Posts Tagged ‘operator de distributie’

LEA 20 kV si (fara) vegetatia din culoarul de trecere!

23/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Generalitati privind LEA 20 kV
3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 20 kV
4 Sinteza prevederilor legale aplicabile
5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV
6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in afara fondului forestier
7 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in fond forestier
8 Axiomele intretinerii culoarelor de siguranta LEA
9 Articole complementare accesibile pe blog
10 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:
10.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
10.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
10.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

In acest articol sunt analizate prevederile legale aplicabile pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA 20  kV in scopul identificarii unor modalitati practice de management al vegetatiei din culoarele de siguranta LEA (linie electrica aeriana) de medie tensiune (mt, 6kV, 10 kV, 20 kV) prin care se asigura serviciul de distributie publica la nivelul fiecarei comunitati locale.

Reglementari analizate:

  • Legea energiei si a gazelor naturale123/2012
  • Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Articolul este destinat atat specialistilor cat si nespecialistilor interesati de subiectul tratat. Din perspectiva publicului vizat in articol vom avea si careva pasaje explicative liniile electrice aeriene (LEA) si rolul lor in alimentarea cu energie a localitatilor.

In articol sunt inserate imagini si filmari care scot in evidenta volumul deosebit de mare de nunca pe care il presupune intretinerea culoarelor de siguranta, riscurile carora trebuie sa le faca fata personalul OD pentru redarea in exploatare a retelelor avariate in perioadele de conditii meteo deosebite.

2 Generalitati privind LEA 20 kV

Alimentarea cu energie este deosebit de importanta pentru viata sociala si pentru economia fiecarei localitati activitatea OD trebuie sutinuta cu reglementari favorabile si cu receptivitate din partea proprietarilor de teren pe terenurile carora sunta amplasate LEA 20 kV. Proprietarii dupa ce au luat cunostinta de prevederile legale privind necesitatea protejarii LEA  trebuie sa evite punerea in pericol a LEA prin plantari negandite, neautorizate, neinspirate de copaci/arbori in culoarele de trecere LEA 20 kV.

Ingreunarea efectuarii defrisarilor in culoarul de siguranta LEA este in defavoarea fiecaruia dintre noi fara nici o exagerare!

Secventele video au fost pregatite pentru postare prin amabilitatea dlui Incze Andras caruia ii multumesc pentru ajutor!

Video 1 Interventie in conditii dificile pentru indepartarea varfurilor de brazi rasturnati de vant peste conductoarele unei LEA 20 kV realizata pe stalpi metalici inalti de cca 20 m!!! Desi conductoarele sunt la mare inaltime brazii din proximitate depasesc inaltimea conductoarelor cu 10-15 m fiind un real pericol sa fie rasturnati peste LEA. Fapt demonstat de filmare. Filmarile facute cu o drona de un voluntar, caruia ii multumim si spre care va putem indruma daca aveti nevoie de acest serviciu!!

Nivelul de tensiune cu cea mai larga respandire in cazul LEA este cel de 20 kV in articol voi utiliza adesea referintele LEA mt sau LEA 20 kV afirmatiile fiind valabile pentru toata gama de tensiuni de 6 kV, 10 kV si 20 kV neexistand nici o deosebire in textul Normai Th intre cele 3 nivele de tensiune.

Pentru o mai buna intelegere a  subiectului tratat apreciez ca utila citirea unor articole cu subiecte complementare pentru care in partea de jos a articolului puteti gasi link-urile necesare:

Video 2 In acceasi zona in care a fost facut Video 1 avem un exemplu de indepartare a unui varf de brad cazul pe conductoare si care a fost ancorat cu franghii si a fost tras spre stalp unde este taiat in bucati pentru a fi indepartat de pe conductoare. Conditii grele si periculoase de munca!

Din punct de vedere al amplasamentului avem:

  1. LEA 20 kV amplasate exclusiv in domeniul public,
  2. LEA 20 kV amplasate exclusiv pe terenuri private ale persoanelor fizice si juridice,
  3. LEA 20 kV „mixte” (acestea predomina) care au atat tronsoane amplasate pe domeniul public cate si tronsoane amplasate pe domeniile private.

Contactul vegetatiei (arbori/copaci) din proximitatea LEA mt cu conductoarele LEA  provoca aparitia unor scurtcircuite. Aceste scurtcircuite  declansarea intreruptoarelor in statiile de transformare 110/mt generand evident „pene de curent” care afecteaza simultan zeci de posturi de transformare si cateva mii de locuri de consum.

Scurtcircuitele manifestandu-se sub forma unei „flacari deschise” pot fi la originea unor incendii, pot duce la topirea locala a conductoarelor si la caderea acestora la sol sporind riscul accidentelor umane daca sunt atinse si/sau daca se circula in apropierea lor.

Video 3 Exemplificarea flacarii deschise care insoteste un scurtcircuit. Uneori durata acestuia este suficient de mare ca sa poata deveni sursa unor incendii

Pe langa scurtcircuite sub actiunea factorilor meteorologici: vant eventual vant in asociere cu ploaia si/sau zapada, arborii/copacii se pot apleca / pot cadea/rasturna pe/peste LEA 20 kV producand frecvent ruperea consuctoarelor si/sau a stalpilor.

Video 4 zeci de varfuri de brazi indeparate d epe conducoarele LEA, cateva inca atarnand de conductoare. Mii de brazi din exteriorul culoarului de trecere care depsesc cu 15-20m inaltimea conductoarelor LEA si care oricand pot fi aplecati/rasturnati, rupti si aruncati de vant peste conductoarele LEA. Brazii sunt extrem de desi si desi sunt inalti au diamentre reduse de 20-25 cm, niste prajini foarte instabile. Exemplu clar de necesitate de  schimbarea amenajamentului silvic

Evenimentele in retele de distributie a energiei electrice de medie tensiune prin care se asigura serviciul de distributie a energiei electrice se numesc in reglementari si in literatura de specialitate: incidenete.

Incidentele sunt cunoscute operatorilor de distribuie (OD) din momentul declansarii intreruptoarelor in statiile de transformare 110 kV/mt insa nu se cunoaste locul in care s-a produs defectiunea. Locul defectiunii se depisteaza prin manevre care izoleaza un tronson de retea de regula cu lungimi de cca 5-7 km. Dupa izolarea tronsonului defect, locul defectului este depistat in urma unui control in lungul retelei facut de personalul operativ. Uzual o LEA 20 kV are 30-70 km uneori LEA 20 kV pot depasi 100 de km. Frecvent avem 50-100 posturi de transformare racordate la LEA 20 kV

Video 5 Exemplu de control facut (aici din masina!) pe traseul unei LEA 20 kV afectata de caderi masive de arbori din exteriorul culoarului de trecere. Probabilitatea de defect este deosebit de mare in lipsa unor amenajamente silvice adedcvate

LEA 20 kV distribuie de regula energie mai multor localitati aflate in raza 30-50 km fata de statiile de transformare 110kV/mt

Retele mt au portiuni importante prin terenuri agricole, paduri, teren accidentat etc astfel incat controlul pedestru al liniei dureaza uneori destul de mult functie de tipul si starea terenului: noroi, zapada, acumulari de apa, etc.

Video 6 Arbori de mari dimeniuni cazuti peste LEA de la distanta mare fata de axul LEA. Amenajamentele silvice trebuie sa aiba in vedere eliminarea tuturor riscurilor de avariere LEA prin adaptarea tipului de vegetatie care se planteaza in proximitatea culoarului de trecere

In anumite situatii cand existe riscul unor accidente umane de ex noaptea, trasee prin zone forestiere frecventate de animale salbatice, rape etc controlul poate fi amnat pana cand se poate execute in conditii de siguranta.

Video 7 Exemplu de situatie in care controlul trebuie facut prin zapada afanata care ajunge pana la brau. Un astfel de control este istovitor pentru personal iar durata lui este mare. Personalul are de infruntat dificultati deosebite. Masurile preventive sunt intodeauna de prefetat pentru acesta este nevoie de colaborare responsabila cu proprietarii terenurilor pe care este amplasata LEA 20 kV pentru eliminarea riscurilor de avarie din culoarul de trecere LEA 20 kV

Tinand cont de numarul mare de clienti arondat fiecarei linii de medie tensiune si de durata mare necesara pentru redarea in exploatare masurile preventive de curatire a culoarelor de trecere de vegetatie (arbori/copaci) sunt foarte importante.

Spre deosebire de LEA jt unde vorbim de un culoar de trecere de 1m conductorul extrem al liniei şi coronamentul arborilor la devierea maxima produsa de vant adica 2-2,5m din axul LEA jt de o parte si de alta a liniei in cazul LEA mt vorbim de un culoar de trecere de 24m cate 12m de o parte si de alta a axului LEA

Figura urmatoare (alaturi de figurile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV si LEA 110 kV) reprezinta cele mai importante schimbari aduse de actualizarea Normei Tehnice deoarece sunt sugestive si pot fi relativ usor de inteles pentru proprietarii de arbori/copaci.

Pana acum Norma tehnica precedenta (aprobata cu Ordinela ANRE 4 si 49/2007) nu contineau aceste figuri si era destul de greu sa convingi proprietarii doar prezentand texte care trebuiau sa fie si coroborare!

Figura 1 Profilul culoarului de trecere LEA 20 kV extras din fig 1b din art 2.19, Anexa 6 din Norma Tehnica aprobata cu Ordinul 239/2019
Figura 2 Vantul deosebit de puternic deviaza cu 90 de grade zolatia LEA 20 kV cu coronamant elastic care in conditii normale trebuie sa fie in pozitie verticala

Si in cazul LEA 20 kV vorbim de arbori/copaci plantati/crescuti razleti, in grupuri, plantatii, paduri, perdele de protectie ale drumurilor, terenurilor agricole, malurilor de apa situati pe domenii publice sau private. Anexa 6 art 2.6

Cele mai mari probleme sunt in zonele forestiere si zavoaie din luncile raurilor. Vom relua acesta afirmatie pentru detaliere in articol

Figura 3 Conductor LEA 20 kV deviat de vant la maxim din planul vertical in planul orizontal in acest caz distanta d0 fin figura 1 este egala cu sageata maxina a conductorului
Video 8 Conductor puternic deviat de vant. Conductorul ajunge din pozitia normala, din planul vertical in plan orizontal. Conductorul ajunge in exterioul LEA la distanta do = cu sageata conductorului acesta este uzual intre 1 si 2m dar poate fi si mai mare sau chiar mult mai mare in conditii speciale de deschideri (distanta) mari(e) intre stalpi

Dupa acest preambul necesar poate utilizatorilor blogului mai putin familiarizati cu problematica distributiei energiei electrice vom aborda prevederile legale pe care intentionez sa le detaliez.

3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 20 kV

Art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012

„Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

Comentariul: 1) Pentru ca OD nu este autorizat sa isi faca abonament la costuri repetate prima optiune este de taiere de la nivelul solului / „defrisare” a tuturor arborilor/copacilor care prin gabarit si/sau pozitie prezinta riscuri pentru LEA.

Art  49 litera b, din legea 123/2012

„Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

Comentariul: 2) Daca proprietarul este interesat sa intre in legalitate are optiunea sa solicite aprobarea de la OD prevazuta la art  49 litera b, din legea energiei 123/2012. In acest caz, personalizat pe situatia de la fata locului respectiv din datele rezultate din cererea de aviz de amplasament OD poate stabili conditiile de coexistenta: pozitie, specie, gabarit maxim, viteza de crestere, etc iar proprietarul isi poate programa si realiza in conditii de siguranta intretinerea coroanei prin taieri de dirijare/decoronare la inaltimi nepericuloase pentru LEA si pentru oamenii care executa lucrarile de exploatare/recoltare a arborilor/pomilor respectivi.

Figura 4 Extras din cuprinsul Norma Th, capitole aplicabile pentru culoarul de trecere LEA 20 kV

Art. 10 litera c  din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

c) minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.”

Art. 11 aliniatul  (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.”

Art 12  litera k din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„În vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile prevăzute la art. 10 lit. c) şi la art. 11 alin. (1), delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face având în vedere:

k) asigurarea condiţiilor de coexistenţă cu vegetaţia (arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, perdele de protecție a drumurilor etc., din domeniul public sau privat) situată în culoarul de trecere.” Vezi si Norma Th art 2.6 din Anexa 6

Comentariul: 3) Remarcam ca Norma Th se refera la toate tipurile de „vegetatie” arbori/copaci izolati sau razleti platati sau rasariti natural oriunde pe traseul unei retele de distribuie a energiei /in cazul nostru  LEA 20 kV (in cazul acestui articol, in general LEA de orice nivel de tensiune) Art 12 litera k si Anexa 6 art 2.6

Art. 23. din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Art. 23. Pentru LEA cu tensiunea nominală mai mare de 1 kV în anexa nr. 6 sunt prevăzute măsurile de siguranță și de protecție aplicate, culoarele de trecere (de funcţionare), zonele de protecţie şi de siguranţă și condiţiile de coexistență a LEA echipate cu conductoare neizolate, cu elemente naturale precum arbori/pomi fructiferi etc., obiecte, construcții, instalații etc. din vecinătate.”

In anexa 6, Capitolul II – Culoare de trecere (de funcţionare), zone de protecţie şi siguranţă pentru LEA cu tensiuni nominale peste 1 kV din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 este prevazut:

Art 2.4.  „Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV”

Comentariul: 4) Vezi detaliul urmator extras din figura 1b de la art 2.19, Anexa 6 sustinut de imagini ale retelelor ale caror conductoare sunt deviate la extrem de vanturi puternice (figurile 2 si 3 din articol si video 8)

Figura 5 detaliu extras din figura 1b, art 2.19, Anexa 6 pentru definirea distantei de siguranta ds, LEA 20 kV

Art 2.5  „Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt de 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV”

Art 2.6. „În cazul LEA construite pe terenuri silvice sau pe terenuri din domeniul public sau privat, precum grădini, curți, livezi, zăvoaie, marginea drumurilor etc., unde există arbori/pomi fructiferi, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt de 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV”

Art 2.7 si 2.9 ne atentioneaza ca pot fi situatii particulare in care dimensiunile culoarelor de trecere pot fi mai mari de 24m (stabilite la art 2.5 si 2.6)

Art 2.10. aliniatul (1)Distanţa măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori şi coronamentul arborilor (inclusiv o creştere previzibilă până la următoarea operațiune de defrișare/toaletare a arborilor), la deviaţia maximă a conductorului şi a coroanei arborilor sub acţiunea vântului şi/sau sub greutatea zăpezii şi în condiţii de săgeată maximă, nu trebuie să fie mai mică de  1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV=> vezi detaliul urmator extras din figura 1b de la art 2.19, Anexa 6

Figura 6 detaliu extras din figura 1b, art 2.19, Anexa 6 pentru definirea distantei de apropiere a vegetatiei masurata pe verticala dv, LEA 20 kV

Comentariul: 5) acest articol este deosebit de important! Face referire la distanta masurata pe verticala conductorul extrem (cel mai apropiat de arbori, daca acestia sunt in lateral) si varful coroanei arborilor!!!

Comentariul: 6) Extrasul din figura 1.b de la art 2.19 din Norma Th este relevant. Sub nicio forma varful coroanei arborilor nu poate depasi linia verde din figura 1.b Toti arborii care nu indeplinesc acesta conditie in culoarul de siguranta de 12m+12m masurati din axul LEA in fiecare parte a acesteia trebuie taiati fiind periculosi!

Comentariul: 7) articolul merge mai departe: in momentul in care se decide ca reglementarea coexistentei sa se faca decoronare atunci distanta masurata in plan verical intre conductorul la sageata maxima (in punctul cel mai de jos al conductorului) si varful coranei arborilor trebuie sa fie 1m+Δh unde Δh reprezinta cresterea previzibila a arborilor intre doua decoronari succesive.

Luand de exemplu o crestere de 2m/an atunci specia resectiva de arbore trebuie decoronata anual pana la o inaltime maxima la varful coroanei de 5m sub conductoare si de maxim 6 m imediat in lateralul distantei de siguranta „ds” (vezi figura 2 de mai sus)

Comentariul: 8) daca coroboram prevederile art 2.10 aliniatul (1) din Norma Th  cu prevederile ar 49 litera b si ale art 12 aliniatul (12) din legea energiei 123/2012 rezulta ca obligatia de decoronare revine celui care doreste sa pastreze un arbore de talie la maturitate neadecvata in culoarul de siguranta LEA.

