Posts Tagged ‘SCADA’

Reanclansatorul lui Claudiu

13/09/2013

Claudiu spune:
13/09/2013 la 13:46 | Răspunde   modifică

Buna ziua,
Avand in vedere ca blogul dumneavoastra contine o multime de informatii foarte utile si se dezbat multe probleme, doresc sa va impartasesc cu permisiunea dvs. dificultatile si problemele aparute in ultima lucrare realizata.
Mentionez ca am avut sansa, poate si norocul de a lucra in proiectare si antreprenoriat in instalatii electrice cu tensiuni pana la 110 kV, inca de cand am terminat facultatea, desi sunt destul de tanar avand doar cativa ani de experienta.
Ultima lucrare de proiectare si executie consta in racordarea unui parc fotovoltaic cu o putere de putin sub 1 MW, lareteaua electrica de distributie 20 kV si consta in intercalarea in axa LEA 20 kV a unui stalp SC 15014 echipat cu CIT 140 si CDV 550, al doilea stalp in linie cu primul, si perpendicular pe axa LEA, fiind echipat cu un STE3MPno, iar cel de-al treilea stalp si ultimul fiind echipat cu CIT 140, un reancasator automat 24 kV integrat in scada, si un grup de masura aerian TT, TC. De la ultimul stalp se va realiza o plecare subterana in lungime de 50 m, pana la postul de transformare 1250 kVA al parcului.

Toate bune, solutie nu foarte complicata, doar ca la punerea in functiune al parcului, reanclasatorul declansa dupa cateva ore.

Problema este cauzata din constructia reanclasatorului, acesta are niste divizori capacitivi care sunt setati in asa fel
incat sa controleze tensiunile pe faza, si nu pe linie cum doresc domnii de la PRAM.
Citez din adresa primita de la dansii ”Protectia de maxima tensiune controleaza tensiunile de faza preluate din divizoarele
capacitive aferente reanclasatorului, iar ca urmare la cresterea tensiunii pe oricare din faze, adica inclusiv la aparitia
unei puneri la pamant pe LEA (Reteaua de medie tensiune este tratata prin BRSC), protectia maxima tensiune va declansa
conform reglajului implementat”). Pe langa aceasta problema mai sunt unele legate de netransmiterea in SCADA a unor   semnale, protectia de minima frecventa neactivata, dar problema majora, si cauza declansarii recloserului fiind U max.
Din schemele de functionare al reanclasatorului si releului propriuzis, se pare ca se poate interveni asupra lui, ( trebuie scoase niste cleme, si desfiintate niste legaturi ale divizorilor care se pun la masa), dar atat producatorul, cat si vanzatorul evita sa’si asume responsabilitatea.
Este o problema destul de complicata, care ar putea duce ori la schimbarea reanclasatorului, ori a solutiei.

  • Incze Andras spune:
    13/09/2013 la 16:25   modificăPresupun ca rolul protectiei maximale de tensiune ar fi indirect controlul nivelului de tensiune in RED MT pentru cazurile cand exista surplus de productie si din aceasta cauza creste nivelul de tensiune in RED MT. Declansarea de dupa PIF putea fi si din aceasta cauza.
  • Releul din reanclansator probabil ca nu are posibilitati extinse de programare cu care eventual s-ar putea rezolva problema declansarii in cazul unei puneri la pamant fara modificarile mentionate de Dv.
  • stoianconstantin spune:
    13/09/2013 la 17:47   modificăSalut Caludiu,

    Probabil ca ar trebui sa deschidem un articol nou dedicat acestui subiect pentru ca deschiderea subiectului la articolul sespre stalpi metalici zabreliti nu este de natura sa atraga noi comentarii ale unor oameni cu experienta pe acest subiect.

    Ramane ca Dv sa ne tineti la curent cu ce mai aflati despre acest subiect eventual la final sa scrieti un articol dedicat cu tot se ii trebuie scheme explicatii etc
    SGC

Modernizarea distributiei energiei electrice.

18/12/2007

SGC 2002 Solutiile tehnice disponibile in acest moment pot favoriza modernizarea fara precedent a activitatii de distributie a energiei electrice.

In ceea ce priveste instalatiile electrice avem o gama de solutii tehnice care apropie noile retele de conceptul fara mentenanta. Intre aceste solutii amintesc:

  • utilizarea cablului universal torsadat autopurtant la medie tensiune,
  • retele 20 kV cu conductor preizolat
  • exista o gama larga de izolatoare performante pentru retelele 20 kV
  • exista disponibile cabluri monofilare performante
  • exista cutii terminale si mansoane pentru cabluri foarte performante
  • toata gama de cabluri 0.4 kV este foarte buna
  • noile celule compacte de 24 kV se dovedesc ca au o buna comportare in exploatare
  • extinderea sistemelor de automatizarea distributiei (SAD)
  • realizarea unor sisteme de monitorizarea curentului de defect de tip SALDI
  • generalizarea utilizarii conductorului torsadat in retelele 0.4 kV
  • analiza cazurilor in care se preteaza trecerea in LES a retelelor stradale 0.4 kV
  • utilizarea unor cleme performante pentru realizarea legaturilor electrice de mare fiabilitate in retelele 20 si o.4 kV
  • reducerea semnificativa a numarului de sectionari ale conductorului in axul LEA 20 si 0.4 kV prin utilizarea clemelor adecvate de tip CLAMI, SO 85 etc
  • utilizarea cutiilor de distributie de policarbonat
  • utilizarea intreruptoarelor pentru protectia LEA jt coroborate cu limitarea lungimii LEA jt la zona de sensibilitate a protectiei
  • etc

Nivele superioare de dezvoltare si de rentabilizare se pot obtine pe urmatoatele cai:

  • utilizare aplatformelor GIS pentru evidenta instalatiilor
  • trecerea integrala pe calculator a activitatii de dispecerat incluzand schemele monofilare care trebuie sa deceleze tronsoanele aflate sub tensiune de cele retrase din exploatare pentru lucrari programate sau ca urmare a incidentelor.
  • conexarea informatiilor din schemele dispecerului cu bazele de date despre clienti
  • infiintarea Call Center alimentat cu informatii din aplicatiile dispecerului
  • dotarea turelor se servire operativa (SO) cu GPS pentru:

– monitorizarea dispersiei si a rutelor parcurse

– validarea online a rapoartelor din teren emise de turele SO

– completarea bazelor de date privind localizarea posturilor de transformare, echipamentelor de comutatie din LEA, a portiunilor speciale de traseu, a mansoanelor etc, etc si a adreselor clientilor cu coordonate obtinute prin GPS. Utilizarea acestor informatii la interventiile ulterioare in retea.

  • dotarea masinilor SO cu calculatoare portabile legate cu punctul central prin GSM
  • schimbul de informatii intre Call Center si formatiile SO in format electronic
  • utilizarea SAP. Asigurarea conditiilor ca introducerea  datelor referitoare la activitatea SO sa se faca din teren imediat ce operatiile/lucrarile au fost executate
  • asigurarea echipajelor SO cu setul complet de scule dispozitive si aparate de masura si materiale care sa le permita interventii eficace pentru remedierea deranjamentelor si a unor incidente
  • extinderea sistemului de monitorizarea calitatii energiei electrice bazat pe inregistrarea curentilor, tensiunilor si a intreruperilor si transmiterea lor la concentratoare zonale prin fibra optica/ GSM eventual radio pentru prelucrare si stocare.
  • generalizarea deciziilor privind actiuni corective si de modernizare in exclusivitate bazate pe masuratori si prognoze.
  • diversificarea cailor de comunicare cu clientii incluzand aici internetul pentru preluarea deranjamentelor si pentru asigurarea informatiilor legare de intreruperile programate si cele accidentale.
  • revederea modului in care sunt utilizate calculatoarele din dotare si  introducerea unei game de subrutine care sa asigure punerea la dispozitie a datelor catre toti potentialii clienti ai sistemului de indata ce au fost introduse in format electronic.
  • introducerea si monitorizarea corespondentei in format electronic
  • rafinarea subrutinelor de analiza care sa inlocuiasca discutabilele raportari manuale
  • introducerea codurilor de bare pentru gestiunea materialelor si a circulatiei echipamentelor (transformatoare, contoare, etc)

Fiecare afirmatie facuta mai sus are deplina acoperire cu solutii tehnologice disponibile acum in tara. Este necesara doar disponibilitate, consecventa si coerenta in aplicarea lor. Sunt convins ca se pot obtine succese remarcabile pe termen scurt!