Archive for Iunie 2008

Vank-1000

22/06/2008

I:
Eu te cautam odata
Dar nu ma vedeai si ma intristai
Azi am incercat sa-ti spun
Ca nu mai am cum
Sa merg pe-acel drum.
II:
Si cantecul e ca sa nu ma uiti
Nici cand o sa ai ani multi.

Refren:
Din 1000 de flori parfumate eu te-am cules
Din 1000 de masti colorate tu m-ai ales
Din 1000 de ganduri ce ma chinuie si nu ma lasa sa dorm uneori
Cel mai tare ma doare ca noi ne-am iubit doar de 1000 de ori.

III:
Vreau doar impacare
Cu dragostea care te distruge si-apoi a plecat
Si o ultima incercare,
Mai merita oare sa iubesti cu adevarat ?
IV:
Si cantecul nu inseamna ‘Pa’
E un dar de zïua ta.

Refren:..

Anunțuri

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

22/06/2008

Petre 

 

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 

 

 

vezi si : Studiu de caz (partea 1din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Concluzii  finale:

 

·        proiectarea sistemului de legare la pamant al unei retele jt este o cerinta expresa a legislatiei de electrosecuritate si o necesitate obiectiv dovedita de regimurile de defect care pot sa apara in retelele electrice.

 

·        apelul la ‘proiectele tip’ ale anilor 1960-1989 este o dovada de lipsa de profesionalism a proiectantului. Se incalca legislatia de electrosecuritate in vigoare si se compromite atingerea obiectivelor de securitate publica ale  retelei electrice de distributie de joasa tensiune.

 

·        in raport cu defectele de izolatie fata de pamant retelele cu sisteme de legare la pamant TN-S si protectii diferentiale sunt mai sigure decat retelele clasice cu sistemul de legare la pamant TN-C

 

·        existenta mai multor situatii in care putem avea regimuri permanente de defect neizolate de protectii justifica obligativitatea inscriptiilor de electrosecuritate pe care trebuie sa le amplasam pe fiecare stalp al RED clasicul ‘Pericol de electrocutare Nu atinge stalpii nici firele cazute la pamant.’ !

 

·        circulatia animalelor in aproprierea retelelor electrice este periculoasa. De regula daca se produc electrocutari OD trebuie sa despagubeasaca proprietarul animalului daca nu s-au luat masuri de ingradire a retelelor electrice.

 

 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

22/06/2008

Radu

Motto :

     

B  Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant naturala a stalpuli  inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale vezi fig 4

fig 4

 

Consecinte :

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 2,25A (Iscc=UFO/(Rpp_natutala stalp + Rpp_ech_Ljt)= 230V(100 Ω + 2 Ω)=2.25A)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 0.5 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent. (in STAS

avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant din reteaua stradala sunt in pericol

·        Tensiunea pe priza de pamant naturala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. In conditiile din exemplul mumeric mentionat in preambul 96% din tensiunea de faza cade pe priza de pamant natutala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt iar 4% cade pe fiecare pp legata in paralel la conductorul de nul al retelei jt. Deoarece in cazul prizelor de pamant naturale dirijarea potentialului este necorespunzatoate oamenii sunt pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta in apropierea acestui stalp vezi fig 5

 

 

fig5

In cazul retelei jt construita cu TYIR la fiecare stalp de sustinere avem deja luate doua masuri tehnice : izolarea conductoarelor, izolarea suplimentare a armaturii de sustinere in conformitate cu prevederile art 3.1.4 din STAS 12604.

Cazul analizat scoate in evidenta ca daca masurile impuse de reglementarile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta sunt anulate de un defect atunci vom avea o situatie periculoasa. Avand in vedere ca probabilitatea de producere a acestui defect este redusa reglementarile permit asumarea riscului.

 

Masuri preventive :

 

·        Sunt posibile masuri suplimentare care conduc la reducerea riscului. In cazul analizat masura suplimentara cea mai simpla o constituie legarea armaturilor retelei si a prizei de pamant naturale a fiecarui stalp la conductorul de nul. In acest fel la orice strapungere de izolatie vom avea un scurtcircuit monofazat metalic care ar trebui sa genereze un curent de scurtcircuit suficient de mare ca sa poata sa fie sesizat de protectii si in final sa fie intrerupt intr-un timp mai mic de 3s. Fiecare masura tehnica suplimentare luata in mod evident creste costul de realizare a retelei stradale simultan cu scaderea probabilitatii de aparitie a tensiunilor de atingere si de pas periculoase

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        constientizam existenta unui alt regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Este necesar sa ne intrebam daca putem accepta pierdeile de ee asociate acestor regimuri. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

01/06/2008

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 SGC 2002    

 

            In luna iulie 2007 in RED jt ne-am confruntat cu un caz de electrocutarea unor animale (vaci) si cu o tentativa de accident al ingrijitorului acestora in zona de influenta a prizei de pamant a unui post de transformare nou. In aceeasi retea, in aceeasi perioada la cca 300 m de postul de transformare persoane care executau un sant in imediata apropiere a unui stalp SE4. Cu ocazia analizei acestor evenimente am cules declaratii ale locuitorilor care au reclamat efecte ale existentei tensiunii pe elementele prizelor de pamant situate in diferite zone ale retelei la distante mari de postul de transformare.

            Evenimentul a avut loc la cca 2 luni de la receptia lucarilor de modernizare. Reteaua electica stradala a fost realizata integral cu conductr torsadat. Racordul la postul de transformare are o lungime de cca 2 km fiind comun cu un circuit 0.4 kV. Cutia de distributie este echipata cu intreruptoare 0.4 kV performante, sensibile sa curentii de scutcircuit metalic (net) monofazat la fiecare extremitate a retelei stradale. Toti stalpii retelei sunt amplasati in domeniul public pe marginea strazilor din localitate, deci in zone frecvnt circulate de oameni si amimale.

