Archive for the ‘Automatizarea distributiei’ Category

Reanclansatorul lui Claudiu

13/09/2013

Claudiu spune:
13/09/2013 la 13:46 | Răspunde   modifică

Buna ziua,
Avand in vedere ca blogul dumneavoastra contine o multime de informatii foarte utile si se dezbat multe probleme, doresc sa va impartasesc cu permisiunea dvs. dificultatile si problemele aparute in ultima lucrare realizata.
Mentionez ca am avut sansa, poate si norocul de a lucra in proiectare si antreprenoriat in instalatii electrice cu tensiuni pana la 110 kV, inca de cand am terminat facultatea, desi sunt destul de tanar avand doar cativa ani de experienta.
Ultima lucrare de proiectare si executie consta in racordarea unui parc fotovoltaic cu o putere de putin sub 1 MW, lareteaua electrica de distributie 20 kV si consta in intercalarea in axa LEA 20 kV a unui stalp SC 15014 echipat cu CIT 140 si CDV 550, al doilea stalp in linie cu primul, si perpendicular pe axa LEA, fiind echipat cu un STE3MPno, iar cel de-al treilea stalp si ultimul fiind echipat cu CIT 140, un reancasator automat 24 kV integrat in scada, si un grup de masura aerian TT, TC. De la ultimul stalp se va realiza o plecare subterana in lungime de 50 m, pana la postul de transformare 1250 kVA al parcului.

Toate bune, solutie nu foarte complicata, doar ca la punerea in functiune al parcului, reanclasatorul declansa dupa cateva ore.

Problema este cauzata din constructia reanclasatorului, acesta are niste divizori capacitivi care sunt setati in asa fel
incat sa controleze tensiunile pe faza, si nu pe linie cum doresc domnii de la PRAM.
Citez din adresa primita de la dansii ”Protectia de maxima tensiune controleaza tensiunile de faza preluate din divizoarele
capacitive aferente reanclasatorului, iar ca urmare la cresterea tensiunii pe oricare din faze, adica inclusiv la aparitia
unei puneri la pamant pe LEA (Reteaua de medie tensiune este tratata prin BRSC), protectia maxima tensiune va declansa
conform reglajului implementat”). Pe langa aceasta problema mai sunt unele legate de netransmiterea in SCADA a unor   semnale, protectia de minima frecventa neactivata, dar problema majora, si cauza declansarii recloserului fiind U max.
Din schemele de functionare al reanclasatorului si releului propriuzis, se pare ca se poate interveni asupra lui, ( trebuie scoase niste cleme, si desfiintate niste legaturi ale divizorilor care se pun la masa), dar atat producatorul, cat si vanzatorul evita sa’si asume responsabilitatea.
Este o problema destul de complicata, care ar putea duce ori la schimbarea reanclasatorului, ori a solutiei.

  • Incze Andras spune:
    13/09/2013 la 16:25   modificăPresupun ca rolul protectiei maximale de tensiune ar fi indirect controlul nivelului de tensiune in RED MT pentru cazurile cand exista surplus de productie si din aceasta cauza creste nivelul de tensiune in RED MT. Declansarea de dupa PIF putea fi si din aceasta cauza.
  • Releul din reanclansator probabil ca nu are posibilitati extinse de programare cu care eventual s-ar putea rezolva problema declansarii in cazul unei puneri la pamant fara modificarile mentionate de Dv.
  • stoianconstantin spune:
    13/09/2013 la 17:47   modificăSalut Caludiu,

    Probabil ca ar trebui sa deschidem un articol nou dedicat acestui subiect pentru ca deschiderea subiectului la articolul sespre stalpi metalici zabreliti nu este de natura sa atraga noi comentarii ale unor oameni cu experienta pe acest subiect.

    Ramane ca Dv sa ne tineti la curent cu ce mai aflati despre acest subiect eventual la final sa scrieti un articol dedicat cu tot se ii trebuie scheme explicatii etc
    SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Delimitarea raspunderii!

10/04/2011

 Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat „delimitarii raspunderii” acea sectiune  „disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depinde insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiect. Este foarte posibil insa sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

28/02/2009

SGC 2002  Va propun o tema pentru dezbatere: argumentati optiunea pentru separator sau intreruptor telecomandat care asigura buclarea a doua LEA 20 kV alimentare din statii diferite. Sa presupunem ca cele doua linii sunt ramificate avand fiecare cca 60 posturi de transformare si lungimi in ax de cca 30 km. La schema normala aparatul de comutatie supus atentiei dv va functiona deschis/deconectat.

Functie de argumentele rezultate din comentariile Dv o sa sintetizez un formular de sondaj de opinie pt a vedea cum se impart opiniile Dv pentru sustinerea respectivelor argumente.

Pentru ca totusi nu ma pot abtine trebuie sa ii amintesc unui stimat coleg  (! caruia ii dedic acest articol si pe care il voi invita sa vada rezultatele) ca atata timp cat nu avem incidente aparatele de comutatie sunt, la schema normala,  fie „inchise fie  deschise” in ambele stari isi aduc aportul la distributia ee neputandu-ne dispensa de nici o categorie deoarece ele au in caz de incident si/sau lucrari functii noi care justifica odata in plus existenta lor!

Recunosc ca sunt curios de evolutia comentariilor. Evident ca in noianul de informatii si initiative existente pe net acest demers poate sa nu aiba niciun ecou. Vom vedea!

Statistica candidaturilor la examenul de autorizare a electricienilor Primavara 2009

26/02/2009

   
SGC 2002   Va supun atentiei cateva statistici elaborate in baza fisierului cu detele candidatilor la examenul de autorizare electricieni din Primavara 2009.  Fisierul mentionat mai sus este inca disponibil pe site ANRE. Are insa dimensiuni foarte mari si nu l-am putut prelucra pentru a-l include in acest articol.
Va doresc succes natural la examen!
statistica-2009_noua

Gradul

Nr candidati

Procent

I A 

9

0.21%

I A + I B 

12

0.29%

I A + II B 

23

0.55%

I A + III B 

4

0.10%

I B 

588

14.03%

II A 

103

2.46%

II A + II B 

574

13.70%

II A + III B 

80

1.91%

II A + IV B 

6

0.14%

II B 

1650

39.37%

II B + III A 

1

0.02%

III A 

123

2.93%

III A + II B 

9

0.21%

III A + III B 

393

9.38%

III A + IV B 

66

1.57%

III B 

292

6.97%

IV A 

55

1.31%

IV A + II B 

2

0.05%

IV A + III B 

5

0.12%

IV A + IV B 

137

3.27%

IV B 

59

1.41%

Total

4191

100.00%

 

 

Completare

336

8.0%

Admis

3748

89.4%

Respins

92

2.2%

Retras

15

0.4%

Total

4191

100.0%

 

Judet

Nr. Candidati

Procent

Arges

195

5%

Brasov

423

10%

Bucuresti

781

19%

Cluj

713

17%

Constanta

166

4%

Dolj

377

9%

Iasi

522

12%

Prahova

583

14%

Timis

431

10%

Total

4191

100%

 

 

 

 

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I B 

27

Arges

II A 

4

Arges

II A + II B 

21

Arges

II A + III B 

3

Arges

II B 

91

Arges

III A 

8

Arges

III A + II B 

1

Arges

III A + III B 

12

Arges

III A + IV B 

4

Arges

III B 

11

Arges

IV A 

2

Arges

IV A + IV B 

10

Arges

IV B 

1

Arges

Total

195

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + I B 

1

Brasov

I A + II B 

1

Brasov

I A + III B 

1

Brasov

I B 

44

Brasov

II A 

7

Brasov

II A + II B 

32

Brasov

II A + III B 

7

Brasov

II B 

221

Brasov

II B + III A 

1

Brasov

III A 

20

Brasov

III A + II B 

1

Brasov

III A + III B 

15

Brasov

III A + IV B 

4

Brasov

III B 

43

Brasov

IV A 

7

Brasov

IV A + IV B 

5

Brasov

IV B 

13

Brasov

Total

423

 

 

 


 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + I B 

2

Bucuresti

I A + II B 

6

Bucuresti

I B 

122

Bucuresti

II A 

22

Bucuresti

II A + II B 

118

Bucuresti

II A + III B 

24

Bucuresti

II B 

263

Bucuresti

III A 

22

Bucuresti

III A + II B 

2

Bucuresti

III A + III B 

66

Bucuresti

III A + IV B 

15

Bucuresti

III B 

36

Bucuresti

IV A 

25

Bucuresti

IV A + II B 

1

Bucuresti

IV A + IV B 

38

Bucuresti

IV B 

19

Bucuresti

Total

781

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

3

Cluj

I A + I B 

4

Cluj

I A + II B 

6

Cluj

I B 

76

Cluj

II A 

21

Cluj

II A + II B 

136

Cluj

II A + III B 

5

Cluj

II A + IV B 

1

Cluj

II B 

305

Cluj

III A 

25

Cluj

III A + III B 

61

Cluj

III A + IV B 

5

Cluj

III B 

31

Cluj

IV A 

8

Cluj

IV A + III B 

2

Cluj

IV A + IV B 

21

Cluj

IV B 

3

Cluj

Total

713

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

2

Constanta

I A + II B 

2

Constanta

I A + III B 

2

Constanta

I B 

20

Constanta

II A 

1

Constanta

II A + II B 

23

Constanta

II A + III B 

3

Constanta

II B 

72

Constanta

III A + III B 

19

Constanta

III A + IV B 

2

Constanta

III B 

13

Constanta

IV A 

2

Constanta

IV A + III B 

1

Constanta

IV A + IV B 

3

Constanta

IV B 

1

Constanta

Total

166

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + II B 

1

Dolj

I B 

50

Dolj

II A 

2

Dolj

II A + II B 

42

Dolj

II A + III B 

3

Dolj

II A + IV B 

1

Dolj

II B 

184

Dolj

III A 

22

Dolj

III A + III B 

15

Dolj

III A + IV B 

1

Dolj

III B 

47

Dolj

IV A 

3

Dolj

IV A + III B 

1

Dolj

IV A + IV B 

1

Dolj

IV B 

4

Dolj

Total

377

 

 

 


 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

3

Iasi

I A + I B 

4

Iasi

I A + II B 

4

Iasi

I A + III B 

1

Iasi

I B 

83

Iasi

II A 

24

Iasi

II A + II B 

82

Iasi

II A + III B 

9

Iasi

II B 

172

Iasi

III A 

11

Iasi

III A + II B 

3

Iasi

III A + III B 

69

Iasi

III A + IV B 

9

Iasi

III B 

32

Iasi

IV A 

2

Iasi

IV A + III B 

1

Iasi

IV A + IV B 

8

Iasi

IV B 

5

Iasi

Total

522

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

1

Prahova

I A + I B 

1

Prahova

I B 

92

Prahova

II A 

10

Prahova

II A + II B 

49

Prahova

II A + III B 

17

Prahova

II A + IV B 

2

Prahova

II B 

181

Prahova

III A 

7

Prahova

III A + II B 

1

Prahova

III A + III B 

100

Prahova

III A + IV B 

20

Prahova

III B 

50

Prahova

IV A 

2

Prahova

IV A + IV B 

41

Prahova

IV B 

9

Prahova

Total

583

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + II B 

3

Timis

I B 

74

Timis

II A 

12

Timis

II A + II B 

71

Timis

II A + III B 

9

Timis

II A + IV B 

2

Timis

II B 

161

Timis

III A 

8

Timis

III A + II B 

1

Timis

III A + III B 

36

Timis

III A + IV B 

6

Timis

III B 

29

Timis

IV A 

4

Timis

IV A + II B 

1

Timis

IV A + IV B 

10

Timis

IV B 

4

Timis

Total

431

 

 

LEA mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECTELOR DE IZOLATIE IN RETELELE DE MEDIE TENSIUNE (SALDI)

02/12/2007

SCG si CS 2006    INTRODUCERESistemul automat pentru localizarea defectelor de izolaţie în reţelele de medie tensiune permite vizualizarea pe monitorul unui calculator, amplasat în camera de comandă a dispecerului  energetic, a traseului curentului de defect aproape imediat după producerea incidentului. Aceasta presupune existenţa în anumite puncte din reţea a unor indicatoare de defect racordate la un sistem GSM de comunicaţie cu punctul central de dispecer. Sistemul  depisteaza selectiv cablurile defecte, racordate la posturile de transformare sau punctele de alimentare din retelele de medie tensiune. 1. CONSIDERAŢII GENERALEAsigurarea gradului de continuitate în alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, prevazuta în clauzele contractuale, nu  poate fi concepută fără existenţa unui sistem de monitorizare a reţelelor electrice de distributie. Reducerea daunelor, ca urmare a întreruperilor în alimentarea cu energie electrica, depinde în principal de promptitudinea cu care se pot obţine informaţii credibile cu privire la locul de producere a unui defect de izolatie în reţea. Aceste informaţii sunt cu atât mai utile cu cât sunt obţinute mai aproape de momentul defectului.Monitorizarea traseului curentului de defect este o soluţie  puţin valorificată dar reprezintă o componentă esenţială, alături de automatizarea distribuţiei, în sistemul general de conducere şi supraveghere SCADA a proceselor energetice.Informaţiile privind zona afectată de defect este de o importanţă majoră în efortul energeticienilor de a abandona metoda « încercarii şi erorii ».Metoda actuală de depistare a locului defect este greoaie, presupune întreruperi repetate şi de lungă durată, deplasări ale echipelor de intervenţie, consumuri mari de carburant, uzură prematură a întreruptoarelor şi a reţelelor.Monitorizarea curentului de defect are ca finalitate vizualizarea pe monitorul unui calculator, amplasat în camera de comandă a dispecerului energetic, a traseului curentului de defect, la scurt timp după producerea incidentului.În intervalul de timp de la momentul producerii defectului de izolaţie şi până la deconectarea prin protecţie a liniei electrice în cablu, indicatoarele de defect amplasate în posturile de transformare  sesizează situaţiile în care curentul pe linia de medie tensiune în cablu, în punctul monitorizat, depăşeşte valoarea de prag setată. Într-un interval de timp de maxim 20 de secunde din momentul declanşării liniei cu defect, toate indicatoarele de defect care au sesizat depăşirea pragului de curent setat vor comunica prin SMS cu punctul central de monitorizare. După finalizarea transmiterii informaţiilor de la indicatoarele de defect din teren câtre  punctul central de monitorizare, calculatorul identifică în baza de date linia afectată de defect, ataşează  informaţia corespunzătoare fiecărui post de transformare din linie şi afişează pe monitor linia în cauză colorată în roşu de la sursă şi până la ultimul indicator de defect care a sesizat defectul.Totodată, calculatorul afişează explicit un mesaj scris în care se precizează tronsonul de cablu defect şi manevrele necesare pentru izolarea defectului şi realimentarea tronsoanelor sănătoase. 

2. PREZENTAREA SISTEMULUI

Sistemul automat pentru localizarea defectelor de izolaţie în reţelele de medie tensiune în cablu, scris in continuare SALDI, se compune din următoarele echipamente:·        unităţi locale de identificare, comunicare si semnalizare defect (UL)·        unitatea punct central monitorizare (UPC) 2.1 Unitatea localaUL se amplaseaza in interiorul posturilor de transformare in cabina de zid, pe peretele exterior – fata al celulei de medie tensiune, fiind alcatuita in principal dintr-un indicator de defect, un bloc cu microcontroller si un telefon GSM.

saldi fg1

 Indicatorul de defect (ID)  este conceput sa funcţioneze cu precădere în reţelele în care tratarea neutrului se face prin rezistor, caz în care sunt sesizate toate tipurile de defect. În cazul în care neutrul reţelei este compensat prin bobină sau izolat pot fi semnalizate numai defectele polifazate şi dublele puneri la pământ.Traductorul de câmp magnetic se montează în interiorul celulei, la o distantă mai mare de 40 cm de barele de medie tensiune. Criteriul de recunoaştere a regimului de defect este mărimea curentului de defect, semnificativ mai mare decât valoarea maximă a curentului de sarcină.Sistemul permite semnalizarea distinctă a două praguri de curent, primul cuprins între 100-400A şi al doilea cuprins între 600-1200A, independent. Starea de funcţionare normală a liniei este recunoscută prin urmărirea prezenţei tensiunii de 220V – 50Hz din postul de transformare, tensiune care constituie totodată şi sursa primară de alimentare a GSM-ului. Daca există suspiciuni, operatorul dispecer poate în orice moment să interogheze microcontroller-ul unei unităţi locale privind prezenţa sau lipsa tensiunii de 0,4kV în postul de transformare, cât şi data, ora şi treapta de curent a ultimului eveniment înregistrat – în ipoteza în care SMS-ul transmis nu a fost recepţionat de punctul central. 

 SALDI fg2

Figura 2. Schema bloc şi elementele funcţionale ale indicatorului de defect

 Afişarea traseului curentului de defect pe monitorul calculatorului de la punctul central de dispecer are loc după un interval de timp de cel mult 20 de secunde de la activarea semnalizării optice şi acustice locale în fiecare post de transformare aflat pe traseul curentului de defect.Indicatorul de defect permite reglajul sensibilităţii stabilindu-se astfel nivelul celor două praguri de curent la care semnalizarea optică locală şi de la punctul central de dispecer devine activă. Blocul de sesizare a regimului de defect (BS) este alcătuit din trei traductori de câmp magnetic cu sensibilitate reglabilă liniar, amplasaţi într-o carcasă tubulară ecranată la câmpul electric. Traductorii sunt acordaţi pe frecvenţa 50 Hz pentru evitarea efectelor armonicilor superioare. Amplasarea BS în celulă permite poziţionarea fiecărui traductor de câmp magnetic în dreptul unei bare (faze), la o distanţă ce poate varia între 40 si 90 cm. Cei trei traductori vor furniza trei semnale proporţionale cu valoarea intensităţii câmpului magnetic în punctul de amplasare a fiecăruia.Blocul de amplificare (BA) va prelua cele trei semnale care vor fi amplificate individual. La ieşirea blocului BA se va regăsi semnalul cu cel mai mare nivel.Blocul comparator de nivel (BC)  compara valoarea semnalului cu un prag prestabilit.Blocul de semnalizare (BS) asigură semnalizarea optică locală a depăşirii unui nivel de curent prestabilit.Activarea semnalizării în cazul producerii unui defect care generează un curent <600 A necesita realizarea simultană a trei condiţii:·        creşterea curentului pe una sau mai multe faze, peste valoarea de prag prestabilita cuprinsa intre 100 si 400A·        linia sa fie pusă în funcţiune cu cel puţin 2 secunde înainte de apariţia defectului, condiţie necesară pentru a desensibiliza indicatorul de defect în raport cu valorile mari de variaţie ale curenţilor de magnetizare ce apar în momentul punerii liniei electrice sub tensiune·        dispariţia  tensiunii din postul de transformare, simultan cu dispariţia semnalului de defect sau la cel mult 0,5 secunde.Activarea semnalizării optice a indicatorului de defect coincide cu activarea intrării nr.2 a microcontroller-ului, care va genera transmiterea SMS-ului la punctul central cu mesajul „curent de efect nivel II la postul de transformare..…”.Activarea semnalizării în cazul producerii unui defect care generează un curent >600 A nu este condiţionata de restricţia ca linia să fie pusă în funcţiune cu cel puţin 2 secunde înainte de apariţia defectului.În cazul în care linia este conectată direct pe defect, simpla depăşire a pragului setat de peste 600 A conduce la activarea semnalizării optice locale a blocului BS1 şi transmiterea unui SMS la punctul central cu mesajul „curent de defect nivel I la postul de transformare..…”.Criteriile de setare a nivelelor de curenţi la care are loc activarea semnalizării sunt:·        nivelul setat al blocului comparator BC2 să fie mai mare decât cel mai mare curent de sarcină·        nivelul setat al blocului comparator BC1 sa fie mai mare decât valoarea maxima a curentului de conectare a porţiunii de linie din aval de detectorul de defect respectiv , în lipsa unui defect pe această porţiune. O valoare de setare a blocului comparator BC1 mai mică de 600 A implică riscul de a semnaliza, local şi la dispecer, la conectarea unei linii cu curent de magnetizare importantDupă eliminarea defectului şi repunerea cablului  sub tensiune, semnalizarea optică locală se anulează automat după 10 secunde. În tot acest interval de timp indicatorul este activ.Dacă repunerea sub tensiune a liniei (a postului de transformare) nu este posibilă, indicatorul va semnaliza local un interval de maxim 2 ore după care se va reseta automat.O a treia posibilitate de anulare a semnalizării locale este prin apăsarea unui buton de reset local.Din punct de vedere energetic ID este alimentat de la o sursă electrochimică capabilă sa îi asigure o autonomie de minim 3 ani. Consumul este de 1,2 mA pe perioada semnalizării optice şi devine nul în momentul reapariţiei tensiunii în postul de transformare. Principalele caracteristici tehnice ale ID :·        Sensibilitatea circuitului de detectare a curentului de defect 100-1200 A, reglabila liniar.Domeniul recomandat de reglare a sensibilităţii ID:100 – 250 A pentru nivelul II de semnalizare600 – 1000 A pentru nivelul I de semnalizare·        Semnalizare optică locală·        Afişarea pe monitorul unităţii centrale a tronsonului de cablu afectat de incident·        Timp de comutare a semnalizării: 10 ms pentru 1,1 Iprag reglat,  1000 ms pentru Iprag reglat·        Timp de anulare a semnalizării: 10 sec de la revenirea tensiunii de serviciu pe linia în cablu monitorizată·        Consum maxim în regim de semnalizare din sursa electrochimică:  1.2 mA·        Durata minimă în regim de semnalizare a sursei electro-chimice: 3 ani (»200 ore de întrerupere a tensiunii în postul de transformare·        Fiabilitate în funcţionare la temperaturi cuprinse între –250C si +500C, umiditate maximă de 100%·        Fără mentenanţă·        Montaj simplu·        Nu influenţează nivelul de izolaţie al celulei de medie tensiune pe care se montează·        ID permite testarea locală cu ajutorul unui tester portabil·        Pentru a nu se realiza acţionari false, pentru curenţi de defect mai mici de 600 A, activarea semnalizării este condiţionata de existenta prezenţei tensiunii cu cel puţin 2 secunde înainte de defect şi dispariţia acesteia simultan cu defectul sau la un interval de maxim 0,5 secunde de la anularea curentului de defect 2.2. Unitatea punct central de monitorizare (UPC)

Unitatea de punct central monitorizare are ca şi configuraţie un calculator dedicat şi un sistem de comunicaţie GSM.

Software-ul de dispecerizare dispune de un mod stand-by în care aşteaptă fie apariţia evenimentelor, fie acţiunea operatorului de interogare  a unităţilor locale, afişând în permanenţă schema monofilară asistată , cu indicarea parcursului curentului de defect şi a tronsonului de instalaţie defectă, dacă este cazul. La apariţia evenimentelor (SMS), modulul software de comunicaţie interoghează modemul GSM şi descarcă evenimentele. Acestea sunt identificate ca şi sursă de provenienţă, cât şi ca semnificaţie a evenimentului care a declanşat alarma. Operatorul de dispecer  este avertizat optic şi sonor, iar schema monofilară este actualizată corespunzător cu informaţii despre parcursul curentului de defect. Traseul curentului de defect este marcat pe schema monofilară printr-o linie roşie .

Sistemul SALDI poate prelucra automat informaţiile primite de la traductoarele de defect indicând tronsonul de reţea avariat sau poate realiza, la solicitarea operatorului dispecer, consultarea anumitor indicatoare de defect. Funcţia de consultare manuală a stării indicatoarelor de defect este utilă pentru cazurile în care nu toate SMS-urile sunt recepţionate la punctul central.

Costurile de exploatare ale unui sistem bazat pe mesaje SMS sunt scăzute deoarece aceste mesaje sunt transmise numai în situaţiile de defect . Funcţie de opţiunea beneficiarului, sistemul poate asigura şi o monitorizare a accesului în posturile de transformare, îmbunătăţindu-se astfel gradul de securizare a unor instalaţii importante pentru sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Sistemul asigură protecţia totală a personalului prin modul de prelevare a informaţiei privind curentul primar de defect, traductorul de câmp magnetic fiind izolat şi la o distanţă   apreciabilă de barele de medie tensiune.

SALDI asigura avantaje importante in exploatarea retelelor electrice. Astfel, prin folosirea sistemului automat pentru localizarea defectelor se realizeaza :·        depistarea rapida si simpla a tronsonului defect·        realimentarea rapidă a consumatorilor·        reducere importantă a solicitărilor întreruptoarelor şi a linilor prin eliminarea conectărilor pe defect necesare pentru căutarea punctului de defect. Se renunţă astfel la metoda traditională de cautare prin conectarea pe defect.·        economie de combustibil şi timp·        folosirea eficienta a personaluluiSALDI este destinat liniilor electrice in cablu cu tensiunea 6-35kV şi poate fi utilizat în cazul :

·        liniilor radiale

·        liniilor cu neutrul legat direct  la pământ

·        liniilor cu neutrul tratat prin rezistor

·        liniilor cu neutrul izolat – va detecta numai defectele între faze sau dublele puneri la pământ

·        liniilor cu neutrul tratat prin bobină – va detecta numai defectele între faze sau dublele puneri la pământ

·        celulelor închise sau deschise cu pod de bareAplicabilitatea SALDI poate fi extinsă şi la reţelele de medie tensiune aeriene, cu următoarele modificări:·        traductorul de câmp magnetic este alcătuit din două bobine ortogonale pentru prelevarea de informaţii atât despre componenta orizontala cât şi despre componenta verticală a intensităţii câmpului magnetic în punctul de amplasare a traductorului (2-3 m de coronamentul  LEA).·        Montarea pe stâlpul LEA a unui reductor de tensiune care să constituie sursa de tensiune operativă pentru alimentarea GSM-ului şi totodată să ofere informaţii privind prezenţa tensiunii pe linia electrică aeriană.Ca şi sistemul automat pentru depistarea defectelor dedicat liniilor electrice în cablu, sistemul dedicat liniilor electrice aeriene funcţionează la aceeaşi gama de defecte.SALDI asociat sistemelor de automatizarea distributiei (SAD) vine sa redefineasca atat relatia cu clientii distribuitorilor de energie cat si modul in care se face in acest moment exploatarea retelelor electrice de medie tensiuneSALDI are la baza un brevet de inventie al ing Calugaru Stefan nr 118494 obtinut pentru semnalizatorul optic de avarii, in retelele electrice de medie tensiune, cu neutrul tratat prin rezistenta. Realizarea unei cai de comunicatii intre traductor si punctul central a deschis calea de realizare a unui sistem performant de localizarea defectelor in retelele de medie tensiune. Conditiile deosebit de simple si sigure de montaj sporesc aplicabilitatea SALDI.Aplicatia in acest moment este experimentata pentru retele in cabluri. O zona urbana de retea cu cca 300 de posturi s-ar putea moderniza la cu costuri rezonabile in cca 2-3 luni integrandu-I cele doua sisteme SAD si SALDI. Rezultatele vor fi spectaculoase ele vor fi sesizate in egala masura de cliecti si de personalul propiuClientii vor constata reducerea semnificativa a duratei de realimentare in cazul incidentelor precum si rarirea acestora . Personalul propiu va realiza inca de la primele contacte cu SAD si SALDI ca realizeaza performante care pana realizarea acestor investitii le ereau inccesibile: eficacitate remarcabila in depistarea tronsonului de retea defect simultan cu imbumatatirea conditiilor de securitatea muncii.In scurta vreme se vor face simtite si efectele finciare constand in cresterea energiei livrate clientilor si scaderea costurilor de mentenanta asociata reducerii solicitarilor retelelor electrice.Pe langa prezentarea unor preocupari si realizari propii mesajul autorilor este ca imbunatatirea performantelor in distributia energiei electrice este inca posibila intr-un mod spectaculos. Pentru aceasta trebuie sa cautam neincetat idei noi pe care sa le aplicam in practica beneficiind din plin de suportul tehnologic al industriei anilor 2005.

Sistemul supus dezbaterii in prezenta lucrare SALDI, precum si cel complementar amintit SAD, in mod sigur sunt perfectibile.SALDI si SAD sunt direct aplicabile ceea ce este un lucru remarcabil deoarece se poate beneficia imediat de toate avantajele lor. Aplicarea practica asigura o solida platforma pentru fundamentarea imbunatatirii acestor sisteme.

Lucrarea a fost prezentata de autori: ing Calugaru Stefan si Ing Stoian Constantin la Conferinta de Calitaea Eneriei Electrice CEE 2005 de la Targoviste

Automatizarea distributiei noi frontiere

02/12/2007

SGC 2002   Automatizarea distributiei in unele zone de retea este o realitate palpabila care produce efecte benefice deja de ani buni. Exista zone de retea in care s-a atins densitatea optima de echipamante de comutatie telecomandate.

                     Apar instalatii finantate pe taxa de racordare care includ, cu acceptul clientului platitor, echipamente telecomandate. S-a trecut de ceva timp de la ideea ingusta de sacrificare a zonelor cu probabilitate de defect. Acum arhitectura sistemelor de automatizarea distributiei (SAD) este complexa si care confera flexibilitate admirabile  schemele arborescente cu bulari multiple ale LEA/LES 20 kV.

                  Aceasta flexibilitate a retetelor buclate, puternic arborescente, in absenta SAD, era mai intai un cojmar in faza de depistare clasica a tronsonului defect. Doar dupa depistarea defectelor se punea problema realimentarii tronsoanelor sanatoase. Adeseori se renunta cu buna stiinta la realimentare pentru ca manevrele durau prea mult si in plus de regula trebuiau facute de acelasi personal care trebuia sa elimine si defectiunea care a generat defectul.  Acum lucrurile se rezolva parca de la sine. In timpul derularii incidentelor tronsoanele depistate sanatoase sunt imediat realimentate din eventualele surse de rezerva accesibile prin telecomanda.

                  Am urmarit atent dezvoltarea SAD si am militat cativa ani buni pentru dezvoltarea acestui nou instrument. Exista inca la cca 10 ani de experienta zone de retea incremenite in trecut unde preocuparile pentru nou au fost la fel de modeste ca si realizarile. In alte zone de retea s-a excelat in teoretizare si nu s-a mai ajuns la realizari practice mai deloc. La polul opus exista zone de retea in care SAD reprezinta solutia viabila prin care operatorii de distributie pot tine pasul cu indicatorii de performata impusi de ANRE si asteptati de clienti

                  In aceasta sectiune imi propun sa concentrez cateva articole prin care sa punctez stadiul in care s-a ajuns cu dezvoltarea automatizarii distributiei. Consider ca merita sa acordam atentie urmatoarelor aspecte:

  • volumul de aparate de comutatie  telecomandate

  • arhitectura SAD privita din pdv al principiilor de alegere a locului ehipamentelor telecomandate in retea si consecintele asupra modului de exploatare a RED

  • implicatii asupra activitati treptelor de dispecer care au si sarcini de executant de manevre prin SAD

  • analiza informatiilor operative si alarmelor pe care trebuie sa la genereze SAD la punctul central

  • canale de comunicatie intre echipamentele telecomandate si punctul central. Consecintele intreruperii comunicatiilor asupra activitatii de distributie. Modaliati de imbunatatire a comunicatiei intre punctul central SAD si ecchipamentele telecomandate

  • analiza incidentelor in RED utilizand informatiile oferite de SAD

  • selectivitatea protectiilor in RED cu echipamente telecomandate

  • identificarea de noi frontiere, de noi obiective de dezvoltare a SAD. Pentru a nu lasa doar un enunt sec ma gandesc la doua aspecte importante:urmarirea traseului curentului de defect si  valorificarea informatiilor pentru depistarea tronsonului defect, respectiv dezvoltarea software la punctul central astfel incat sa monitorizeze functionarea SAD si sa ofere rapoarte de exploatare care sa valorifice istoricul atat pentru fiecare echipament in parte cat si pentru zona de retea.

  • drumul SAD care SCADA

  • implicatiile dezvoltarii SAD asupra competentelor/meseriilor necesare pentru intretinerea lui

  • legatura SAD/SCADA cu CALL Center si cu formatiile de servire operativa

                Cred ca ati obsevat ca m-am cenzurat si nu am facut nominalizari. Dar evident ca nu se va putea dezdate subiectul fara a face cel putin identificarea in mare a regiunilor in care SAD este dezvoltat si implicit a furnizorilor competitivi in acest domeniu.