Archive for februarie 2009

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

28/02/2009

SGC 2002  Va propun o tema pentru dezbatere: argumentati optiunea pentru separator sau intreruptor telecomandat care asigura buclarea a doua LEA 20 kV alimentare din statii diferite. Sa presupunem ca cele doua linii sunt ramificate avand fiecare cca 60 posturi de transformare si lungimi in ax de cca 30 km. La schema normala aparatul de comutatie supus atentiei dv va functiona deschis/deconectat.

Functie de argumentele rezultate din comentariile Dv o sa sintetizez un formular de sondaj de opinie pt a vedea cum se impart opiniile Dv pentru sustinerea respectivelor argumente.

Pentru ca totusi nu ma pot abtine trebuie sa ii amintesc unui stimat coleg  (! caruia ii dedic acest articol si pe care il voi invita sa vada rezultatele) ca atata timp cat nu avem incidente aparatele de comutatie sunt, la schema normala,  fie „inchise fie  deschise” in ambele stari isi aduc aportul la distributia ee neputandu-ne dispensa de nici o categorie deoarece ele au in caz de incident si/sau lucrari functii noi care justifica odata in plus existenta lor!

Recunosc ca sunt curios de evolutia comentariilor. Evident ca in noianul de informatii si initiative existente pe net acest demers poate sa nu aiba niciun ecou. Vom vedea!

Centre de examen sesiunea Primavara 2009

26/02/2009

SGC 2002   Actualizat 04.03.09

In 26.02.2009 s-a publicat pe site www.anre.ro programarea datelor de examen pe centre. Informatia se va completa, in timp util, cu locatia aleasa pentru examen si orele de incepere. Este necesar sa consultati sectiunea dedicata autorizarii electricienilor de pe site www.anre.ro pentru a afla aceste informatii.

Pe blog este deschisa o pagina dedicata impartasirii opiniilor despre examen. Sunt convins ca cei care inca nu au dat examen sunt foarte interesati sa citeasca opiniile celor care vor fi trecut prin emotiile examenului … !

Va doresc succes natural!

 

Centre de desfasurare a examenelor de autorizare electricieni in Sesiunea Primavara 2009

Centrul de examinare
 

Perioada in care se vor desfasura examene

Locul examinarii1)
 

Data examenului1)
Ora examenului1)
 

 CLUJ – NAPOCA
 

9 -14 martie 2009

  FDEE ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA NORD SA
Str. Ilie Macelaru nr. 28 A, Cluj Napoca, Sala Mare

 

 CRAIOVA
 

9 – 12 martie 2009

  FACULTATEA DE AUTOMATICA, CALCULATOARE SI ELECTRONICA
Bd. Decebal 107, Craiova
Sala C11 (in incinta Facultatii de Electrotehnica)

 

 BRASOV
 

 16 – 18 martie 2009

 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
Marele Amfiteatru

 

 CONSTANTA
 

 17 – 19 martie 2009

 

 

 IASI
 

 23 – 27 martie 2009

 

 

 PITESTI
 

 24 – 26 martie 2009

 

 

 TIMISOARA
 

 30 martie – 3 aprilie 2009

 

 

 PLOIESTI 

 30 martie – 3 aprilie 2009

 

 

 BUCURESTI

6 aprilie 2009 – 12 aprilie 2009

 

 

NOTA: 1) Detaliile (locul examinarii, data / ora exacte de desfasurare, etc) se vor publica in timp util (cu cel putin 3 zile calendaristice inainte de data desfasurarii examenului). Va rugam sa consultati site-ul nostru saptamanal.


Statistica candidaturilor la examenul de autorizare a electricienilor Primavara 2009

26/02/2009

   
SGC 2002   Va supun atentiei cateva statistici elaborate in baza fisierului cu detele candidatilor la examenul de autorizare electricieni din Primavara 2009.  Fisierul mentionat mai sus este inca disponibil pe site ANRE. Are insa dimensiuni foarte mari si nu l-am putut prelucra pentru a-l include in acest articol.
Va doresc succes natural la examen!
statistica-2009_noua

Gradul

Nr candidati

Procent

I A 

9

0.21%

I A + I B 

12

0.29%

I A + II B 

23

0.55%

I A + III B 

4

0.10%

I B 

588

14.03%

II A 

103

2.46%

II A + II B 

574

13.70%

II A + III B 

80

1.91%

II A + IV B 

6

0.14%

II B 

1650

39.37%

II B + III A 

1

0.02%

III A 

123

2.93%

III A + II B 

9

0.21%

III A + III B 

393

9.38%

III A + IV B 

66

1.57%

III B 

292

6.97%

IV A 

55

1.31%

IV A + II B 

2

0.05%

IV A + III B 

5

0.12%

IV A + IV B 

137

3.27%

IV B 

59

1.41%

Total

4191

100.00%

 

 

Completare

336

8.0%

Admis

3748

89.4%

Respins

92

2.2%

Retras

15

0.4%

Total

4191

100.0%

 

Judet

Nr. Candidati

Procent

Arges

195

5%

Brasov

423

10%

Bucuresti

781

19%

Cluj

713

17%

Constanta

166

4%

Dolj

377

9%

Iasi

522

12%

Prahova

583

14%

Timis

431

10%

Total

4191

100%

 

 

 

 

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I B 

27

Arges

II A 

4

Arges

II A + II B 

21

Arges

II A + III B 

3

Arges

II B 

91

Arges

III A 

8

Arges

III A + II B 

1

Arges

III A + III B 

12

Arges

III A + IV B 

4

Arges

III B 

11

Arges

IV A 

2

Arges

IV A + IV B 

10

Arges

IV B 

1

Arges

Total

195

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + I B 

1

Brasov

I A + II B 

1

Brasov

I A + III B 

1

Brasov

I B 

44

Brasov

II A 

7

Brasov

II A + II B 

32

Brasov

II A + III B 

7

Brasov

II B 

221

Brasov

II B + III A 

1

Brasov

III A 

20

Brasov

III A + II B 

1

Brasov

III A + III B 

15

Brasov

III A + IV B 

4

Brasov

III B 

43

Brasov

IV A 

7

Brasov

IV A + IV B 

5

Brasov

IV B 

13

Brasov

Total

423

 

 

 


 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + I B 

2

Bucuresti

I A + II B 

6

Bucuresti

I B 

122

Bucuresti

II A 

22

Bucuresti

II A + II B 

118

Bucuresti

II A + III B 

24

Bucuresti

II B 

263

Bucuresti

III A 

22

Bucuresti

III A + II B 

2

Bucuresti

III A + III B 

66

Bucuresti

III A + IV B 

15

Bucuresti

III B 

36

Bucuresti

IV A 

25

Bucuresti

IV A + II B 

1

Bucuresti

IV A + IV B 

38

Bucuresti

IV B 

19

Bucuresti

Total

781

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

3

Cluj

I A + I B 

4

Cluj

I A + II B 

6

Cluj

I B 

76

Cluj

II A 

21

Cluj

II A + II B 

136

Cluj

II A + III B 

5

Cluj

II A + IV B 

1

Cluj

II B 

305

Cluj

III A 

25

Cluj

III A + III B 

61

Cluj

III A + IV B 

5

Cluj

III B 

31

Cluj

IV A 

8

Cluj

IV A + III B 

2

Cluj

IV A + IV B 

21

Cluj

IV B 

3

Cluj

Total

713

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

2

Constanta

I A + II B 

2

Constanta

I A + III B 

2

Constanta

I B 

20

Constanta

II A 

1

Constanta

II A + II B 

23

Constanta

II A + III B 

3

Constanta

II B 

72

Constanta

III A + III B 

19

Constanta

III A + IV B 

2

Constanta

III B 

13

Constanta

IV A 

2

Constanta

IV A + III B 

1

Constanta

IV A + IV B 

3

Constanta

IV B 

1

Constanta

Total

166

 

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + II B 

1

Dolj

I B 

50

Dolj

II A 

2

Dolj

II A + II B 

42

Dolj

II A + III B 

3

Dolj

II A + IV B 

1

Dolj

II B 

184

Dolj

III A 

22

Dolj

III A + III B 

15

Dolj

III A + IV B 

1

Dolj

III B 

47

Dolj

IV A 

3

Dolj

IV A + III B 

1

Dolj

IV A + IV B 

1

Dolj

IV B 

4

Dolj

Total

377

 

