Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)


 

Petre 

Anexa 5

Variatia curentului de scurtcircuit monofazat pe LEA jt alimentata dintr-un

PTA de 100 kVA

 

 

Distanta fata de PT

[m]

Sectiunea LEA jt

70 mmp

95 mmp

Valoare Iscc monofazat

[A]

6

4175

4190

100

2266

3087

200

1133

1543

300

755

1029

400

566

771

500

453

617

600

377

514

700

323

441

800

283

385

900

251

343

1000

226

308

1100

206

280

1200

188

257

1300

174

237

1400

161

220

 
 
Anexa 6
Curba de ardere a fuzibilului sigurantelor MPR
nota: o voi posta in curand fiind necesar sa o aduc in format compatibil cu blogul!

Anexa 7

 

 

Vezi site www.oez.ro, cataloage:  Moulded case circuit breakers” 

 

 

 

 Doresc sa ma refer la curbele de declansare de la pagina E59

 

 

Va rog sa remarcati multitudinea de reglaje posibile. Cred ca pot fi setate peste 1200 de curbe de declansare.

Un alt aspect important il constituie coeficientul de sensibilitate extrem de performant I reglabil electomagnetic /I nominal = 1.25. Prin urmare vom putea avea urmatorii curenti minimi de scc declansati:

 

 

I nominal [A]

I scc minim (monofazat stabilizat) de declansare  instantanee prin protectia electromagnetica [A]

100

125

160

200

250

350

 

Consider ca intreruptorul de 160A este ideal pentru LEA jt. Diferenta intre intreruptoarele din gama 100-250A este facuta doar de declansatorul electronic cu care sunt echipate. Circuitele de forta sunt identice ceea ce ne confirma robustetea acestui intreruptor.

In unele cazuri constatate practic la conectarea unui intreruptor de 100 A reglat sa declanseze prin protectie electomagnetia la 125 A, pe un circuit fara defect, acesta declanseaza imediat. Daca se mareste reglajul (de exemplu la urmatoarea trapta superioara care este 250A) se poare conecta intreruptorul fara probleme. Se realizeaza reglajul de 125 A cu intreruptorul conectat si acesta ramane functional fara probleme. Exista in unele configuratii de receptoare cazuri in care sarcina maxima absorbita la conectarea/reconectarea unui circuit sa depaseasca suficient de mult sarcina maxima absorbita de circuit in regim de sarcina durata. Din aceasta cauza este necesara o mai buna desensibilizare a intreruptorului si a reglajului de declansare electromagnetica la sarcina maxima.

Un intreruptor bine ales este intodeauna superior protectiei realizate prin sigurante MPR. Acest lucru insa nu exclude existanta a numeroase situatii pe LEA scurte de asigurarea protectiilor cu sigurante MPR. De exemplu in cazul studiat daca ar fi sa utilizam o siguranta MPR de 160 A lungimea protejata s-ar reduce la cca 250 m le LEA cu sectiunea de 70 mmp si la cca 350 m pe LEA cu sectiunea de 95 mmp (in ipoteza cea mai favorabila de scurtcircuit metalic net).

Daca restrictionam sarcina maxima cu o siguranta MPR de 50 A atunci lungimile protejate ar creste pana la 1110 m pe circuitul de 70 mmp si pana la cca 1500 m pe circuitul de 95 mmp.

 

Scenariul pare acceptabil daca am avea ceritudinea unei sarcini maxime de 50 A si scurtcircuite metalica nete. In realitate aceste garantii nu exista. Problemele apar daca analizam cum se comporta o siguranta MPR in regim de suprasarcina si in regim de scurtcircite de mare rezistivitate.

Sa ne reamintim ca exista pentru fiecare treapta de sigurante definit un curent de nefuziune care in gama 26-100 A este de 1.3 In iar in gama 101-1000A este de 1.2 In. Prin urmare siguranta noastra de 50 A nu va intrerupe timp de 1 ora suprasarcini de 65 A ceea ce in amonte poate crea probleme semnificative.

In cazul scurtcircuitelor reale care nu sunt metalice nete pt o valoare de exemplu cu 20 % mai mica decat cea a I scc metalic net adica de 160 A siguranta noastra de 50 A se va arde abia in 60 secunde depasind de 20 de ori pragul de timp impus de legislatie pentru intreruperea unui curent de defect in LEA jt.

Avand in vedere ca legislatia nu ne permite sa ne asumam  riscul de electrocutare si tinad cont ca din pdv economic  avem interesul de a evita  strangulari ale capacitatii de distributie se impune sa tratam cu toata atentia solutia de protectie a circuitelor jt

Intreruptorul de 160 A este extrem de bun pentru LEA jt este bine desensibilizat la sarcina maxima. Este sensibil la un curent de scc minim de 200A ceea ce permite in aval circuite de 1000-1100 m la sectiunea de 70 mmp si 1400 m la sectiunea de 95 mmp

Este previzibil ca scurtcircuitele monofazate sa nu fie metalice nete. In acest caz ar trebui sa prevedem un coeficient de siguranta de cca 20% cu care sa diminuam valoarea Iscc minim calculata inainte de a verifica sensibilitatea unui intreruptor. Din aceasta perspectiva lungimea maxima care poate fi protejata de un intreruptor cu In de 160 A va fi de 900m la sectiunea de 70 mmp si de 1200 m la sectiunea de 95 mmp.

Desigur este evident ca in cazurile analizate mai sus am rezolvat problema protectie circuitelor. Cine ne asigura protectia transformatorului? Probabil ca aceata va trebui sa ramana exclusiv in sarcina sigurantei / intreruptorului montat pe circuitul general. Aceptam riscul de arderii sigurantei/declansarii intreruptorului neselectiv la suprasarcina pe circuitul general. Acest „risc’ exista practic in orice solutie de protectie si creste direct proportional cu cresterea numarului circuitelor de linie.

Abordarea dimensionarii protectiei circitelor LEA jt in modum descris mai sus pe langa avantajele deja mentionate asigura posibilitatea amplificarii neconditionate a transformatoarelor din PT. Pentru exemplificare sa revenim la cazul „chinuit” in care am asigurat protectia circiutului jt cu siguranta 50 A la lungimea maxim permisa de selectivitate. Practic amplificarea trafo care ar fi impusa de cresterea previzibila a sarcinii nu se mai poate face deoarece suntem conditionati de imposibilitatea asigurarii protectiei circuitului. Desigur exista ceva paleative: care prevad mutarea sigurantei de 50 de A in aval intro cutie de sectionare si utilizarea unei sigurante MPR dimensionata la o treapta de curent superioara in PT. Evident aseasta adaptare necesita fonduri suplimentare si este conditionata de o repartitie favorabila a sarcinii in lungul LEA ceea ce rareori se intampla.

 

ing Stoian Petre

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: