LEA mt cerinte tehnice


SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , ,

76 răspunsuri to “LEA mt cerinte tehnice”

  1. Incze Andras Says:

    La o LEA 110 kV DC cu stalpi metalici si cu stalpi de beton la stalpi metalici intr-o parte izolatoarele aveau alta culoare si erau mai subtiri si parca si mai scurte decat pe cealalta parte. Intr-o parte sa fie izolatoare din sticla si in cealalta parte izolatoare din compozit sau unul dintre circuite sa fie de 110 kV si celalalt de 20 kV cu izolatoare ceramice ?
    Nota: observarea a fost facuta de la distanta cu ceva scula gen binoclu cu zoom nu prea mare, adica noi am fost pe varful unui deal si LEA era in partea opusa a dealului, jos in vale. Eventual cand voi avea timp o sa mai „inspectez” locatia cu o scula mai performanta dpv al zoom-ului.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Pe o LEA dc poate exista un circuit de 110 kV si un circuit de 20 kV. Pe fiecare circuit pot fi izolatoare diferite dar omogene pe circuit din pdv al liniei de fuga. Pe unele LEA 20 kV exista cazuri ca stalpii metalici sa fie echipate cu izolatie de 110 kV chiar nesuntate. Se pastreaza asa pentru ca cei care lucreaza la mt nu prea se impaca cu stalpii de 110 kV si atunci ca sa se evite necesitatea interventiilor pe acesti stalpi se pun mai multe izolatoare. Nu e intrutotul OK dar asta e. O LEA 110 kV poate functiona chiar la 20 kV dar daca nu se sunteaza o parte din lungimea izolatoarelor exista pericolul ca in statii pe distribuitorul 20 kV sa apara supratensiuni specifice nivelului de izolatie de 110 kV ceea ce este un lucru extrem de periculos. De problemele acestea se ocupa activitatile de coordonarea izolatiei.
    SGC

  3. Incze Andras Says:

    Interesant ! Nu prea inteleg aceasta suntare si aparitia supratensiunilor specifice nivelului de izolatie de 110 kV. Supratensiunile pot aparea in cazul LEA mixt 110 kV+20 kV sau in cazul in care avem numai tensiune de functionare de 20 kV pe LEA cu tensiune nominala de 110 kV ?

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Mai gandeste-te putin. Eventual reciteste textul de mai sus!
    SGC

  5. Incze Andras Says:

    Am fost azi dupamasa pe „teren” si am avut si scula adecvata la indemana.
    Rezultatele : ambele circuite au izolatoare de culoare maro sau ceva inchis, la un circuit izolatorul este mai lung si cu diametru mai mare si distanta dintre discuri este mai mare, pe celalalt circuit izolator mai scurt si cu diametru mai mici respectiv cu distanta dintre discuri mai mica.
    Presupun ca ambele circuite sunt de 110 kV pe baza circumstantelor neprezentate aici, numai cu izolatoare diferite, un circuit mai vechi si unul mai nou sau la un circuit au fost schimbate izolatoarele din ceva cauza.

  6. Incze Andras Says:

    Alta chestie, daca in cazul LEA 20 kV la un izolator se conturneaza, cum se localizeaza locul defectului ? Se verifica toti stalpii din componenta LEA una cate una sau exista locatoare de defect ori care este procedura ?

  7. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    1 No coment la mesajul legat de izolatoare. Ce ar fi sa citesti inscriptiile de pe stalpii LEA?
    2 In mod uzual in cazul Lmt nu se folosesc locatoare de defect in primul rand datorita multelor racorduri si derivatii. Prin urmare se izoleaza prin manevre locale si/sau telecomandate zona defecta, se alimentaeza prin buclari (daca exista) tronsoanele sanatoase iar in cele din urma se controleaza la pas LEA mt si se depisteaza izolatorul defect. De regula acest control se face ziua. In anumite cazuri se iau si alte masuri pentru depistarea izolatorului defect
    3 Parerea mea este ca in viitorul apropiat se va extinde utilizarea locatoarelor de defect si pentru LEA mt. In 1987 am brevetat un microsistem specializat pentru urmarirea regimurilor tranzitorii de defect in instalatiile electroenergetice. De atunci tehnica a evoluat destul de mult iar in prezent exista in derulare multe investitii de modernizarea protectilor circuitelor mt. De regula se utilizeza terminale numerice performante. De aici pana la prelucarea datelor inregistrate in regimurile tranzitorii de defect pentru prognozarea locului defectului cred ca nu mai este prea mult
    SGC

  8. Incze Andras Says:

    Ar fi fost simplu sa citesc ce scrie daca stalpii ar fi fost in apropiere si n-ar fi trebuit sa folosesc binoclu. Ca sa ajung la ei ori ar fi trebuit sa cobor pe partea cealalta a dealului in cealalta vale prin tufisuri si ce-o mai fi acolo ori ar fi trebuit sa ocolesc o gramada, si asa am pe lista de asteptare „inspectie” cateva locatii unde am neclaritati legat de cativa LEA atat la MT cat si la 110 kV, dar lipseste motorizarea si merge mai greu insa nu este nici o urgenta in elucidarea neclaritatilor. Ar fi mult mai simplu sa rezolv toata treaba cu cateva convorbiri telefonice dar cam domneste secretomania. In cazul unor LEA MT m-au ajutat inscriptiile de pe stalpi, dar la LEA 110 kV nu stiu daca sunt inscriptii in afara de cele obisnuite de avertizare.

  9. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Tu meriti un ATV! Pe fiecare stalp de 110 kV, conform normelor tehnice, trebuie sa fie inscriptionata denumirea fiecarui circuit.
    SGC

  10. Incze Andras Says:

    In cazul LEA 20 kV care este reglementarea referitoare la inscriptii pe stalpi? In unele locuri am gasit inscriptii in altele nu.

  11. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Toti stalpii indiferent de nivelul tensiunii trebuie sa aiba inscriptii de electrosecuritate!
    SGC

  12. Incze Andras Says:

    Eu ma gandeam la alte elemente de identificare cum ar fi „LEA 20 kV(110 kV) X-Y” sau ceva de genul. Cele de electrosecuritate si numerele (ca si asa ceva am vazut) nu m-ajuta deloc la identificarea sursa-destinatie.

  13. stoianconstantin Says:

    Andras,

    La 110 kV denumirea LEA este obligatorie pe toti stalpii.
    La 20 kV este obligatorie pe stalpii speciali. pe stalpii cu aparataj, pe stalpii din care se deriveaza racirduri derivatii. Suplimentar pot fi inscriptionati si stalpii de sustinere mai ales daca panourile de intindere sunt f mari.
    SGC

  14. Incze Andras Says:

    In cazul LEA mt pot exista mai mult de 1 buc separatoare de buclare cu alte linii diferite de genul combinatiei LEA-X cu LEA-Y si LEA-X cu LEA-Z (toate 3 au capatul opus diferit) ?

  15. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Da!
    SGC

  16. Incze Andras Says:

    Pare ca nu prea se respecta afisarea datelor de identificare la stalpii LEA 110 kV. 😦 Ieri m-am uitat mai atent la niste stalpi din microbus si in afara de inscriptiile de electrosecuritate nu am vazut nimic. Datele de identificare tot pe tablite ceva ar trebui sa fie, sau numai scrise cu vopsea pe stalp ?

    • GYARMATHY GáBOR Says:

      Domnule Incze Andras !
      Am tot citit ce ati intrebat si ce probleme aveti. Unul dintre problemele Dvs este ca nu mergeti pe linie. Un linior nu priveste liniile prin binoclu. Le parcurge de apropape.
      Asa poti sa imbini practicul cu drumetia …

    • Incze Andras Says:

      V-am trimis un e-mail la adresa ce era furnizata pentru comentariu.

  17. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    De regula datele de identificare sunt scrise cu vopsea. Poate ca sunt totusi scrise pe partea de stalp care nu se vede din microbuz.
    SGC

  18. Incze Andras Says:

    In cazurile in care LEA 110 kV este amplasata deasupra unei ape curgatoare pe o portiune insemnata din lungimea totala a liniei se foloseste dezghetarea liniilor in cazul depunerilor pe linie ? Dezghetarea cum se face ? Atat am vazut la o schema ca exista o legatura suplimentara intre bara 110 kV si bornele de 20 kV de la trafo cu separatoare la ambele capete, cica pentru dezghetare, dar in practica era deja nefunctionala din cate am inteles, insa habar n-am care era sau trebuia sa fie metodologia de lucru.

  19. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Se numeste deschiciurare. Nu cred ca neaparat pe LEA amplasate in apropierea apelor curgatoare sunt cele mai favorabile conditii de producerea chiciurei.

    In principiu se pun in sccurtcircuit LEA 110 kV in configuratii speciale si se Racordeaza la bornele unui transformator sa zicem 110/20 kV. Acesta datorita configuratiei create (circuit de lungime mare, respectiv „schema de deschiciurare”) va fonctiona in regim de scurtcircuit permanent pana cand incalzirea conductoarelor va topi chiciura.

    SGC

  20. Incze Andras Says:

    Din acel „microsistem specializat pentru urmarirea regimurilor tranzitorii de defect in instalatiile electroenergetice” ce s-a ales ? Numai brevetul sau erau si exemplare in exploatare ?
    Legat de locatoarele de defect, la cele analogice (de ex cele din cartea D-lui Gal) cum se afisa distanta pana la locul defectului ? Sau sa formulez altfel, cat de raspandite erau acele locatoare de defect din cartea D-lui Gal si unde se foloseau ? Mai mult la IT-FIT sau IT/MT ?

  21. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Nu s-a concretizat intr-un produs. Am avut un modul experimental.

    Evident ca in aceste conditii este doar un brevet. Intre timp au aparut si alte solutii insa la mt deocamdata nu se face localizarea defectelor prelucrand informatia de oferita de curentii si tensiunile care insotesc regimurile tranzitorii de defect.

    Mai stiu si alte brevete care necesita bani pentru realizarea produselor si pentru omologari si care din lipsa finantarilor probabil ca vor ramane la stadiul de: solutie noua certiicata. E o cale destul de rugoasa de transformare a unui brevet in produse vandabile.

    Sa stii ca nu am informatia solicitata de tine legata de locatoarele de defect. Ramane sa utilizezi „conexiunea” pe care ti-ai creat-o cu specialistii in retele 110 kV si s aflii raspunsul pe care cu siguranta il vei impartasi cu noi.

    SGC

  22. Incze Andras Says:

    Am reluat schemele din cartea D-lui Gal. Sunt mentionate 4 locatoare de defect, LSL – ICEMENERG, R1Z80, R1Z81, R1Z82 – toate 3 Siemens R.F.G.
    La LSL nu apare in schema de conectare element indicator separat.
    La locatoarele Siemens, apare separat un indicator, 7xR 8801 respectiv
    7x R8802, ambele cu 4 conexiuni intre releu si indicator. Pe 2 dintre conexiuni apare conectat un indicator cu ac. La celelalte 2 conexiuni, la R1Z80 apare conectat un releu ceva. Numai la R1Z82 apar si borne de alimentare la indicator. La majoritatea releelor Siemens indicatorul cu ac apare in schema de conectare, cu exceptia R1Z80 la care apare numai in schema de conectare impreuna cu acel releu.

  23. Incze Andras Says:

    La MT de ce nu se foloseste varianta cu prelucrarea informatiei oferite de curentii si tensiunile care insotesc regimurile tranzitorii de defect ? Derivatiile etc de la linia „principala” ar incurca metoda ?

  24. Incze Andras Says:

    Am luat legatura cu „conexiunea” legat de locatorul de defect si zicea ca la ei nu sunt locatoare, in cazul unui defect se pot trage anumite „concluzii” din informatiile furnizate de protectia de distanta.

    Legat de folosirea locatoarelor, majoritatea avariilor se produc la MT si JT si mai rar la IT din cate am inteles, deci daca ar exista ceva metoda de utilizare a locatoarelor la MT, ar fi mai eficienta dpdv al mentenantei, deoarece n-ar trebui colindat tot traseul liniei pentru depistarea locului de defect ci s-ar putea trimite direct la locul defectului echipa de interventie.
    Dar pentru asta ar mai trebui in afara de metoda si GIS si sistem informatic adecvat, etc.

  25. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Pentru mt este fezabil un sistem bazat pe monitorizarea circulatiei curntului de defect. Vezi articolul cu SALDI. Acum SAD e destul de dezvoltat. Daca i se asociaza si functii legate de semnalizarea trecerii curentului de defect „locatorul” e gata.
    Metoda doua de prelucrare a marimilor masurate in statie in regimul tranzitoriu de defect e si ea posibila insa necesita un aparat matematic de modelare a RED mt si de simulare defecte pana se „cade” pe profilul masurat al curentului si al tensiunii din regimul tranzitoriu de defect. Sau „etalonarea” altor solutii de interpretare a marimilor masurate.
    SGC

  26. Incze Andras Says:

    Mda, si eu asa cumva ma gandeam ca ar fi o solutie posibila amplasarea in anumite puncte de retea a senzorilor. SALDI este deja in exploatare sau numai la nivel de brevet ?

  27. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    SALDI a ramas un concept. Acesta se aplica in alte solutii tehnice.

    SGC

  28. Dancau Monica Says:

    Buna seara din nou,

    Pe data de 03.05.2009 va puneam urmatoarele intrebari:
    Acum cateva luni v-am cerut sfatul si ajutorul legat de firma care ne-a executat lucrarile pentru racordarea la curent a casei. Am rezolvat toate problemele si asteptam zilele acestea ca cei de la Electrica Brasov sa vina sa ne branseze. Problema pe care o avem este urmatoarea: Cutia de curent pe care o avem in curte este prevazuta cu posibilitatea instalarii a doua contoare. Asa a fost prevazuta autorizatia in luna octombrie cand am inceput demersurile pentru obtinerea avizului de racordare. Vecinul de langa noi nu a vrut sa participe cu noi la lucrarile care s-au executat pentru instalarea si executarea lucrarilor de bransare la curent. Cei de la firma cu care am lucrat noi ne-au spus ca si-a depus documentele si urmeaza sa se branseze (cu alta firma), de la cutia noastra. Intrebarile sunt:
    – nu trebuie ca cineva sa ne ceara acordul scris ? ( cine ?).
    – pot sa vina sa execute lucrari cei de la firma respectiva la cutia noastra, fara acordul nostru ?
    – cum imi recuperez o parte din cheltuieli de la vecin ?
    – daca nu doresc sa-i dau acordul ma poate obliga cineva ?
    – ce documente se intocmesc in acest caz ?
    Si am primit urmatorul raspuns:
    Dacă ai suportat costurile pentru un branşament cu BMP (bloc de măsură şi protecţie) cu două locuri de contoare şi dacă OD da în continuare aviz de racordare a încă unui utilizator din acest BMP atunci în temeiul HGR 90/2008 ai dreptul să primeşti o parte din banii investiţi înapoi. Refinanţarea se va face prin grija OD proporţional cu capacitatea de distribuţie pe care o va folosi noul utilizator din cea creată cu banii plătiţi de tine ca tarif de racordare.
    Pentru racordarea unei instalaţii noi care presupune traversarea proprietăţii tale este obligatoriu acceptul tău. În fapt e nevoie de o convenţie de superficie dată în faţa notarului şi înscrierea acesteia la cartea funciară a proprietăţii tale. Evident nu dai acordul nu primeşti nici o parte din bani înapoi!
    Daca familia ta deţine proprietatea terenului pe care este amplasat BMP-ul atunci decizia de a permite racordarea unui terţ cu traversarea proprietăţii voastre va aparţine şi nimeni nu vă poate obliga să daţi acordul dacă nu doriţi. OD trebuie să caute altă soluţie care să nu presupună traversarea subterană şi/sau aeriană a proprietăţii voastre. Dacă prin absurd nu ar exista o altă soluţie atunci imobilul respectivului vecin nu va putea fi alimentat cu energie electrică.
    Succes si inspiratie pentru decizia de a permite sau nu racordarea vecinului la BMP-ul “tau”!
    PROBLEMA ESTE URMATOAREA:
    In lipsa noastra, fara sa fim contactati de nimeni, fara sa fim intrebati de nimeni si fara sa semnam nici un document o alta firma impreuna cu vecinul nostru au intrat pe proprietatea noastra, au decupat panoul electric in spate, cheia aflandu-se la noi si s-a racordat la curent.
    Noi am fost anuntati de firma care ne-a executat lucrarea de aceasta problema si ne-au spus ca vecinul a avut un deviz de 300 lei, in conditiile in care noi am cheltuit aproximativ 7.000 lei.
    Sa cred ca avem nevoie de un avocat?
    Ce pot face eu acum?
    Pe cine dau in judecata in conditiile in care nu stim nici firma cu care a lucrat?
    Cine poate sa ne dea aceasta informatie?
    Ce este de facut?
    Va multumesc din nou,
    Monica

  29. stoianconstantin Says:

    Salut Monica,

    Pentru inceput depune la OD o plangere. Apoi functie de rezultat ar fi bine sa te duci in audienta la Conducerea OD. Ai apoi optiunea unei plangeri la ANRE.
    Eu cred ca demersurile de mai sus vor fi de natura sa readuca lucrurile in cadru legal. Raspunsul pe care ti l-am dat anterior este in continuare valabil.
    In final poti apela si la un avocat dar eu totusi cred ca lucrurile pot fi rezolvate amiabil. Daca am inteles corect ce mi-ai comunicat atunci OD a gresit!
    Sper sa ne tii in continuare la curent cu evolutia spetei.
    Succes!
    SGC

  30. Incze Andras Says:

    In cazul unei LEA MT noi, detaliile de executie sunt intocmite la nivel de stalpi, adica stalp1 tip cutare detalii stalp2 tip cutare detalii, … stalpN tip cutare detalii sau se mentioneaza numai stalpii mai speciali in documentatie? La faza de proiectare se face inspectie la fata locului sau proiectarea se face doar pe baza unor harti a zonei care trebuie traversata cu linia respectiva ? Executantul are ceva libertate de miscare fata de documentatia primita de la proiectant sau trebuie sa respecte documentatia litera cu litera ? (De ex in cazul situatiei cand stalpul trebuie amplasat in loc diferit fata de cel mentionat in documentatie, cu cativa m in stg sau dreapta etc sau daca trebuie ocolit ceva pe traseu si ocolirea nu apare in documentatie)

  31. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Depinde! Ideal ar fi ca stalpii sa fie strict amplasati pe baza coordonatelor topocadastrale in sistemul de referinta national STEREO 70. Toate categoriile de stalpi ar trebui sa aiba detalii de executie. Fiecare tip de operatie ar trebui sa fie descrisa in documentatie (DTE).

    DTE cu pretentii ar putea prezenta integral tehnologia de realizare a LEA.

    In cazul practic lucrurile sunt ceva mai lejer proiectate si constructorul are ceva mai multe grade de libertate.

    SGC

  32. victorr Says:

    Va salut Domnule stoian!

    O intrebare: la o extindere de retea JT de 2 stalpi, este obligatoriu aceasta masuratoare in coordonate stereo 70, foarte costisitoare, la faza proiectului si la faza executiei?
    Am o alta nelamurire: la o derivatie dintr-o LEA MT care se admite a fi unghiul minim? nu-mi mai amintesc normativul in care vazusem… va salut!

    multumesc, numai bine!

  33. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    NTE 003 trebuie sa ne raspunsa la intrebare si Ordinul 29/2007 cu zonele de procetie si de siguranta. Pt unghi. Eu fara sa verific apreciez ca trebuie sa fie peste 30 grade. Voi si verifica.
    La jt lucrurile sunt discutabile depinzand si de context si de exigentele OD. Conteaza mult terenul pe care se planteaza stalpii. Poate fi si o impunere dinspte OCPI si/sau emitent AC. Unii inca mai sacapa!
    SGC

  34. Incze Andras Says:

    Am vazut in mai multe locuri pe LEA MT in apropierea separatorului ori a PTA, cate-o cutiuta alba montata pe fiecare faza, cica ceva indicator de tensiune, dar nici sursa „interogata” nu stia mai mult despre principiul de functionare.

    Alta chestie ce am vazut, placutele montate pe LEA 110 kV, dar nu la ceea din zona ci in concediu am vazut unde am fost si la un recloser prea multe innodiri dupa parerea mea la legaturile dintre borne si tronsoane.

  35. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    1 este un dispozitiv de semnalizare a trecerii curentului de defect. Exista niste „clapete”care isi schimba pozitia la trecerea curentului de defect si care revin dupa un anumit timp de la repunerea circuitului sub tensiune la pozitia initiala, de „asteptare”
    2 se poate. Functie de situatia de la caz la caz. In general ar fi de evitat. Uneori se poate alteori s-ar fi putut daca s-ar fi vrut! Evident reducerea numarului de innadiri ala conductorului poate insemna schimbarea conductorului in 1-2 deschideri, dupa caz.
    SGC

  36. avadani T Says:

    Pentru executarea unui inel de incendiu in incinta unei fabrici am atins din greseala un cablu LES de 6 Kv cu utilajul de sapat.
    Traseul meu de alimentare cu apa a inelului de incendiu trece peste aceasta zone.
    Ce distanta minima imi permite normativul intre cele doua trasee???
    Cand pot sa fac traversarea una peste cealalta.???
    Eu din cate stiu este interzis prin normative trecerea tevilor de apa peste cablurile LES si nici paralel nu pot merge decat la o anumita distanta.
    Dar nu stiu unde sa verific aceste informatii???

  37. stoianconstantin Says:

    Salut Avadani T te rog cauta pe http://www.anre.ro NTE 007, ai acolo explicit detaliile cautate
    SGC

  38. Romeo Says:

    Buna ziua! Va rog sa ma lamuriti intr-o problema pe care incerc sa o sintetizez: trebuie sa alimentez un consumator printr-un racord 20 kV si post de transformare in anvelopa de beton. In zona exista un ax LEA 20 kV pe marginea drumului existent. La trecerea prin fata terenului pe care se va construi obiectivul, s-a facut trecerea din LEA 20 kV in LES 20 kV. Stalpul cu separator si stalpul cu capetele terminale de exterior sunt in dreptul terenului pe care se construieste obiectivul (care se afla pe partea opusa a drumului).
    M-am gandit la doua solutii de racordare:
    1. De la stalpul de la care se intra in cablu, se monteaza cablul pentru racordarea consumatorului. Postul de transformare va fi de tip retea in bucla, cu 2 celule de linie si o celula trafo. Reintregirea circuitului se va face printr-un cablu racordat la celula de linie a PTAb si mansonarea acestuia cu cablul existent.
    2. Pe stalpul cu separator (orizontal) din ax se monteaza o consola de derivatie in unghi de 90 grade. Peste drum, se monteaza un stalp special, pe care va fi amplasat un separator orizontal si o consola de derivatie pentru schimbarea directiei la 90 grade. Se mai monteaza un stalp special pentru trecerea in cablu. Acesta va fi prevazut cu cadru de sigurante si descarcatori de MT si suportul pentru capetele terminale de exterior. In acest caz, postul de transformare va fi de tipul radial, cu o singura celula de linie si o celula de transformator.
    Intrebarea 1 – Este permisa intercalarea unui post de transformare in axul LEA 20 kV?
    Intrebarea 2 – Este permisa montarea unei console de derivatie pe stalpul cu separator?
    Intrebarea 3 – Se poate face racord din stalpul cu separator de pe ax (prin montare consola de derivatie)?
    Va multumesc anticipat!

  39. stoianconstantin Says:

    Salut Romeo,
    3*da! E drept sunt mici detalii usor diferite de cale prezentate de tine dar solutiile sunt posibile.
    SGC

  40. Romeo Says:

    Multumesc!

  41. cristian Says:

    Va salut Domnule Stoian!
    M-ar interesa daca stiti de existenta unui program de calcul mecanic pe MT atat pentru stalpi de beton cat si pentru stalpi de lemn(calcul tractiuni,sageti etc.)
    Va multumesc!

  42. stoianconstantin Says:

    Salut Ciprian,
    Da stiu!
    SGC

  43. cristian Says:

    Am avut ocazia sa lucrez pe un program de acest gen – versiune pentru JT.Programul respectiv este facut in excel si este util pentru studii de coexistenta si nu numai…
    Imi puteti spune unde pot gasi un astfel de soft pentru MT?
    Multumesc!

  44. stoianconstantin Says:

    Salut Cristian,
    Incerc sa te pun in legatura cu autorul unui astfel de program saptamana viitoare!
    SGC

  45. cristian Says:

    Buna ziua!
    Am gasit doua programe: LEAMT si CALMECO .Nu cred ca sunt variantele cele mai noi (LEAMT foloseste ca normativ de referinta PE 104-din 1993!), dar sunt ajutatoare.
    Va multumesc.
    PS: SARBATORI FERICITE!