Comentariul: 9) OD trebuie sa impuna obtinerea AA pentru plantari in culoarul de siguranta, sa puna conditii corespunzatoare proprietarilor de arbori sa ii mentina la inaltimi nepericuloase evitand astfel abonament la taiat de crengi si la costuri neperformante si la riscul unor repetate pene de curent care sa afecteze repetat mii si mii de consumatori de energie electrica (art 49 litera b din legea 123/2012)

Comentariul 10) OD trebuie sa isi onoreze obligatia de a intretine culoarul de siguranta LEA sigur prin defrisari sau decoronari (art 12 aliniatul (12) din legea energiei 123/2012) asigurand defrisarile si eliminand la prima trecere problema sau luand masurile de electrosecuritate si asigurand prima decoronare daca acesta nu se poate face in conditii de siguranta de proprietar

OD trebuie sa colaboreze cu proprietarii ori de cate ori este solicitat pentru asigurarea masurilor de electrosecuritate care sa permita proprietarilor sa execute lucrari de taiere/decoronare arbori/pomi fructiferi in culoarul d esiguranta LEA

Art 2.10. aliniatul (2) „Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul LEA nou construite şi LEA existente, se defrişează, conform prevederilor legale, numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) sau în cazul în care se realizează exproprierea terenurilor din culoarul de trecere și scoaterea definitivă a acestora din fondul forestier”

Comentariul: 11) Remarcam puterea articolului 2.10 pentru securitatea LEA prin faptul ca „se defriseaza culoarul de trecere daca nu sunt indeplinite conditiile de la art 2.10 aliniatul (1)„. Adica se defriseaza culoarul de trecere daca nu se poate asigura distanta de 1m  măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori şi coronamentul arborilor, la deviaţia maximă a conductorului şi a coroanei arborilor sub acţiunea vântului şi/sau sub greutatea zăpezii şi în condiţii de săgeată maximă.

Comentariul 12) Daca am avea terenul expropriat si scos din fondul forestier viata OD si a consumatorilor de energie ar fi „lipsita de griji!. Daca in cazul LEA 20 kV lucrurile sunt super calre si corecte in cazul LEA 20 kV existente unele existente de zeci de ani pe amplasamentele respective (uneori de 40-50 de ani) in tariful de distributie nu sunt prevazute / nu sunt acceptate  de catre ANRE costuri pentru expropieri si/sau scoateri din fondul forestier.

Daca ANRE ar prevedea / accepta in tariful de distributie fonduri / costuri pentru expropieri si/sau scoateri din fondul forestier aceste costuri vor conduce la cresterea tarifelor de distribuie si implicit a pretului energiei electrice trebuind sa fie suportate de toti clentii beneficiari ai serviciului public de distributie a energiei electrice.

Prin urmare pentru silvicultori aproape ca „nu exista LEA” care sunt amplasate pe terenuri nescoase din fondul forestier. Oricum nu le vad astfel incat sa asigure amenajamente silvice corespunzatoare din initiativa proprie. Cum art 12 aliniatul (12) ne permite sa facem defrisari ” respectând prevederile legale în vigoare” ajungem sa ne lovim de legislatia silvica sa nu avem amenajamente si sa nu reusim sa taiem suficienti arbori din culoarul de siguranta astfel incat riscul avariilor este perpetuu!

Art 2.11. „În cazul în care, în condiţiile prevăzute la pct. 2.10, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului forestier respectiv şi/sau proprietarul arborilor/pomilor fructiferi se instituie ca interdicţie obligaţia de a nu schimba arborii/pomii fructiferi existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la pct. 2.10”

Comentariul: 13) Daca am gasit un „amenajament” corestunzator care respecta distantele de siguranta dintre arbori/copaci si conductoarele LEA atunci este responsabilitatea proprietarului sau administratorul fondului forestier sa il pastreze

Art 2.14. „Terenurile care au fost defrişate sau se defrişează pentru crearea culoarului de trecere (de funcţionare) pot fi plantate cu specii de arbori de înălţimi potrivite sau arbuşti, astfel încât să fie păstrate distanţele minime de la coroana acestora la conductoarele electrice, prevăzute la pct. 2.10, precum şi lăţimea culoarului de trecere (de funcţionare) determinată conform prevederilor de la pct. 2.5, 2.6 şi 2.9, pe toată durata de exploatare a liniilor electrice.”

Comentariul: 14) Prvedere fireasca care trimite la amenajamente rationale fara sa conditioneze actiunea de expropieri si/sau scoateri oneroase din fondul forestier care in fapt nu sunt necesare evitandu-se astfel cresterea nedorita a tarifului de distributie respectiv prevenind cresterea costului energiei electrice.

Art 2.15. aliniatul (1) „Operatorii de reţea, singuri sau împreună cu proprietarii de drept sau cu administratorul fondului silvic, efectuează cel puţin o dată pe an controale pe traseele LEA realizate pe terenuri silvice, identifică arborii uscaţi, slab ancoraţi în teren sau situaţi în terenuri fugitive, predispuşi căderii la vânt, din vecinătatea culoarului de trecere (funcţionare) și iau măsuri pentru tăierea acestora conform prevederilor legale”

Comentariul: 15) Specaculos de corect din punct de vedere teoretic. Practic mobilizarea celor vizati de textul reglementarii pentru control este anevoioasa consumand multe resurse ala OD. Cu toate acestea in fodul forestier este singura cale prin care se poate ajunge sa se organizeze taierea unor arbori si se realizeaza controlul respectiv!

Art 2.15. aliniatul (2) Vegetaţia forestieră din culoarul de trecere (funcţionare) se taie, dacă înălţimea acesteia, determinată în urma inspecţiei culoarului prevăzută la alin. (1), nu asigură distanţele prevăzute la pct. 2.10.

Comentariul: 16) Foarte important aliniatul (2) al articolului 2.15 . Ne trimite la art 2.10 pentru distantele de siguranta si ne spune ca toti arborii care prezinta risc ca prin viteze de crestere anuala si gabaritele la maturitate sa depaseasca limitele de siguranta trebuie sa fie taiati!

Art 2.16. LEA noi cu conductoare izolate şi neizolate, cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv, amplasate în zonele silvice şi forestiere, se construiesc pe marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă. Se evită defrişările, efectuându-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigură funcţionarea liniilor prin respectarea distanței minime de siguranță prevăzute la pct. 2.4, între conductoarele deviate de vânt şi coroana arborelui, respectiv a distanței prevăzute la pct. 2.10, măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori și vârful arborilor.

 Comentariul:17) Orice este legat de „LEA noi”  este binevenit. Oricum si aici avem reluata ideea distantei masurate pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori și vârful arborilor  care limiteaza inaltimea (la maturitate)  a speciilor de arbori care pot fi acceptati/lasati in culoarul de trecere chiar si al LEA noi!

Art 2.19. „Profilul culoarului de trecere a LEA de 20 kV, stabilit conform prevederilor prezentului capitol, este exemplificat în figura 1.b :”

4 Sinteza prevederilor legale aplicabile

  1. Norma th trateaza toate categoriile de arbori/copaci razleti sau in grupuri/palnatii/livezi/paduri zavoaie aflati in proximitatea LEA =>Art 12 k, Anexa 6 cap II art 2.6
  2. In plan vertical arborii/copacii trebuie mentinuti prin decoronare la o distanta de apropiere de cel putin 1m. Restrictiile vizeaza si miscarea coroanei in conditii meteo deosebite vant/ploaie/zapada  => Anexa 6 art 2.10 alin 1
  3. Daca vegetatia nu poate fi mentinuta prin decoronari la cel putin 1 m de conductor si coroana la deviatia maxima a vantului masurat in plan verical atunci arborele/copacul se defriseaza => Anexa 6 art 2.10 alin 2 si art 2.15 alin 2
  4. In fondul forestier se taia arborii periculosi, arborii uscaţi, slab ancoraţi în teren sau situaţi în terenuri fugitive, predispuşi căderii la vânt, din vecinătatea culoarului de trecere. OD si proprietarii trebuie sa faca controale => Anexa 6 art 2.15 alin 1
  5. Anexa 6 art 2.19 Figura 1b sintetizeaza grafic limitele permise pentru coroana arborilor la deviatia maxima produsa de vant => art 2.4 & art 2.10 alin (1) & art 2.10 alin 2 & art 2.15 alin 2
  6. Daca arborii/copacii indeplinesc conditiile de gabarit de la art 2.10 atunci proprietarului ii este interzisa schimbarea acestora cu alte specii => Anexa 6 art 2.11
  7. In culoarul de trecere defrisat se pot realiza amenajamente care sa respecte conditiile de coexistenta stabilite in Norm Th la art 2.10 pentru latimea culoarului stabilita la 2.4, 2.6 si 2.9 din Anexa 6 => Anexa 6 art 2.14
  8. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 49 litera b  obtinerea avizului de amplasament de la OD pentru plantarea / pastrarea copacilor in culoarul de siguranta LEA
  9. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 12 alin 12 sa ia masuri de defrisare/modelare a vegetatiei astfel incat sa asigure buna functionare a LEA si sa evite riscurile de accidente.

5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV

In articolul Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA avem o prezentare mai larga a contraventiilor legate vegetatia din culoarele de siguranta LEA si de responsabilitatile de constatare. Vom prelua doar figura 5 din articolul invocat pe care o renumerotam ca figura 7:

Figura 7 Responabilitati pentru aplicarea contraventiilor pervazute de legea energiei 123/2012  privind afectarea sigurantei LEA

6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in afara fondului forestier

Plecand de la realitatea ca in acest moment 99% din vegetatia (copaci/arbori) din culoarele de siguranta LEA si din proximitatea acestora nu au aviz de amplasament va supun atentiei urmatorul mod de actiune:

  1. Se instiinteaza proprietarii asupra necesitatii obtinerii avizului de amplasament pentru arborii/copacii din culoarul de siguranta LEA. Se anexeaza formularele si dau explicatiile necesare pt acest demers
  2. Se documenteaza situatia la fata locului, se consulta proprietarul asupra intentiilor acestuia, se analizeaza impreuna cu proprietarul optiunile si in final se definesc, in avizul de amplasament, conditiile de coexistenta si responsabilitatile proprietarului pentru intretinerea vegetatiei din culoarul de trecere LEA.
  3. Pentru avizele de amplasament emise OD asigura taiera arborilor periculosi care necesita masuri  de electrosecuritate si chiar demontarea/remontarea conductorului LEA pe anumite portiuni. De asemenea din ratiuni de electrosecuritate OD asigura prima decoronare a arborilor in temeiul art 12 ain 12 din legea energiei
  4. Pentru arborii/copacii periculosi pentru care nu s-a solicitat aviz de amplasament in temeiul  art 12 alin 12 din legea energiei si al Normei Th aprobate prin Ordinul 239/2019 OD programeaza lucrarile de defrisare necesare anuntand in prealabil proprietarului data la care se va intra pe proprietate pentru executarea lucrarilor de taiere a arborilor/copacilor neautorizati care nu respecta limitele de gabarit la maturitate sintetizate in figura 1b =>art 2.19
  5. La data programata se executa lucrarea se elimina riscul la prima trecere fara abonament la costuri.
  6. In situatia in care Proprietarul nu permite accesul se intocmeste cu acesta un PV de constatare prin care Proprietarul certifica ca a luat act de riscurile pe care le reprezinta arborii/copacii neautorizati din culoarul de siguranta LEA si ca se opune accesului personalului OD pentru defrisare si de asemenea ca refuza sa solicite obtinerea avizului de amplasament ofertat de OD la pasul 1
  7. OD informeaza Consilui Local asupra situatiei si solicita aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 29 pentru lucrari/plantari neautorizate de arbori/copaci in culoarul de trecere LEA
  8. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  9. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 7 si/sau 8 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  10. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

7 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in fond forestier

  1. se organizeaza controale anuale in comun cu proprietarul in temeiul art 2.15 alin 1 si se identifica arborii periculosi slab ancorati in sol care pot cadea peste LEA. Inclusiv copaci din exteriorul culoarului de siguranta
  2. arborii depistati la control ca nu respecta limitele de apropiere de la art 2.4 si 2,10 alin 1 se planifica la taiere
  3. acolo unde s-au facut defrisari OD si proprietarul stabilesc amenajamente care vor asigura conditii buna de coexistenta cu LEA
  4. in urma controalelor se identifica tronsoanele de culoar de siguranta in care amenajamentul existent este corespunzator si se notifica proprietarului ca nu are voie sa modifice unilateral amenajamentul
  5. in cazul in care proprietarul refuza colaborarea si/sau acesta nu permite accesul si/sau nu da curs constatarilor facute cu OD daca este posibil se face cu acesta un PV in care isi exprima pozitia
  6. OD sesizeaza ANRE pentru nerespectarea reglementarilor ANRE (Norma Th coexistenta aprobata prin Ord ANRE 239/2019) in vederea aplicarii sanctiunii pentru contraventia prevazuta la art 93 alin 1 punctul 3 din legea 123/2012
  7. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  8. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 6 si/sau 7 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  9. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

8 Axiomele intretinerii culoarelor de siguranta LEA

Ca un corolar al celor de mai sus rezulta axioma conform careia: OD va trebui sa tina evidenta proprietarilor de teren in lungul culoarelor de trecere LEA.

Pentru evidenta proprietarilor in lungul culoarelor de trecere LEA cred ca s-ar putea capacita participarea Consilului Local mizand pe faptul ca acestea au obligatia conferita de art 93 aliniatul a punctul 29 sa descurajeze prin sanctiuni efectuarea de sapaturi si lucrari de orice fel.

De asemena rezulta logic dar si cu suport in prevederi legale (Norm Th referitoare la coexistenta aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 si legea 50/1991 si reglementarile de urbanism) ca OD va trebui sa puna la dispozitia Consiliilor Locale harti cu amplasamentul RED care sa aiba figurate zonele de protectie si de siguranta

O alta axioma care rezulta din analiza facuta este urmatoarea: OD trebuie sa isi instruiasca foarte bine personalul care are atributii de aplicarea Normei Tehnice privind  delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice aprobata cu Ordinul ANRE 230/2019

Video 9 Exemplu de galopare a conductoarelor. Vibratii puternice care uzeaza mecanic conductorul. Pe parcursul a zeci de ani de functionare conductorul infunta sute si sute de furtuni si vanturi puternice care provoca uzura mecanica si sporesc riscul de rupere. Prevenirea accidentelor umane este una din ratiunile pentru care culoarul LEA 20 kV trebuie mentinut cat mai liber si cu circulatie redusa

9 Articole complementare accesibile pe blog:

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si de siguranta

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

10 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

10.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

10.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

10.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

20/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Generalitati privind LEA 0.4 kV
3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV
4 Sinteza prevederilor legale aplicabile
5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 0.4 kV
6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 0.4 kV
7 Articole complementare accesibile pe blog
8 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:
8.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
8.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
8.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

In acest articol sunt analizate prevederile legale aplicabile pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA 0.4  kV in scopul identificarii unor modalitati practice de management al vegetatiei din culoarele de siguranta LEA (linie electrica aeriana) stradale de jpasa tensiune (jt, 0.4 kV)  prin care se asigura serviciul de distributie publica la nivelul fiecarei comunitati locale interfata directa cu clientii.

Reglementari analizate:

  • Legea energiei si a gazelor naturale123/2012
  • Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Articolul este destinat atat specialistilor cat si nespecialistilor interesati de subiectul tratat. Din perspectiva publicului vizat in articol vom avea si careva pasaje explicative liniile electrice aeriene (LEA) si rolul lor in alimentarea cu energie a localitatilor.

Pentru o mai buna intelegere a  subiectului tratat apreciez ca utila si citirea unor articole de pe blog. Lincuri-le catre aceste articole sunt date intr-un capitol 8.

2 Generalitati privind LEA 0.4 kV

Constructiv avem:

  1. LEA cu conductoare neizolate care sunt cele mai vulnerabile in raport cu vegetatia (arbori/copaci) din proximitate respectiv
  2. LEA cu conductor izolat, torsadat care poate coexista in conditii mai putin restrictive in raport cu vegetatia din proximitate
  3. LEA mixte realizate pe stalpi comuni, atat cu conductoare neizolate cat si cu conductoare izolate. Acestea se vor fi evident tratate tinand cont de circuitele realizate cu conductoare neizolate care sunt vulnerabile in raport cu vegetatia din proximitate.

Din punct de vedere al amplasamentului avem:

  1. circuite amplasate exclusiv in domeniul public
  2. circuite amplasate exclusiv pe terenuri private ale persoanelor fizice si juridice, de regula spre /in apropiere de limitele de proprietate
  3. circuite mixte (acestea predomina) care au atat tronsoane amplasate pe domeniul public cate si tronsoane amplasate pe domeniile private.

Contactul vegetatiei (arbori/copaci) din proximitatea LEA jt  (joasa tensiune, 0.4 kV) cu conductoarele LEA mai ales in cazul conductoarelor neizolate poate provoca aparitia unor scurtcircuite. Aceste scurtcircuite pot fi nete caz in care cel mai adesea produc arderea sigurantelor / declansarea intreruptoarelor in posturile de transformare generand evident „pene de curent”.

Exista si scurtcircuite care nu sunt nete (au local o rezistenta de contact mai mare decat in cazul unui scurtcircuit, net, metalic). Acestea sunt cele mai periculoase intrucat se pot mentine pe o durata mai mare timp in care se manifesta riscuri de electrocutate in zona prizelor de pamant, a stalpilor si respectiv timp in care la bornele receptoarelor electrice din imobilele racordate de aceste retele stradale se manifesta fluctuatii severe de tensiune sau chiar supratensiuni.

