Archive for ianuarie 2008

Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune PE 106/2003

31/01/2008

SGC 2002            Va doresc succes in documentare!            

  PE 106/2003   … totusi fisierul se incarca. Are  2 Mb! E necesara putina rabdare…!

Tinand cont de interesul manifestat de utilizatorii blogului inserez figura 6 din PE 106/2005 care detaliaza coexistenta cladirilor cu LEA 0.4 kV cu conductoare neizolate

distante-minime-de-apropiere-lea-cond-neizolat-fata-de-cladiri

Reclame

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

30/01/2008

Rusu,calugaru,Stoian         Una din problemele care trebuie administrate in RED o constituie existenta unui volum important de LEA jt cu lungimi mari ale circuitelor. O astfel de LEA de cele mai multe ori nu asigura o calitate corespunzatoare a nivelului tensiunii si si in plus nu sunt protejate corespunzator.

            Regimul de exploatare a LEA jt lungi este de asemenea necorespunzator din punct de vedere economic.

             In fisierul PowerPoint atasat prezentam modul in care lungimea circuitelor jt influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie.

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

30/01/2008

SGC 2002      

             Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

 Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

 In

Consum MPR     Rasuns la chestionar  
80 A 7860 buc 11,1 %     25%  
100A 9094 buc 12,8 %     31%  
125A 9785 buc 13,8 %     1%  
160A 10173 buc 14,4 %     21%  
200 A 8640 buc 12,2 %     Ф  
    64,3%        78 %  

                 Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

          Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

          Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

 ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

 80 A

  24,8 %
100A   37,7 %
125A   11,2 %
160A   13,3 %
200 A   4,2 %
    91,2 %

   ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

           Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

     Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

             Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

              Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este 1000m.

        Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

             Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

           Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

 ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

               Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

 ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

               S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

·        desensibilizare fata de sarcina maxima

·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                          Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi 1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                         Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                      Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                 Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

               Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

 5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

 6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

           Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                  Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

             Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

  • pierderi mai reduse de energie
  • parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
  • capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
  • conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
  • costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

 Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                 Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

 De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

·        costuri rezonabile de investitii

·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

              Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

             Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                     Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.  

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

30/01/2008

 SGC 2002              Avem aici rezultatele sondajului de opinie realizat in anul 2006 la care am avut cca 150 de raspunsuri de la pesonalul SO. Chestionarul propriu-zis este in articolul Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT . Voi posta si un articol de interpretarea recultatelor in categoria: · Protectia LEA jt

  

  Tab 1 Ce sig MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA ?
  50 A 63 A 80 A 100 A 125 A 160 A 200 A 250 A 315 A 400 A
Total optiuni 0 54 100 120 3 79 1 26 1 0
% 0% 14% 26% 31% 1% 21% 0% 7% 0% 0%
                     
                     
  Tab 2 Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici 
Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :
   
  0.5 km 1 km 1.5 km 2 km 2.5 km 3 km nu stiu gresit    
              29 30 Total optiuni  
1.   In sig min [A] 50 50 63 63 50 50        
2. In sig max [A] 250 250 200 200 200 200        
              Total optiuni %    
  Numar optiuni    
In sig =50 A 3 1 0 0 7 7 18 2.8%    
In sig =63 A 13 11 9 7 4 17 61 9.5%    
In sig =80 A 18 19 21 31 38 34 161 25.0%    
In sig =100 A 32 40 49 47 32 29 229 35.6%    
In sig =125 A 13 22 21 6 4 1 67 10.4%    
In sig =160 A 14 11 4 16 17 18 80 12.4%    
In sig =200 A 10 0 1 1 6 8 26 4.0%    
In sig =250 A 1 1 0 0 0 0 2 0.3%    
Total optiuni 104 105 105 108 108 114 644 100.0%    
                     
Iscc [A]
val aprox
475 220 145 120 85 70     K sens
 min necesar
Ksensib1 = Iscc/In sig min 9.5 4.4 2.3 1.9 1.7 1.4   In sin ≤ 50 A 3.5
Ksensib2 = Iscc/In sig max 1.9 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4   In sin >50 A 5
                     
  Tab 3 Frecventa circuite cu sigurante suntate la 10 circuite vizitate          
  1 din 10 2 din 10 3 din 10 4 din 10 5 din 10          
Total optiuni 12 100 19 0 0          
% 9.2% 76.3% 14.5% 0.0% 0.0%          
                     
  Tab 4 Valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit joasa tensiune        
  50A 63A 100A 125A 160A 200A        
Total optiuni 20 45 58 25 2 0        
% 13.3% 30.0% 38.7% 16.7% 1.3% 0.0%        
  Tab 5 Criterii de dimensionare  a protectiei unei LEA j.t.     Tab 6 Scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii
  PE132 I max adm
conductor LEA
    Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 48 110     1 6 22 58 57
% 30.4% 69.6%     0.7% 4.2% 15.3% 40.3% 39.6%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            scurtcircuit permanent neizolat de protectia prin
            MPR a LEA jt      
                     
  Tab 7 Asigurarea sensibilitatii poate impune realizarea unui nou PT ?   Tab 8 Conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tens.
  exclus da nu am intalnit cazuri   Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 6 124 18   13 22 42 42 42
% 4.1% 83.8% 12.2%   8.1% 13.7% 26.1% 26.1% 26.1%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            conductor cazut la pamant si ramas sub tensiune
                     
  Tab 9 Cutiile de selectivitate    
  ar trebui evitate pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate    
Total optiuni 22 117 12    
% 14.6% 77.5% 7.9%    
                     
  Tab 10 Cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:        
  suprasarcina scurtcircuit        
Total optiuni 26 122        
% 18% 82%        
                     
  Tab 11 La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR ?        
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 18 5 19 23 66 15        
          corect          
% 12% 3% 13% 16% 45% 10%        
                     
  Tab12 Cand se arde in maxim trei secunde
 o siguranta MPR de 100 A ?
       
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 17 15 26 61 13 13        
        corect            
% 12% 10% 18% 42% 9% 9%        
                     
  Tab 13  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?        
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 31 47 39 13 16        
    corect              
% 21% 32% 27% 9% 11%        
                     
  Tab 14 La ce curent (numit curent conventional de fuziune)
trebuie sa se arda mai repede de  doua ore
 o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?
       
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 17 40 39 29 21        
        corect          
% 12% 27% 27% 20% 14%        

  

Tab 15 Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate
  se pune siguranta de 100 A functie de lungimea LEA functie de sarcina maxima functie de numarul de clienti functie de sectiunea conductorului Curent de scc
 
Total optiuni 0 12 26 16 32 1
             
             
  inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie    
Total optiuni 47 1    
             
             
Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel:    
Numar optiuni 63 KVA In = 90 A 100 KVA In=145 A 160KVA In=230 A 250 KVA In=360 A    
83            
             
In min [A] 50 80 125 200    
             
In max [A] 100 160 250 400    
             
  Numar optiuni Total optiuni %
In =50A 11 0 0 0 11 5.4%
In =63A 14 0 0 0 14 6.9%
In =80A 25 11 0 0 36 17.6%
In =100A 1 15 0 0 16 7.8%
In =125A 0 24 11 0 35 17.2%
In =160A 0 1 21 0 22 10.8%
In =200A 0 0 18 19 37 18.1%
In =250A 0 0 1 16 17 8.3%
In =300A 0 0 0 2 2 1.0%
In =315A 0 0 0 13 13 6.4%
In =400A 0 0 0 1 1 0.5%
date ≠ 0 51 51 51 51 204 100.0%
             

  

             
  VOLUM  INSTALAŢII  LEA JT     
             
             
             
Lungime* maxima Tab16:  Nr circuite LEA JT
[buc circuite]
Retele nemodernizate si partial modernizate Retele modernizate Total
buc % buc % buc %
0 ÷1 km 5,236 41.7% 1,015 64.0% 6,251 44.2%
1÷1,5km 3,655 29.1% 336 21.2% 3,991 28.2%
1,5÷2km 2,013 16.0% 139 8.8% 2,152 15.2%
> 2 km 1,640 13.1% 97 6.1% 1,737 12.3%
Total 12,544 100.0% 1,587 100.0% 14,131 100.0%
             
             
  Nota:  * – Se referă la lungimea maximă a circuitului pană la cel mai indepartat consumator

   

Tab 17  Situatia consumumului de sigurante MPR  perioada 2003  ÷ 2006  
                 
cantitati cumulate pe aprox 3 ani            
In sig Cantitate
[buc]
%            
0 A 40 0.1%            
6 A 435 0.6%            
10 A 165 0.2%            
16 A 148 0.2%            
20 A 138 0.2%            
25 A 175 0.2%            
36 A 114 0.2%            
50 A 402 0.6%            
63 A 5,801 8.2%            
80 A 7,860 11.1%            
100 A 9,094 12.8%            
125 A 9,785 13.8%            
160 A 10,173 14.4%            
200 A 8,640 12.2%            
224 A 1,958 2.8%            
250 A 8,350 11.8%            
300 A 356 0.5%            
315 A 4,546 6.4%            
355 A 60 0.1%            
400 A 1,911 2.7%            
500 A 90 0.1%            
630 A 630 0.9%            
Total general 70,871 100%            
                 
                 
  2003 partial 2004 2005 2006 partial
In sig  buc % buc % buc % buc %
0 A 40 0.5% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
6 A 375 4.5% 0 0.0% 60 0.2% 0 0.0%
10 A 0 0.0% 18 0.1% 113 0.5% 34 0.5%
16 A 0 0.0% 18 0.1% 70 0.3% 60 0.8%
20 A 0 0.0% 18 0.1% 60 0.2% 60 0.8%
25 A 0 0.0% 25 0.1% 120 0.5% 30 0.4%
36 A 29 0.4% 49 0.2% 24 0.1% 12 0.2%
50 A 35 0.4% 187 0.8% 138 0.6% 42 0.6%
63 A 416 5.0% 1,985 8.1% 2,420 9.8% 980 13.2%
80 A 887 10.7% 2,443 9.9% 3,603 14.7% 927 12.5%
100 A 1,296 15.6% 3,166 12.9% 3,561 14.5% 1,071 14.4%
125 A 690 8.3% 3,255 13.2% 4,437 18.1% 1,403 18.8%
160 A 583 7.0% 3,667 14.9% 4,887 19.9% 1,036 13.9%
200 A 1,539 18.6% 3,212 13.1% 3,558 14.5% 331 4.4%
224 A 221 2.7% 944 3.8% 468 1.9% 325 4.4%
250 A 927 11.2% 2,644 10.8% 4,399 17.9% 380 5.1%
300 A 69 0.8% 76 0.3% 144 0.6% 67 0.9%
315 A 714 8.6% 1,797 7.3% 1,773 7.2% 262 3.5%
355 A   0.0% 10 0.0%   0.0% 50 0.7%
400 A 412 5.0% 661 2.7% 594 2.4% 244 3.3%
500 A 20 0.2% 33 0.1%   0.0% 37 0.5%
630 A 30 0.4% 368 1.5% 139 0.6% 93 1.2%
Total general 8,283 100% 24,576 100% 30,568 124% 7,444 100%

    

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

30/01/2008

SGC 2002        Va supun atentiei continutul unui chestionar pe care l-am utilizat intro zona de retea pentru a investiga modul cum sunt protejate LEA jt si modul cum abordeaza aceasta problema  in exploatare, personalul SO. In masura in care prezinta interes actiunea se poate relua si pe alte zone de retea.
                Nu cred ca este cazul sa-mi propun sa incerc sa refac sondajul de opinie la scara nationala pentru ca nu sper sa pot duce la bun sfarsit acest demers in sensul ca nu cred ca voi reusi realmente sa primesc suficiente raspunsuri ca rezultatele sa fie reprezentative. Voi prezenta in articole distincte rezultatele obtinute in urma demersului meu la care au raspuns cca 150 de persoane. 
           Daca voi primi totusi raspunsuri la chestionar pana la 30.03.2008 ma voi stradui sa centralizez rezultatele si sa le prezint. Estimez ca daca avem in medie pe judet cca 70 electicieni SO pt RED mt&jt atunci pe tara ar fi cca 3000 persoane. Pentru a fi reprezentativ studiul la nivel national ar trebui sa avem spre 1500 – 2000 de raspunsuri cat mai uniform distribuite pe judete ori este greu de presupus ca se poate obtine acest lucru printro simpla postare pe un blog (oricat ar fi el de interesant …!?)
                 Stimate coleg modernizarea in ritm alert a retelelor de joasa tensiune impune sa abordam intr-o maniera profesionala problema protectiilor LEA jt. In vederea definirii unei strategii in acest domeniu este necesar sa investigam situatia actuala a protectiilor LEA jt si experienta practica a personalului de exploatare. Consideram ca anvergura regionala a sondajului de opinie va contura o imagine interesanta a aspectelor investigate. Urmarim sa obtinem un numar cat mai mare de opinii individuale. Sunt deosebit de utile raspunsurile care reflecta cat mai natural modul Dv de actiune in instalatii si opinia Dv sincera despre instalatatiile in care lucrati.

                Experienta studiilor de marketing demonstreaza ca sondarea opiniei profesionistilor din orice domeniu de activitate conduce la rezultate imediate foarte valoroase.

 1.       Ce sigurante MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA


·         50 A

·         63 A

·         80 A

·         100 A

·         160 A

·         250 A

·         315 A

·         400 A


 2.       Care din urmatoarele afimatii considerati ca are mai mare probabilitate sa fie adevarata in cazul unui control in instalatii facut acum: frecventa sigurantelor MPR suntate este de:


·         2 din 10 circuite verificate

·         3 din 10 circuite verificate

·         4 din 10 circuite verificate

·         5 din 10 circuite verificate


 3.       Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate·         inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie·         inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie;·         se pune siguranta de 100 A·         functie de lungimea LEA·         functie de sarcina maxima·         functie de numarul de clienti ·         functie de sectiunea conductorului·         Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel: 

Sn [kVA]

In trafo(A)

In sig.circ.linie(A)

63

90

 

100

145

 

160

230

 

250

360  

 4.       Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici. Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :


·         3 Km       _____ A

·         2,5 Km.       _____A

·         2 Km.       _____A

  • 1,5 Km.               _____A
  • 1 Km               _____A
  • 0,5 Km.               _____A


 5.       Care din cele doua criterii de dimensionare a protectiei unei LEA j.t. ar trebui utilizata:

  • sarcina maxima prognozata utilizand PE 132 in vigoare ;
  • referinta la curentul maxim admisibil al conductorului LEA

 6.       Cutiile de selectivitate·         ar trebui evitate·         pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele·         indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate. 7.       Credeti ca pot exista situatii in care imposibilitatea asigurarii sensibilitatii protectiei LEA j.t. la curentii de scurtcircuit la capetele retelei impun ca solutie realizarea de noi posturi de transformare


·        exclus

·        da

  • nu am intalnit cazuri


 8.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii? Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 9.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tensiune?   Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 10.    Care ar fi valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit j.t. dintr-un PTA despre care nu aveti nici o informatie ajutatoare


·        50 A

·        63 A

·        100 A

·        125 A

·        160 A

·        200 A


 11       Dupa opinia dumneavoastra cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:


·         suprasarcina

·         scurtcircuitul


 12        La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


 13        La ce curent se arde in maxim trei secunde  o siguranta MPR de 100 A:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


  14                  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 15                  La ce curent(numit curent conventional de fuziune) trebuie sa se arda mai repede de  doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 16                 Sunteti interesat sa cunoasteri rezultatele acestui sondaj de opinie :da nu 

17                 Doriti sa fiti consultat si cu alta ocazie

da nu      

Data completarii chestionarului __________                Semnatura (optional) : _______

   

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

27/01/2008

SGC 2002     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
  5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  11.  

     

  12. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  13. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  14. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
  15. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  16. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  17. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  18. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  19.  

     

 

Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
  1 1 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω
art 12.5.3
10 Ω 15 Ω
  2 2 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω
art 12.5.3
15 Ω
  3 3 NTE
 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt
art 13.6
jos
Ani Dobos:art 13.6
  4 4 NTE
 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1
  5 5 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
  6 6 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b
  7 7 NTE
 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: 12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b
30 kV/m 20 kV/m
  8 8 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională
art 5.2.1.a
 metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
  9 9 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b
  10 10 NTE
 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: 30°
art 6.1.3
45° 60°
  11 11 NTE
 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: 10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b
4 Ω
  12 12 NTE
 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu coarne paratrăsnete
  13   NTE
 005
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: stare de succes dată
art 4
stare de insucces dată stare critică
  14   NTE 005 Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: stare de insucces dată stare de succes dată stare critică
  15   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: k AAR=0,2 k AAR=0,1
Anexa 2
k AAR=0,05
  16   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: k RAR=0,20-0,25
Anexa 2
k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
  17   NTE 005 Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
Liana si Elena art 1(5)a
indicatori economici
  18   NTE 005 Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
art 1(5)b
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
unor indicatori economici
  19   NTE 005 În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: în punctele de referinţă
art 52
în punctele de interfaţă
art 52 Liana
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
art 52
  20   NTE 005 Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: analize calitative
Liana si Elena
analize cantitative
Liana si Elena
analize economice
art 52
  21   NTE 005 În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: defect parţial defect simplu
art 27
defect complet
  22   NTE 005 În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
art 52
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
art 52
  23   NTE 005 Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: instalaţii în aşteptare instalaţii de sine stătătoare
art 53
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
art 53
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
  56 53 PE 103/92 Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
  57 54 PE 103/92 Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4
  58 55 PE 103/92 Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: de regulă, numai la efectele dinamice; de regulă, numai la efectele termice; întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5
  59 56 PE 103/92 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4
  60 57 PE 103/92 La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: de regulă, se neglijează; se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
  61 58 PE 103/92 Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3
  62 59 PE 103/92 La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ rezistenţei arcului electric rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
  63 60 PE 103/92 Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: curentul dinamic nominal curentul de scurtcircuit termic echivalent valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1
  64 61 PE 103/92 La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
  65 62 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:  scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ scurtcircuitul trifazat
art 5.1
  66 63 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:  valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1
 curentul de scurtcircuit permanent (kA)  curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
  67 64 PE 103/92 Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2
 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect  direct proporţional cu durata defectului
  68 65 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: solicitări mecanice
art 5.6
efecte termice solicitări electromagnetice
  69 66 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
  70 67 PE 103/92 Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
  71 68 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:  se verifică la solicitări mecanice
art 5.10
 se verifică la solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
  72 69 PE 103/92 La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea: totală (echivalentă); părţii de aluminiu;
art 6.6
părţii de oţel
  73 70 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
art 5.10
  74 71 PE 103/92 Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de durata
  75 85 PE 134/95 Timpul minim de deconectare reprezintă: cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
  76 86 PE 134/95 Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade componentei simetrice de c.a. se dublează
  77 87 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a. curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II
  78 88 PE 134/95 In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2
transformatoarelor
  79 89 PE 134/95 Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: impedanţele lor
art 3.2
 rezistenţele lor  reactanţele lor
  80 90 PE 134/95 În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
  81 91 PE 134/95 În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:  rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5
 reactanţele reţelelor  reactanţele capacitive ale reţelelor
  82 92 PE 134/95 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: în schemele de secvenţă homopolară; în schemele de secvenţă directă; în schemele de secvenţă inversă;
  83 93 PE 134/95 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
  84 94 PE 134/95 Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:  cu 5s înaintea scurtcircuitului  în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
 cu 10 s după producerea scurtcircuitului
  85 95 PE 134/95 În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:  are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
  86 96 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
  87 97 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1
  88 98 PE 134/95 Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:  calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2
 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2
 calculul tensiunii reţelei
  89 99 PE 134/95 Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:  pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri  numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2
 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
  90 100 PE 134/95 Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
  91 101 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: se admite întotdeauna egalitatea lor se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2
  92 102 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92 Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38 98 108 PE 155/92 Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:  firida de branşament  coloana electrică art 1.2.1  punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1
39 99 109 PE 155/92 Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:  linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2  firida de branşament şi coloană sau colonele electrice  coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92 Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:  20 A  30 A
art 2.1.5
 40 A
41 101 111 PE 155/92 Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:  10 apartamente  20 de apartamente
art 2.1.7
 30 de apartamente
42 102 112 PE 155/92 Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:  3 x 50 + 25 mmp  3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10
 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92 Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:  10 m 15 m
art 3.2.10
 20 m
44 104 114 PE 155/92 Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:  0,3 m  0,4 – 0,5 m
art 3.1.1
 1m
  105   PE 022-3/87 Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu: două trepte de tensiune
art 1.17
maxim două transformatoare (autotransformatoare)
art 1.17
nu există nici o prevedere legală
  106   PE 022-3/87 Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala: în staţiile de înaltă tensiune
art 1.37
în staţiile de medie tensiune nu există nici o prevedere legală
  107   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în: instalaţiile exterioare de 6-400 kV
art 2.15a
staţiile de 6-20 kV instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15a
  108   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel: în instalaţiile exterioare de 6-400 kV sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV
art 2.15b
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15b
  109   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în aer liber
art 2.19b
în interior, în clădiri de zid nu există nici o prevedere legală
  110   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în interior, în clădiri de zid în aer liber
art 2.19b
nu există nici o prevedere legală
  111   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s
art 2.29a
1,5 s 1,0 s
  112   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s
art 2.29a
1,0 s
  113   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s 1,0 s
art 2.29a
  114   PE 022-3/87 Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind: lămpi cu vapori de sodiu
art 2.64
lămpi cu incandescenţă lămpi cu vapori de mercur
art 2.64
  115   PE 022-3/87 Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de: 5-10 ani
art 3.4
10-15 ani până în 5 ani
  116   PE 022-3/87 Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de: 5 Ω
art 3.19
1 Ω 2,5 Ω
  117   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate mai mic decât egal cu
art 5.21b
mai mare decât
  118   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate egal cu
art 5.20c
mai mic decât mai mare decât
  119   PE 022-3/87 Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească: 1% 2% 3%
art 5.41
  120   PE 022-3/87 Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu: un singur transformator
art 6.7
cu două transformatoare nu are importanţă
  121   PE 022-3/87 Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi: în clădire de zid de tip aerian
art 6.1
nu are importanţă
  122   PE 022-3/87 Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din: oţel-aluminiu
art 7.11
oţel galvanizat oţel
  123   PE 022-3/87  În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate: în cablu subteran
art 9.7
aerian cu cheltuieli de investiţie minime
  124   PE 022-3/87 Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu: conductoare de aluminiu neizolate conductoare izolate torsadate
art 9.2
nu are importanţă
  125   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
  126   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
art 2
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
art 2
  127   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
art 3
  128   NTE
 401/03/00
Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime: determinată statistic de calcul
art 5g
măsurată
  129   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de sarcina de calcul tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului
tabel1
tensiunea nominală a liniei
tabel 1
  130   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de materialul conductorului
tabel1
sarcina maximă numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
tabel1
  131   NTE
 401/03/00
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
art 19b
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final egală cu  sarcina maximă atinsă în final
  132   NTE
 401/03/00
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte: curentul corespunzător secţiunii economice curentul corespunzător frontierei economice
art 26
curentul corespunzător frontierei termice
  133   NTE
 401/03/00
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul: investiţii minime consumuri proprii tehnologice minime cheltuieli totale actualizate minime
art 1
  134   NTE
 401/03/00
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte: în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică  în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  135   NTE
 401/03/00
Frontiera economică se foloseşte în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  136   PE 132/03 Reţele electrice de distribuţie publică cuprind: reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
  137   PE 132/03 Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă: valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor
art 2.1.1
valoarea medie a puterii absorbite
  138   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind: puterea activă instalată puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori
art 2.1.5
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
  139   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind: puterea reactivă maximă valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori
art 2.1.6
  140   PE 132/03 La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de: 3 – 4 ani 5 – 9 ani 10 – 20 ani
art 3.1.2. A
  141   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 10kV în reţelele de JT: 400/230 V
art 3.2.1a
în reţelele de MT: 20 kV
art 3.2.1b
  142   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 6 kV în reţelele de JT: 400/230 V în reţelele de JT: 380/220 V
  143   PE 132/03 Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim: 25 MVA
art 3.3.2
40 MVA 63 MVA
  144   PE 132/03 În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT: poate fi „cu bare simple nesecţionate”
art 3.3.8
este întotdeauna „cu bare duble secţionate” poate fi „cu bare simple secţionate”
art 3.3.8
  145   PE 132/03 Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza: cu racordare directă
art 3.4.2
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni
art 3.4.2
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
  146   PE 132/03 Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice
art 3.4.2
PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
  147   PE 132/03 Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
art 3.4.2
  148   PE 132/03 Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi: strâns buclat în zone cu densitate de consum mare buclat, în zone cu densitate de consum medie numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori
Pandele Catalin art 3.5.2
  149   PE 132/03 Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona: cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A
art 5.2
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A radial
  150   PE 132/03 Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic: este interzisă
art 5.4
este admisă condiţionat este întotdeauna admisă
  151   PE 132/03 LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie de porţelan compozită
art 10.2
de sticlă
  152   PE 132/03 Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate: tensiunilor de atingere şi de pas
art 8.2.1
defectării aparatului de comutaţie defectelor de izolaţie
45 153 115 I7/2002 Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: clădirilor agricole şi horticole
 art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46 154 116 I7/2002 Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: se admite nu se admite art 3.3.6 se admite condiţionat
47 155 117 I7/2002 Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9
48 156 118 I7/2002 Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: interzisă admisă admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002 Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: recomandată obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
50 158 120 I7/2002 La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: până la 30 A
art 3.4.9
până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002 Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44 

obligatorie
 art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52 160 122 I7/2002 Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 instalaţii de comandă, semnalizare instalaţii de comutare şi similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92 Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002 La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: aluminiu cupru sau aluminiu obligatoriu cupru 5.1.3
56 164 126 I7/2002 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie în interiorul golurilor din elementele de construcţie numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: este permisă întotdeauna este permisă în cazul conductoarelor de cupru este interzisă 5.1.31
58 166 128 I7/2002 Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:  minimum 8 spire o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002 Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:  prin răsucire şi matisare  prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34  prin lipire cu cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002 Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: 16 mmp  10 mmp
art 5.1.38
6 mmp
62 170 132 I7/2002 Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: numai prin sudare numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63 171 133 I7/2002 Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: 3 m  4 m       
axa5
 5 m
64 172 134 I7/2002 Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:  oriunde pe traseul conductelor nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport  numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002 Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: este interzisă  5.1.64 este admisă este admisă numai pentru conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: numai în încăperi în care mediul nu este coroziv în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79 numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: numai aparent numai îngropat aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84
68 176 138 I7/2002 Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:  perfect orizontală  aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89   cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69 177 139 I7/2002 În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: 1 m 0,5 m circa 0,3 m     art 5.1.92
70 178 140 I7/2002 Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: este strict interzisă este admisă fără restricţii trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71 179 141 I7/2002 Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: admisă interzisă    5.1.103 admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72 180 142 I7/2002 Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: aparent, indiferent de traseu în ţevi de protecţie; înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74 182 144 I7/2002 Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75 183 145 I7/2002 În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: 1 cm 5 cm minimum 7 cm 
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002 Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002 Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: se admite se admite condiţionat