    • Gabriel CLISU Says:

      Buna ziua
      Sunt interesat unde ati gasit cele doua programe:
      LEAMT si CALMECO

      Gabriel CLISU

    • stoianconstantin Says:

      Gabriel il contactez eu pe Cristian pe email!
      SGC

    • Gabriel CLISU Says:

      Multumesc
      Cu stima,
      Gabriel CLISU

    • Lucian Says:

      Buna ziua, as dori si eu programul „Calmeco”, daca il aveti, pe e-mail: luchian_204@yahoo.com

      Multumesc,
      Lucian

    • stoianconstantin Says:

      Te poti adresa autorului dl Mihai voicu de la Electrica Bucuresti!
      SGC

    • Lucian Says:

      Am primit raspunsul de la dl. Voicu: ” Programul CALMECO se poate achiziţiona contra sumei de 6000 euro fără TVA, de la SC UNIMEC SRL Buzău. În cazul în care doriţi să-l cumpăraţi vă voi face o demonstaţie pe un exemlpu concret.
      Cu stimă Mihai Voicu „

    • stoianconstantin Says:

      Asta e!
      ramane sa vedem daca obtinem un raspuns de la un alt coleg caruia i-am retransmis mesajul tau!
      SGC

    • Cristi C Says:

      M-ar interesa si pe mine programul CALMECO. Dnul Stoian puteti sa mi-l trimiteti dvoastra sau puteti sa imi trimiteti adresa de email a lui „cristian” (cel care spunea ca il detine)

    • stoianconstantin Says:

      I-am comunicat prin email, adresa Dv de email!
      Toate cele bune!
      SGC

  46. stoianconstantin Says:

    Sarbatori fericite Cristian!
    SGC

  47. Stefan Says:

    Buna ziua..sunt nou in bransa , nu prea stiu cum merge treburile si am nevoie de putin ajutor…Am un depozit care se alimenteaza (conf aviz tehnic de racordare) printr-un racord din PTZ 20/04 kV, realizat prin LES 20kV si LEA 20kV si PTA x 20/0,4 kV. Datorita unor modificari se impune realizarea unui nou racord la PTA x.
    Solutia ar fi extinderea LEA de la un stalp momentan scos de sub tensiune cu conductor OL-AL 50/8 mmp si 7 stalpi de medie tensiune pana la postul trafo x. existent.
    Inteleg ca imi trebuie o autorizatie de construire pentru realizare racord 20 kV. Ce acte mi-ai trebui pentru obtinerea autorizatiei?

  48. Ionut Says:

    V-as ruga sa-mi spune-ti cate ceva despre locatoarele de defect pentru LEA MT,
    Va multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Ionut,

      In LEA se moteaza niste traductoare de curent care sesizeaza trecerea curentului de defect. Fie semnaleaza local trecerea curentului de defect prin schimbarea pozitiei unui „stegulet” sau alte modalitati optice. Fie transmit un semnal prin radio/gsm la un punct central.
      Defectul este in aval de ultimul traductor care a semnalat trecerea curentului de defect. Citeste pe blog articolul despre SALDI. Ideea se poate alica atat la LES cat si la LEA
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Cauta pe net dupa cuvantul cheie Linetroll.

    • Incze Andras Says:

      Principiul descris de Dl Stoian se foloseste si la retele in cablu, se verifica in posturile de transformare si punctele de alimentare de pe traseul distribuitorului pe care a aparut defectul unde este cazuta clapeta, asta in locurile unde inca functioneaza sau exista in cazul zonelor de retea nemodernizate, cu protectii electromagnetice.

  49. Andreea Says:

    Buna ziua !

    As dori sa va intreb daca se mai fabrica stalpi tip SC 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300 si eventuali furnizori ai acestora, sau, cu ce tipuri de stalpi ar putea fi inlocuiti.

    Multumesc !

    • stoianconstantin Says:

      Nu cred ca se mai fabrica. Acum sunt disponibili stalpi metalici poligonali de inaltimi foarte mari si momete capabile mari (cam scumpi de ex la 19 m un st special costa cca 35000 lei) exista si stalpi din masa plastica produsi in SUA de firma Sakespeare (sper sa fi scris corect numele).
      S-ar putea proiecta si niste stalpi metalici zabreliti pentru mt. Am vazut unii in zona Campina (mai vechi).
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Interesant este ca din cate am inteles, stalpi metalici zabreliti se foloseau mai mult pentru retele de 35 kV, insa aici la marginea orasului sunt cateva stalpi metalici zabreliti la LEA 20 kV.

  50. alexandru Says:

    buna ziua,
    Dl stoian va felicit pt paginile dvs. de real interes si foarte frumos si clar explicate pe intelesul tuturor…felicitari!
    Am o intrebare si in acelasi timp o nelamurire…pe lea 400 kv din zona fagaras jud bv la un stalp de sustinere cum avem fazele r s t ?
    Faza r trece in mijloc in locul fazei s si isi continua traseul …..de ce ?…si care este rolul, scopul acestei inversari?…
    Va multumesc!
    Cu stima

    • stoianconstantin Says:

      Salut Alex,

      Bine ai venit pe blog!