            In urma analizei s-a constatat strapunderea izolatiei coloanei generale a PTA ca urmare a agatarii ei intro bavura a suportului metalic cutiei de distributie (din policarbonat) respectiv strapungerea izolatiei unei faze  TYIR 50+3*70+16 in legatura de sustinere a unui stalp SE 4 datorita frecarii cu corpul metalic al armaturii se sustinere in aliniament ASA dupa caderea mansonului izolant din componenta ASA.

            Din necesitatea explicarii valorilor mari ale tensiunilor de atingere si de pas existente in zona de influenta a fiecarei prize de pamant din reteaua stradala 0.4 kV si pentru a identifica masurile preventive am analizat doua cazuri :

 

a)                strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

b)                strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului. Retele jt analizata este construita cu conductor izolat torsadat.

Aparitia evenimentelor intro retea noua desi nedorite ne ofera prilejul de a analiza un fenomen cu cauze bine definite fara suspiciunea existentei mai multor defecte simultane din care unele neidentificate care sa complice analiza.

            Fie un PTA 20/0.4kV 100  kVA racordat la o retea 20 kV cu neutrul tratat prin bobina de stingere. Schema de legare la nul a retelei stradale TNC.

·        bara de nul din CD a PTA este izolata.

·        reteaua jt este legata la pamant la stalpul nr 1 al fiecarui circuit.

·        rezistenta de dispersie echivalenta a prizelor de pamant a retelei stradale este 2Ω

·        rezistenta de dispersie a prizei de pamant a PTA este de 4 Ω

·        rezistenta pp naturala a unui stalp 100 Ω

 

A       Strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant a PTA inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale. Vezi fig 1.

 

 

fig 1

Consecinte :

 

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 38 A (Iscc=UFO/(Rpp_PTA + Rpp_ech_Ljt)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 8.7 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent (in STAS avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        priza de pamant a PTA este sub tensiune

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant de la PTA si din reteaua stradala sunt in pericol

·        exista premise ca in cazul unor pp cu o dirijare a potentialului necorespunzatoate (nefericita, intamplatoare, neproiectata) oamenii sa fie pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta. Tensiunea pe priza de pamant a PTA respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. Daca cele doua rezistente de dispersie echivalente care se inseriaza sunt egale atunci caderea de tensiune pe fiecare este  50% din tensiunea de faza 115 V. vezi fig 2

 

fig 2

 

 

 

 

 

 

 

 

Orice diferenta intre valorile rezistentei de dispersie a pp a PTA si respectiv a pp echivalenta a retelei stradale duce la marirea tensiunii pe una din cele doua categorii de pp crescand riscul de electrocutare. Daca pp a PTA este cea mai mica atunci riscul de electrocutare creste in reteaua stradala fiind multiplicat cu numarul de legaturi ale pp naturale respectiv artificiale la conductorul de nul. Sa presupunem ca rezistenta de dispersie a pp a PTA este zero atunci fiecare pp naturala si artificiala racordata la conductorul de nul al retelei jt va fi supusa unei diferente de potential de 230V

 

In figura 3 avem reprezentam schema explicativa a tensiunilor de pas si de atingere

 

 

fig 3

 

Masuri preventive :

 

·        inca din faza de constructie trebuie evitata strapungerea izolatiei prin :

o       eliminarea bavurilor muchiilor metalice,

o       respectare a temperaturilor de montaj indicata de fabricantul conductorului utilizat pentru coloana,

o        respectarea razelor de curbura minim admisibile pentru indoirea coloanei

·        verificarea rezistantei de izolatie a coloanei fata de priza de pamant a PTA

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        masurarea doar a rezistentei de dispersie a prizelor de pamant nu este suficienta pentru a ne garanta ca nu vom avea situatii periculoase.

·        in vederea PIF este necesar sa solicitam masurarea Ua si Upas respectiv determinarea realizarii distributiei de potential proiecate si compararea acestora cu valorile limita proiecate pentru fiecare pp in parte.

·        pentru coloana generala a unui PTA masura tehnica principala o constituie izolatia conductorului din care este realizata coloana. A doua masura tehnica o constituie legarea elementelor metalice ale PTA (inlusiv cele ale CD) la pp a PTA. Aceste masuri sunt nesesare si suficiente doar daca se asigura incadrea Ua si U pas in limitele nepericuloase. In situatia noastra nerealizandu-se o conditie des repatata in STAS de deconectare a defectului in maxim 3 s (vezi art 3.1.9.3, art 3.2.1, art 3.3.1 din STAS 126004/3, art 5.1 din STAS 12604/4, art 3.1.1.5 din STAS 12604/5 ) este clar ca celor doua masuri tehnice mai trebuie sa li se adauge masuri suplimantare de exemplu dirijarea potentialului si/sau o protectie diferentiala care sa duca la declansarea defectului.

·        sa presupunem ca prin proiectare si/sau printr-un concurs fericit de imprejurari Ua si U pas se mentin la valori nepericuloase. Prin prezentul material constientizam existenta unui regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala.

·        Pentru reducerea probabilitatii de strapungere a izolatiei coloanei in caietele de sarcini pentru cutiile de distributie se poate impune realizarea unei izolatii suplimentare a coloanei fata de partile metalice ale CD legate la pamant cel putin zona stuturilor de intrare a coloanei in CD zona unde por aprea bavuri si indoiri ale coloanei cu sprijiniri de marginile metalice ale CD (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 f). Aceasta masura o vedem necesara mai ales pentru prevenirea pierderilor de ee ca alternativa la schema TNS. Nu recomandam renuntarea la masura tehnica suplimentara de dirijarea distributiei potentialului  (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 e)

vezi si: Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale


Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

01/06/2008

 

Petre 

Anexa 5

Variatia curentului de scurtcircuit monofazat pe LEA jt alimentata dintr-un

PTA de 100 kVA

 

 

Distanta fata de PT

[m]

Sectiunea LEA jt

70 mmp

95 mmp

Valoare Iscc monofazat

[A]

6

4175

4190

100

2266

3087

200

1133

1543

300

755

1029

400

566

771

500

453

617

600

377

514

700

323

441

800

283

385

900

251

343

1000

226

308

1100

206

280

1200

188

257

1300

174

237

1400

161

220

 
 
Anexa 6
Curba de ardere a fuzibilului sigurantelor MPR
nota: o voi posta in curand fiind necesar sa o aduc in format compatibil cu blogul!

Anexa 7

 

 

Vezi site www.oez.ro, cataloage:  Moulded case circuit breakers” 

 

 

 

 Doresc sa ma refer la curbele de declansare de la pagina E59

 

 

Va rog sa remarcati multitudinea de reglaje posibile. Cred ca pot fi setate peste 1200 de curbe de declansare.

Un alt aspect important il constituie coeficientul de sensibilitate extrem de performant I reglabil electomagnetic /I nominal = 1.25. Prin urmare vom putea avea urmatorii curenti minimi de scc declansati:

 

 

I nominal [A]

I scc minim (monofazat stabilizat) de declansare  instantanee prin protectia electromagnetica [A]

100

125

160

200

250

350

 

Consider ca intreruptorul de 160A este ideal pentru LEA jt. Diferenta intre intreruptoarele din gama 100-250A este facuta doar de declansatorul electronic cu care sunt echipate. Circuitele de forta sunt identice ceea ce ne confirma robustetea acestui intreruptor.

In unele cazuri constatate practic la conectarea unui intreruptor de 100 A reglat sa declanseze prin protectie electomagnetia la 125 A, pe un circuit fara defect, acesta declanseaza imediat. Daca se mareste reglajul (de exemplu la urmatoarea trapta superioara care este 250A) se poare conecta intreruptorul fara probleme. Se realizeaza reglajul de 125 A cu intreruptorul conectat si acesta ramane functional fara probleme. Exista in unele configuratii de receptoare cazuri in care sarcina maxima absorbita la conectarea/reconectarea unui circuit sa depaseasca suficient de mult sarcina maxima absorbita de circuit in regim de sarcina durata. Din aceasta cauza este necesara o mai buna desensibilizare a intreruptorului si a reglajului de declansare electromagnetica la sarcina maxima.

Un intreruptor bine ales este intodeauna superior protectiei realizate prin sigurante MPR. Acest lucru insa nu exclude existanta a numeroase situatii pe LEA scurte de asigurarea protectiilor cu sigurante MPR. De exemplu in cazul studiat daca ar fi sa utilizam o siguranta MPR de 160 A lungimea protejata s-ar reduce la cca 250 m le LEA cu sectiunea de 70 mmp si la cca 350 m pe LEA cu sectiunea de 95 mmp (in ipoteza cea mai favorabila de scurtcircuit metalic net).

Daca restrictionam sarcina maxima cu o siguranta MPR de 50 A atunci lungimile protejate ar creste pana la 1110 m pe circuitul de 70 mmp si pana la cca 1500 m pe circuitul de 95 mmp.

 

Scenariul pare acceptabil daca am avea ceritudinea unei sarcini maxime de 50 A si scurtcircuite metalica nete. In realitate aceste garantii nu exista. Problemele apar daca analizam cum se comporta o siguranta MPR in regim de suprasarcina si in regim de scurtcircite de mare rezistivitate.

Sa ne reamintim ca exista pentru fiecare treapta de sigurante definit un curent de nefuziune care in gama 26-100 A este de 1.3 In iar in gama 101-1000A este de 1.2 In. Prin urmare siguranta noastra de 50 A nu va intrerupe timp de 1 ora suprasarcini de 65 A ceea ce in amonte poate crea probleme semnificative.

In cazul scurtcircuitelor reale care nu sunt metalice nete pt o valoare de exemplu cu 20 % mai mica decat cea a I scc metalic net adica de 160 A siguranta noastra de 50 A se va arde abia in 60 secunde depasind de 20 de ori pragul de timp impus de legislatie pentru intreruperea unui curent de defect in LEA jt.

Avand in vedere ca legislatia nu ne permite sa ne asumam  riscul de electrocutare si tinad cont ca din pdv economic  avem interesul de a evita  strangulari ale capacitatii de distributie se impune sa tratam cu toata atentia solutia de protectie a circuitelor jt

Intreruptorul de 160 A este extrem de bun pentru LEA jt este bine desensibilizat la sarcina maxima. Este sensibil la un curent de scc minim de 200A ceea ce permite in aval circuite de 1000-1100 m la sectiunea de 70 mmp si 1400 m la sectiunea de 95 mmp

Este previzibil ca scurtcircuitele monofazate sa nu fie metalice nete. In acest caz ar trebui sa prevedem un coeficient de siguranta de cca 20% cu care sa diminuam valoarea Iscc minim calculata inainte de a verifica sensibilitatea unui intreruptor. Din aceasta perspectiva lungimea maxima care poate fi protejata de un intreruptor cu In de 160 A va fi de 900m la sectiunea de 70 mmp si de 1200 m la sectiunea de 95 mmp.

Desigur este evident ca in cazurile analizate mai sus am rezolvat problema protectie circuitelor. Cine ne asigura protectia transformatorului? Probabil ca aceata va trebui sa ramana exclusiv in sarcina sigurantei / intreruptorului montat pe circuitul general. Aceptam riscul de arderii sigurantei/declansarii intreruptorului neselectiv la suprasarcina pe circuitul general. Acest „risc’ exista practic in orice solutie de protectie si creste direct proportional cu cresterea numarului circuitelor de linie.

Abordarea dimensionarii protectiei circitelor LEA jt in modum descris mai sus pe langa avantajele deja mentionate asigura posibilitatea amplificarii neconditionate a transformatoarelor din PT. Pentru exemplificare sa revenim la cazul „chinuit” in care am asigurat protectia circiutului jt cu siguranta 50 A la lungimea maxim permisa de selectivitate. Practic amplificarea trafo care ar fi impusa de cresterea previzibila a sarcinii nu se mai poate face deoarece suntem conditionati de imposibilitatea asigurarii protectiei circuitului. Desigur exista ceva paleative: care prevad mutarea sigurantei de 50 de A in aval intro cutie de sectionare si utilizarea unei sigurante MPR dimensionata la o treapta de curent superioara in PT. Evident aseasta adaptare necesita fonduri suplimentare si este conditionata de o repartitie favorabila a sarcinii in lungul LEA ceea ce rareori se intampla.

 

ing Stoian Petre

 

 

 

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

01/06/2008

 

SGC 2002     nota: voi completa in cutand tabelele de evaluare cu schite. In fapt schitele sunt cele asupra doresc sa va concentrati atentia

 

CE Bxxx                                                   Multiplicare circuite              Anexa 1

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 2_2B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25-019 Fauresti 1

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Fauresti – Fauresti

Den. post trafo existent

Fauresti 1

Putere trafo

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.8

km

 

nr. abonati/PT

casnic

195

buc

ag ec

5

buc

total

200

buc

Nr circuite/PT

2

3

Denumire circuit i

1

2

1

2

3

Lungime max circuit I [km]

0.84

1.52

0.84

1.52

1.28

Nr abonati circuit I      [buc]

46

144

46

76

68

               

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.6

120

120

Majorarea sectiunii cumulat

0.4

100

100

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

80

80

Total costuri 1

300

300

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

80

STEPNo

1 buc

 

 

Total costuri 2

100

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

400

480

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

195

buc

 

 

ag. economici

5

buc

Total

200

buc

Cost mediu pe abonat

2

2.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:           90kVA         50%

CE Dxxx                                              n PTA alaturate                     Anexa 2

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr.89 _4D

 

Denumire lucrare: Imbunatatire tensiune ComunaOlanu, sat Peret, PTA Peret, PTA Casa Veche 1 si PTA Bloc Olanu, jud. Valcea

 

Informatii despre primul post existent PTA Peret

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Peret

Den. primul PTA existent

PTA Peret

Putere trafo

160

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.1

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

208

buc

132

buc

ag ec

10

buc

10

buc

total

218

buc

142

buc

Nr circuite/PT

3

2

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

Lungime max circuit [Km]

1.6

1.2

1.24

0.32

1.24

0.6

Nr abonati circuit [buc]

37

46

135

7

35

100

                   

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.6

 

200

Majorarea sectiunii cumulat

1

 

150

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

 

150

Total costuri 1

 

500

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

 

 

 

 

Achizitie trafo nou

 

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

 

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

 

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

0

80

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

132

 

 

ag. economici

10

Total

142

Cost mediu pe abonat

0

4.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA              0 %

Informatii despre al doilea post existent PTA Casa Veche 1

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Casa Veche

Den.al doilea PTA existent

PTA Casa Veche 1

Putere trafo

100

KVA

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.45

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

105

buc

94

buc

ag ec

4

buc

3

buc

total

119

buc

97

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit [Km]

0.9

1.95

0.9

1.2

Nr abonati circuit [buc]

36

83

36

61

               

 

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.1

60

60

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

2

 

500

Total costuri 1

60

560

 

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

260

840

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

94

 

 

ag. economici

3

Total

97

Cost mediu pe abonat

2.7

8.6

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA                 0 %

 


Informatii despre al treilea post existent PTA Bloc Olanu

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – sat Olanu

Den. al treilea PTA existent

PTA Bloc Olanu

Putere trafo

100

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

1

Km

3.5

Km

nr. abonati/PT

casnic

45

buc

142

buc

ag ec

5

buc

6

buc

total

50

buc

148

buc

Nr circuite/PT

1

4

Denumire circuit i

1

1

2

3

4

Lungime max circuit [Km]

1

1

1.16

1.35

1.2

Nr abonati circuit [buc]

50

50

35

22

41

                 

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.6

360

360

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.44

90

90

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

 

75

Total costuri 1

450

530

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

200

200

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

80

80

Total costuri 2

480

480

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

930

1010

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

142

 

 

ag. economici

6

Total

148

Cost mediu pe abonat

6.3

6.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:        270 kVA             45%

 

Indicatori generali

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total cost

1190

2530

Total numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

368

 

 

ag. economici

19

Total

387

Cost mediu pe abonat

Total

3.1

6.6

Cresterea cumulata a capacitatii de distributie a retelelor stradale: 270 kVA  45  %

 


CE Bxxx                                                                Mutare PTA               Anexa 3

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 27_27B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25 –116 Balaciu

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Rosiile – Balaciu

Den. post trafo existent

PTA 25 –116 Balaciu

Putere trafo

63

kVA

Volum total de retea jt/PT

2.28

km

 

nr. abonati/PT

casnic

61

buc

ag economici

2

buc

total

63

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit I [km]

0.24

1.6

1.08

0.83

Nr abonati circuit I      [buc]

1

62

23

40

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.1

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

100

250

Total costuri 1

200

350

 

Mutare PT existent

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Dezafectare post vechi

1 buc

30

30

Dezafectare racord mt vechi

0.07 km

10

10

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt nou simplu circuit

0.7 km

630

630

PTA nou

1 buc

300

300

Total costuri 2

1070

1070

 

Indicatori:

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

1270

1420

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

61

buc

 

 

ag. economici

2

buc

Total

63

buc

Cost mediu pe abonat

20.2

22.5

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                     0kVA           0 %

Mutare PTA

 


CE Bxxx                                                   Divizare pe n PTA                 Anexa 4

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr11_11B

 

Denumire lucrare: Imbunatatire de tensiune la PTA 25 –187 Serbanesti

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo existent

Serbanesti

Putere trafo

160

kVA

63

KVA

Volum total de retea jt/PT

12.7

km

3.62

km

 

nr. abonati/PT

casnic

217

buc

93

buc

ag ec

9

buc

3

buc

total

226

buc

96

buc

Nr circuite/PT

3

4

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

4

Lungime max circuit I [km]

2.8

3.2

0.6

1.48

1.36

0.72

0.6

Nr abonati circuit I      [buc]

128

97

1

46

23

32

1

                       

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.64

130

130

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

 

 

 

Total costuri 1

210

210

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

63 kVA

100

100

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

100

STEPNo

1 buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

410

590

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

93

buc

 

 

ag. economici

3

buc

Total

96

buc

Cost mediu pe abonat

4.3

6.2

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  90kVA           30 %

Situatia dupa IT post nou 1 Serbanesti 2       Preia retele din PT existent Serbanesti 1

 

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti 2

Putere trafo

63 kVA

Volum total de retea jt/PT

3.52 km

 

nr. abonati/PT

casnic

63 buc

ag economici

2 buc

total

65 buc

Nr circuite/PT

3

Denumire circuit i

1

2

3

Lungime max circuit           [km]

1.2

0.56

1.16

Nr abonati circuit                [buc]

29

7

29

 

Evaluari:

 

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

1.8 km

450

450

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.08 km

 

20

Total costuri 1

450

470

 

 

PT nou

 

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.41 km

1300

1300

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1700

1700

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti 2

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

2150

2170

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de investitie

Casnic

63

 

 

ag. Economici

2

Total

65

Cost mediu pe abonat

Total

33.1

33.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:              270  kVA       150  %

 


Situatia dupa IT post nou: Serbanesti  3      Preia retele din PT existent Serbanesti 1  

                       

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti  3

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

2.48 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

31 buc

ag economic

3 buc

total

34 buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

0.72

0.88

Nr abonati circuit i

17

17

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09 km

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.3 km

60

60

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.42 km

80

80

Total costuri 1

160

160

 

PT nou

 

Volum

[]buc/km/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.2 km

1080

1080

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1510

1510

Total costuri 3 = 1 + 2

1640

1640

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti  3

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

1800

1800

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv.

casnic

31

 

 

ag. economici

3

Total

34

Cost mediu pe abonat

51.2

52.9

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                180 kVA             60  %

 

 


 Situatia dupa IT post nou: Serbanesti 4      Preia retele din PT existent  Serbanesti 1  

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou

Serbanesti 4

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

3.32 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

30  Buc

ag economici

1 Buc

total

31 Buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

1.52

0.48

Nr abonati circuit i

18

13

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.6

 

150

Total costuri 1

150

250

 

Lucrari pentru PT nou

Volum

[km/buc/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

0.6 km

540

540

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

940

940

 

Indicatori PT nou Serbanesti 4

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri 3 = 1 + 2

1090

1190

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

30

 

 

ag. economici

1

Total

31

Cost mediu pe abonat

35.2

38.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  180  kVA             66  %

 

Indicatori generali å PT nou I + PT ex

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri

5390

5750

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

217

 

 

ag. economici

9

Total

226

Cost mediu pe abonat

 

23.8

25.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                    720  kVA       260%

Divizare pe n PT

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

01/06/2008

SGC 2002     

In situatia actuala de regula lucrarile de INT trebuie asociate cu lucrari de modernizare LEA 0.4 kV pentru ca starea tehnica a retelelor stradale este destul de precara.

 

Pentru lucrarile de INT pe fonduri de investitii OD are la dispozitie urmatoarea gama de solutii:

 

1.      majorarea sectiunii circuitelor LEA

2.      multiplicarea numarului circuitelor

3.      redistribuirea unor retele stradale pe „n PT alaturate” dupa caz cu/fara realizarea unor posturi noi

4.      „mutarea PT” cat mai aproape de centrul de greutate al consumului

5.      realizarea de noi puncte de injectie in reteaua stradala: „divizarea pe n PT”

 

In mod evident putem avea si combinatii ale solutiilor mentionate mai sus. Acestor solutii trebuie sa le asociem si un set de obiective investitionale deoarece este cunoscut faptul ca intro retea stradala ciclul invetitional se reia de regula dupa 20-30 de ani fiind necesar sa rezolvam:

·        problema stringenta de reglementare a nivelului tensiunii

·        asigurarea conditiilor de electrosecuritate publica impuse de legislatie pentru functionarea RED (eliminarea cazurilor de functionare in regim de scurcircuit prelungit si/sau permanent, incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise)

·        asigurarea a unor conditii cat mai bune pentru expolatarea eficienta a RED

·        asigurarea capacitatii retelei de distributie necesara sustinerii dezvoltarii previzibile a consumului.

Aceste obiective sunt:

·        asigurarea sensibilitatii protectiei LEA din CD/TDRI a PT la curenti de surtcircuit monofazat la capetele retelei

·        incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise

·        asigurarea unui nivel de maxim 6% al caderii de tensiune la capetele retelei,

·        asigurarea selectivitatii protectiei LEA din CD/TDRI fata de protectiile bransamentelor

·        asigurarea unui CPT de maxim 8%

 

Se poate remarca faptul ca aceste obiective se sustin reciproc. Obiectivele propuse respecta gama de cerinte SMART (specifice, masurabile, relevante, adecvate temporal) ele rezulta dupa cum am afirmat mai sus din necesitati legate de:

·        respectarea cerintelor de electrosecuritate publica (sensibilitate la curenti de scurtcircuit: evitarea regimurilor de scurtcircuit permanent, incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise)

·        din conditii impuse de standardul de performanta ANRE: nivel tensiune (± 10%) si selectivitate (reducerea numarului de intreruperi neselective)

·        din conditii de eficienta economica ΔU max 6% si CPT max 8%

·        asigurarea unei rezerve rezonabile a capacitatii de distributie ΔU max 6% si CPT max 8%

 

Este suficient de nefiresc sa ne propunem sa dimensiomam o retea modernizata la limita:

·        ΔU max 10%,

·        sensibilitate la curentii de scurtcircuit ignorata sau fortata de estimari nerealista ale sarcinii maxime asociata fiecarui circuit

·        CPT neevaluat sau calculat partinitor

·        selectivitate neabordata in calculele de dimensionare/verificare

 

Daca am adopta o astfel de conduita investitionala consider ca ne-am face abonament pe termen lung la ineficienta si ineficacitate pigmentate cu multe neplaceri produse clientilor punand  personalul de exploatare in situatia de a genera „solutii” care de regula aduc atingere prevederilor legale la scurt timp dupa finalizarea lucrailor de „modernizare”.

De la caz la caz unele din criterii determina solutia tehnica si/sau permit consolidarea solutiei. Criteriul de sesibilitate la curentii de scurtircuit monofazat la capetele retelei este un criteriu destul de puternic. El limiteaza lungimea LEA coroborat cu tipul protectiei aleasa pentru circuit in CD/TDRI.

 

Acest criteriu din necestiatea ca protectia sa fie desensibilizata la curentul de sarcina maxima se interfereaza cu prognoza asupra sarcinii maxime. Incarcarea circuitelor influenteaza si dimensionarea LEA din pdv al celorlate 3 obiective prin urmare prognoza incarcarii maxime a LEA este un factor cheie care influenteaza solutiile tehnice  de modernizare LEA jt si performantele ulterioare ale RED.

 

Proiectantii au la dispoziitie PE 132/2003 pentru aprecierea sarcinii maxime. Practica demonstreaza ca de regula PE 132/2003 este singura referinta a proiectantilor ignorandu-se cu „sustinerea” personalului OD foarte multe informatii despre reteaua stradala:

·        dinamica consumului rezultata din masuratorile de sarcina si tensiune (atunci cand acestea se fac chiar si prin empirica metoda a masuratorilor „instantanee”)

·        puterile aprobate prin ATR (atatea cate sunt ele intro retea stradala)

·        dimensionarile protectiilor bransamentelor care cel mai adesea permit absorbirea a minim 5 kW

·        cauzele reale ale deranjamentelor colective soldate cu arderi de sigurantelor MPR (cvasi generalizate in instalatiile vehi de distributie 0.4 kV) in CD/TDRI

·        valorile sigurantelor MPR stabilizate in CD/TDRI dupa repetate cicluri de „redimensionare” empirica in urma arderilor repetate in timp

·        semnele legate de dezvoltarea localitatii: numarul de case noi, renovarile de case, solicitarile de ATR noi si/sau pentru majorarea puterii maxime absorbite

·        investitiile administratiei locale in modernizarea/dezvoltarea retelelor edilitare

·        gradul de dotare al locuintelor cu receptoare  electrocasnice

·        situatia si perspectivele agentilor economici

·        sau chestiuni mai subtile legare de structura pe varste a populatiei sursele de venit, tipurile de activitati economice desfasurate in localitate. De exemplu exista localitati unde turismul rural este intrun reviriment evident, zone in care se polarizeaza casele de vacanta, zone cu ateliere mestejugaresti familiare etc. In mod evident atat consumul cat si coeficientul de simultaneitate si deci implicit Pmax sunt influantate factorii mentionati.

 

In PE 132/2003 se precizeaza in mod explicit ca se va apela la tabelele de determinarea incarcarii maxime  anexe la PE 132 doar in cazurile in care nu exista alte surse de informare. Referinta la PE 132/2003 este un mod facil de prognozarea unor incarcari dar in mod evident nu este si cel mai coret/relevant mod de prognoza!!

Importanta prognozei sarcinii maxime (in mod paradoxal, adesea uitam ca sarcina maxima este foarte diferita de sarcina medie) justifica pe deplin impunerea unor cerinte speciale in tema de proiectare pentru prognoza puterii maxime simultan absorbite. La acest efort al proiectantului trebuie sa participam si noi furnizand cat mai multe informatii despre reteaua stradala si clientii racordati la ea.

 

Cred ca este destul de evidenta necesitatea ca solicitarile de lucrari de modernizare LEA jt sa fie insotite de inregistrari ale sarcinii pe fiecare circuit si ale tensiunii la capetele retelei. Pentru aceste inregistrari exista aparatura de masura necesara in cadrul fiecarei structuri de exploatare RED si la nevoie se pot achizitiona aparate de masura suplimentare.

 

Efortul de analiza in final, pentru multe cazuri, este facut pentru a argumenta cat de lung poate fi un circuit LEA jt. Este necesar sa reamintim faptul ca inclusiv circuitul de iluminat public trebuie sa respecte cerinta de sensibilitate a protectiei la curentul de scurtcircuit monofazat la extremitatile retelei  

 

Va propun sa avem in vedere cateva repere fizice:

·        in axul retelelor stradale va trebui sa nu acceptam sectiuni mai mici de 70 mmp

·        daca lungimea LEA jt tinde sa depaseasca 800m deja trebuie sa facem analize temeinice si sa avem deja gandita solutia de reducere in viitor a lungimii circuitului

·        sub nici un motiv n-ar trebui sa acceptam circuite jt mai lungi de 1500 m

·        pentru iluminatul public practic sectiunea minima trebuie sa fie 25 mmp

·        protectia circuitelor LEA in CD trebuie aleasa, cu respectarea cerintelor de sensibilitate si selectivitate, dupa principiul restrictionarii cat mai putin posibil a incarcarii circuitului. Bazandu-ma pe informariile din practica curenta consider ca o protectie cu un curent nominal de 160 A este ideala pentru OD si pentru clientii sai (!!! daca vorbim de MPR de 106 A avem nevoie de un curent scurtcircuit de minim 800 A !!! pentru ardere in mai putin de 3 secunde, iar daca vorbim de un intreruptor performant OEZ cu caracteristica de declansare tip M declansarea este posibila la un curent de scurtcircuit de 200A)

 

Pentru solutiile enuntate mai sus va propun un set se tabele necesare (anexele 1-4) culegerii datelor primare, fundamentarii si evaluarii solutiei si evidentierii unor indicatori investitionali preliminari. Indicatorii vor fi completati in fazele urmatoare de analiza detaliata a eficientei tehnico economice.

 

Pentru exemplificare va propun in anexele 1-4 analiza cate unui caz concret pentru fiecare tip de solutie de INT cu mentiunea ca evaluarile sunt la nivelul anului 2002. Rubrica de „cost critic” semnifica costuri obligatorii de realizat iar cea de „cost necesar” reprezinta costuri de dorit sa se poata face. In ceea ce priveste schemele monofilare este de remarcat ca acestea sunt simplificate retinandu-se elementele strict necesare pentru intelegerea solutiei propuse. De fiecare adata cand se fac analize mai detaliate in mod evident ca volumul si gradul de detaliere al informatiilor va trebui sa creasca semnificativ.

 

Anexez de asemenea curbe de evolutie a curentului de scurtcircuit (anexa 5) in lungul unui circuit de 0.4 kV si cateva exemple de curbe de ardere ale sigurantelor MPR (anexa 6) respectiv de declansare ale unor intreruptoare (anexa 7) astfel incat sa facilitez determinarea lungimii maxime a circuitului jt in diverse ipoteze de echipare cu protectii, cu asigurarea sensibilitatii protectiei la curentul de scurtcircuit monofazat la extremitatea circuitului. Sunt convins ca rezultatele acestui exercitiu vor fi semnificative pentru fiecare dintre noi.

 

In faza de studiu de fezabilitate este necesar sa se analizeze comparativ cateva solutii prin prisma gradului de satisfacere a obiectivelor investitionale. Este necesar sa tinem cont ca in acesta faza investitionala pot exista diferente valorice mici intre solutii dar modificarea unei solutii odata realizata necestia fonduri adeseori mult mai mari.

 

Sa ne gandim ca tocmai am modernizat vechea retea pe stalpi de lemn si am realizat un circuit LEA pe stalpi de beton de aceeasi lungime (mare) pe principiul ca daca a mers 40 de ani asa si am mai si majorat sectiunea va fi foarte bine sau cel putin mult mai bine. In curand apar problemele care ne conving ca ar fi fost bine daca am fi realizat o nou post de transformare realizand (de ex.) 1 km LEA mt comuna cu jt. Care vor fi costurile concesiilor nejustificate facute de noi (!?):

·        valoarea neamortizata a LEA jt noi care se va dezafecta

·        costuri de demontare care se ridica la minim 30% din costul unei LEA noi

·        costul pierderilor suportate de OD pe o solutie gresita

·        costuri si discomfort induse clientilor de reluarea constructiei LEA

·        costuri generate de posibile consecinte nefaste ale unei solutii proaste: CPT sporit, pierderi asociate regimurilor de scurtcircuit permanent, implicarea unitatii in cazuri de incendii si/sau accidente umane

 

Ajunsi in acest punct al dezbaterii cred ca ar trebui sa ne gandim care pot fi problemele care ar putea sa dovedeasca sau sa constituie prilejul dovedirii promovarii unei solutii tehnice proaste! Eu cred ca persoanele interesate sa citeasca o astfel de lucrare au capacitatea profesionala care sa le permita sa-si imagineze care ar putea fi problemele de care trebuie sa ne ferim. Societarea noastra s-a indepartat mult de idilica perioada a electrificarilor masive. Lumea nu se mai entuziasmeaza la aprinderea unui bec cunostintele despre electricitate sunt accesibile unui nunar foarte mare de clienti, exista consultanti de specialitate independenti de OD, exista reglementari evoluate in raport cu perioada electrificarilor si nu in ultimul rand exista organe ale statului care cu usurinta pot identifica neconformitatile unei solutii tehnice chinuite. Probabil ca nu este necesar sa comentam mai mult acest aspect.

 

Imi exprim convingerea ca eforturi de sinteza a optiunilor pe care le avem in modernizarea retelelor de distributie similare celui prezent sunt  de natura sa contribuie la imbunatatirea solutiilor tehnice pe care le vom adopta. Mai mult decat atat anumite aspecte legate de problematica pusa in discutie vor trebui ridicate la rang de strategie, bineinteles in baza unor fundamentari de detatiu:

·        renuntarea la sectiunea redusa pentru conductorul de nul pentru circuitele jt

·        limitarea lungimii maxime a circuitelor jt

·        standardizarea solutiilor de protectie LEA jt pe trepte de lungime maxima a circuitelor jt

·        incurajarea reducerii numarului de sectionari in axul LEA noi

·        adoptarea unor cerinte de calitate a clemelor de legatura electrica bazate (cel putin) pe studii de fiabilitate in exploatare

 

Eforturile de mentenata si investitionale legate de nentinerea / restabilirea nivelului tensiunii in plaja reglementata  ( si/sau, de ce nu, in zona mai restrictiva dictata de eficienta economica a exploatarii LEA jt) trebuie sustinut de coerenta si consecventa a activitatilor de „Extindere Retea” si „Exploatare Retea”.  Din acesta perspectiva sustin urmatoarele idei:

1.            apropierea pe cat posibil a punctelor de delimitare a agentilor aconomici de postul de transformare (evident discutam de puteri semnificative care depasesc pragul de 10 kW Pmax simultan absorbit si/sau de grupari de agenti economici)

2.            separatea, ori de cate ori este posibil, a consumului casnic de consumul industrial mai ales cand vorbim de mori, gatere, ateliere mecanice etc

3.            acoperirea cu ATR cel putin a retelelor modernizate

4.            demararea unor actiuni coerente de emitere ATR din initiativa OD pentru consumatorii existenti incepand cu zonele de retea cunoscute ca avand probleme legate de nivelul tensiunii (si nu numai).

5.            sustinerea actiunii de emitere de ATR de actiuni de sigilare a firidelor de bransament si de informare a clientilor asupra limitelor tehnice pe care le au instalatii le de alimentare cu energie electrica si asupra importantei asigurarii selectivitatii dintre protecia transamentelor si protectia instalatiilor interioare.

6.            aprobarea cu discernamant a solutiilor cu delimitare la medie tensiune astfel incat sa se evite pierderea oportunitatilor de intarirea retelelor jt. In aceasta categorie as include si necesitatea evitarii ocuparii treseelor necesare instalatiilor de distributie publica cu retele apartinad tertilor

 

 

 

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

01/06/2008

 Radu 

            Nivelul tensiunii asigurat clientilor racordati la retelele de distributie (RED) constituie unul din indicatorii importanti care definesc calitatea energiei electrice. Probleme mai frecvente apar in RED 0.4 kV ceea ce face ca in planurile de investitii sa se regaseasca un numar mare de lucrari de „imbunatatire nivel tensiune (INT)” sau de „ modernizare LEA jt si bransamente si imbunatatire nivel tensiune” sau in unele situatii lucrari de „marire capacitate de distributie si imbunatatirea gradului de continuitate”. Avand in vedere importanta nivelului tensiunii in RED 0.4 kV pentru clienti si pentru OD precum si sumele mari alocate normalizarii nivelului tensiunii in retelele stradale de distributie consideram important sa trecem in revista principalele reglementari si principalele solutii care stau la indemana OD pentru readucerea nivelului tensiunii in banda reglementata.

 

            Principalele reglementari care se ocupa de nivelul tensiunii asigurate clientilor racordati la retelele publice de distributie sunt:

  1. SR EN 50160 – Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie;
  2. Codul tehnic al reţelei electrice de distribuţie
  3. Standard de performanţă pentru serviciul de distribuţie  a energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007

 

Referitor la nivelul tensiunii in punctul de delimitare reglementarile invocate mai sus prevad ca, în condiţii normale de exploatare, valoarea medie efectivă pentru 10 minute a  tensiunii furnizate – în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni – nu trebuie să aibă o abatere mai mare de  ± 10% din tensiunea contractuală la MT şi IT, respectiv de ± 10% din tensiunea nominală la JT.

 

            Pentru reglementarea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV OD are la dispozitie urmatoarea gama de solutii care se pot sustine pe fonduri de mentenanta:

 

  1. echilibrarea sarcinii pe fazele retelei
  2. indepartarea  vegetatiei din culoarul de siguranta LEA
  3. eliminarea eventualelor scurtcircuite permanente in LEA jt lungi
  4. mentinerea in buna stare a contactelor electrice din axul LEA, din axul derivatiilor, din punctele de racoradare a bransamentelor si respectiv a contactelor electrice aferente bransamentelor pana in punctele de delimitare cu instalatiile interioare ale clientilor racordati la RED
  5. mentinerea disciplinei contractuale in privinta respectarii puterii maxime aprobate prin avizele tehnice de racordare (ATR)
  6. alegerea corespunzatoare a ploturilor transformatoarelor 20/0.4 kV care permit un reglaj al tensiuni pe barele 0.4 kV in gama ± 5%
  7. efectuarea unor reglaje ale tensiunii pe barele 20 kV ale statiilor de transformare
  8. mentinerea in buna stare a izolatiei LEA 0.4 kV in special a LEA cu conductoare neizolate unde frecvent intalnim izolatoare ceramice de sustinere crapate sau chiar cazute.
  9. mentinerea in buna stare a izolatiei coloanelor generale si ale circuitelor la PTA
  10. mentinerea in buna stare a transformatoarelor urmarind asigurarea unor incarcari care de regula sa nu depaseasca pragul de functionare optima de 0.7-0.8%

 

Desigur ca despre fiecare din aceste masuri in ceea ce priveste modalitatile de transpunere in practica si despre eficienta lor se pot spune lucruri destul de interesante. In aceast material m-as limita la a atrage atentia supra dezechilibrului generat in LEA jt de iluminatul public. De regula in cazul PTA avem circuite de iluminat alimentate monofazat. Acolo unde iluminatul functioneaza acesta induce un dezechilibru de cca 10-20 % pe durate mari de timp acest dezechilibru nu prea se poate compensa eficient prin redistribuirea consumatorilor pe fazele retelei. Mai ales in cazurile retelelor cu caderi mari de tensiune, la varful de seara se recomanda repartizarea circuitelor de iluminat public cat mai uniform pe fazele postului de transformate. Acest lucru este ceva mai dificil de realizat in exploatare dar uneori poate constitui o maura foarte eficienta. Aceste dificultati de reconfigurare a alimentarii „trifazate” a iluminatului public precum si efectele benefice ale acestei masuri asupra CPT si asupra mentinerii unui nivel cat mai bun al tensiunii in RED 0.4 kV justifica  preocuparea ca in cazul lucrarilor de modernizari sa alimentam „trifazat” iluminatul public.

 

Atunci cand gama de masuri luate pe fonduri de mentenanta nu permite readucerea tensiunii in RED jt in plaja reglementata se impun masuri corective sustinute de fonduri de investitii. Desigur ca ar fi de dorit ca sa actionam preventiv anticipand momentul in care sa promovam lucrari de marirea capacitatii de distributie  in baza masuratorilor de sarcina si tensiune precum si a dinamicii dezvoltarii zonelor de consum. Probabil ca in viitorul apropiat aceasta actiune preventiva va face diferenta intre operatorii de distributie (OD).

 Student Stoian Radu