Scurtcircuitele se manifesta de cele mai multe ori sub forma unei „flacari deschise” acestea pot fi la originea unor incendii, pot duce la topirea locala a conductoarelor si la caderea acestora la sol sporind riscul accidentelor umane daca sunt atinse si/sau daca se circula in apropierea lor.

Pe langa scurtcircuite sub actiunea factorilor meteorologici: vant eventual vant in asociere cu ploaia si/sau zapada, arborii/copacii se pot apleca / pot cadea/rasturna pe/peste retelele stradale producand frecvent ruperea consuctoarelor si/sau a stalpilor.

Evenimentele in retele stradale de joasa tensiune prin care se asigura serviciul de distributie a energiei electrice la interfata directa cu clientii se numesc in reglementari si in literatura de specialitate: deranjamente.

Putem avea:

  1. deranjamente individuale care de regula sunt localizate la nivelul bransamentelor
  2. deranjamente colective care sunt localizate in axul circuitelor stradale o.4 kV si care afecteaza toate imobilele / toti clientii ale caror bransamente sunt racordate la circuitul defect. Uzual pe un circuit stradal o.4 kV sunt 20-120 bransamente (poate cu o medie sub 50 de bransamente/circuit)

Deranjamentele sunt cunoscute operatorilor de distribuie (OD) doar in masura in care acestea sunt anuntate / sunt sesizate de clientii afectati. Uneori anuntarea se face operativ alteori doar dupa multe ore de la producere.

Evident ca OD aloca resurse doar pentru evenimentele cunoscute sau doar din momentul in care ia cunostinta de existenta unor evenimente. In situatia in care apar evenimente simultane in retelele de distributie 110 kV, 20 kV si 0.4 kV acestea se rezolva functie de nivelul de tensiune avand prioritate retele 110 kV respectiv retelele 20 kV deoarece acestea pot afecta simultan mii sau zeci de mii de locuri de consum.

Pentru deranjamente se aloca prioritar resurse pentru rezolvarea deranjamentelor colective si apoi pentru solutionarea deranjamentelor individuale.

Din cele de mai sus rezulta ca in situatile defavorabile deranjamentele sunt ultimele care se por rezolva si respectiv timpii de asteptare / timpii de intrerupere a serviciilor de distribuie / de furnizare a energiei electrice pot fi mari. Din acesta perspectiva ar trebui sa fim interesati de msurile de prevedere.

Cea mai importanta masura de prevedere este aceea de a asigura distanta de siguranta corespunzatoare fata de copacii/arborii din proximitate astfel incat acestia sa nu poata sa fie aplecati / rasturnati peste LEA 0.4 kV chiar si in cele mai severe conditii meteorologice.

Intrucat practica ne arata ca vegetatia apare in mod necontrolat in proximiatea LEA 0.4 kV (plantari neautorizate, cresteri spontane) si ca de regula nu este condusa prin lucrari de modelare s-a impus existenta unor prevederi legale care trebuie explicate si aplicate corect astfel incat din aproape in aproape OD sa poata mentine, cu costuri rezonabile, culoarele de protectie ale LEA cat mai sigure avand ca tinta prevenirea producerii penelor de curent si a riscurilor pe care le-am mentionat anterior.

Dupa acest preambul necesar poate utilizatorilor blogului mai putin familiarizati cu problematica distributiei energiei electrice vom aborda prevederile legale pe care intentionez sa le detaliez.

3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV

Art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012

„Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

Comentariul: 1) Pentru ca OD nu este autorizat sa isi faca abonament la costuri repetate prima optiune este de taiere de la nivelul solului / „defrisare” a tuturor arborilor/copacilor care prin gabarit si/sau pozitie prezinta riscuri pentru LEA.

Art  49 litera b, din legea 123/2012

„Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

Comentariul: 2) Daca proprietarul este interesat sa intre in legalitate are optiunea sa solicite aprobarea de la OD prevazuta la art  49 litera b, din legea energiei 123/2012. In acest caz, personalizat pe situatia de la fata locului respectiv din datele rezultate din cererea de aviz de amplasament OD poate stabili conditiile de coexistenta: pozitie, specie, gabarit maxim, viteza de crestere, etc iar proprietarul isi poate programa si realiza in conditii de siguranta intretinerea coroanei prin taieri de dirijare/decoronare la inaltimi nepericuloase pentru LEA si pentru oamenii care executa lucrarile de exploatare/recoltare a arborilor/pomilor respectivi.

Art. 10 litera c  din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

c) minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.”

Art. 11 aliniatul  (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.”

Art 12  litera k din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„În vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile prevăzute la art. 10 lit. c) şi la art. 11 alin. (1), delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face având în vedere:

k) asigurarea condiţiilor de coexistenţă cu vegetaţia (arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, perdele de protecție a drumurilor etc., din domeniul public sau privat) situată în culoarul de trecere.”

Comentariul: 3) Remarcam ca Norma Th se refera la toate tipurile de „vegetatie” arbori/copaci izolati sau razleti platati sau rasariti natural oriunde pe traseul unei retele stradale aeriene de joasa tensiune / LEA 0.4 kV (in cazul acestui articol, in general LEA de orice nivel de tensiune)

Art. 22. din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Pentru LEA cu tensiunea nominală mai mică sau egală cu 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei, sunt simetrice faţă de axul liniei și se delimitează la 1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei, în plan orizontal și vertical.

(2) Zonele de siguranţă comune pentru LEA cu tensiunea nominală mai mică sau egală cu 1 kV şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prevăzute în anexa nr. 5

In anexa 5 din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 este prevazut:

„Sunt tratate toate situaţiile de coexistenţă care vizează arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, etc., situaţi în domeniul public sau privat”

Comentariul: 4) se reia enumerarea de la art 12 litera k

„În raport cu vegetaţia, se consideră traversare a LEA situaţia în care proiecţia orizontală a conductorului extrem la devierea maximă produsă de vânt se intersectează cu proiecţia orizontală a coroanei arborilor la devierea maximă produsă de vânt şi/sau de greutatea zăpezii.”

Comentariul: 5) vezi figura urmatoare parte din anexa 5

„În raport cu vegetaţia, se consideră apropiere situaţia în care arborii plantaţi/crescuţi în lateralul LEA, sub acţiunea factorilor hidrometeorologici (vânt şi/sau zăpadă în asociere cu umezeala excesivă acumulată în sol) pot fi îndoiţi, aplecaţi, răsturnaţi (smulşi din rădăcină) peste conductoarele şi/sau stâlpii LEA, respectiv arborii slab ancoraţi în sol şi/sau care au părţi uscate şi care sub acţiunea vântului/zăpezii pot afecta conductoarele/stâlpii LEA.

Comentariul: 6) sunt enumerate practic toate cazurile in care vegetatie din proximitate poate pune in pericol LEA

„În aceeaşi categorie se încadrează şi arborii care, datorită dimensiunilor lor, prin tăiere pot cădea peste conductoarele/stâlpii LEA.”

„În situaţii de traversare/apropiere, distanţa între conductorul extrem al liniei şi coronamentul arborilor este de minimum 1 m”.

„Profilul LEA cu tensiunea nominală < 1kV, raportat la vegetaţia din vecinătatea acesteia, este prezentat în Figura 1 din prezenta anexă:”

Figura 1, Anexa 5 Norma Th aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 Traversari si apropieri fata de arbori/pomi fructiferi

Comentariul: 7) Avand in vedere figura 1, tinand cont ca inaltimea unui stalp de joasa tensiune este cca 8 m deasupra solului si ca consola superioara este pozitionata la cca 0.5 m de varful stalpului si ca sageata („burta”) conductorului ete de cca 1m la care adaugam distanta de siguranta de 1m rezulta ca inaltimea maxima la care poate sa fie lasat sa ajunga un copac pana in momentul deciziei de decoronare este: 8m – 0.5m-1m-1m=5,5m.

Daca viteza de crestere sa zicem anuala este de 1,5m/an (de exemplu) atunci in fiecare an copacul respectiv ar trebui sa fie decoronat astfel incat inaltimea lui masurata la varful coroanei sa nu depaseasca 4m. Putem avea si optiunea alegerii unei specii care la maturitate sa nu depaseasca 5,5 m caz in care decoronarile repetate pot fi evitate.

Comentariul: 8) In lateralul LEA la cca 2,5 m de axul stalpilor (0,5m consola + 1m devierea conductorului la devierea maxima produsa de vant + 1m distanta de siguranta) inaltimea maxima a arborilor/copacilor inainte de momentul deciziei de decoronare nu poate depasi 6,5m. Aceasta inaltime corespunde gabaritului conductorului LEA (distanta de la conductor la sol) masurata in punctul de sageata maxina.

Contand (de exemplu) pe o viteza de crestere de 1,5m/an rezulta ca in fiecare an copacul respectiv ar trebui sa fie decoronat astfel incat inaltimea lui masurata la varful coroanei sa nu depaseasca 5m. Putem avea si optiunea alegerii unei specii care la maturitate sa nu depaseasca 6,5 m caz in care decoronarile repetate pot fi evitate.

Conform art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012 „Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

4 Sinteza prevederilor legale aplicabile

  1. Norma th trateaza toate categoriile de arbori/copaci razleti sau in grupuri/palnatii/livezi/paduri zavoaie aflati in proximitatea LEA => art  22 si Anexa 5
  2. Restrictiile vizeaza si miscarea coroanei in conditii meteo deosebite vant/ploaie/zapada si chiar riscul ca daca sunt taiati copacii sa nu cada peste LEA => Avexa 5
  3. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 49 litera b  obtinerea avizului de amplasament de la OD pentru plantarea / pastrarea copacilor in culoarul de siguranta LEA
  4. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 12 alin 12 sa ia masuri de defrisare/modelare a vegetatiei astfel incat sa asigure buna functionare a LEA si sa evite riscurile de accidente.

5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV

In articolul Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA avem o prezentare mai larga a contraventiilor legate vegetatia din culoarele de siguranta LEA si de responsabilitatile de constatare. Vom prelua doar figura 5 din articolul invocat pe care o renumerotam ca figura 2:

Figura 2 Interpretarea legii energiei 123/2012 referitor la contraventiile privind afectarea sigurantei LEA si responsabilitatile de aplicare a acestor sanctiuni

6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 0.4 kV

Plecand de la realitatea ca in acest moment 99% din vegetatia (copaci/arbori) din culoarele de siguranta LEA si din proximitatea acestora nu au aviz de amplasament va supun atentiei urmatorul mod de actiune:

  1. Se instiinteaza proprietarii asupra necesitatii obtinerii avizului de amplasament pentru arborii/copacii din culoarul de siguranta LEA. Se anexeaza formularele si dau explicatiile necesare pt acest demers
  2. Se documenteaza situatia la fata locului, se consulta proprietarul asupra intentiilor acestuia, se analizeaza impreuna cu proprietaru optiunile si in final se definesc, in avizul de amplasament, conditiile de coexistenta si responsabilitatile proprietarului pentru intretinerea vegetatiei din culoarul de trecere LEA.
  3. Pentru avizele de amplasament emise OD asigura taiera arborilor periculosi care necesita masuri  de electrosecuritate si chiar demontarea/remontarea conductorului LEA pe anumite portiuni. De asemenea din ratiuni de electrosecuritate OD asigura prima decoronare a arborilor in temeiul art 12 ain 12 din legea energiei
  4. Pentru arborii/copacii periculosi pentru care nu s-a solicitat aviz de amplasament in temeiul  art 12 alin 12 din legea energiei si al Normei Th alrobate prin Ordinul 239/2019 OD programeaza lucrarile de defrisare necesare anuntand in prealabil proprietarului data la care se va intra pe proprietate pentru executare alucrarilor de taiere arbori neautorizati
  5. La data programata se executa lucrarea se elimina riscul la prima trecere fara abonament la costuri.
  6. In situatia in care Proprietarul nu permite accesul se intocmeste cu acesta un PV de constatare prin care Proprietarul certifica ca a luat act de riscurile pe care le reprezinta arborii/copacii neautorizati din culoarul de siguranta LEA si ca se opune accesului personalului OD pentru defrisare si de asemenea ca refuza sa solicite obtinerea avizului de amplasament ofertat de OD la pasul 1
  7. OD informeaza Consilui Local asupra situatiei si solicita aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 29 pentru lucrari/plantari neautorizate de arbori/copaci in culoarul de trecere LEA
  8. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  9. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 7 si/sau 8 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  10. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

7 Articole complementare accesibile pe blog:

Pentru aprofundarea subiectului va recomand sa cititi pe blog:

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Asupra zonelor de protectie si de siguranta

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

8 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

8.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

8.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

8.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

17/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Identificarea articolelor de interes din legea energiei
3 „Mecanismul” de marire a riscului penelor de curent datorate vegetatiei din culoarele de trecere LEA!
4 Diagrama prevederilor legii energiei privind vegetatia din culoarul de trecere LEA
5 Analiza responsabilitati in sanctionerea contraventiilor legate de culoarele de trecere
6 Concluzii privind aplicarea prevederilor legii 123/2012 pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA
7 Extrase din legea energiei si a gazelor naturale 123/2012
8 Articole complementare accesibile pe blog
9 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog
9.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
9.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
9.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

Avand in vedere importanta energiei electrice pentru activitatile economice si sociale din tara este firesc sa existe o legatura intre Legea Energiei 123/2012, avariile din retelele electrice de transport si de distributie a energiei electrice si vegetatia / arborii/copacii din culoarul de siguranta al liniilor electrice aeriene (LEA).

Cele doua categorii de retele electrice de transport al energiei si respectiv de distributie a energiei electrice beneficiaza in legea energiei de articole similare. Pentru a mentine volumul articolului la dimensiuni rezonabile ma voi referi doar la activitatea/retelele de distributie a energiei electrice.

Daca suntem deranjati de penele de curent si daca acceptam o concluzie practica conform careia o mare parte (posibil peste 60% din nr de cazuri) se datoreaza copacilor/arborilor plantati in culoarele de siguranta atunci trebuie sa cautam prevederi legate de aceste aspecte in Legea Energiei 123/2012

2 Identificarea articolelor de interes din legea energiei

Am selectat cateva articole din Legea Energiei 123/2012 care sunt relevante pentru subiectul abordat: art 12 aliniatul 12, art 49 litera b, art 93 aliniatul 1 punctele 3, 29 si 30, art 93 alin 2 punctul 1 literele a si b, punctul 2 literele a si b, art 93 alin 3 literele a, b si c.

In tabelul din figura 1 sunt rezumat prevederile articolelor de interes din Legea Energiei 123/2012. In partea de jos a articolului avem textul integral al articolelor invocate din Legea Energiei 123/2012

Figura 1 articole de interes din Legea Energiei 123/2012

Problematica abordata va fi pusa intr-o serie de figuri in scopul de a exprima mai clar ideile si de a scoate in evidenta corelarile dintre prevederile legale.

3 „Mecanismul” de marire a riscului penelor de curent datorate vegetatiei

In figura 2 se observa ca dreptul/obligatia OD de a face defrisari/decoronari ale arborilor/copacilor depistati plantati in culoarele de siguranta ale retelelor (liniilor) electrice aeriene (LEA) cu riscuri pentru functionarea LEA coroborat cu plantari haotice pe scara larga, neautorizate, necontrolate conduce la o sarabanda a penelor de curent si la o risipa de fonduri de mentenanta care altfel ar fi putut ajunge in piese de schimb si subansambluri foarte necesare imbunatatirii starii tehnice a LEA in beneficiul tuturor consumatorilor carora retelele electrice le asigura serviciul de distributie a energiei electrice

Figura 2 OD are dreptul sa faca defrisari/decoronari in culoarele de siguranta LEA

DO in mod repetat fac costuri  / depune eforturi atat sa redea in exploatare retelele de distributie afectate de scurtcircuitele produse de vegetatia din culioarele de siguranta LEA cat si sa execute defrisari/decoronari  preventive in in coloarele de trecere luptandu-se de pe pozitii inegale cu viteza de crestere a vegetatiei si cu initiativele neautorizate / ilegale ale proprietarilor de a planta arbori/copaci in culoarele de trecere LEA!

4 Diagrama prevederilor legii energiei privind vegetatia din culoarul de trecere LEA

In figura 3 detaliam prevederile legii energiei electrice legate de activitatile in culoarele de siguranta LEA inclusiv pe cele care privesc plantarile de arbori/copaci („infiinatre de plantatii” interzise explicit de  art 49 litera b din legea 123/2012)

In figura 3 sunt sintetizate informatii despre cuantumul amenzilor si despre institutiile autorizate sa constate contraventiile.

Figura 3 detalierea prevederilor legii 123/2012 referitoare la plantarea neautorizata de arbori/copaci in culoarul de siguranta LEA

Remarcam in figura 3 doua sectiuni. In partea stanga a graficului regasim interdictia de la articolul 49 litera b din legea 123/2012 de a planta arbori/copaci in culoarul de trecere / culoarul de siguranta LEA insa fara o sanctiune directa.

In partea dreapta a graficului regasim prevederile legii energiei 123/2012 referitoare la contraventii care ar putea avea legatura cu siguranta LEA:

  1. nerespectarea reglementarilor ANRE (art 93 aliniatul 1 punctul 3)
  2. sapaturile si lucrarile de orice fel (art 93 aliniatul 1 punctul 29)
  3. interzicerea accesului (in special) pe proprietati la defrisari/decoronari (art 93 aliniatul 1 punctul 30)

5 Analiza responsabilitati in sanctionerea contraventiilor legate de culoarele de trecere

Remarcam ca legea energiei 123/2012 mobilizeaza ANRE, Consiliile Locale, Politia si Jandarmeria si Operatorii de Distributie Concesionari (OD) asa cum sunt ele sintetizate in detaliul din figura 4

Figura 4 agentii constatatori ai contraventiilor din culoarul de siguranta LEA

Aparent OD are un ajutor deosebit! In afara de Politie si Jandarmerie, care ar trebui sa actioneze in echipa (si se presupune la initiativa OD) cu reprezentantii OD pentru constatari legea da atributii reprezentantilor ANRE si celor ai Consiliilor Locale ar trebui sa actioneze din initiativa proprie.

In practica urmeaza sa vedem modul in care ANRE se va implica in acest tip de contraventie introdusa in legea energiei in anul 2018 prin legea 167/2018!

Remarcam insa ca in cazul traseelor prin fondul forestier proprietari si administratorii fondurilor forestiere au obligatii directe stabilite prin reglementarea ANRE, aprobata prin Ordinul 239/2019: Normă tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice (Anexa 6, art 2.15)

In acelasi timp sunt putine cazuri in care reprezentantii Consiliilor Locale se autosesizeaza si sanctioneaza proprietarii pentru plantarea neautorizata de copaci/arbori in culoarele de trecere LEA.

In cel mai bun caz OD poate/ar putea capacita sprijinul institutiilor cu atributiuni in aplicarea sanctiunilor contraventionale nominalizate de legea energiei 123/2012. Ceea ce in sine ridica probleme care ingreuneaza mecanismul de descurajare a initiativelor care pun in pericol functionarea si integritatea reteleor electrice aeriene si care genereaza pierderi ecomomice la Operatorul de Distributie, disconfort si pierderi beneficiarilor retelei de distributie a energiei electrice.

6 Concluzii privind aplicarea prevederilor legii 123/2012 pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA

Fortand posibilitatea de a folosi instrumentele oferite de legea energiei 123/2012 de descurajare  a activitatilor periculoase pentru LEA in culoarele de trecere / in zonele de protectie si de siguranta putem rezuma ideile din figura 4 in figura 5 cu aplicabilitate practica

Figura 5 Interpretarea legii energiei 123/2012 referitor la contraventiile privind afectarea sigurantei LEA
si responsabilitatile de aplicare a acestor sanctiuni

Daca „trecem prin” / invocam Norma tehnica aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 atunci ar rezulta ca ANRE are atributii directe legate de aplicarea contraventiilor legate de afectarea culoarelor de siguranta LEA prin plantari neautorizate de OD. Cu toate acestea ANRE avand un numar redus de personal probabil ca se poate implica direct, intr-un numar redus de cazuri, de sanctiunare a proprietarilor de teren care incalca prevederile art 49 litera b si planteaza neautorizat /infiinteaza plantatii de copaci/arbori neautorizate de OD in culoarul de trecere LEA

Daca putem asimila interdictia de a efectua „lucrari de orice fel” cu activitatile de plantare neautorizata respectiv de infiintare neautorizata de plantatii atunci putem conta pentru descurajare pe contraventia definita la art 93 aliniatul 1 punctul 29 in legea energiei electrice si pe colaborarea (adeseori reticienta) a reprezentantilor Consiliilor Locale.

S-a introdus in figura 5 un ipotetic dialog cu proprietarul terenului pe care am gasit arbori/copaci neautorizati care pun in pericol siguranta in functionare a LEA. Il anuntam ca vom intra sa taiem (derisam) /sau sa decoronam (decoronarea fiind optiunea cea mai proasta, intrucat crengile vor creste iar) arborii/copacii si primim cel mai frecvent / cel mai previzibil raspuns: interzicera accesului. OD are dreptul sa solicite Politiei sau Jandarmeriei constituirea unei echipe mixte cu reprezentantii OD si sa aplice sanctiunea prevazuta in lege aenergiei electrice pentru contraventia definita la art 93 alin 1 punctul 30

Trebuie sa precizam ca faptul ca s-ar aplica sanctiunile prevazute in legea energiei la art 93 aliniatul 1 punctele 3, 29 si 30 nu asigura implicit si imediat culoare de siguranta in buna stare fara riscuri pentru LEA! Nici pe departe!

Daca proprietarul nu cedeaza la argumetele OD sau la aplicarea unei amenzi care deseori ajunge la cuantumul „jumatate din minim” se ajunge in instanta unde cazul poate dura si cativa ani!

Daca lucrurile vi se par simple sau clare atunci va propun sa remarcam ca art 12 alin 12 care autorizeaza/obliga OD sa efectueze lucrarile de defrisare a vegetatia sau taierile de modelare remarcam ca se termina cu conditionarea „respectând prevederile legale în vigoare„!

Ei bine „respectând prevederile legale în vigoare” se trimite si la cateva legi care ridica restrictii/dificultati deosebite. Sa ne referim doar la legislatia silvica! Incercati dvs sa aplicati corect legislatia silvica, sa taiati legal un arbore din culoarul de trecere LEA ,care pune in pericol integritatea LEA si care poate genera pene de curent iminente, sa vedeti cat timp si cate alegaturi sunt necesare!

S-a amintit in treacat de Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019. Este necesara o analiza separata, dedicata , a modului in care prevederile acestei Norme Th trebuie sintetizate in vederea prezentarii ca argumente pentru proprietarii arborilor/copacilor din culoareu de siguranta LEA ca acestia prezinta riscuri pentru funtionarea LEA si de accidente umane si ca ar trebui defrisati / decoronati.

In acest articol se fac frecvente referiri la proprietarii de teren/arbori/copaci acceptand tacit ideea unei comunicari intre OD si proprietari cel putin in vederea accesului pe teren si al stabilirii volumului de defrisari/decoronari. Identificarea proprietarilor este insa un demers foarte anevoios care necesita resurse umane de care OD cel mai adesea nu dispune! Misiunea identificarii proprietarilor este deosebit de dificila in extravilanul localitatilor. De cele mai multe ori se apeleaza la o intermediere in privinta identificarii-comunicarii cu proprietarii asigurata de Primarii desi acest demers se dovedeste ca in multe situatii are limite evidente!

In articol s-au utilizat in mod repetat sintagmele „plantatii neautorizate„, „plantari neautorizate” in asociere cu riscuri fata de buna functionare a LEA. In antiteza ar trebui sa vorbim si de „plantatii autorizate”, „plantari autorizate” de OD a vegetatie /copaci/arbori in culoarul de siguranta LEA si sa scoatem in evidenta ca acestea sunt nepericuloase pentru LEA.

Atunci cand OD autorizeaza infiintarea unor plantatii, plantare a unor arbori/copaci in culoarul de siguranta LEA se consulta cu solicitantul si impreuna stabilesc speciile de talie redusa care pot fi plantate in proximitatea LEA, obligatia proprietarului de intretinere a coroanelor la gabarite si pozitii nepericuloase pentru LEA inclusiv in situatiile de vant puternic si/sau zapada abundenta. Prin setul de reguli convenit cu proprietarul se poate asigura valorificarea superioara a terenului fata punera in pericol a LEA si respectiv fara riscurile asociate de electrocutare.

Articolul a scos in evidenta o parte din dificultatile cu care se confrunta Operatorii de Distributie in misiunea lor de intretinerea culoarelor de trecere LEA curate, nepericuloase in scopul prevenirii penelor de curent si respectiv aduce argumente pentru necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ astfel incat retelele care asigura serviciul public de distributie a energiei electrice sa fie protejate corespunzator.

Probabil ca nu trebuie reinventata „roata” ci doar ar trebui sa vedem cum au rezolvat alte state acesta problema asta daca nu vrem sa ne fortam sa gandim cu mintea proprie!

7 Extrase din legea energiei si a gazelor naturale 123/2012

ART. 12 din legea 123/2012

  ”Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(12) Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

ART. 49 litera b, din legea 123/2012

  ”Interdicţii

  Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

  ART. 93 alin 1 din legea 123/2012

  Contravenţii

  (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

3. nerespectarea normelor tehnice emise de către ANRE; => legea 167 din 10 iulie 2018

29. executarea de săpături sau de lucrări de orice fel în zonele de protecţie a instalaţiilor fără consimţământul prealabil al titularului acestora;

30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz şi servitute ori de restrângere a unor activităţi, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanţă şi/sau racordare de noi utilizatori şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice

  ART. 93 alin 2 din legea 123/2012

„(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

 1. în cazul persoanelor fizice, după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 11, 13, pct. 26-28, 29, 30, 31;

b) cu amendă de la 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 3-7, 9, 12, pct. 14-17, 21, 24 şi 25;

 2. în cazul persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 lei până la 100.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 6, 7, 9, 11-14, 16, 17, 23, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 39, 40 şi 44; => legea 167 din 10 iulie 2018

b) cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 3-5, 8, 10, 15, 18, 20, 22, 26 şi 36; => legea 167 din 10 iulie 2018″

ART. 93 alin 3 din legea 123/2012

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) reprezentaţii împuterniciţi ai autorităţii competente (ANRE), în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 1, 2, 3, 4-27 şi pct. 32-47; => legea 167 din 10 iulie 2018

b) reprezentanţii împuterniciţi ai consiliilor locale, în cazul contravenţiei prevăzute la alin. (1) pct. 29; => legea 167 din 10 iulie 2018

c) poliţişti, jandarmi sau poliţişti locali, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai operatorilor de reţea, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 28, 30 şi 31. => legea 167 din 10 iulie 2018

8 Articole complementare accesibile pe blog

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

9  Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

9.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

9.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

9.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Regulamentul de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 22/2020

11/04/2020

Regulamentul de racordare la retelele electrice de interes public aprobat initial prin Ordinul ANRE 59/2013 a facut obiectul unor actualizari succesive prin Ordinele ANRE  63/2014, 111/2018,   15/2019 si in martie 2020, cu Ordinul ANRE 22/2020.

Ordinul ANRE 22/2020 modifica articolele 14, 22, 33, 34, 43, 75 si adauga Anexa 6.

In fisierul urmator avem textul actualizat tinand cont de toate cele 4 Ordine ANRE mentionate mai sus:

Ord 59_2013 Reg de racordare actualizat cu Ord 63_2014, 111_2018, 15_2019 si 22_2020

Ord ANRE 22 2020 Modificare si completare Regulament de Racordare

 

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord 59_2013 Reg de racordare actualizat cu Ord 63_2014, 111_2018, 15_2019 si 22_2020

Ord ANRE 22 2020 Modificare si completare Regulament de Racordare

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

 

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Tensiunea contractuala

27/03/2018

Rezumat:

  1. crearea unui prilej de punere in valoare / oferire acces direct la cateva ordine ANRE care reglementeaza relatiile contractuale de distributie si furnizare a energiei electrice.
  2. constatarea ca notiunea de tensiune contractuala (Uc) definita in Ord ANRE 11/2016 nu se regaseste in ATR, CR, contracte cadru de furnizare sau de distributie
  3. crearea unui spatiu de dezbatere asupra necesitatii stabilirii / declararii tensiunii contractuale in practica respectiv de a investiga daca totusi exista cazuri in care Uc este declarata in contractele de furnizare / distributie energie electrica

 

In standardul de performanta a serviciului de distributie aprobat prin Ordin ANRE 11/2016 si actualizat cu ordinul 49/2017: Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee la art 23 se introduce termenul: tensiune contractuala notata Uc

„Art 23 Pentru caracteristicile tensiunii în punctul de delimitare, prevederile SR EN 50160 reprezintă cerințe minimale. Modul de măsurare a acestora trebuie să se realizeze conform SR EN 50160. Principalii parametri de calitate sunt prezentați în tabelul de mai jos.

   Tabelul nr. 1 – Calitatea curbei de tensiune

  

* intră în responsabilitatea OTS. Frecvența nominală a SEN este de 50 Hz.”

Acest termen nu are o alta definitie in cuprinsul Standardului de performanta. El este utilizat si la art 25:

Art. 25. (1) În punctul de delimitare, la JT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10 %  / – 15 % din tensiunea nominală.

(2) În punctul de delimitare, la MT și IT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 99 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea contractuală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 15 % din tensiunea contractuală. ”

La primul contact cu vitorul client Furnizorul ii solicita un set de informatii necesare intocmirii ofertei de pret personalizate conform  Anexei 1 a  standardului de performanta pentru activitatea de furnizare a energiei electrice. Intre acestea: ” Nivel de tensiune în punctul de delimitare cu operatorul de distribuţie (JT/MT/IT) …………” Clientul ar trebui sa precizeze una din variantele ofertate de formulat „JT sau MT sau IT”:

Ma asteptam ca informatia referitoare la tensiunea in punctul de delimitare sa fie specificata in Avizul Tehnic de Racordare (ATR) si/sau in Certificatul de Racordare (CR).

Continutul cadru al ATR  este reglementat de ANRE prin Ordinul 74/2014 pentru consumatori: Continut cadru ATR consum axa 1 ord 74_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Continut cadru ATR producator si consum axa 2 ord 74_2014

In ATR cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Certificatul de Racordare (CR) este reglementat de ANRE prin Ordinul 5/2014 pentru consumatori: Certif de racoradare cadru consumatori axa 1 Ord 5_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Certif de racoradare cadru productie cu_fara consum axa 2 Ord 5_2014

Dupa cum puteti si Dvs constata descarcand fisierele respective nici in CR_cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Dupa cum ne sugereaza termenul tensiunea contractuala ar putea sa faca obiectul contractelor de furnizare energie electica si/sau de distributie.

Contractele cadru de furnizare cu furnizorul de ultima instanta sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 88/2015: Contract cadru FEE casnici Anexa 1 Ord ANRE 88_2015 si Contract cadru FEE noncasnici Anexa 2 Ord ANRE 88_2015

Nici in contractele de furnizare cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc. E drept ca fiecare formular de contract se termina cu nota: „Contractul încheiat de părți se poate completa cu clauze specifice, conform înțelegerii părților, cu condiția ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru și din actele normative aplicabile în vigoare.”

Contractele cadru de distributie sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 90/2015: Contract cadru distrib OD-Furniz Anexa 1 Ord 90_2015 si Contract cadru distrib OD-Utilizator Anexa 3 Ord 90_2015

Dupa cum se poate constata nici in aceste contracte cadru nu se vorbeste de tensiunea contractuala.

Am consultat un specialist recunoscut in materie de ATR/contracte de distributie asupra necesitatii/posibilitatii declararii / stabilirii tensiunii contractuale in ATR/CR/contracte si am primit urmatorul raspuns:

„In ATR este trecuta Un precum si obligativitatea respectarii prevederilor standardului de perfomanta privind calitatea energiei si continuitatea in alimentare ca cerinte minime. Formularul de ATR este reglementat si nu poate fi modificat.

In standard este definita Tensiunea contractuala (Uc) a retelei ca fiind de regula Un. La medie si inalta tensiune Uc poate fi diferita de Un numai cu incheierea unui acord incheiat intre utilizator si OD si cu respectarea art.9 din standard.”

Art.9 prevede ca:

„la solicitarea unui utilizator cu o putere aprobata de cel putin 100 KVA,OD este obligat sa negocieze includerea in contractul de distributie a unor prevederi speciale referitoare in continuitatea in alimentarea cu energie electrica si/sau calitatea energiei electrice, suplimentar nivelurilor minime prevazute in standard, convenind obligatiile tehnice si financiare ce revin partilor, cu evidentierea distincta a acestora in contractul de distributie.”

Recunosc ca desi am mare incredere in opiniile dlui de data asta nu m-a lamurit / convins.

Sunt foarte interesat sa aflu si alte opinii referitoare la definirea/declararea Uc in ATR/CR/contracte de distributie si/sau de furnizare energie electrice a tensiunii contractuale respectiv la utilitatea practica a acestui termen.

 

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

02/05/2016

SGC 2010 Incepand din 18.04.2016 a intrat in vigoare noul standard de distributie a energiei electrice. Standardul a fost aprobat prin Ordinul ANRE 11/30.03.2016 si inlocuieste versiunea aprobata prin Ordinul ANRE 28/2008.

Ordinul ANRE 11/2016 a fost publicat in Monitorul Oficial 291/18.04.2016

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare.docx

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee.pdf

16.03.2016 Noi_Standarde_de_performanta_energie_electrica comunicat ANRE.doc

 

Vezi si articolul publicat in 04.08.2015:

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

 

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

23/08/2015

SGC 2010 Va supun atentiei schimbul de idei pe care l-am avut cu dl Marius care e suparat si pe vecinii sai ca nu coopereaza ca sa poata obtine avizul tehnic de racordare (ATR) dar si pe operatorul de distributie (OD) pentru ca insista ca dl Marius sa aiba acordul vecinilor sai pentru a traversa o cale de acces (cel mai probabil detinute in indiviziune) cu  coloana lunga de 200m pozata subteran a unui viitor bransament.

Aspectele legate de lungimea le-as trata intr-un articol dedicat! Daca insa acest amanunt conteaza in solutia data de Dv acestei spete poate fi abordat si aici

Sunt interesat sa aflu opiniile Dv asupra acestei spete! Sper ca atat OD cat si viitorul utilizator al RED sa poata beneficia de cea mai buna consultanta care sa si faca posibila realizarea instalatiei de alimentare cu energie electrica a casei dlui Marius

marius Says:

Buna ziua,

Detin un teren, iar pe acesta am o casa in constructie. Am obtinut ATR-ul. Urmeaza sa fac contractul cu ****. Racordarea de la **** la BMP este OK. Racordarea de la BMP la casa trebuie facuta utilizand cablu ingropat ce urmeaza sa se traga pe un drum de servitute cu o lungime de aproximativ 200 m.

1. Ce pot face, daca de la BMP la casa, 100m pe drumul de servitute, vecinii (din rautate) nu vor sa-mi dea acordul notarial ? De ce am nevoie de acordul vecinilor sa ma conectez la utilitati, in conditiile in care nu folosesc reteaua lor – este cablu individual ?
Mentionez ca nu trec prin fata proprietatilor lor cu cablul ce urmeaza a fi ingropat.
2. Lucrarea (sapatura) pe drumul de servitute trebuie facuta numai de catre o firma autorizata sau o pot face si cu muncitorii care in prezent construiesc casa ?

Va multumesc anticipat,
Marius.

  • stoianconstantin Says:
    Neplacuta situatie!1) Prin definitie in temeiul legii energiei electrice Dv deveniti dupa racordarea la reteua de distributie publica un beneficiar „al serviciului universal” de furnizare/distrubutie ee asta insemna ca OD trebuie sa mentina racordat la RED (reteaua electrica de distributie) si alimentat cu ee bransamentul Dv atata timp cat Dv va indepliniti obligatiile contractuale legate de plata ee si mentineti instalatiile Dv in stare th corespunzatoare. Alimentandu-va cu riscuri/conditionari OD poate fi pus in situatia sa cheltuiasac mult mai mult sa va schimbe solutia de alimentare cu ee astfel incat sa isi onoreze obligatiile de asigurare a serviciului universal de distributie ee. Vezi legea ee 123/2012 art 3 pct 72, art 46 alin (2) si altele din legea ee precum si Ord ANRE 31/2013 si 59/2013.

    Daca prin absurd nu le luati acordul vecinii va pot face greutati. Au fost destul de multe cazuri. Vecinii se cearta destul de des si isi regleaza conturile in cele mai bizare moduri. Din punctul meu de vedere solicitarea DV de acord este intemeiata si dovedeste buncredinta si bunacuvinta in raport cu ceilalti coproprietari si dorinta de a aplica corect legislatia. Consider ca daca sunteti refuzat puteti obtine acest drept in instanta. OD actioneaza corect cerandu-va acest acord.

    In extremis cred ca OD ar putea accepta in loc de acordul respectiv o declaratie notariala din partea Dv prin care va asumati degrevarea OD de orice responsabilitate care ar deriva in raport cu tertii si cu Dv in ceea ce priveste eventuale pretentii ale tertilor legate de amplasarea coloanei de alimentare cu ee a imobilului Dv incluzand inclusiv autorizarea OD sa intrerupa alimentarea cu energie electrica si sa desfiinteze bransamentul finantat de Dv. Precizez ca nu este o practica curenta, ca OD nu este obligat sa accepte acesta varianta practica OD in acest caz depinzand de modul in care OD intelege sa gestioneze riscurile asociate acestei variante.

    2) Da este posibil. Aceasta „diviziune a muncii” poate face parte din negocierea pe care o veti avea cu constructorul, atestat ANRE, ales de Dv pentru executia coloanei de alimentare cu ee a impbilul din BMP amplasat la limita de proprietate.

    Succes!
    SGC

  • marius Says:
    1. Mi se pare foarte ciudat sa nu te poti conecta la energia electrica din cauza unor vecini rautaciosi, in conditiile in care vorbim despre un drum de servitute si nu despre trecerea peste proprietatea/curtea lor.
    La gaze este altfel: se da o declaratie notariala prin care declari ca despagubesti investitorul initial, iar firma de gaze te conecteaza urmand a te intelege cu acesta ulterior. Daca nu te intelegi, poti ajunge in instanta, sigur.
    As aprecia foarte mult daca cineva stie o cale mai usoara de a rezolva conectarea la energie electrica pe drumul de servitute fara acordul vecinilor.2. In ceea ce priveste intrebarea 2, era vorba strict despre sapatura si intrebam daca se poate face cu muncitorii care construiesc casa, nu cu firma atestata ANRE. Inteleg ca nu se poate decat cu cineva atestat.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Chestionar de energetica

07/08/2015

SGC 2010  Va supun atentiei un set de intrebari sau mai degraba de teme de discutie care ar putea fi utilizate pentru examinari, dezbateri in cadrul interviurilor de angajare respectiv pentru pregatirea unor examene la care urmeaza sa participati, etc.:  Chestionar energetica generala 1

Cum vi se pare prima intrebare?

  1. Care sunt efectele supradimensionarii unei Ljt?

a) costuri neperformante de investitii

b) creste curentul de scurtcircuit

c) se imbunatateste sensibilitatea protectiilor

d) scade CPT

e) se reduce caderea de tensiune in lungul liniei

f) alte optiuni: ______________________________

Succes!

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Comunicat ANRE ref noua editie a regulamentului de stabilirea solutiilor de racordare actualizat 27.07.2015

03/07/2015

SGC 2010

Actualizarea din 27.07.2015 se refera la indicarea articolelor din Regulamentul aprobat prin Ord 102/2105 prin care se realizeaza principalele modificari asupra carora comunicatul ANRE atrage atentia

ANRE actualizează cadrul de reglementare pentru stabilirea soluţiilor de racordare la reţelele electrice de interes public 

Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat, în şedinţa din 01.07. 2015, Ordinul nr. 102 /2015 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public care reprezintă forma revizuită a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 129/2008.

 Regulamentul privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public reglementează etapele şi procedurile necesare pentru stabilirea soluţiei sau a variantelor de soluţie pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public și stabileşte normele de conţinut pentru fişele şi studiile de soluţie pentru racordarea la reţeaua electrică a tuturor categoriilor de utilizatori.

Modificările introduse de noul ordin sunt, în principal, următoarele:

  1. Simplificarea procesului de racordare a locurilor de producere şi a locurilor de consum şi de producere de mică putere prin modificarea modului de stabilire de către operatorul de reţea a soluţiei de racordare a locurilor de producere, pentru îndeplinirea condiţiilor impuse de Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică. => vezi art 11, 12 si 15 (exista si alte facilitati!)
  2. Operatorul de reţea căruia i-a fost adresată cererea de racordare este responsabil pentru elaborarea, după caz, a fişei de soluţie sau a studiului de soluţie. => vezi art 11(2) (?)
  3. A fost prevăzută, în mod explicit, posibilitatea ca operatorul de reţea să încheie contractul pentru elaborarea studiului de soluţie cu un operator economic atestat, ales de către utilizator. => vezi art 11(4)
  4. Au fost introduse prevederi menite să împiedice impunerea de către operatorul de reţea a unor soluţii dezavantajoase pentru utilizator, prin neavizarea variantelor de soluţie convenabile din punct de vedere economic pentru acesta. În acest sens, a fost prevăzută posibilitatea ca utilizatorul să participe la şedinţa de avizare a studiilor de soluţie, iar avizul trebuie să conţină toate variantele de soluţie stabilite în studiu, precum şi motivaţiile şi justificările pentru neavizarea unei variante. => vezi art 21(2), 21(6), 22(3), 23,
  5. A fost prevăzută modalitatea de colaborare între operatorul de distribuţie concesionar şi operatorul de reţea care a elaborat studiul de soluţie pentru racordarea prin linie directă, pentru stabilirea soluţiei de racordare. Operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să prezinte în cadrul şedinţei de avizare acordul privind racordarea sau refuzul, iar în caz de refuz, operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să prezinte o soluţie de racordare la reţeaua de interes public, în condiţii tehnice şi economice echivalente sau mai avantajoase pentru utilizator din punctul de vedere al costurilor racordării. => vezi art 22
  1. A fost introdusă prevederea conform căreia neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul studiului de soluţie se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. În situaţia în care părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare. => vezi art 24

Modificările introduse de ANRE în vederea actualizării cadrului de reglementare privind soluţiile de racordare la reţelele electrice de interes public au urmărit reducerea costurilor de racordare, simplificarea procedurii de racordare și  posibilitatea ca utilizatorii să poată beneficia de cea mai avantajoasă soluţie de racordare.

Direcţia comunicare, cooperare şi relaţia cu Parlamentul

 

Bucuresti, 02.07.2015

Formatul Word al Ordinul ANRE 102/2015 Regulament privind solutiile de racordare

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti => actualizat 05.11.2019

22/09/2014

SGC 2010 Actualizat 05.11.2019

Pana la revizuirea completa a informatiilor (in fapt ar trebui sa scriu un nou articol!!) scot in evidenta ca este in vigoare Ordinul ANRE Ord 36 2019 de aprobare a Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice.

Ordinul ANRE 36/2019 abroga editia precedenta a metodologiei care facea obiectul Ordinului ANRE 75/2013

Ordinul 36/2029 vine cu o serie de facilitati pentru persoanele interesate de electrificari mentionez doar obligatia OD de a suporta minim 50% din costul electrificarii

La randul sau  ordinul ANRE 59 din 2 august 2013,  a fost actualizat succesiv  prin Ord ANRE  63 din 14 iulie 2014; Ord ANRE 111 din 27 iunie 2018 si Ord ANRE 15 din 20 februarie 2019 => actualizarile sunt importante! Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Informatiile de mai jos trebuie citite cu rezerva constientizand ca actualizarea precedenta a articolului a facut-o in septembrie 2014 iar intre timp legislatia a evoluat destul de mult in favoarea solicitantilor.

Textul initial al articolului:

Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilor si/sau pentru extinderea retelelor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

 Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014 =>avem Ord nou 36/2019

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica  Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare   => att exista si alte actualizari ulterioare ale Ord 59/2013 in 2018 si 2019

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:    Ord 75 13 ref finantare electrificari   => abrogat prin Ord 36/2019

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat de mult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

19/09/2014

Radu 2

In completarea articolului Domnului Stoian intitulat “Stalpi 110 kV cu barba” aduc si eu cateva poze cu astfel de stalpi “barbosi” din LEA. Pozele sunt realizate in Judetul Prahova si mai exact in orasele Ploiesti si Slanic.

Domnul Stoian Constantin a publicat poze cu LEA inalta tensiune de 110kV. Eu am descoperit stalpi din LEA MT si JT napaditi de vegetatie.

Stalp cu barba jt 1 by Radu Mihai

In Figura 1. este un stalp de iluminat public din zona Garii de Nord Ploiesti. Acesta are alimentare LES si corp de iluminat Timlux de la Luxten.

Vegetatia l-a acoperit complet, doar partea cu becul se mai vede. Este vorba de un stalp SE4 .

Nota SGC in opinia mea asa ceva se pastreza neatins de foarfeca! Este deosebit!

Stalp cu barba jt 2 by Radu Mihai

In Figura 2. apare un stalp de Medie Tensiune (MT) 20kV din localitatea Slanic (Prahova) care face o jonctiune LEA-LES. Pe acesta este asamblat si un separator. Plantele s-au catarat incolocindu-se pe cablurile de 20kV ajungand pana la partile neizolate ale instalatiei. Exista riscul de a se produce descarcari prin intermediul sevei care o contin aceste plante in tulpina lor.

Personal consider acest stalp un pericol. Se poate observa si faptul ca timpul si-a lasat amprenta asupra sa, este destul de degradat si evident….nemodernizat.

Nota SGC: Radu insista la OD sa curete acest stalp si trimite-ne o poza actualizata!

Stalp cu barba jt 3  by Radu Mihai

Figura 3. infatiseaza un stalp din RED de 0,4 kV   (JT) de pe o strada din Ploiesti. Verdeata la acoperit atat de bine in cat o interventie la retelele de telecomunicatii ar fi aproape imposibila. Aceasta a crescut pana a acoperit si LEA torsadata.

Nota SGC: Radu mai insista cu fotografiatul ca nu e clar daca votam pentru pastrarea vegetatiei. S-ar putea ca in realitate sa fie mai spectaculos decat in poza afisata!

Stalp cu barba jt 4  by Radu Mihai

In Figura 4. se observa cum vita-de-vie isi croieste drum pana in strada cu ajutorul cablurilor de telecomunicatii. Stalp din RED , LEA 0,4kV torsadata.

Stalp cu barba jt 5  by Radu Mihai

In Figura 5. este acelasi stalp din Figura 4., dar pozat din fata. De aici se observa cum vita-de-vie care a gasit suport bun pe stalp incepe sa faca o noua bolta pe acesta. Incepe sa creasca incet spre lampa de iluminat public.

Nota SGC: are potential!

Stalp cu struguri ….frumos nu ?!? Si cablul coaxial care alimenteaza casa din spatele stalpului este invaluit pana la jumatate de vita dinspre casa inspre stalp.   Acest stalp se afla pe strada in care sunt si ceilalti stalpi din articolul “Improvizatii in RED by Radu Mihai”. Retea din Ploiesti.

Stalp cu barba jt 6  by Radu Mihai

In Figura 6. am fotografiat acest copac care aproape ca sustine si el conductoarele din LEA clasica JT de 0,4 kV. Strada din Ploiesti cu retea din 1950 realizata pe stalpi de beton tip SC 1001.

Nota SGC: asta nu ne place! Daca ai prieteni la OD poate ii convingi sa faca ce trebuie in toamna asta!

Acestia au fost stalpii “barbosi” surprinsi de mine. Una dintre probleme grave care le pot cauza aceste plante …de regula iedera ..nu este doar o descarcare electrica in timp ce sunt verzi si umede, ci in momentul in care se usuca si din diverse motive sau factori de mediu pot provoca scurt-circuite mici intre fire si ele sa ia foc…fiind uscare.

Consider ca toaletarea RED ar trebui sa faca parte din programul permanent de mentenanta al LEA.

Noul regulament de furnizare aprobat prin Ordinul ANRE 64/2014 asteapta abrogarea HGR1007/2004

08/09/2014

 Va semnalez publicarea Ordinului ANRE 64/14.07.2014 in monitorul oficial 544/23.07.2014 . Prin Ordinul 64/2014 se aproba textul noului regulament de furnizare.

Intrarea in vigoare a noului regulamant de furnizare este insa conditionata de abrogarea de catre Guvernul Romaniei a HGR 1007/2014 prin care s-a aprobat vechiul regulament de furnizare.

Aveti mai jos link-uri catre cateva fisiere de interes:

Nota de prezentare – 7 martie 2014

Nota modificari Regulament furnizare

Ord 64_2014 Regulament de furnizare

HGR 1007_2004 RFEE

 

 

Separatoare orizontale vs verticale!

23/08/2014

SGC 2010 Actualizat 26.08.2014

Aparitia pe piata a separatoarelor in montaj vertical (acum destul de multi ani) a insemnat un progres important deschizand calea unei game destul de largi de solutii si in anumite situatii aducand un plus de electrosecuritate in exploatare.

Cu toate acestea am constatat ca inca exista persoane care nu constientizeaza pe deplin diferentele intre cele doua tipuri de separatoare si respectiv tipurile de solutii la care acestea se preteaza. Din acesta perspectiva consider ca acest articol poate avea utilitate pentru cei care decid sa ii aloce cateva minute.

Este posibil sa lucrez la el in etape. Ma grabesc sa public o prima versiune pentru a preveni o generalizare nejustificata a unuia din cele doua tipuri constructive de separatoare care ar rata sansa de a valorifica superior facilitatile de montare identificand argumentat domeniile de relevanta pentru fiecare tip de separator.

In figura urmatoare avem un separator vertical (STEPNv) montat in axul unui circuit 20 kV la intrarea intr-o zona de posturi de trasformare in cabina/anvelope inseriate in axul acestui circuit. Aceeasi situatia am fi avut-o si daca ar fi fost vorba de un separator de racord catre un post de transformare

separator vertical1

 

Pentru comparatie directa prezint si un STEPNo montat pe un stalp cu CTE:

STEPNo + CTE LES 20 kV

Se observa ca in cazul in care separatorul STEPNo este deschis, fiind vorba de un racord 20 kV, vom avea tensiune spre LEA 20 kV chiar la nivelul CTE. astfel incat pentru repararea CTE va fi necesara si retragerea din exploatare a LEA 20 kV pe toata durata reparatiei CTE cu toate pagubele si deranjul aferent indus tuturor clientilor racordati la respectiva linie. As zice s-a demonstrat ceea ce trebuia demonstrat!

Din punctul meu de vedere grija pentru indicatorii de continuitate si pentru electrosecuritatea lucratorilor incepe de la promovarea unor solutii corecte. Altfel ne sabotam singuri si ne luptam cu morile de vant!

In fotofrafia urmatoare aven separatorul de post al unui PTA clasic in montaj orizontal, destul de vechi si de uzat dar bun pentru studiul nostru de caz:

Separator de post in montaj orizontal

 

Consider ca peste tot unde avem separator montat pe stalp comun cu capete terminale LES 20 kV este de preferat sa prevedem separator vertical. In conditiile in care nevoia de reducere a suprafetelor de teren ocupate cu stalpi suntem nevoiti sa gandim solutii mai compacte de LEA. In acest caz ete se asteptat sa optam tot mai des la solutii in care sa avem searatoarele pe stalpi comuni cu capetele terminale de exterioar ale LES, cu PTA-urile, cu grupurile de masura din LEA 20 kV etc

Argumente in favoarea utilizarii separatoarelor verticale pe stalpii comuni cu CTE-uri:

  • in timp in activitatea de exploatare au fost numerose accidente datorate ruperii pargiilor si caderii cutitelor mobile peste bornele fixe ale separatoarelor orizontale. Au existat destul de multe circulare de accident care au popularizat aceste evenimente
  • In cazul separtoarelor orizontale deteriorarea parghiilor nu poate duce la caderea cutitului mobil peste cel fix
  • in cazul separatoarelor oriontale deschise partea cu tesniune se afla practic la acelasi nivel cu partea fara tensiune in timp ce in cazul separatoarelor montate vertical inspre CTE avem montat CLP-ul urmand apoi la inaltime mai mare sa avem bornele fixe care pot fi sub tensiune.

Aceleasi argumente avem si la utilizarea separatoarelor in montaj vertical pe stalp comun cu grupuri de masura, posturi de transformare etc

Probabilitatea de a avea accidente la stalpii cu separatoare montate vertical este mult diminuata fata de solutia cu separatoare orizontale.

Separatoarele orizontale trebuie continuam sa le folosim atunci cand sunt montate pe stalpi dedicati, fara alte echipamente si care sunt incadrati de alti (minim) 2 stalpi cel putin cate unul in amonte si in aval.

 

O aplicatie mai intersanta cu un PTA pe doi stalpi echipat cu separator vertical:

Separator vertical la un PTA mai special

PTA in axul LEA echipat cu separator vertical

PTA in axul PEA cu separator vertical

In figura urmatoare avem o aplicatie complexa utilizand ambele tipuri de poazari ale separatoarelor orizontal si vertical pe care am comentat-o in articolul LEA 20 kV configuratii inedite 1 :

:

Configuratie LEA inedita

 

Astept cu interes comentariile Dv!

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Istorie: A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 64/2014

20/12/2013

SGC 2010

Vezi pe blog o versiune actualizata la 11.04.2020

Regulamentul de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 22/2020

Actualizare 29.9.2014 intre timp regulamentului de racordare i s-au adus modificari: Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Ordinul Anre 63/2014 actualizeaza Ord 59/2013

S-a publicat in Monitorul Oficial HGR 1028/11.12.2013 prin care se abroga HGR 90/2008 prin care a fost aprobat vechiul regulament de racordarea utilizatorilor la retele electrice de interes public.

In aceste conditii, in conformitate cu art 3 al Ordinului 59/02.08.2013 al ANRE, intra in vigoare un nou regulament de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Ord 59_2013 Regulament de racordare

Pentru usurinta utilizarii am integrat un cuprins al regulamentului de racordare:

Poz

Titluri

Pag

Cap 1

Dispozitii generale

2

Cap 2

Terminologie si abrevieri

3

Cap 3

Solicitarea racordarii la retelele electrice sau a actualizarii avizului tehnic de racordare ori a certificatului de racordare

3

Cap 4

Etapele procesului de racordare la retelele electrice

8

S1

Etapa preliminara de documentare si informare a utilizatorului

8

S2

Depunerea cererii de racordare sau a cererii de actualizare a avizului tehnic de racordare ori a certificatului de racordare si a documentatiei aferente

9

S3

Stabilirea solutiei de racordare la reteaua electrica

13

S4

Emiterea/ actualizarea avizului tehnic de racordare

18

S5

Incheierea contractului de racordare

23

S6

Contractarea si executarea lucrarilor, receptionarea si punerea in functiune a instalatiilor de racordare

26

S7

Punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare pentru perioada de probe

30

S8

Emiterea/ actualizarea certificatului de racordare

31

S9

Punerea sub tensiune finala a instalatiilor de utilizare

38

Cap 5

Dispozitii finale si tranzitorii

39

A1

Termeni si abrevieri folosite in regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

43

A2

Reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie

49

A3

Reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale

53

A4

Reguli specifice pentru realizarea racordarii zonelor industriale, comerciale sau de servicii comune la reteaua electrica de distributie

54

A5

Reguli specifice privind racordarea locurilor de producere la retelele electrice cu tensiunea mai mare sau egala cu 110 kV

55

Noul regulament vine cu relativ multe noutati. Majoritatea acestor noutati sunt punctate in urmatorul fisier:

Nota de prezentare si motivare RR_1

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Actualizare Regulament de Furnizare Energie Electrica – document de discutie

25/08/2013

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro a fost publicat proiectul Regulamentului de furnizare a energiei electrice (RFUEE): .Regulament Furnizare – doc de discutie 23 august 2013

Treptat reînnoirea legislatiei secundare energetice dispusa de prevederile legii energiei electrice prinde contur:

Citeste pe blog:

Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat prin Ordin ANRE 11/13.03.2013

Regulametul de racordare la retelele electrice de interes public

Ordin – privind reglementarea conditiilor pentru preluarea de capacitati energetice de distributie a energiei electrice utilizand link-ul: Ord 31 13 Preluare capacitati distributie EE

Legea energiei electrice 123/2012 utilizand link-ul: Legea energiei_123_2012_MO sau ca fisier Word: Legea Energiei 123_2012

Impreuna cu proiectul de regulament de furnizare pe site ANRE a fost publicata si o sinteza a modificarilor pe care o aveti atat ca fisier format pdf: Nota modificari Regulament furnizare cat si in detaliu:

Modificări apărute în urma consultării publice

Prezentul proiect de Regulament de furnizare a energiei electrice la clientii finali a fost elaborat ca urmare a prevederilor Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 33/2007 si reprezintă o actualizare a Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin H.G. 1007/2004, în scopul armonizării cadrului de reglementare al pietei cu amănuntul cu prevederile Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, precum si cu evolutia pietei de energie electrică.

ANRE a initiat revizuirea Regulamentului pe care l-a supus dezbaterii publice ca document de discutie prin postarea sa pe site-ul ANRE în data de 30.04.2013.

Principalele prevederi ale documentului de discutie supus dezbaterii publice, cu accent pe modificările fată de reglementările actuale, au fost evidentiate în Nota de prezentare care a însotit documentul de discutie.

Observatiile/propunerile transmise de părtile interesate, se referă în principal la următoarele aspecte:

– componentele pietei cu amănuntul

– contractarea serviciului de utilizare a retelelor electrice;

– asigurarea transportului/distributiei energiei electrice prin retele electrice până la locul

de consum

– continutul contractului de furnizare

– garantii

– denuntarea / rezilierea contractului de furnizare

– schimbarea furnizorului la solicitarea clientului final

– trecerea clientilor finali la furnizorul de ultimă instantă

– drepturile clientului final

– stabilrea tarifului/pretului energiei electrice

– alegerea/schimbarea tarifului reglementat

– colectarea înregistrărilor grupurilor de măsurare

– determinarea valorii facturii

– punctul unic de contact si compartimentul clienti

– informarea privind contractarea

– măsurarea energiei electrice furnizate clientilor finali

– clienti finali racordati la instalatia de utilizare a altui utilizator

– întreruperi si limitări în furnizarea energiei electrice din motive legate de siguranta

sistemului energetic

– calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică

Ca urmare analizării de către ANRE a propunerilor/observatiilor primite au rezultat următoarele

modificări propuse în proiectul de Regulament:

1. Componentele pietei cu amănuntul de energie electrică

Pe piata cu amănuntul reglementată, energia electrică este furnizată de furnizorul de ultimă instantă clientilor finali care au dreptul la tarife reglementate, conform reglementărilor în vigoare, până la data de 31 decembrie 2013 pentru clientii finali noncasnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clientii casnici. Pentru detalierea tipurilor de contracte ce trebuie încheiate, s-au introdus prevederi noi la art. 10 respectiv alin. (3) si alin. (4):

„(3) Furnizarea energiei electrice consumatorilor finali, după eliminarea completă a tarifelor

reglementate pentru categoria din care acestia fac parte, se realizează numai pe bază de:

– contracte cadru de furnizare a energiei electrice elaborate si avizate de ANRE, la preturi stabilite conform reglementarilor ANRE, între clientul final si furnizorul de ultimă instantă, în cazul clientilor care beneficiază de serviciu universal;

– contracte de furnizare a energiei electrice negociate între clientul final si furnizor sau, după caz, încheiate conform cu oferta-tip aleasă de clientul final, în cazul în care acesta nu beneficiază de serviciu universal.

(4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) clientii finali care sunt alimentati de furnizorul de ultimă instantă în conditiile mentionate art. 12 alin. (2 ).”

La Art. 12, alin. (2) sunt precizate cazurile speciale în care FUI are obligatia de a asigura furnizarea în regim de ultimă instantă clientilor finali care nu sunt deconectati pentru sustragere de energie electrică sau pentru neplată, dar se află în una dintre situatiile următoare:

a) nu si-au exercitat dreptul de eligibilitate pînă la data eliminării complete a tarifelor reglementate pentru categoria din care fac parte;

b) împotriva furnizorului locului de consum respectiv s-au declansat procedurile legale de retragere a licentei de furnizare,

c) împotriva furnizorului locului de consum respectiv s-au declansat procedurile legale de suspendare de către ANRE a licentei de furnizare ca urmare a neîndeplinirii obligatiilor de plată ale furnizorului către OR sau OTS,

d) în oricare altă situatie identificată de ANRE în care clientii finali nu au asigurată furnizarea de energie electrică din nicio altă sursă, în baza unei notificări transmise de ANRE.

2. Contractarea serviciului de utilizare a retelelor electrice

Participantii la piata de energie au exprimat observatii referitoare la modul de contractare a serviciilor de retea propus în documentul de discutie, ANRE fiind de părere că prin încheierea contractului cu OTS, operatorul de distributie nu devine „comerciant”, pentru că nu contractează energie electrică, ci, pentru asigurarea accesului la RET a clientului final, este nevoit să subcontracteze serviciul prestat de Operatorul de transport. Operatorul de distributie nu cumpără energie electrică de la OTS si nu vinde energie electrică clientului final.

Clientului final trebuie să i se asigure, prin contractul de retea, energie electrică în conditii de calitate (nivel tensiune, continuitate, frecventă, formă de undă) corespunzătoare. Este total nepotrivit ca în cazul unei întreruperi în alimentarea cu energie elctrică, clientul final să urmărească, pe lant, unde s-a produs defectul: în reteaua operatorului de distributie sau în reteaua din amonte, a operatorului de transport. Din acest motiv, un contract de retea încheiat cu un operator al unei retele cu care locul de consum nu este conectat direct nu are nici o justificare tehnică.

Pentru a asigura calitatea corespunzătoare la punctul de delimitare cu un loc de consum, operatorul de distributie trebuie să asigure functionarea corespunzătoare a instalatiilor proprii, dar să fie asigurat si de calitatea corespunzătoare a energiei electrice în punctele sale de delimitare fată de reteaua de transport, ceea ce, în noul sistem de contractare se face prin contractul încheiat de operatorul de distributie cu operatorul de transport. Prin acest contract, OTS îi asigură operatorului de distributie atât serviciul de transport al energiei electrice pe care clientul final trebuie să o aibă asigurată la borne, continuitatea cât si calitatea acestei tensiuni – ultimele fiind obtinute în principal cu ajutorul serviciului de sistem.

Pentru simplificarea procedurii de contractare pentru toti cei implicati in procesul de contractare, s-a introdus o nouă prevedere, respectiv alin. (2) al art. 13 : „Atât contractul de furnizare, cât si cel de retea se încheie, de regulă, pe loc de consum. În cazurile în care beneficiarul unui contract de furnizare, respectiv de retea are mai multe locuri de consum pentru care prestatorul este acelasi furnizor, respectiv operator de retea, se poate încheia un singur contract de furnizare, respectiv de retea, pentru toate sau o parte, a locurilor de consum care au acelasi beneficiar si acelasi prestator (conform întelegerii părtilor contractante)”.

S-au reformulat următoarele articole:

– art. 15 alin. (3) lit. b): „Locul de consum la a cărui retea de utilizare sunt racordate locuri de consum apartinând altor clienti finali, numai pentru energia preluată prin contracte de furnizare negociate, pentru el sau pentru clientii subracordati”;

– art. 15 alin. (3) lit. c): “Locurile de consum racordate la o retea de medie tensiune sau înaltă tensiune, la solicitarea clientului final”, pentru a realiza o legătura corectă între obtiunile puse la dispozitia clientilor finali si pregătirea energetică a personalului acestora, care se poate ocupa cu relatia cu operatorul de retea.

La art. 17 s-a intodus alin. (2) : „Consumatorii casnici, indiferent de puterea maximă contractată, precum si asimilatii acestora cu puterea maximă contractată mai mică de 30 kW nu plătesc energia electrică reactivă”.

Având în vedere observatiile exprimate, proiectul Regulamentului prevede posibilitatea ca, un client final racordat pe MT sau IT, să încheie contractul de retea la solicitarea lui, fără ca aceasta să constituie o obligatie; prevederea are ca scop protectia consumatorului. Propunerea ca, în cazul consumatorilor mari contractul de retea să fie încheiat de consumator are în vedere faptul că, de obicei, acestia schimbă mai des furnizorul de energie electrică, pentru a alege oferte cât mai bune, iar faptul că a încheiat direct contractul de retea simplifică mult procesul de schimbare a furnizorului prin faptul că nu mai trebuie să schimbe si acest contract (schimbare care necesită un anumit timp), ci numai contractul de furnizare.

Astfel, s-a reformulat art.18: „După aprobarea ordinului ANRE prevăzut la alin. (1) al art. 16, contractele de retea aferente unui loc de consum se încheie cu operatorul retelei respective de către furnizor, cu exceptia următoarelor cazuri din piata concurentială, în care contractele respective sunt încheiate de clientul final:

a) locul de consum care are simultan mai multi furnizori,

b) locul de consum la a cărui retea de utilizare sunt racordate locuri de consum apartinând altor clienti finali, numai pentru energia preluată prin contracte de furnizare negociate, pentru el sau pentru clientii subracordati.

c) locurile de consum racordate la o retea de medie tensiune sau înaltă tensiune, la solicitarea clientului final”.

3. Asigurarea transportului/distributiei energiei electrice prin retelele electrice până la locul de consum

Având în vedere că Operatorul de retea si consumatorul final nu sunt părti contractuale în relatia furnizor si producător sau furnizor si OTS (pentru calculul dezechilibrelor furnizorului în calitatea acestuia de parte responsabila cu echilibrarea), consumatorul nu poate fi deconectat de către operatorul de retea ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale privind plata din contractele încheiate pe piata angro de către furnizorul său, art. 19 alin. (1) lit. c) s-a reformulat astfel:„clientul final ia notă de faptul că OR va deconecta locul de consum în conditiile de la litera b)”.

De asemenea, s-a considerat necesară încheierea conventiei tripartite în baza unei conventii cadru elaborată de ANRE pentru a evita eventualele situatii în care părtile nu convin asupra prevederilor acesteia, fapt ce ar conduce la prejudicii atat pentru furnizor cât si pentru client, reformulându-se alin. (2) al art.19, astfel:„Conventia tripartită prevăzută la alin. (1) va fi încheiată pe baza unei conventii cadru elaborată de ANRE si va constitui anexă atât la contractul de furnizare, cât si la contractul de retea”.

4. Continutul contractului de furnizare

Pentru a nu se crea confunzii privind continutul anexelor la contractul de furnizare a energiei  electrice, acestea au fost detaliate la art. 26 alin (2).

5. Garantii

În conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale, furnizorul este îndreptătit să solicite unui client final constituirea de garantii financiare pentru o perioadă de consum echivalent de maximum un an în cazul constatării, din partea acestuia, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acŃiuni menite să denatureze în orice fel indicatiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare. Modalitatea de constituire a garantiilor financiare este prevăzută în contractele-cadru de furnizare a energiei electrice si/sau în alte reglementări emise de ANRE.

În cadrul acestui capitol s-a definit clar notiunea de „neplată repetată” si s-au reformulat articolele urmare observatiilor primite referitoare la: cazurile în care contractele de retea sunt încheiate cu furnizorul sau direct cu clientul final, refuzul/actualizarea garantiei etc.

6. Denuntarea / Rezilierea contractului de furnizare

Dreptul de denuntare a unui contract, în conditiile reglementărilor în vigoare, trebuie să îl aibă ambele părti semnatare, astfel că art. 45 alin. (1) s-a reformulat astfel:

„Contractul de furnizare a energiei electrice încetează în oricare din următoarele situatii:

a) ajungerea la termenul de încetare a contractului;

b) acordul de vointă al părtilor contractante;

c) denuntarea unilaterală de către una din părti, în conditiile prevăzute în contract si conform reglementărilor în vigoare;

d) reziliere”.

Deoarece s-a avut în vedere că un client final cunoaste data încetarii contractului cu furnizorul actual si negociază cu acesta în timp util conditiile de prelungire a valabilitatii contractului, în cazul în care nu se ajunge la un consens, consumatorul are timp în termenul de 30 de zile să schimbe furnizorul; în consecintă, s-a redus termenul de preaviz de la 60 zile la 30 zile, iar art. 45 alin. (3) s-a reformulat astfel:„În cazul încetării contractului ca urmare a expirării duratei de valabilitate a acestuia, furnizorul notifică clientului final data încetării cu minim 30 de zile înainte.”

Mentionăm că s-a precizat la art. 45 alin. (5) includerea textului notificării de încetare a contractului de furnizare în anexa la factură.

7. Schimbarea furnizorului la solicitarea clientului final

S-a reformulat art. 56 referitor la revenirea la tarife reglementate a clientilor finali care si-au exercitat dreptul de eligibilitate, astfel: „Pe perioada în care, pentru o anumită categorie de clienti finali, preturile/tarifele reglementate sunt eliminate partial, clientii finali care si-au exercitat dreptul de eligibilitate nu mai pot reveni la tarife reglementate.”

8. Trecerea clientilor finali la furnizorul de ultimă instantă

La art. 57 la alin. (5) s-a precizat faptul că :”Un client final care are dreptul la serviciul universal poate să revină oricând, după ce si-a exercitat dreptul de eligibilitate, la furnizorul de ultimă instantă, cu respectarea procedurii referitoare la schimbarea furnizorului, dacă doreste să beneficieze de furnizarea în regim de serviciu universal.”

9. Drepturile clientului final

S-au detaliat drepturile clientilor finali de energie electrică completându-se art. 58 cu lit. d), e), f), g) si h):

„d) să solicite operatorului de retea (direct, sau prin intermediul furnizorului), repararea sau înlocuirea contorului defect, în conditiile reglementărilor în vigoare;

e) atunci cînd plata se face pe baza unei conventii de consum, să solicite modificarea conventiei de consum oricând consideră că i se va modifica consumul;

f) să solicite si să primească de la furnizor/operator de retea explicatii privind valorile facturate

g) să primească în scris, în maxim 15 zile de la solicitarea sa scrisă adresată unui furnizor, o ofertă de furnizarea de la respectivul furnizor;

h) orice alte drepturi prevăzute în Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, în contractele încheiate sau în alte acte normative aplicabile”.

10. Stabilrea tarifului/pretului energiei electrice

Un furnizor îsi poate modifica oferta-tip pentru clientii finali numai dacă a afisat-o pe site-ul propriu si a transmis-o la ANRE inainte de data intrarii in vigoare.

În cazul în care ofertele – tip se modifică de către furnizori, s-a eliminat limitarea temporală de 3 zile cu privire la transmiterea la ANRE a ofertelor-tip modificate (art. 69 alin.(6) fost art. 70 alin. (4)) si sau eliminat articolele referitoare al continutul ordinelor de aprobare a preturilor si tarifelor reglementate precum si a meodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor reglementate, deoarece nu fac obiectul Regulamentului de furnizare.

11. Alegerea/schimbarea tarifului reglementat

Având în vedere că Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale prevede că un client final nu mai poate reveni la tarife reglementate dacă si-a exercitat dreptul de schimbare a furnizorului, fără a face precizări similare si în cazul aplicării serviciului universal, la acest capitol s-a prevăzut dreptul clientului final care îndeplineste conditiile să beneficieze de serviciul universal să poată reveni, după ce si-a exercitat dreptul de eligibilitate, la furnizorul de ultimă instantă, si să beneficieze, astfel, de serviciul universal; aceasta se ve realiza cu respectarea procedurii de schimbare a furnizorului, iar clientul nu are dreptul la pret/tarif reglementat (s-a introdus alin. (4) la art. 76 (fost art. 78)).

12. Colectarea înregistrărilor grupurilor de măsurare

S-a introdus posibilitatea facturării energiei electrice de către furnizor pe baza consumului estimat de către acesta, pe baza consumului din perioada anterioară, în cazul în care clientul final nu a transmis indexul în termenul stabilit (la art. 83 alin. (1) s-a introdus lit. c) (fost art. 86 alin. (1).

13. Determinarea valorii facturii

Pentru detalierea modului de facturare pe baza consumului estimat de energie electrică la art. 84 (fost art. 87) s-a introdus alin. (3) care prevede:

„În cazul facturării pe baza de consum estimat, pentru fiecare perioadă de facturare se emite factură corespunzător valorilor de consum estimate. Dacă la sfârsitul intervalului de citire se constată că există diferentă între cantitatea de energie electrică efectiv consumată pe intervalul de citire si suma cantitătilor facturate, convenite prin conventie sau estimate, această diferentă:

a) se distribuie uniform pe toate zilele din intervalul de citire si se face o regularizare corespunzătoare a consumului pe intervalul de citire respectiv, în cazul în care consumul deja facturat este inferior consumului măsurat;

b) se consideră consum facturat în avans, în cazul în care consumul facturat deja este superior consumului măsurat. La cererea clientului final sumele achitate corespunzătoare consumului facturat în avans se restituie acestuia.”

Pentru facturarea în baza autocitirii, la art. 85 (fost art. 88) s-a introdus alin. (2) care precizează obiligatia furnizorului de a asigura o linie telefonică dedicată, care să înregistreze atât data transmiterii cât si continutul mesajului. Suplimentar, furnizorii pot pune la dispozitia clientilor finali si alte mijloace de transmitere a indexului (prin internet, prin depunere la casieria furnizorului si, eventual, alte modalităti, conform clauzelor contractuale).

14. Punctul unic de contact si compartimentul clienti

La art. 102 (fost art. 105) alin. (2) lit. a) s-a precizat că punctul unic de contact este constituit dintr-un punct central care, după caz, va coordona punctele de informare regională/locală si care va asigura administrarea unui centru de telefonie, (call-center) cu număr de apel gratuit sau cu tarif normal pentru informatii clienti – minim 12 ore în zilele lucrătoare, pentru informatii comerciale – si 24 ore din 24 pentru preluare deranjamente, care să aibă posibilitatea înregistrării numărului de apeluri si a timpilor de asteptare.

S-a eliminat prevederea că un punct de informare regională/locală poate fi desfiintat sau mutat numai dacă s-a obtinut acordul prealabil al ANRE (fost art. 105 ali. (4)).

S-a reformulat articolul referitor la distanta de la un loc de consum până la cel mai apropiat punct de informare regională/locală (art. 102 alin. (4) (fost art. 105 alin.(5)) astfel:

„Distanta de la un loc de consum până la cel mai apropiat punct de informare regională/locală nu trebuie să depăsească 50 km, cu excebtia cazurilor în care, pentru motive întemeiate legate de configuratia retelei si a dispersiei consumatorilor, furnizorul obtine avizul ANRE de amplasare la o distantă mai mare de 50 km. Furnizorul va monitoriza activitatea desfăsurată la punctele de informare si va lua măsurile necesare, astfel încât să fie respectate prevederile Standardului de performantă pentru serviciul de furnizare a energiei electrice aprobat de ANRE.”

15. Informarea privind contractarea

La art. 106 (fost art. 109) alin. 2) s-a precizat obligatia furnizorilor de a transmite clientilor beneficiari ai serviciului universal, la solicitarea acestora, informatii referitoare la tarifele/preturile la energie electrică practicate pentru această categorie de clienti finali.

S-au eliminat alin. 3) si 4) de la art. 106 (fost art. 109) deoarece piata de energie este deschisă pentru toti clientii finali, iar mijloacele de informare sunt stabilite prin reglementări si nu este necesară înscrierea lor în contractul de furnizare.

16. Măsurarea energiei electrice furnizate clientilor finali

La art. 113 (fost art. 116) alin. (2) s-a prevăzut obligatia refacerii de către clientul final a instalatiei de alimentare a locului de consum în conditii de sigurantă, în cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acŃiuni ale clientului final menite să denatureze în orice fel indicatiile grupurilor de măsurare sau să consume energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare:

„În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acŃiuni ale clientului final menite să denatureze în orice fel indicatiile grupurilor de măsurare sau să consume energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare, furnizorul si operatorul de retea sunt îndreptătiti să întrerupă alimentarea cu energie electrică a locului de consum, să solicite clientului final constituirea de garantii conform Error! Reference source not found. si să refacă instalatia de alimentare a locului de consum în conditii de sigurantă. Reluarea alimentării cu energie electrică se face după constituirea garantiilor si după plata de către client a costurilor cu întreruperea/reluarea alimentării cu energie electrică si cu refacerea instalatiei de alimentare.”

La art. 114 alin. (3) (fost art. 117 alin. (3)) s-a precizat cazul când înlocuirea contoarelor se face pe cheltuiala clientului final: „Înlocuirea contoarelor la obtiunea clientului final pentru tarif care necesită alt tip de contor decât cel existent in teren, se realizează pe cheltuiala clientului final, cu excebtia cazului în care mărimile corespunzătoare tariful solicitat pot fi determinate cu un contor prevăzut de Codul de măsurare pentru categoria respectivă de clienti finali, caz în care costurile cu înlocuirea contorului sunt suportate de operatorul de retea”.

Pentru o întelegere a consumatorului privind semnificatiile mărimilor afisate pe ecranele contoarelor (nu toti consumatorii de energie sunt familiarizati cu definitia constantei unui grup de masură si apăreau frecvent confuzii), la art. 116 alin. (2) (fost art. 119) s-a introdus s-a introdus o nouă prevedere:

„ În cazul în care contorul de decontare este unul electronic, operatorul de retea are obligatia ca odata cu încheierea documentului sa puna la dispozitia consumatorului in scris, semnificatiile marimilor ce sunt afisate de contoare pe ecranul acestora”.”

La art. 119 (fost art. 122) s-a propus modificarea termenelor de înlocuire a grupurilor de măsură precum si o diferentiere a termenilor contor si a celorlalte elemente ale grupului de masură, deoarece din practică, contoarele au putut fi înlocuite mai repede de operatorul de masură, decât alte elemente ale grupului de masură (ex:transformatoare de masură). Astfel, s-a precizat că operatorul de retea are obligatia să înlocuiască grupul de măsurare sesizat ca fiind defect sau suspect de înregistrări eronate în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării scrise în cazul locurilor de consum mari, respectiv 10 zile lucrătoare în cazul locurilor de consum mici si în cazul clientilor casnici. În cazul defectării unor elemente ale grupului de masură care nu sunt proprietatea OR (transformatoare de tensiune, de curent, circuite secundare), proprietarul acestora are obligatia înlocuirii acestora în maxim 20 zile calendaristice.

17. Clienti finali racordati la instalatia de utilizare a altui utilizator

În cadrul acestei secŃiuni art. 124 ÷ 129 ( foste art. 127 ÷ 135) s-au detaliat tipurile de contracte ce trebuie încheiate si tarifele ce trebuie plătite de clientul final subracordat, în fiecare din cazurile în care clientul final principal si/sau clientul final subracordat fac parte din categoria clientilor finali, care conform legii beneficiază de serviciul universal

18. Întreruperi si limitări în furnizarea energiei electrice din motive legate de siguranta sistemului energetic

Pentru restrângerea acestei secŃiuni, s-au eliminat mai multe articole/aliniate, astfel: art.139 alin.(2), art. 140 alin. (2), (3), art. 141 alin. (1), (3), (4) si (7), art.142, art. 143 alin. (2), (3) si (6) si art. 144 alin. (2) deoarece prevederile acestora sunt cuprinse si în Normativul de Descarcare Automată a Sarcinii la frecventă si tensiune minime, Normativul de Deconectări Manuale si Normativul de Limitare a consumului.

19. Calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică

Art 144 (fost art. 151) a fost reformulat pentru evidentierea standardelor de performantă care sunt elaborate de ANRE :

„(1) Pentru cuantificarea calitătii serviciilor legate de alimentarea cu energie electrică a clientilor finali ANRE elaborează standarde de performantă în care sunt definiti indicatorii deperformantă si acolo unde este cazul, nivelurile obligatorii pentru acesti indicatori.

(2) Corespunzător tipului de serviciu prestat, ANRE elaborează standarde de performantă pentru: serviciul de distributie, serviciul de transport si serviciul de furnizare a energiei electrice”.

La Art. 147 (fost art. 154) s-a eliminat obligatia ca furnizorii si operatorii de retea să transmită la ANRE, pentru publicare, un raport cu datele de monitorizare a indicatorilor de performantă definiti în standardele de performantă, deoarece aceasta este prevăzută si în Standardul de performantă pentru serviciul de distributie.

La Art. 156 (fost art. 164 alin. (2)) s-a eliminat termenul de depunere a cererii scrise de către partea reclamantă de 10 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului reclamat, pentru a nu îngrădi dreptul clientului final de a solicita despăgubiri.

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

Stalpi 110 kV cu barba actualizat 19.08.2013

22/07/2013

SGC 2010

Stiind faptul ca liniile 110 kV sunt controlate cel putin o data pe an nu imi explic cum in anumite zone pot exista „stalpi cu barba”.

Am postat pe blog un caz cu buturugi ale unor arbori cu trunchirile cu diametru intre 15 si 30 de cm crescuti intre picioarele fundatiilor stalpilor metalici 110 kV

Cazurile de stalpi cu barba de 3-5 ani vechime pot fi insa intalnite pe scara foarte mare!

Stalpi 110 kV cu barba

Consecinta acestei stari de fapt cu care unii electricieni par sa se fi obijnuit consta in deteriorarea accelerata a fundatiilor si ruginirea accelerata a montantilor si contravantuirilor stalpilor datorita umezelii  intretinute de vegetatie.

Stalpi 110 kV cu barba_J_VN

Cat de frecvente sunt cazurile de stalpi 110 kV cu vegetatie la baza din zona Dv de retea?  Sunt in mod real stalpii pusi in pericol de vegetatiea de la baza lor?

Controlul „traditional” al RED este necesar sau ne putem lipsi de el atata timp cat este facut de oameni blazati care nu se singhisesc sa comunice deficientele constatate !?

Radu spune:
23/07/2013 la 09:59 | Răspunde   modifică

Pacat ca nu se pot pune poze si de catre utilizatorii acestui blog. As dori sa postez o “barba” din LEA 110 kV A.Sud_V :)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cea mai tare poza la care m-as fi putut gandi! E tare oricum si daca stapul ar fi fost inafara picioarelor stalpului respectiv este remarcabil de sugestiva pentru tema pusa in discutie daca arborele ar fi crescut intre picioarele stalpului.

St.25-Photo0097_RaduC_st cu barba

Cand proprietarul terenului reuseste sa recolteze 20 de galeti de struguri de la vita de vie groasa ca pe picior care invelete stalpul metalic de peste 25 de ani cine se incumeta sa ii strice jucaria>

20 de galeti de struguri pe stalp

L 20 kV configuratii inedite 2!

25/05/2013

SGC 2010 Cablurile de iesire dintr-o statie de transformare au lungimea de cca 500 m l. Campul de separatoare de linie si de bucla este acum amplasat in mijlocul unei livezi/gradini. Proprietarul isi manifesta activ nemultumirea fata de acesta „mostenire”.

Pentru reducerea necesitatii de acces pe respectiva proprietate si pentru operativitate in curtea statiei s-a realizat urmatoarea configutatie a Lmt:

IMG_1064

Poza este facuta in timpul executiei lucarii de reconfigurare a iesirilor din statia de transformare. Fiecare stalp care are cabluri pe el reprezinta un circuit. Cablurile au fost sectionate capetele lor ridicate pe stalp unde sunt intregite prin separatorul de linie. S-au asigurat si conditii de montare a separatoarelor de buclare la statie.

Nu faceti „zumm” pe legaturile de intindere. Toate CLAMI sunt montate gresit! Din „ratiuni” care tin de un exces de originalitate unitatea de CM a executat lucrarile respective cu pram-istii!!

Va recomand sa cititi pe blog si:

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

25/05/2013

SGC 2010 Am ezitat asupra alegerii unui adjectiv potrivit care sa descrie mai inspirat solutiile tehnice urmatoare. M-am mai gandit la compact, ciudat, periculos insa parca nu se potrivesc foarte bine desi tangential solutiile au ceva si din aceste „proprietati”!

De ani de zile (de 2-3 ori pa an) trec pe langa „nodul” LEA din imaginea urmatoare. De de multe ori opresc si privesc minunatia!

Configuratie LEA inedita

In zona exista o apetenta sporita pentru montarea separatoarelor vertical. Aproape ca este regula ca separatoarele de racord sa fie montate vertical in axul LEA. In fotografie se observa ca ori de cate ori au ocazia oamenii monteaza vertical si separatoare de sectionare.

Aceeasi configuratie s-ar fi putul realiza in varianta „clasica” utilizand 6 stalpi fata de doar 4 cati au fost utilizati in cazul nostru.  Putem puncta la avantaje costul redus si suprafata mai mica de teren afectata de LEA. Trebuie sa recunoastem ca sunt avantaje de care din ce in ce mai mult trebuie sa tinem cont.

Un alt avantaj al montarii verticale a separatoarelor de racord il constituie faptul ca odata deschise practic este exclusa „caderea” cutitelor si repunerea accidentala sub tensiune. Cei care au suficienta vechime in SEN isi amintesc ca s-au produs relativ multe accidente de munca datorate ruperii izolatoarelor de actionate a cutitelor mobile si caderii acestora peste bornele de sarcina care ar fi trebuit sa ramana separate vizibile si scoase de sub tensiune.

Am identificat 3 puncte tari al „compactizarii configuratiei LEA„:

  • cost mai redus
  • suparfata de teren necesara mai redusa
  • evitarea unui tip de defectiuni care ar putea genera situatii cu pericol de accident

Inainte de a gasi eventuale puncte slabe as remarca existenta in axul LEA  a unui STEPnO. Specialistii multor zone de retea se oripileaza la gandul ca poate exista un STEPnO  (cu CPL, desi precizarea este pleonastica!) in axul unei LEA aducand argumente de pericol in caz de manevre neautorizate.

Si noi am trecut de peste 20 ani peste aceasta spaima si utilizam pe scara larga STEPnO in axul LEA cu rezultate foarte bune in ceea ce priveste operativitatea si siguranta interventiilor pentru lucrari in LEA.

Am promovat solutia in pimul rand din ratiuni de electrosecuritate. Un CLP se inchide garantat la lucrari pe cand in cazul garniturilor mobile de scutcircuitoare in marea majoritate a cazurilor de accident s-a constatat ca nu s-au montat sau s-au produs accidente la montarea gresita a scutcircuitoarelor.

In situatia interventiilor in caz de incident sub presiunea timpului oamenii fac nepermis de des „concesii” legate de masurile de electrosecuritate. Montarea corecta a unui scurtcircuitor in LEA poate dura peste 45 de minute. Sunt cazuri cand in conditii de stres personalul SO nu isi permite sa isi acorde acest timp! Consecintele le stim!

In rest cine isi asuma dispunerea si/sau executia unei manevre trebuie sa stie ce face caz in care STEPnO in axul LEA este o solutie sigura care merita sa fie generalizata fara retinere!

La categoria dezavantaje as incerca cateva idei. Unele dintre aceste idei le si demontez:

  • probabilitate ridicata ca axul sa fie mai des afectat de starea tehnica si respectiv de lucrari la separatoarele de racord. Ideea este aparent valabila pentru ca in fapt din pdv al continuitatii nu conteaza daca separatorul este pus in axul LEA sau pe un stalp distinct. In amonte de separatorul de racord zona afectata de o retragere din exploatare pentru lucari este identica nedepinzand de modul in care este montat separatorul de racord
  • probabilitatea crescuta de a confunda un separator in cazul aglomerarilor de echipamente de comutatie. Da exista. Din pacate se intampla frecvent in statii, uneori si in LEA .  Ca si mai sus cine isi asuma dispunerea si/sau executie unei manevre trebuie sa stie ce face pentru a nu se accidenta. Dupa parerea mea doi stalpi in plus n-ar fi schimbat semnificativ situatia pentru personalul SO
  • creste numarul de izolatoare pe stapul 2 cel cu separatorul de bucla. Intradevar apar niste izolatoare pentru dirijarea conductoarelor. Dar daca am mai fi plantat un stalp cumulat n-am fi folosit un numar apropiat de izolatoare?
  • in configuratia actuala un defect pe stalpul 2 afecteaza ambele LEA. daca ar fi fost utilizat un stalp suplimentar pentru separatorul de bucla un defect pe stalpul 2 ar fi afectat doar o singura LEA. Adevarat, dar sunt multi stapli pe care izolatia se pastreaza in buna stare de zeci de ani. Prin urmare cred ca putem accepta acest risc!

In concluzie, daca exista constangeri de spatiu putem adopta solutii de „compactizare” a configuratiei LEA fara retinere. Evident ca acolo unde nu exista aceste constrangeri se impune sa lucram mai „aerisit”!

Din punctul meu de vedere in cazul racordurilor din gestiunea utilizatorilor, din ratiuni de electrosecuritate si de claritate a conventiei de exploatare, as exclude montarea separatorului de racord pe  stalpul din axul LEA si as accepta foarte motivat amplasarea acestui separator vertical pe stalpul PTA. In plus exista multe cazuri in care racordurile tertilor trebuie retrase definitiv din exploatre prin dezlegarea de la axul LEA si demontare aconductoarelor in prima deschidere. Daca separatorul  de racord este montat pe stalpul din axul LEA  deja avem o problema serioasa!

Marea majoritate a utilizatorilor care au in gestiune posturi de transformare ignora foarte multe reguli de electrosecuritate, de exploatare si de mentenata. Acesta atitudine pana la urma afecteaza continuitatea LEA, afecteaza toti ceilalti utilizatori alimentati din LEA respectiva si in final se reflecta negativ in costurile OD. Din acesta perspectiva solutia de realizare a racordurilor de terti trebuie sa fie una cat mai simpla fara „compactizari” care in caz de incompetenta si neglijenta pot duce la accidente si la alte neplaceri!

Va recomand sa cititi pe blog si:

L 20 kV configuratii inedite 2!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

PTA cu racord in LES 20 kV

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Schimbarea regulamentului de furnizare a energiei electrice – document de discutie

06/05/2013

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro la sectiunea documente de discutie a fost publicat proiectul regulamentului de furnizare a energiei electrice. Proiectul de regulament este insotit de o nota explicativa care sintetizeaza principalele elemente de noutate:

Nota de prezentare a Regulamentului de furnizare-2013

Regulament de Furnizare 2013-doc discutie

Noul regulament vine cu schimbari importante ale relatiilor contractuale care in principiu vizeaza facilitatea accesului clientilor finali la piata libera de energie electrica dar si de intarire a disciplinei financiare in SEN.

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

2012 in review

30/12/2012

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

About 55,000 tourists visit Liechtenstein every year. This blog was viewed about 290,000 times in 2012. If it were Liechtenstein, it would take about 5 years for that many people to see it. Your blog had more visits than a small country in Europe!

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Procedura privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice in vecinatate de limita zonei de activitate a unor operatori de distributie

28/03/2012

 Va semanalez publicarea pe site www.anre.ro a unei noi proceduri care reglementeaza racordarea noilor utilizatori la retelele publice de distributie a energiei electrice situate in zonele in care se invecineaza doi operatori de distributie titulari ai licentelor de distributie a ee pe arii geografice invecinate.

In opinia mea procedure incurajeaza variantele cu rapoarte cost/performata favorabile noilor utilizatori chiar daca prin acesta se realizeaza o interferenta intre zonele licentiate operatorilor de distributie:

Procedura de racordare la RED situata la limita dintre doi OD licentiati

Proiect nou pentru legea energiei electrice

27/03/2012

Actualizare 18.08.2018 => link catre textul legii energiei electrice 123/2012:

Legea Energiei 123_2012 

Va semnalez intentia autoritatilor de modificare a legii ee. Aveti textul legii 13/2007 in vigoare in acest moment si proiectul noii legi a ee supus dezbaterii publice pe site www.anre.ro

proiect lege energie electrica 2012

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Va invit sa descoperiti elementele de noutate si sa incercam impreuna sa sa le intelegem implicatiile!

SGC

Cautam lectori pt cursuri pentru pregatirea examenului ANRE !

07/02/2012

Stoia Ioan spune: 06/02/2012 la 12:17 |

Buna ziua, d-le Stoian,

Va scriu din partea Scolii de Maistri si Tehnicieni FPIP Viitor, organizatie agreata, printre altele, organizeze cursurile de pregatire ANRE.

Doresc ca prin intermediul blogului dvs. sa facem publica intentia noastra de a angaja lectori care au disponibilitatea sa sustina aceste cursuri in toata tara.

Va multumesc!.

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

07/12/2011

Continut actualizat 12.12.2016

Calitatea energiei electrice este o problema deoasebit de complexa cu ramificatii in toate sferele economico-sociale ale unei tari/regiuni. Calitatea energiei electrice este o consecinta a unui complex impresionant de factori intre care amintim:

  • reglementari tehnice,
  • reglementari asiguratorii privind coridoarele de siguranta ale retelelor electrice
  • nivel tehnologic al receptoarelor electrice simultan racordate la retele,
  • nivel de educatie energetica a utilizatorilor,
  • reglementari privind compatibilitatea electromagnetica,
  • grad de dotare cu aparatura si structura ei pe generatii tehnologice,
  • structura zonala a sistemului electroenergetic,
  • factori geografici si meteorologici,
  • nivel de trai, grad de dotare cu sisteme de protectie etc.,etc.

            In mediile profesionale internationale se afirma si se demonstreaza un adevar aparent paradoxal: calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori (vezi si SREN 50160 anexa A).

            Greu de crezut, nu? Ar fi mai comod sa existe un inamic comun: distribuitorul /furnizorul de energie electrica. Pentru a facilita intelegerea acestei ”stranii” realitati va oferim doua exemple plastice:

            Fie reteaua electrica similara unei sali de asteptare. Atata timp cat sala  este inchisa publicului se mentine curatenia, atmosfera este respirabila. Odata cu accesul publicului lucrurile se schimba zona devine neancapatoare, atmosfera se incarca, creste concentratia virusilor apar diverse riscuri.

            Prin urmare odata cu aparitia sarcinii mediul respectiv capata alti parametri. De la un anumit  nivel al sarcinii mediul devine toxic. Care sunt masurile pe care le poate lua proprietarul salii? Care sunt masurile pe care le pot lua utilizatorii salii? Probabil si unii si altii pot lua niste masuri dar care nu pot restabili conditiile existente inaintea deschiderii salii pentru public.

            Un al doilea exemplu este cel al retelelor de calculatoare. Aproape toti stim cat de valoroase pot fi informatiile cat de importante sunt accesul nerestrictionat oriunde in lume si viteza schimbului de informatii. In acelasi timp stim cate pericole ne pandesc din momentul in care am accesat internetul. Uneori este mai comod sa nu ne implicam in cunoasterea pericolelor si sa ignoram masurile de siguranta desi sunt situatii in care pagubele accesului pe internet pot depasi copios beneficiile.

            Asemeni retelelor de calculatoare in care diversii utilizatori debiteaza virusi si alti factori poluanti in retelele electrice calitatea energiei electrice este o consecinta a influientei reciproce pe care o genereaza interactiunea dintre diversele receptoare racordate la retea si a proceselor fizice asociate circulatiei de curent.

            Niciodata oriunde in lume nu se vor impaca calculatoarele, televizoarele, etc. cu aparatele de sudura racordate la aceeasi retea, cu morile de uroaie, cu betonierele, cu scurtcircuitele produse de crengile arborilor, cu tentativele de furt, cu vandalismele.

Cele de mai sus sunt o realitate obiectiva totusi ele nu exonereaza OD de la responsabilitati. Una din sarcinile OD este de a monitoriza calitatea energiei lectrice din Ljt si de a lua masuri corective astfel incat nivelul calitatii ee sa fie readus in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice (ANRE)

In Romania calitatea ee in retelele electrice de distributie publice este reglementata prin Ordinul ANRE 11/2016 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice care abroga  Ordinul ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice .

Deoarece elementele de intrare in dimensionarea unei retele stradale sunt determinate pe baze statistice  exista situatii in care dinamica si specificul consumului pe o retea stradala se pot schimba sau pot sa nu corespunda cu datele statistice avute in vedere la dimensionare. In aceste situatii este posibil ca paramentrii calitatii ee de la un moment dat sa nu (mai) corespunda prevederilor legale.

Un alt aspect obiectiv il constituie evolutia in timp a gradului de dotare cu aparatura electrocasnica a gospodariilor. Creste coeficientul de simultaneitate (mai multe receptoare electrice in stare de functionare simultana la un moment dat), creste puterea absorbita de fiecare gospodarie. Toate acestea conduc la incarcarea circuitelor stradale (Ljt, linie de joasa tensiune) si implicit la cresterea caderii de tensiune pe conductoarele Ljt. Consecinta acestui fapt o constituie scaderea generala a nivelului tensiunii in Ljt uneori sub limitele acceptate de standardul de performanta. In acesta situatie unele receptoare electrice se autoprotejeaza deconectandu-se de la circuitele de alimentare cu ee sau functioneaza in regimuri neperformante.

Exista o corelatie intre dimensionarea Ljt si nivelul de calitate a ee avut in vedere la dimensionarea receptoarelor electrice

Inainte de a ne defini poazitia asupra problematicii calitetii ee in Ljt ptrebuie sa avem si o imagine de ansamblu: suma banilor necesari unei compatibilitati intre Ljt si receptoarele electrice ar putea fi privita ca o constanta. Sursa acestor bani o constituie fonduri atrase de la beneficiari: plata costului receptoarelor electrice si plata energiei electrice (care include si tariful de distributie).

Simplist ar trebui sa ne gandim ce preferam sa platim putin pentru receptoarele electrice sau sa platim putin pentru energia electrica consumata. Raspunsul este greu de dat. Problema este puternic influentata de nivelul tehnologic atins de materialele si tehnologiile utilizate la realizarea/reabilitarea  retelelor stradale respectiv de interesele si performantele producatorilor de echipamente electrice. In plus in ecuatia balantei costurilor trebuie tinut cont de o serie intreaga de aspecte sociale.

ANRE decide unde se stabileste echilibrul. Producatorii de echipamente electrice ar trebui sa se informeze asupra reglementarilor de compatibilitate electromagnetiga din retelele stradale de distributia ee din tarile in care intentioneaza sa isi vanda produsele. In cazul internationalizarii retelelor de productie si de distributie adeseori amanuntele legate de necesitatea de a asigura compatibilitatea dintre cerintele de calitate a ee necesare pentru buna functionare a receptoarelor electrice si posibilitatile retelelor stradale sunt adesea ignorate. Asta in cazul bunei credinte a participantilor la actele de comert!

Acesta „lupta” a costuilor penntru asigurarea compatibilitatii electromegnetice a facilitat aparitia unor solutii tehnice care asigura armonizarea necesitatilor si a posibilitatilor:

– echipamente de protectie inclusiv la supratensiuni atmosferice si de comutatie

– stabilizatoare de tensiune

– redresoare & invertoare cu fara baterii de acumulatoare incorporate (UPS-suri sau surse neintreruptibile)

Producatorii acestor echipamente si bazeaza afacerea tocmai de discrepantele dintre necesitatile de calitate a receptoarelor electrice si posibilitatile reteleor de distributie. Clientul final obtine avantaje care se concretizeaza in marirea duretei de viata a echipamentelor electrice ceea ce se traduce pana la urma in avantaje financiare si in spor de confort.

Mecanismele de finatare in retelele de distributie publica si incertitudinile de prognozare a asarcinii  pun Operatorii de distributie in situatia de a actiona mai degraba corectiv decat preventiv in problemele legate de calitatea ee. In permanenta vor exista Ljt in asteptarea constituirii fondurilor de investitii pentru marirea capacitatii de distributie.

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

01/10/2011

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

  • prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
  • prevederea de solutii tehnice complicate inutil
  • includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

  • descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
  • utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
  • emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
  • emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
  • emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
  • emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
  • extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

18/08/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

De curand am constat primele defecte pe un cablu torsadat de medie tensiune inserat in axul unel LEA. Postez cateva fotografii deocamdata necomentate doar pentru a le avea la dispozitie pentru mai tarziu

Eu inca sunt optimist cu toate acestea trebuie sa fim constienti ca nici aceasta solutie tehnica nu este infailibila. Mai ales pentru ca este o tehnologie noua executia trebuie sa fie atent efectuata fara presupuneri si fara improvizatii. Desi lucram de multi ani cu cablurile cu izolatie uscata inca  nu avem experienta cu cablu torsadat de medie tensiune.

Poate ca nu toate pozele sunt lafel de relevante desi m-am straduit sa surprind anumite aspecte care pot fi importante in analiza cauzelor posibile ale incidentului.

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

foto 5

foto 6

foto 7

foto 8

foto 9

foto 10

foto 11

foto 12

foto 13

foto 14

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este nec