      In LEA jt, in special, nu se tine cont de numele fazei atunci cand se construieste, De aici pot aparea diferite aspecte aparent inexplicabile!

      In LEA 110 kV se are mare groja ca fiecare faza sa fie corect identificata si inscrisa pe stalpii LEA urmarind, in cazul liniilor lungi, ca fiecare faza sa fie transpusa astfel incat in lungul liniei sa ocupe toate pozitiile pe stalpi astfel incat parametrii electrici ai LEA pe fiecate faza sa fie egali

      Daca mai vb te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau pt a mentine discutia grupata. La momentul potrivit poate salvez aceasta dezbatere intr-un articol dedicat care sa aiba o vizibilitate mai buna.

      Poate iti faci timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.

      SGC

    • Incze Andras Says:

      Chiar zilele trecute am dat de transpunerea de faze!
      Mai detaliat : la LEA cu tensiune mai mare sau egal cu 110 kV transpunerea fazelor se foloseste pentru egalizarea inductantelor si a caderilor de tensiune pe fiecare faza. Uzual se aplica la LEA cu lungime mai mare de 100 km si din cate am inteles, prescriptiile mai vechi cereau ca pe 100 km sa fie doua transpuneri. Insa se aplica si in cazul distantelor mai mici de 100 km, de ex la linii care trec prin zona de munte unde este necesara egalizarea componentei capacitive ce apare intre faze si pamant sau ceva de genul din cauza reliefului muntos, insa trebuie sa clarific asta cu Sursa.

  51. Cîmpan Radu Says:

    Buna ziua,
    Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
    Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
    Va multumesc anticipat
    Radu Cîmpan

    Aici este link-ul de transfer.ro unde gasiti pozele:
    http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,

      Nu stiu!
      Incearca in Badulescu. Posibil ca nici acolo sa nu gasesti un echivalent sunt stalpi atipici probabil din foste retele de 35 kV.
      O varianta ar fi sa ceri proprietarului liniei informatii.
      Care e treaba cu acest stalp. Eventual discutam la telefon
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Si la noi in zona sunt cateva stalpi din acest tip incadrate in linii aeriene de 20 kV, insa conductoarele sunt fixate pe cele 3 semiconsole laterale din beton armat si nu pe consola montata in varful stalpului, prinderea se face cu cate 2 lanturi duble de izolatoare tip disc parca albe (porcelan sau sticla?) si stalpi metalici cu structura zabrelita, asta este la o supratraversare de drum. Din cate am inteles stalpii metalici in retele de medie tensiune s-au folosit in special pe vremea retelelor de 35 kV si probabil au ramas in functiune dupa ce s-a renuntat la acest nivel de tensiune. Mergand pe aceasta logica as putea presupune ca poate si acesti stalpi din beton faceau parte candva din linii de 35 kV cum presupune si Dl Stoian.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,
      Prin efortul lui Andras, ai raspunsul cautat:
      SGC

  52. Comanescu Bogdan Says:

    Buna ziua!

    Sunt interesat de programul de calcul LEAMT. Insa nu il gasesc. Va rog frumos daca aveti ceva informatii sau programul sa ma ajutati.

    Va multumesc anticipat!

  53. studenta Says:

    Cum as putea calcula parametrii electrici(rezistenta si reactanta liniara, eventual si conductanta si susceptanta) la urmatoarele tipuri de LEA si LES de 20 kV?
    1. LES A2XSrY 3x1x150
    2. LEA OLAL 95/21, OLAL 50/8
    3. LEA torsadat TA2X(FL)2Y-OL 3×70

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Cu rezistenta ar trebui sa fie simplu fiind necesar sa consultati cataloagele producatorilor de condutoare pentru ceilalti parametrii, in cazul LEA v-ar trebui informatii legate de modul de dispunere a conductoarelor.

      Dv abordati problema didactic probabil pt un proiect de facultate. Va recomand sa aplicati indrumatoarele pe care aproape sigur ar trebui sa le gasiti la facultate.

      In practica se utilizeaza diverse aplicatii care permit proiectantilor sa se concentreze pe alte aspecte ale proiectarii legate de amplasamente, coexistene, alegere de materiale din clase/categorii existente in productia curenta etc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: