate ?

a)      cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

b)      cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;

c)      la reluarea activitatii dupa accident de munca ;

d)      la executarea unor lucrari speciale;

e)      la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

f)        la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru ;

g)      la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

h)      La dispozitie ITM; 

18)  Care este durata minima a unei instruiri?

a)      4 ore

b)      6 ore

c)      8 ore

d)      este stabilita de angajator neputand fi mai mica de 8 ore.

19)  Care sunt masurile care se vor lua la constatatea starii de pericol grav si iminent de accidentare?

a)      oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;

b)      evacuarea personalului din zona periculoasa ;

c)      anuntarea serviciilor specializate

d)      eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent;

e)      anuntarea ITM;
 

20)  Care sunt prevederile normelor metodologice de aplicarea Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca de inregistrare a accidentelor de munca ?

 (a)             Accidentul de munca produs în timpul prestării unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este incadrata victima, se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate.

(b) În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de munca se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului

(c)             Accidentul de munca produs în timpul prestării unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajata victima.

(d)             Accidentul de munca suferit de o persoana aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.

(e)             Accidentele suferite în timpul stagiului de practica profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi someri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională.

(f)             Accidentul de munca suferit de o persoana în cadrul activităţilor cultural-sportive, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi, se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectiva.

(g)             Accidentul de munca produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninta avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul.

(h) În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninta avutul public sau privat, produs în afară întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legatura cu acesta, înregistrarea se face conform legii.

(i)             Accidentul de munca de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajata victima sau, după caz, de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetării.

(j)             Accidentul de munca de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajata victima sau, după caz, de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetării.

(k)             Accidentul produs în afară întreprinderii şi/sau unităţii, ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator, se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul.

(l)             Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajaţi ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligaţi sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le aparţin, se va inregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, după caz, în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. 

21)  Materialele comercializate pentru instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca se supun unor avizari speciale ?

a)      nu

b)      da

c)      Ar fi culmea birocratiei

Chestionar norme generale de aparare impotriva incendiilor: Ordinul 163/28.02.2007

02/12/2007

SGC 2002            Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului             Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog           Raspunsurile se gasesc aici.   Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare                               

   Numele si prenulele___________________

 Compartiment________________________                                                                                                             Functia______________________________                                                                                                             Semnatura___________________________                                                                                                             Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

 privind Normele generale de aparare impotriva incendiiloraprobate prin Ordinul 163/28.02.2007

  1)      Ordinul 163/28.02.2007 abroga DGPSI 001, DGPSI 003 SI dgpsi 005 ?

a)      DA

b)      NU 

2)      Care este structura normelor generale de aparare impotriva incendiilor:

a)      urmareste structura legii 307/2006 pe care o detaliaza

b)      Cap.1 Dispozitii generale

c)      Cap.2 Organizarea si desfasurarea activitatii de aparare impotriva incendiilor

d)      Cap.3 Norme generale de aparare impotriva incendiilor la proiectarea si executia constructiilor, instalatiilor si amenajarilor.

e)      Cap.4 Norme generale de aparare impotriva incendiilor la exploatarea constructiilor,instalatiilor si amenajarilor.

f)        Cap.5 Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor .

g)         Cap.6 Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu.

h)         Cap.7 Controlul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor

i)           Cap.8 Dispozitii finale

j)        NG nu sunt structurate pe capitole ele expliciteaza fiecare articol din Legea 307/2006.

 3)      Care este numarul de telefon la care se anunta un incendiu?

a)      981

b)      112

c)      929 

4)      Ce presupune apararea impotriva incendiilor.

a)            stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor;

b)             elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziţii, hotărâri şi altele asemenea, prin care se stabilesc raspunderi pe linia apărării impotriva incendiilor;

c)             elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şi evidentelor specifice privind apărarea impotriva incendiilor;

d)       organizarea apărării impotriva incendiilor la locurile de munca;

e)             planificarea şi executarea de controale proprii periodice, în scopul depistarii, cunoaşterii şi inlaturarii oricăror stări de pericol care pot favoriza iniţierea sau dezvoltarea incendiilor;

f)    analiza periodică a capacităţii de apărare impotriva incendiilor;

g)             elaborarea de programe de optimizare a activităţii de apărare impotriva incendiilor;

h)             îndeplinirea criteriilor şi a cerinţelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevăzute de actele normative în vigoare;

i)             realizarea unui sistem operativ de observare şi anuntare a incendiului, precum şi de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;

j)             asigurarea functionarii la parametrii proiectati a mijloacelor tehnice de apărare impotriva incendiilor;

k)             planificarea intervenţiei salariaţilor, a populaţiei şi a forţelor specializate, în caz de incendiu;

l)             analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea împrejurărilor şi a factorilor determinanţi, precum şi a unor măsuri conforme cu realitatea;

m)             reglementarea raporturilor privind apărarea impotriva incendiilor în relaţiile generate de contracte/convenţii;

n)             asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fişele de instruire. 

 o)             aplicarea periodica a sanctiunilor legale care incep de la 10000 RON pentru persoanele juridice si 1000 RON pentru persoanele fizice; 

5)      Structurile cu atributii de aparare impotriva incendiilor la nivelul unui agent economic depind de :

a)      nivelul riscului de incendiu

b)      specificul activitatii

c)      pozitionarea fata de sursele externe de incendiu

d)      felul asigurarii impotriva riscurilor 

 6)      Fiecare salariat va avea atributiile in domeniul apararii impotriva incendiilor stabilite in:

a)      fisa postului

b)      planului de operare

c)      tematica de instructaj

d)      legea prevede caracterul voluntar al interventiilor la incendiu.

 7)      Care sunt tipurile de acte normative emise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta obligatorii pe teritoriul Romaniei .

a)      norme

b)      reglementari tehnice

c)      dispozitii generale privind apararea impotriva incendiilor

d)      standarde

 8)      Care sunt actele de autoritate privind apararea impotriva incendiilor emise de administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei.

a)             dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind apărarea impotriva incendiilor;

b)             instrucţiuni de apărare impotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de munca;

c)       dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;

d)             dispoziţie privind organizarea instruirii personalului;

e)             dispoziţie de constituire a serviciului privat pentru situaţii de urgenta ori contract/convenţie cu un alt serviciu privat pentru situaţii de urgenta;

f)             dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire a functionarii ori utilizării construcţiilor

/amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu;

g)   reguli şi măsuri de apărare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale;

h)             convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării impotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile/antrepriza;

i)             dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor, conform legii;

j)    măsuri speciale de apărare impotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase   k)      emiterea declaratiei de conformitate PSI 

9)      Care sunt documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor care trebuie sa existe la nivelul operatorilor economici?

a)   planul de analiza şi acoperire a riscurilor al unităţii administrativ-teritoriale, în partea ce revine operatorului economic/instituţiei;

b)   fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenta, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.474/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fişa obiectivului se trimite la inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenta;

c)   raportul anual de evaluare a nivelului de apărare impotriva incendiilor;

d)             documentaţia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc.;

e)             avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;

f)             certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare impotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate;

g)             registrele instalaţiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii după atestatele firmelor care au efectuat/efectuează proiectarea, montarea, verificarea, întreţinerea, repararea acestora sau care efectuează servicii în domeniu;

h)   registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;

i)    date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenta, conform criteriilor de performanta;

j)    lista operatorilor economici/instituţiilor cu care a încheiat contracte de închiriere/convenţii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora şi a numărului şi termenului de valabilitate ale contractului;

k)       planurile de protecţie impotriva incendiilor;

l)             evidenta exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei;

m)             evidenta exerciţiilor de intervenţie efectuate, având anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;

n)       rapoartele de intervenţie ale serviciului privat pentru situaţii de urgenta;

o)   fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;

p)   lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;

q)   grafice de întreţinere şi verificare, conform instrucţiunilor producătorului/furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii şi sisteme care pot genera incendii sau care se utilizează în caz de incendiu;

r)             rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat competente;

s)       programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu. 

10)  In ce consta organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca?

a)             prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenta a materialelor şi dotărilor tehnologice care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot aparea şi a mijloacelor care le pot genera, precum şi prin stabilirea şi aplicarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor;

b)       organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor ;

c)   afişarea instrucţiunilor de apărare impotriva incendiilor;

d)             organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuarii bunurilor, prin întocmirea şi afişarea planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de evacuare pe traseele stabilite;

e)      elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de munca, desfăşurarea propriu-zisa şi verificarea efectuării acesteia;

f)        marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripţii ori mijloace de atentionare.

 11)  Ce cuprinde organizarea interventiei de stingere a incendiilor la locul de munca ?

a)             stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de munca, a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenta, a conducatorului locului de munca, proprietarului/patronului/administratorului, precum şi a specialiştilor şi a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor;b)             stabilirea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagarii şi de stingere a incendiilor, a stingatoarelor şi a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului, precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie sa existe la fiecare loc de munca;

c)             stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru şi în afară programului;

d)             organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze sau sa pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagarii arderii ori sa efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi, după caz, la echipamente şi utilaje tehnologice. 

12)  Toate datele privind organizarea interventiei de stingere a incendiului se consemneaza de catre conducatorul locului de munca pe un formular special amplasat la loc vizibil cat mai ferit de incendii .Cine semneaza acest formular?

a)      conducatorul locului de munca

b)      cadrul tehnic/persoana desemnata sa indeplineasca atributii de aparare impotriva incendiilor. 

13)  Ce presupune interventia la locul de munca in cazul producerii unui incendiu ?

a)             alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie, precum şi la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;

b)   salvarea rapida şi în siguranta a personalului, conform planurilor stabilite;

c)             întreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate;

d)             actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare impotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi, după caz, actionarea lor manuală;

e)             evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei;

f)             protecţia personalului de intervenţie impotriva efectelor negative ale incendiului : temperatura, fum, gaze toxice;

g)             verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora. 

14)  Care sunt planurile de protectie impotriva incendiilor care trebuie sa existe la nivelul locului de  munca ?

a)      planul de evacuare a  persoanelor ;

b)      planul de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase;

c)      planul de interventie

d)      planul centralizator al planurilor sectoriale;

 15)  Normele generale stabilesc un model cadru al planului de evacuare a persoanelor?

a)      DA

b)      NU 

16)  Planurile de depozitare a materilelelor periculoase se avizeaza de ISU Judetean

a)       DAb)      NU 17)  Planurile de interventie se avizeaza de ISU judetean ?

a)      DA

b)      NU 

18)  Care este continutul cadru al unei instructiuni de aparare impotriva incendiilor pentru locul de munca ?

a)             prevederile specifice de apărare impotriva incendiilor din reglementările în vigoare;

b)             obligaţiile salariaţilor privind apărarea impotriva incendiilor;

c)   regulile şi măsurile specifice de apărare impotriva incendiilor pentru exploatarea instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în funcţiune;

d)             evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie;

e)             prezentarea pericolelor care pot aparea în caz de incendiu, cum sunt intoxicarile, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi măsurilor de prevenire a acestora. 

19)  Cine are obligatia intocmirii instructiunilor de aparare impotriva incendiilor ?

a)      seful sectorului de activitate

b)      persoana desemnata cu atributii de aparare impotriva incendiilor

c)      administrator/conducator

d)      presedintele CU  

20)  Mentinerea in buna stare a instalatiilor si sistemelor de cuplare si scurgere la pamant a descarcarilor electrice atmorferice este optionala?

a)      Da

b)      Este obligatorie 

21)  Este interzisa folosirea sobelor si a altor mijloace de incalzire defecte, cu improvizatii, supraalimentate cu combustibil sau nesupravegheate, precum si aprinderea focului utilizandu-se lichide inflamabile?

a)      este interzis

b)      nu este interzis 

22)  Sunt obligatorii verificarea,repararea,izolarea termica si curatarea periodica a cosurilor de fum ?

a)      da sunt obligatorii

b)      nu sunt obligatorii

       23)  Care sunt prevederile Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor in privinta reglementarii fumatului ? 

a             Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie în cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituţii publice şi se face prin dispoziţie scrisă, data de persoana cu atribuţii de conducere.

b    Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauza.

c    În dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează:

·        locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise, conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite;

·        locurile amenajate pentru fumat;

·        persoanele desemnate sa răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri şi sectoare de activitate;

·        alte date şi informaţii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.d   Locurile în care este interzis fumatul se marcheaza conform legii.

e             Locurile în care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul „LOC PENTRU FUMAT”.

f             Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanta mai mare de 40 m fata de locurile în care exista pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m fata de locurile în care exista materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, şi 50 m fata de culturile de cereale paioase în perioada coacerii şi recoltarii sau de zonele împădurite.g   Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:

·        scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pământ;

·        instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare în caz de incendiu;·        mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor.

h             Scrumierele din interiorul clădirilor se amplaseaza astfel încât sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.

i             Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia, cartonul, textilele, este interzisă.

j    Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care exista materiale combustibile este interzisă.

k             Aruncarea la întâmplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisă. 

24)  Care sunt masurile prevazute de Normele Generale de aparare impotriva incendiilor pentru asigurarea conditiilor de evacuare si salvare a utilizatorilor?

a)             întreţinerea în buna stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etansare la fum şi gaze fierbinti, precum şi a elementelor de limitare a propagarii focului ori de izolare termica din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor;

b)             păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate;

c)             funcţionarea iluminatului de siguranta şi a celei de-a doua surse de energie electrica, conform reglementărilor tehnice;

d)             funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanta pentru care au fost proiectate;

e)      organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exercitii şi aplicaţii cu salariaţii, în condiţiile legii 

25)  Care sunt prevederile Normelor Generale de operare impotriva incendiilor referitor la marcarea cailor de acces?

a)      caile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, in refugii sau in alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marcheaza cu indicatoare standardizate , conform reglementarilor tehnice specifice ;

b)      se monteaza indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau subsol ori la usile de acces catre alte spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata. 

26)  Care sunt principalele categorii principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor prevazute de Ordinul 163/2007 pentru echiparea construcţiilor, a instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate?

a)             instalaţii de protecţie impotriva incendiilor;

b)             stingatoare şi alte aparate de stins incendii;

c)      utilaje, unelte şi alte mijloace de intervenţie. 

27)       Care sunt principalele categorii principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor prevazute de Ordinul 163/2007 pentru dotarea serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenta ?

a)             autospeciale pentru stingerea incendiilor;

b)             autospeciale auxiliare de intervenţie;

c)             nave pentru stingerea incendiilor;

d)             trenuri pentru stingerea incendiilor;

e)             aeronave de intervenţie la incendii;

f)             motopompe şi alte utilaje;

g)                  ambulante şi autosanitare. 

28)       Care sunt principalele categorii principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor prevazute de Ordinul 163/2007 pentru întreruperea procesului de ardere a materialelor şi substanţelor combustibile sau pentru protecţia celor din apropierea focarului ?

a)             produse de stingere;

c)      agenţi neutralizatori, speciali. 

29)       Care sunt principalele categorii principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor prevazute de Ordinul 163/2007 pentru protecţia personalului de intervenţie ?

a)             echipament de protecţie la temperatura, socuri mecanice şi la umiditate;

b)            mijloace de protecţie a căilor respiratorii;

c)             accesorii de siguranta;

d)             accesorii de protecţie la electrocutare;

e)             mijloace de iluminat;

f)             aparatura de comunicaţii;

g)         echipament, aparatura, vaccinuri şi instrumentar de protecţie specială impotriva efectelor agenţilor chimici, radioactivi sau biologici;

h)         aparatura de detectare a concentratiilor explozive sau a prezentei unor substanţe nocive. 

30)             Care este numarul minim de stingatoare stabilit de Normele Generale de aparare impotriva incendiilor pentru cladirile administrative ?

a)      1 buc / 300 mp.

b)      3 buc / 300 mp.

c)      1 buc / 100 mp.

 31)             Ce vizeaza exercitiile privind modul de interventie in caz de incendiu ?

a)      alarmarea

b)      evacuarea

c)      stingerea incendiului

d)      determinarea gradului de stress 

32)             Este permisa organizarea  unor exercitii de interventie la incendiu inopinat din initiativa administratorului/ conducatorului  agentului economic ?

a)      DA

b)      NU 

33)             In anexa la Normele Generale  este prezentat continutul cadru al unui permis de lucru cu foc ?

a)      DA

b)      NU

Chestionar Legea protectiei civile nr 481/8.nov.2004

02/12/2007

SGC 2002          Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog           Raspunsurile se gasesc aici.   Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesareNumele si prenulele___________________                                                                           Compartiment________________________                                                                                                             Functia______________________________                                                                                                             Semnatura___________________________                                                                                                             Data________________________________   CHESTIONAR TESTprivind legea protectiei civile Legea 481/8.nov.2004 

(1)    Care sunt atributiile protectiei civile?

a    identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;

b    culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;

c    informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotectie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenta;

d    organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenta şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;

e     înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţiile de urgenta;

f      protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului impotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;

g     asigurarea condiţiilor minime de supravietuire a populaţiei în situaţii de urgenta sau de conflict armat;

h     organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenta civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;

i      limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;

k     asanarea şi neutralizarea teritoriului de munitia rămasă neexplodata din timpul conflictelor militare;

l       participarea la misiuni internaţionale specifice;m    constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice 

(2)    Cine asigura indeplinirea atributiilor protectiei civile:

a)      tot omul

b)      serviciile de urgenta publice sau private profesioniste si voluntare

c)      agentii economici de stat 

(3)    Care sunt termenii definiti in mod explicit in Legea 481/2004 a protectiei civile?

a)   dezastru – evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenta, elaborate şi aprobate potrivit legii;

b)   situaţie de protecţie civilă – situaţia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viata, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu;

c)   înştiinţare – activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;

d)   avertizare – aducerea la cunostinta populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre;

e)   prealarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

f)    alarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

g)   adăpostire – măsura specifica de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, impotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia personalului în situaţii de urgenta, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor;

h)   asanare – ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publica şi securitate nationala. 

(4)    Care sunt capitolele legii 481/2004 a protectiei civile

a Cap. 1 Dispozitii generale

b Cap.2  Organizarea protectiei civile

c Cap.3  Drepturi;e si obligatiile cetateanilor

d  Cap.4  Atributii si obligatii privind protectia civila.

e            Sectiunea 1 – atributii ale autoritatilor administratiei publice

f            Sectiunea 2 – obligatiile conducatorilor institutiilor publice , agentilot economici, proiectantilor, constructorilor, beneficiarilor si salariatilor.

g    Cap.5 Pregatirea pentru protectia civila

h    Cap.6 Protectia populatiei si a bunurilor

i            Sectiunea 1 : Instiintarea,avertizarea si alarmarea

j            Sectiunea 2 : Adapostirea

k            Sectiunea 3 : Asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata.

l            Sectiunea 4 : protectia nucleara,radiologica,chimica si biologica.

m            Sectiunea 5 : Evacuarea.

n    Cap.7 Limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civica

o    Cap.8 Asigurarea materiala si financiara

p    Cap.9 Contraventii si sanctiuni

q    Cap.10  Dispozitii finale

 (5)    Agentii economici au obligatii privind protectia civila

a)      DA

b)      NU 

(6)    Cine asigura managentul protectiei civile ?

a)      cei nominalizati

b)      cei aflati in cauza

c)      componentele sistemului national al situatiilor de urgenta asa cum sunt definite in O.U. 21/2004 

(7)    Care sunt obligatiile cetatenilor in domeniul protectiei civile?

a)   sa respecte şi sa aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;

b)   sa ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenta;

c)    sa informeze autorităţile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenta

d)    sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie rămase neexplodate;

e)    sa participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;

f)     sa participe la întreţinerea adaposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;

g)    sa-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apa, precum şi alte materiale de prima necesitate pentru protecţia familiilor lor;

h)    sa permită, în situaţii de urgenta civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;

i)     sa permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plata, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;

j)     sa accepte şi sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunostinta de către autorităţile abilitate;

k)    sa solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege. 

(8)    Care sunt obligatiile conducatorilor institutiilor publice , patroni si manageri , agentilor economici, indiferent de forma de proprietate .

a)   asigura identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;

b)   stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;

c)   organizează şi doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, servicii sau formaţiuni proprii de urgenta şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora;

d )   participa la exercitii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi inlaturare a urmărilor situaţiilor de urgenta desfăşurate de unităţile proprii;

e)   asigura gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenta echipamentele, substantele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;

f)     organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în munca privind protecţia civilă;

g)    asigura alarmarea populaţiei din zona de risc creata ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;

h)    prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă;

i)     înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnaleaza, de îndată, cu privire la iminenta producerii sau producerea unei situaţii de urgenta civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic;

j)     stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;

k)    încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenta profesioniste sau voluntare;

l)     menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adapostirii sau intervenţiei, ţin evidenta acestora şi le verifica periodic;

m)  îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate.


 (9)    Care sunt drepturile si obligatiile salariatilor privind protectia civila? 
a)   sa beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;b)    sa beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civilă;c)    sa respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;

d)        sa participe la instruiri, exercitii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifica.

e)        sa fie recompensati cu ordine si medalii pentru pagubele suferite; 

(10)Ce prevede legea protectiei civile in privinta instruirii salariatilor?

a)         nu prevede nimic:Aceste lucrari se prevad in ROF si ROI

b)            instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se asigura sistematic, de regula împreună cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor, în condiţiile stabilite prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.

c)            participarea salariaţilor la instruire constituie sarcina de serviciu. 

(11)Care sunt contraventiile definite de legea protectiei civile?

a)       neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;

b)       neorganizarea serviciilor de urgenta voluntare sau neasigurarea inzestrarii şi a pregătirii profesionale a acestora;

c)       neintocmirea planurilor de intervenţie sau a altor documente operative de răspuns în situaţii de urgenta ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanşarea situaţiilor de urgenta;

d)      neasigurarea înştiinţării, a avertizarii, a alarmarii sau a evacuarii populaţiei în situaţii de urgenta;

e)      neasigurarea identificarii, a monitorizarii şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie impotriva efectelor negative ale acestora;

f)      neasigurarea inzestrarii, a dotării şi a echiparii cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nementinerea în stare de operativitate a acestora;

g)      nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea;

h)      neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă;

i)      neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adaposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publica privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora;

j)      nementinerea adaposturilor publice de protecţie civilă în buna stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora;

k)       neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicatiile de pregătire privind protecţia civilă;

l)       neîndeplinirea măsurilor de protecţie nucleara, biologica şi chimica a populaţiei;

m)     neanuntarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate;

n)    folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publica;

o)    interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenta în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice;

p)     neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice;

q)       neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenta;

r)     accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenta în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător; 

Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei

02/12/2007

SGC 2002                     Aderarea la Uniunea Europeana inseamna pentru Romania aderarea la un sistem legislativ destul de larg. In urmatorii ani probabil vom asista la o asimilare masiva a legislatiei europene cel putin in domeniile situatiilor de urgenta, protectiei mediului, apararea inpotrica incendiilor, protectiei muncii. Anii 2006 si 2007 stau dovada acestei afirmatii intrucat s-au adoptat multe legi in domeniile mentionate mai sus.

                      Pentru sustinerea programului de instruire am studiat reglementarile cu aplicabilitate imediata in domeniul distributiei energiei electrice. Dupa cum stim este destul de greu sa faci un suport de curs la prelucrarea unei legi. Fiecare virgula are importanta cruciala ca sa nu mai vorbim analize semantice care in lumea noastra reclama in fapt norme/metodologii de aplicarea legii iar in unele cazuri metodologii de aplicarea metodologiilor. Probabil ca intocmirea chestionarelor ridica probleme si mai dificile. In acest context am imbinat cele doua aspecte suportul de curs si chestionarul intro lista de intrebari la care trebuie sa se raspunda pe parcursul citirii/dezbaterii actului legislativ studiat iar in final cursantul sa ramana cu un extrsa din actul studiat.

                        Metoada permite ca instruirea sa fie interactiva astfel incat sa-i creasaca atractivitatea si utilitatea. Mi s-a parut important ca pe langa ideile principale ale reglementarii studiate sa se cunoasca structura pe capitole a actelor normative care sa permita ulterior un acces rapid la temele de interes.

                         Voi face o categorie in blog: instruire personal  in care voi posta chestionarele pe care le-am intocmit. Daca exista unele scapari probabil ca vor contribui la satisfactia utilizatorului care ajunge sa le decopere si sa le corecteze. Bineinteles ca sunt interesat sa cunosc aceste scapari si sa operez corectiile necesare.

                         Imi imaginez ca noua sectiune poate prezenta interes pentru multi colegi si ca poate constitui un bun punct de plecare care sa le economiseasca efortul si timpul pentru pregatirea instructajelor.

                        Succes natural!

De ce cad stalpii de iluminat public vara? _ actualizat 29.09.2013

01/12/2007

st il cazut   Actualizare 29.09.2013

Am observat in aceste zile o revigorare a interesului pentru acest articol. Intamplator am purtat foarte recent o discutie cu persoana care a preluat responsabilitatea asupra starii tehnice a stalpilor metalici de iluminat public la care m-am referit in aricol. Initial am pus cresterea numarului de accesari pe seama acestei discutii insa numarul accesarilor este mult prea mare ca sa fie singura cauza.

Pana ma dumiresc as vrea sa spun ca intre timp la vechimea stapilor sau mai adaugat 6 ani dar si solicitarea a crescut cu zeci de daN-i datorita multor circuite de fibra optica care au impanzit practic tot orasul, Unii stalpi par ancorati in fibra optica din mai multe directii sunt insa multi stalpi care in mod evident sunt prea solicitati din pdv mecanic.

stalp de iluminat public incarcat in exces cu FO si semne de circulatie

Numarul foarte mare de stalpi metalici face putin probabila finantarea unor lucrari de reabilitare/schimbare in masa in aceste conditii e de asteptat ca stalpii metalici de iluminat public sa cada mai des!

Recomnad cu toata seriozitatea, persoanelor responsabile de starea stalpilor metalici, sa nu depuna armele si sa aplice cel putin masurile recomnadate mai jos chiar si in cazul unor resurse foarte limitate! Investigand si consolidand isi vor gasi argumente solide pentru atragerea de fonduri pentru inlocuirea stalpilor metalici foarte uzati sau cel putin consolidarea lor.

O atitudine de non-combat poate fi extrem de daunatoare „sanatatii”!

Si acum sa vedem textul initial postat in 01.12.2007!

Mai cade din cand in cand cate un stalp metalic de iluminat public. Cu toate acestea stalpii metalici de iluminat public de tipul celui din imaginea alaturata sunt zi de zi tot mai incarcati de circuite de fibra optica, ghirlande, indicatoare de circulatie  si tot mai des de bannere publicitare montate transversal peste strazi si bulevarde.

                Vara cad stalpii! Cad atunci cand se exagereaza cu adaugarea de sarcini suplimentare. Cele mai periculoase sunt suprafetele mari pe care semnele de circulatie si bannerele de publicitate stradala le opun vantului. Apar solicitari dinamice foarte mari adesea greu de prestabilit la o eventuala proiectare.

st il4 Sa ne intelegem in fotografie intredevar vedeti o sectiune redusa la mai putin de 1 mm (practic o lama) datorita coroziunii care a „macinat” metalul atat din interior cat si din exterior la cca 15-20 cm fata de nivelul solului.

Foarte multi stalpi de iluminat public au intre 25 si 30 de ani. De cele mai multe ori nu li s-au facut nicio lucrare de consolidare si adesea nicio verificare a starii de uzura prin dezgropare la baza.

             Atunci cand am incercat sa facem aceste verificari am constat ca nu sunt tocmai precise.  Dupa ce a cazut stalpul din fotografie am controlat cca 100 de stalpi prin dezgropare si verificarea nedistructiva a gradului de uzura atat vizual cat si cu un dispozitiv special de masurare a grosimii peratelui stalpului. Rezultatele au fost neconcludente.  Aparatul de determinare a uzurii peretelui stalpului da rezultate eronate nediferentiind metalul sanatos de straturile din interiorul stalpului umflate de rugina.

st il 2    Ce este de facut?

  • evitarea incarii cu sarcini mecanice a staplilor de iluminat public prin adaugarea de semne de circulatie, bannere publicitare, retele de fibra optica. Acesti stalpi au fost proiectati doar pentru sustinerea corpului de iluminat public,
  • identificarea unei metode precise de determinarea gradului de uzura,
  • controlul periodic al uzurii prin dezgropare 15 -20 cm. Cred ca verificarile trebuie sa se succeada la 10, 15, 20, 23, 26, 20, 30 ani de la punerea in functiune sau mai des daca sunt indicii care sa justifice acest lucru.
  • daca nu se poate gasi o metoda nedistuctiva suficient de precisa eu votez pentru gaurirea a cel putin 10% din stalpii verificati si efectuarea determinarilor necesare dupa care opturarea gaurii cu un manson exterior care sa cuprinda intreaga circumferinta a stalpului
  •  stabilira unei metode consolidare a stalpului fara demontare

Oricum problema exista iar pericolul nu este chiar de ignorat!

Care este parerea ta?

Cum s-ar putea gestiona mai bine problema monitorizarii gradului de uzura al stalpilor de metal de iluminat public. Exista determinari mai precise bazate pe determinarea aciditatii solului si coroborarea acestie valori cu vechimea stalpului pentru estimarea uzurii ??

Se poate prestabili durata cat un stalp poate fi mentinut in functiune in raport cu agresivitatea solului?

Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor

01/12/2007

SCG si CS 2006        INTRODUCERE

                 În lucrare este prezentat un dispozitiv de anclanşare automată a rezervei dedicat consumatorilor sensibili la goluri de tensiune cu durată mai mare de 8 milisecunde, ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

         Dispozitivul DUAAR asigură în mod permanent alimentarea consumatorilor din sursa de energie cu parametrii cei mai buni, comutarea de pe o sursă pe alta făcându-se în maxim 4 milisecunde.

            1. CONSIDERAŢII GENERALE   Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată. Efectele golurilor de tensiune asupra unei anumite clase de echipamente sunt cuantificate prin curbele de acceptabilitate care reprezintă graficul unei funcţii de delimitare a condiţiilor de funcţionare a unui echipament atunci când nivelul tensiunii variază în timp. În figurile 1.a, 1.b, 1.c sunt prezentate curbele de acceptabilitate recunoscute international: 

 fig 1a curba CBEMA

Figura 1.a. Curba CBEMA (Computer Business Equipament Manufactures Association) 

 fig 1b curba ITIC

Figura 1.b. Curba ITIC Information Technology Industry Council / 2000 

fig 1c curba SEMI

Figura 1.c. Curba SEMI (Semiconductor Equipment and Materials International Group / 1998) 

        Din analiza celor trei curbe se poate concluziona că durata maxim acceptată a unui gol total de tensiune, în timpul căruia tensiunea scade la zero, este cuprinsă între 8,33 ms (curba CBEMA ) şi 20 ms ( curba ITIC, SEMI ). Este evident că pentru goluri de tensiune în timpul cărora tensiunea nu dispare total durata de timp acceptată va fi mai mare.În prezent, securizarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor  se realizează cu ajutorul dispozitivelor clasice de anclanşare automată a rezervei ( AAR ), alimentate din două surse de energie independente. Aceste dispozitive AAR clasice impun anumite condiţii de funcţionare, iar comutarea consumului de energie de pe o sursă pe alta este realizat prin intermediul a două contactoare tetrapolare cu contacte în mişcare. Schema de AAR clasic are ca şi caracteristică pauza de AAR la care se mai adaugă timpul propriu de acţionare al elementelor de sesizare a minimei tensiuni şi timpul propriu de acţionare al celor două contactoare de forţă, acţionarea dispozitivului fiind permisă numai dacă a fost deconectată în prealabil calea alimentării normale, la dispariţia tensiunii pe aceasta, şi dacă tensiunea pe calea de rezervă are valoarea minimă de funcţionare admisă.În consecinţă, cel mai rapid dispozitiv de AAR clasic va produce la ieşirea sa un gol de tensiune de cel puţin 500 milisecunde cu efecte negative asupra consumatorilor, traduse în pierderea datelor ce rulează în acel moment pe calculatoare, stingerea iluminatului fluorescent, afectarea funcţionării lifturilor sau a  proceselor industriale sensibile.Dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei DUAAR vine să completeze gama echipamentelor destinate securizării alimentărilor cu energie electrică. 

Prezentare Duaar 1 

2. DESCRIEREA DISPOZITIVULUI

            Dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei este dedicat consumatorilor sensibili la goluri de tensiune cu durata mai mare de 4 milisecunde ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite, având rolul de a realimenta ultrarapid consumatorul prin comutarea acestuia pe sursa de energie cu parametrii cei mai buni.

Dispozitivul DUAAR este alimentat din două surse de energie de joasă tensiune fazate şi este capabil să furnizeze la ieşire energie electrică atâta timp cât cel puţin una din surse are tensiune cu valoare cuprinsă în domeniul admisibil setabil.

            DUAAR este un dispozitiv static, realizat din componente electronice de forţă şi de comandă, în variantă monofazată sau trifazată, constând în principal dintr-un bloc de decizie , comandă şi alimentare ( BDCA ), două contactoare statice ( CS ), un releu de supraveghere a fazelor ( RSF ), un releu de protecţie la suprasarcini şi scurtcircuite ( P )  şi un traductor de curent ( TC ).Utilizarea DUAAR, comparativ cu dispozitivul clasic de anclanşare automată a rezervei, oferă următoarele avantaje :

  • permite realimentarea ultrarapidă a consumatorilor (maxim 4 milisecunde), comutarea consumatorului de pe o alimentare pe alta se face practic fără întreruperea tensiunii şi ori de câte ori parametrii de calitate ai tensiunii pe alimentarea în funcţie ies din domeniul admisibil setat ;

  • limitarea substanţială a solicitărilor termice şi electrodinamice la curenti de scurtcircuit generati de defecte de izolatie in aval de DUAAR, datorita protectiilor ultrarapide ;

  • asigură echilibrarea dinamică a celor două reţele de alimentare datorită faptului că dispozitivul DUAAR îşi alege în permanenţă sursa cu tensiunea cea mai mare, cu condiţia ca aceasta să se afle în domeniul admisibil setat ;

  • elimină multitudinea de condiţii ce trebuie asigurate la funcţionarea dispozitivului clasic de anclanşare automată a rezervei ;

  • supratensiuni de comutatie minime la trecerea de pe o sursa pe alta ;

  • nu produce zgomote sau vibratii ;

  • comutarea de pe o sursa pe alta nu este sesizata nici de cei mai sensibili consumatori ;

  • fiabilitate ridicata datorita comutatiei statice ;

  • asigura protectia consumatorului la supratensiuni si limiteaza efectele distructive la consumatori in cazul unor scurtcircuite.

           In cazul în care ambele surse de alimentare cu energie electrică sunt valide, comutarea consumului pe sursa cu parametrii mai buni are loc practic fără a afecta sinusoida tensiunii la consumator, frecvenţa comutării de pe o sursă pe alta, oricât de mare ar fi, este insesizabilă pentru consumatorii cei mai sensibili : calculatoare, iluminat fluorescent şi procese tehnologice speciale.Domeniul de utilizare al DUAAR este deosebit de larg. El poate fi realizat in variante monofazate sau trifazate, cu puteri pana la 350 kW. In aceste conditii, DUAAR isi gaseste aplicabilitatea incepand de la aplicatii casnice pana la asistarea consumului unor procese tehnologice sau manifestari publice extrem de importante si sensibile. DUAAR elimina practic pauza necesara comutarii de pe o sursa pe alta a dispozitivelor clasice. Acest atribut confera avantaje deosebit de importante beneficiarilor prin evitarea consecintelor economice si psihologice care sunt legate de intreruperi chiar de scurta durata a alimentarii cu energie electrica. Protectia DUAAR in cazul unui scurtcircuit in aval de acesta asigura intreruperea alimentarii intr-un timp de circa 10 ms, timp sufficient de scurt pentru a asigura o protectie eficienta la efecte termice si electrodinamice atat a dispozitivului DUAAR cat si a circuitelor din aval si amonte de acesta. Protectia DUAAR este deosebit de eficace atat pentru scurtcircuite cat si pentru suprasarcini. In cazul suprasarcinii, DUAAR se autoprotejeaza prin monitorizarea permanenta a temperaturii elementelor proprii aflate pe calea de curent. Dupa atingerea pragului critic de temperatură pe elementele de comutaţie aflate în funcţie, DUAAR comandă comutarea sarcinii pe cealaltă cale de curent, cu condiţia  ca parametrii de tensiune ai acestei căi de alimentare să se afle în domeniul admisibil setat. DUAAR poate emite semnale de avertizare a regimului de suprasarcina in timp util permitand operatorilor umani sa ia masuri de reducere a incarcarii circuitelor asistate. Dacă situatia critică persistă, la depasirea pragului critic de temperatură a elementelor din DUAAR aflate pe ambele căi de alimentare, dispozitivul comandă deconectarea selectivă pe trepte de prioritate a unor părti din consumul asistat.Echiparea DUAAR cu protectii proprii la supratensiuni atmosferice asigură implicit şi protecţia consumului asistat la aceste regimuri foarte daunatoare pentru instalatiile si receptoarele electrice

                           prez 2

                                          Auditoriu la prezentarea DUAAR la PSC 2006 Timisoara

3. FUNCTIONAREA DISPOZITIVULUI

Schema bloc a DUAAR monofazat, conform fig.2, se compune din următoarele elemente:

– Doua contactoare statice monofazate CS-1 , CS-2;

– Bloc de decizie, comandă si alimentare BDCA;

– Doua relee de supraveghere a fazelor RSF1, RSF2;

– Releu de protecţie la suprasarcini şi scurtcircuite P

 

fig 2 schema bloc DUAAR 

 

Figura 2. DUAAR monofazat – schema bloc 

         Cele două contactoarele statice CS funcţionează în opoziţie şi au rolul de a asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, din una din cele două surse de energie, fiind comandate BDCA.

BDCA analizează şi compară în permanenţă valorile tensiunii celor două surse fazate, între ele sau faţă de o valoare de referinţă (tensiunea nominală). Criteriul de decizie al blocului BDCA este selectat manual de către operatorul uman, astfel încât consumatorul să fie alimentat în orice moment ori din sursa cu tensiunea cea mai mare, ori din sursa cu tensiunea cea mai apropiată de tensiunea nominală.

            Indiferent de regimul de funcţionare ales, timpul de comutare a sarciniii de pe o sursă pe alta este extrem de scurt. În cel mai defavorabil caz, în care tensiunea pe calea aflată în funcţie ar dispărea total, golul de tensiune la ieşirea dispozitivului ultrarapid de anclanşare automată a rezervei va avea o durată de cel mult 4 ms, insesizabil la consumatori.

             Cele două relee de supraveghere a fazelor  RSF au rolul de a inhiba comanda de acţionare a contactorului static corespunzător, atunci când tensiunea unei surse iese din domeniul admisibil cuprins între o valoare minimă şi o valoare maximă, valori setabile pentru fiecare releu în parte.

          Releul de protecţie P comandă blocarea temporizată sau instantanee a celor două contactoare statice în momentul în care traductorul de curent  sesizează o suprasarcină sau un scurtcircuit în aval de dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei.

          Varianta trifazată a dispozitivului este alcătuită în principiu din trei dispozitive monofazate.

          Contactoarele statice sunt comandate două câte două, pe fazele de acelaşi nume R, S si T ale celor două surse primare de alimentare, de câte un bloc BDCA. Cele trei blocuri BDCA analizează şi compară în permanenţă valorile tensiunii celor două surse fazate, pe fazele de acelaşi nume.

Se poate opta pentru unul din cele două regimuri de funcţionare:

a)      consumatorul să fie alimentat în permanenţă din fazele cu tensiunea cea mai mare;

b)      consumatorul să fie alimentat în permanenţă din fazele cu tensiunea cea mai apropiată de tensiunea nominală.

                   În situaţia în care tensiunile de pe fazele ambelor surse se află în domeniul admisibil setat, consumatorii sunt alimentaţi în permanenţă ori din fazele cu tensiunea cea mai mare ori cea mai apropiată de valoarea nominală, prin  selectarea manuală a unia din  aceste două  regimuri. În funcţie de valorile acestor tensiuni, este posibil ca în acelaşi timp receptoarele de energie electrică să fie alimentate dintr-o singură sursă sau din ambele surse ( două faze dintr-o sursă şi o fază din cealaltă sursă ).

                Releul de protecţie P comandă blocarea temporizată sau instantanee a două, patru sau  şase contactoare statice în momentul în care  traductorul de curent de pe o fază, două sau toate cele trei faze sesizează o suprasarcină sau un scurtcircuit în aval de dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei.

 CONCLUZII

Echipamentul a fost testat in laborator. Oscilograma din fig. 3, capturată în momentul dispariţiei totale a tensiunii pe calea aflată în funcţie, confirmă caracteristicile enuntate.

fig 3 oscilograma

 Fig. 3. Oscilograma tensiunii la ieşirea DUAAR, la momentul comutării de pe o sursă pe alta 

       auditoriu 2

         Auditoriu la prezentarea DUAAR la PSC 2006 Timisoara     

BIBLIOGRAFIE

[ 1 ] Goluri de tensiune. Autor : dr. ing. Mihaela Marilena Albu – Revista Energetica feb 2004

[ 2 ] Brevet de inventie 120996/30.03.2007 autori Calugaru Stefan si Constantin Stoian

[ 3 ] DUAAR , CEE 2005, Targoviste, Calugaru Stefan, Stoian Constantin, Rusu Lucian

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

01/12/2007

PTA modern      Legatura dubla de  intindere 20 kV (cap terminal) la PTA realizata cu izolatoare compozit si CLAMI (un produs SC UNIMEC SRL Buzau). Remarcam simpliatea, eleganta si functionalitatea. Utilizarea CLAMI ne permite sa pastram conductorul intreg.

leg de intindere cu CLAMI 1                    detaliu 1             Eliminam astfel un set de legaturi electrice care ar fi insotit vechea solutie de realizare a legaturii de intindere cu clema potcovita in asociere cu clema cu crestaturi. In imagine conductorul este nesectionat din borna cadrului de sigurante FEN (cu descarcatoare DRV Zn incluse) si evident borna de sarcina a STEPno.

                Se elimina o frecventa sursa de defectiuni: contactul slab in legaturile electrice. In acelasi timp se sigura o productivitate buna a lucrarilor de constructie si implicit costuri mai reduse. 

da2

             

                 Noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului reprezinta o optiune castig-castig atat pentru operatorul de distributie cat si pentru constructorul retelei electrice. Putem spune ca ne apropiem de conceptul LEA de distributie mt si jt realizata in solutie „fara mentenanta„. Adevaratul castigator este clientul final beneficiar al eforturilor noastre: consumatorlu de energie electrica.

 da1     La acelasi PTA bine proiectat si bine realizat remarcam alpicarea la circuitele de joasa tensiune a tehnologiei moderne de realizare a legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului. La PTA avem nevoie insa in mod obligatoriu de o clema de intindere care sa permita refacera izolatiei nulului (produs ENSTO Finlanda comercializat de SC ELMET INVEST Bucuresti) pentru a nu sunta izolarea barei de nul de nul din cutia de distributie (CD) a PTA.

           Pentru intarirea ideii in imaginea urmatoare avem o legatura de intindere la PTA realizata gresit:

asa nu

Dupa cum stim in CLAMI conductorul trebuie dezizolat. Ori acest lucru duce la un contact cu conductorul de coborare la priza de pamant a PTA. In acest fel se anuleaza izolarea barei de nul a PTA ceea ce este gresit. „Solutia” de a aplica CLAMI peste izolatia conductorului este o solutie proasta deoarece vom avea o legatura mecanica incerta si o izolatie strivita cu tensiune de tinere nesigura.

              La postul din imagine constructorul a fost generos cu deficientele. A facut economie de bride legand cele doua circuite intr-un singur punct de prindere iar la 20 kV ne ofera imaginea unei legaturi electrice inutile realizata pe conductorul dintre borma trafo si borna de sarcina a cadrului cu sigurante FEN. Sa va spun cine a fost constructorul? Mai bine nu pentru ca oricum a aderat la principiul „facem pana iese bine”!

             LEA 20kV si o.4 kV la care se utilizeaza cleme care permit realizarea legaturilor fara sectionarea conductorului se pot executa fara cleme de legatura electrica in tronsoane de 0.5 – 1 km. Acesta intro retea cu un mumar mare de speciali inseanma eliminarea a foarte multor viitoare puncte slabe. Aplicand aceasta tehnologie noua vom realiza retele electrice de distributie deo calitate superioara.

              Accentuez ca este realmente vorba de o tehnologie noua dovada stau zonele mari de retea in care inca se utilizeaza clema potcovita in care se taie constincios conductorul nou la fiecare stalp de intindere. Uitati-va cu atentie in proiectele din acest an si veti vedea tusele groase ale inertiei … si sunt sigur ca imi veti da dreptate!  Cereti utilizarea CLAMI si veti vedea in cate cazuri aceasta se va monta gresit desi producatorul explica cui vrea sa auda ca se monteaza „cu suruburile pe cordita”.

 

 

Infrastructura energetica sustine comunicarea

01/12/2007

focusat         Competitia intre televiziunea prin cablu si cea prin satelit se bazeaza pe infrastructura de distributie a energiei electrice. Operatorii de cablu Tv au inchiriat stalpii retelelor stradale de la operatorii de distributie energie electrica (OD) si cu rapiditate au realizat retele de fibra optica.

consola cu antena

Operatorii de televiziune prin satelit sunt in ofensiva insa uneori solutiile gasite de ei pentru montarea antenelor sunt discutabile. In anumite zone rurale se folosesc fara acordul operatorilor de distributie consolele bransamentelor pentru amplasarea antenelor parabolice. In definitiv o fi bine? O fi rau?

 focusat2

Sa incercam cateva argumente:

           Cu siguranta e bine:

  1. se reduc costurile de amplasare a antenei parabolice

  2. se evita noi strapungeri ale acoperisului

Cu siguranta e o solutie nepotrivita:

  1. consola nu este dimensionata pentru noile eforturi

  2. acoperisul se va deteriora datorita vibratiilor produse de vant

  3. sunt sanse ca apa sa se infiltreze spre firida de bransament si sa genereze premise pentru producerea accidentelor si/sau incendiilor

  4. apar motive ca persoane neinstruite sa intre in contact cu parti ale bransamentului care pot fi accidental sub tensiune. Creste riscul de producere a accidentelor umane.

  5. se induc costuri OD
  6. in lipsa unor contracte de inchiriere sau cel putin a unor avize de amplasament solutia constituie un abuz

         Care e parerea ta despre noua realiate ?