 

 


 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

3

Iasi

I A + I B 

4

Iasi

I A + II B 

4

Iasi

I A + III B 

1

Iasi

I B 

83

Iasi

II A 

24

Iasi

II A + II B 

82

Iasi

II A + III B 

9

Iasi

II B 

172

Iasi

III A 

11

Iasi

III A + II B 

3

Iasi

III A + III B 

69

Iasi

III A + IV B 

9

Iasi

III B 

32

Iasi

IV A 

2

Iasi

IV A + III B 

1

Iasi

IV A + IV B 

8

Iasi

IV B 

5

Iasi

Total

522

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A 

1

Prahova

I A + I B 

1

Prahova

I B 

92

Prahova

II A 

10

Prahova

II A + II B 

49

Prahova

II A + III B 

17

Prahova

II A + IV B 

2

Prahova

II B 

181

Prahova

III A 

7

Prahova

III A + II B 

1

Prahova

III A + III B 

100

Prahova

III A + IV B 

20

Prahova

III B 

50

Prahova

IV A 

2

Prahova

IV A + IV B 

41

Prahova

IV B 

9

Prahova

Total

583

 

 

Gradul

Nr candidati

Zona

I A + II B 

3

Timis

I B 

74

Timis

II A 

12

Timis

II A + II B 

71

Timis

II A + III B 

9

Timis

II A + IV B 

2

Timis

II B 

161

Timis

III A 

8

Timis

III A + II B 

1

Timis

III A + III B 

36

Timis

III A + IV B 

6

Timis

III B 

29

Timis

IV A 

4

Timis

IV A + II B 

1

Timis

IV A + IV B 

10

Timis

IV B 

4

Timis

Total

431

 

 

Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor , Ioan Danila

26/02/2009

Din punct de vedere juridic Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor. Daca Stalin a preluat-o cu un Proces_Verbal nelegiferat nici in zilele noastre, acest aspect tine de lasitatea politicienilor romani de atunci si a celor din zilele noastre.
Astazi 26 februarie 2009 Academia Daco-Romana va dezbate acest aspect si va infiera politica nefasta promovata de guvernele Romaniei.
Statutul Juridic al Dunarii din cele mai vechi timpuri e clar si necontestabil. Sigur ca Uceaina e multumita in conditiile cand Haha ii atribuie un teritoriu nemeritat, teritoriu in care vrea sa-si instaleze baze militare.
Statutul Juridic

 

Din punct de vedere juridic, al apartenentei teritoriale, Insula Serpilor a urmat indeaproape soarta gurilor Dunarii, a Dobrogei si Deltei Dunarii.

Initial, a apartinut geto-dacilor, pana cand a inceput colonizarea greaca.

Intre sec. VII – VI i.Hr. Miletul devine stapan al tarmurilor Marii Negre (intemeind coloniile Histria si Tomis).

Din sec. VI i.Hr., suprematia revine dorienilor care vor intemeia cetatea Callatis. In toata aceasta perioada, Insula Serpilor s-a aflat sub controlul Histriei.

In timpul lui Burebista, insula a fost in stapanirea dacilor.

Sec. I – III d.Hr.: Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor vor fi sub dominatia Imperiului Roman.

Dupa caderea Imperiului Roman (395), Dobrogea va deveni una dintre cele 12 dioceze ale Imperiului Roman de Rasarit, Scitia Pontica, cu capitala la Tomis.

Intre sec. IV – VII, Dobrogea a devenit provincie de sine statatoare, Scythia Minor (Scitia Mica), avand implicit in autoritate Insula Serpilor.

Intre sec. VIII – X, Dobrogea cu pertinentele sale teritoriale a intrat in componenta Scitiei Bizantine; stapanirea bizantina dureaza pana la caderea Constantinopolului, la 12 aprilie 1204.

Din sec. XIII, incepe infiltrarea populatiei musulmane in Dobrogea.

Locul bizantinilor a fost luat de Venetia, pentru scurta perioada, apoi de Genova, puterea maritima care va domina Marea Neagra pana la 1475, marcand o epoca de prosperitate economica.

1388 – Mircea cel Batran intra in stapanirea Dobrogei, pe care o unifica cu Tara Romaneasca, asigurandu-si controlul gurilor Dunarii si tarmului Marii Negre.

Roman Musat, Alexandru cel Bun, vor ajunge si ei pana la tarmul marii.

Cucerirea Cetatii Chilia de catre Baiazid al II-lea, 1484, va transforma Marea Neagra in “lac otoman”; in sec. al XV-lea, Dobrogea va cadea sub stapanire otomana. Timp de aproape 4 secole, aceste teritorii, inclusiv Insula Serpilor vor fi sub dominatie otomana.

Urmand politica lui Petru cel Mare, “eu nu caut uscat, ci apa!”, tarii Rusiei au si-au stabilit drept tinta Marea Neagra; tarile Romane au suferit 12 inavazii rusesti: 1711, 1736-1739, 1768, 1787, 1806-1812, 1828-1834, 1848, 1853, 1878, 1916-1920, 1920-1940, 1944.

In urma razboiului ruso-turc (1806-1812), Insula e ocupata abuziv de rusi (pana in 1854), neaparand mentionata in Tratatul de pace de la Bucuresti, din 1812.

Razboiului ruso-turc din 1828 -1829, incheiat cu Pacea de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), pune capat statutului de “lac turcesc” al marii Negre, iar cetatile Turnu, Giurgiu si Braila au redevenit, din raiale, orase ale Tarii Romanesti. Rusia tarista va institui un protectorat asupra Principatelor. Nici in Tratatul de la Adrianopol nu apare mentionata Insula Serpilor, dar Rusia o stapaneste de facto.

Imperiul Otoman cedeaza Rusiei (desi nu-i apartineau), cele 3 brate ale Dunarii: Chilia (1812), Sulina (1826), Sfantu-Gheorghe (1829), care va deveni astfel stapana Marii Negre, a Deltei Dunarii si a gurilor Dunarii.

Razboiul Crimeii, declansat la 4/16 octombrie 1853, va aduce si invadarea si ocuparea Principatelor (octombrie 1853 – septembrie 1854) de catre armatele rusesti. Congresul de Pace de la Paris, 1856, va consfinti inlaturarea protectoratului rus asupra Principatelor Romane, care vor ramane sub suzeranitate otomana, dublata de o garantie comuna a marilor puteri europene. Congresul de Pace de la Paris nu face referire la Insula Serpilor, care fusese ocupata militar de Austria, in 1854.

La 31 decembrie 1856 are loc o noua consfatuire a puterilor europene care aproba un protocol conform caruia Insula Serpilor si Delta Dunarii revin Turciei, care le va stapani pana la 1878.

29 aprilie/11 mai 1877, Romania declara stare de razboi cu Turcia.

9/21 mai 1877 – Romania isi proclama independenta de stat.

In urma razboiului romano-ruso-turc din 1877-1878, Tratatul de la Berlin din 1/13 iulie 1878 atribuie Insula Serpilor, Delta Dunarii si Dobrogea Romaniei. In schimb, judetele Cahul, Bolgrad si Ismail, din sudul Basarabiei, vor fi anexate Rusiei tariste.

La 14-26 noiembrie 1878 Dobrogea revine oficial la Romania, administratia oficiala fiind preluat la 23 noiembrie -5 decembrie.

La 12 aprilie 1879 se desfasoara formalitatile oficiale de reunire a Insulei Serpilor cu Romania.

Pana in 1947, Insulei Serpilor va apartine Romaniei.

In august 1944 (la o data situata intre 26 si 30 august), Insula Serpilor este ocupata de fortele navale sovietice, desi Romania ii devenise aliat.

la 4 februarie 1948, delegatiile romane si sovietica semneaza:

1. “Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Populara Romana”

2. “Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”. Acest protocol, pregatit de ministrii de externe al Romaniei, Ana Pauker, si al URSS, V.M. Molotov, preciza, printre altele, ca “Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra in cadrul Uniunii R.S.S”.

Acest Protocol a fost semnat oficial de catre V.M. Molotov (ministrul de externe al URSS) si Petru Groza (prim-ministru al Romaniei). Semnarea acestui document fusese hotarata inca de la Bucuresti, de catre Biroul Politic al CC al PCR format din Hannah Rabinsihn (Ana Pauker), Gheorghe Gheorghiu-Dej, Luka Laszlo (Luca Vasile ) si Burach Tescovici (Teohari Georgescu).

La 23 mai 1948 este semnat, pe teritoriul Insulei Serpilor, procesul verbal de predare-primire a a insulei, de catre Nikolai Pavlovici Sutov, primsecretar de ambasada, reprezentand MAE al URSS, si Eduard Mezinger (Mezincescu), reprezentantul MAE al Republicii Populare Romane.

1948 – 1991, Insula Serpilor a fost baza militara sovietica, si cel mai puternic centru de ascultare al fostei URSS din intreaga Europa de Est.

Dim 1991, Insula Serpilor a devenit baza militara ucrainiana

Ioan Danila

Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009

26/02/2009

SGC 2002      Aveti mai jos respunsurile la subiectele din normele tehnice din tematica 2009. Sunt in varianta completa pentru gradele IVA+IVB. Fiind structurate pe normative cu ajutorul tematicii puteti usor delimita intrebarile pentru fiecare grad si/sau combinatie de grade.

Am pastrat si intrebarile din NTE 002 si din PE 116 care nu mai sunt in tematica din 2009 .

Daca constatati eventuale erori va rog sa mi le semnalati pentru a face corectiile necesare.

Prezentul articol actualizeaza corespunzator articolele: Raspunsuri (2) , Raspunsuri (5) si Raspunsuri (6) la intrebarile din Norme tehnice din tematica 2007

nr II

nr III_IVA

nr
III_IV B

Norma

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

 

1

1

NTE  001/03

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω art 12.5.3

10 Ω

15 Ω

 

2

2

NTE  001/03

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω

10 Ω art 12.5.3

15 Ω

 

3

3

NTE  001/03

Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:

înalt

Semiînalt art 13.6

Jos Ani Dobos:art 13.6

 

4

4

NTE  001/03

Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:

instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică

instalaţiilor electrice din medii explozive

instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1

 

5

5

NTE  001/03

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie

 

6

6

NTE  001/03

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b

 

7

7

NTE  001/03

În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:

12,5 kV/m art 5.1.3.5 b

30 kV/m

20 kV/m

 

8

8

NTE  001/03

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:

metoda convenţională art 5.2.1.a

 metoda statistică

oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)

 

9

9

NTE  001/03

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:

doar metoda convenţională

doar metoda statistică

oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b

 

10

10

NTE  001/03

La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:

30° art 6.1.3

45°

60°

 

11

11

NTE  001/03

În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:

10 Ω

5 Ω art 6.2.6 b

4 Ω

 

12

12

NTE  001/03

Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:

descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7

descărcătoare cu coarne

paratrăsnete

 

 

13

NTE 002/03

Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:

cu tensiune până la 400 kVart 1

cu tensiune până la 220 kV

cu tensiune până la 750 kV

 

 

14

NTE 002/03

Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:

numai în caz de avarie

la punerea în uncţiune (PIF) rt 6 a

în timpul exploatăriiart 6b

 

 

15

NTE 002/03

Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:

egală sau mai mare decât 2 MΩ

mai mare decât    2 MΩ ab V

egală cu 2 MΩ

 

 

16

NTE 002/03

Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie

a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent

a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3

între circuitele independente şi pământ cap V pct 3

 

 

17

NTE 002/03

Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:

verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1

verificări funcţionale

verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1

 

 

18

NTE 002/03

În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare

nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe

trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare

 

 

19

NTE 002/03

În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:

să fie mai mare decât curentul de sarcină

să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe

să fie mai mică decât curentul de sarcină

 

 

20

NTE 002/03

În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe

trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare

nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare

1

24

21

NTE 006

Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.

neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6

Neglijabilă axa 10

se calculează pe bază de formulă

2

25

22

NTE 006

Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:

10%

5% art 14

15%

3

26

23

NTE 006

Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:

Scade art 15 b

creşte

rămâne constant

4

27

24

NTE 006

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3

curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3

curentul de scurtcircuit de şoc

5

28

25

NTE 006

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:

mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12

mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3

6

29

26

NTE 006

În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:

aproape de generator Ani Dobos:art 16b

departe de generator Ani Dobos:atr 16b

indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b

7

30

27

NTE 006

În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:

se neglijează

nu există art 16c

se calculează pe bază de formulă

8

31

28

NTE 006

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:

rezistenţele de contact art 9d

impedanţele de defect art 9d

impedanţele de scurtcircuit

9

32

29

NTE 006

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:

capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h

impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h

admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h

10

33

30

NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:

scurtcircuitul este departe de generator art 9a

scurtcircuitul este aproape de generator

scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a

11

34

31

NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:

valorile tensiunii de alimentare art 9c

impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c

impedanţele de scurtcircuit

12

35

32

NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:

impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e

impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă

14

37

34

PE 102/86

Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7

este permisă întotdeauna;

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

15

38

35

PE 102/86

În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1

nu se admite

se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1

17

40

37

PE 102/86

În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2

se montează indicatoare de securitate;

în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2

18

41

38

PE 102/86

Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

siguranţe fuzibile;Ani Dobos:art 3.7

orice tip de întreruptor;

aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7

22

45

42

PE 102/86

Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7

este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

23

46

43

PE 102/86

Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

 este permisă

nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3

 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30

30

53

50

PE 102/86

Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

 în plan vertical

 în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

 în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10

28

51

48

PE 102/86

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6

nu trebuie să fie legate la pământ;

trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

32

55

52

PE 102/86

Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11

alb pentru poziţia deschis

alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11

 

56

53

PE 103/92

Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:

nu este obligatorie; art 1.4

este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;

este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.

 

57

54

PE 103/92

Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;

dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4

 

58

55

PE 103/92

Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:

de regulă, numai la efectele dinamice;
art 1.5

de regulă, numai la efectele termice;

întotdeauna la efectele termice şi dinamice.

 

59

56

PE 103/92

Curentul de scurtcircuit reprezintă:

curentul nominal admisibil

supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4

supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4

 

60

57

PE 103/92

La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:

de regulă, se neglijează;

se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2

se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.

 

61

58

PE 103/92

Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:

scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;

scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;

natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3

 

62

59

PE 103/92

La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:

rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ

rezistenţei arcului electric

rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)

 

63

60

PE 103/92

Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:

curentul dinamic nominal

curentul de scurtcircuit termic echivalent

valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1

 

64

61

PE 103/92

La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:

de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4

de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului

de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit

 

65

62

PE 103/92

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:

 scurtcircuitul monofazat

scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ

scurtcircuitul trifazat art 5.1

 

66

63

PE 103/92

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:

 valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1

 curentul de scurtcircuit permanent (kA)

 curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)

 

67

64

PE 103/92

Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:

direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2

 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect

 direct proporţional cu durata defectului

 

68

65

PE 103/92

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:

solicitări mecanice art 5.6

efecte termice

solicitări electromagnetice

 

69

66

PE 103/92

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice Liliana art 5.8

la efectele termice

 

70

67

PE 103/92

Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9

arcul electric

 

71

68

PE 103/92

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:

 se verifică la solicitări mecanice art 5.10

 se verifică la solicitări termice art 5.10

nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit

 

72

69

PE 103/92

La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:

totală (echivalentă);

părţii de aluminiu; art 6.6

părţii de oţel

 

73

70

PE 103/92

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:

arc electric

solicitări electromagnetice

solicitări mecanice şi termice art 5.10

 

74

71

PE 103/92

Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:

375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură

valorile limită admise de normele producătorului art 6.14

375°C – 400°C, în funcţie de durata

 

 

72

PE 116/94

Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:

1 an art 1.2.9

6 luni

2 ani

 

 

73

PE 116/94

Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:

10º C art 1.3.12

5º C

15º C

 

 

74

PE 116/94

Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:  {!!!! 1000 MΩ art 13.1}

100 MΩ

500 MΩ

1 MΩ

 

 

75

PE 116/94

În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:

1,5 V

1 V

2 V art 19.5

 

 

76

PE 116/94

În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:

o dată în 24 de ore art 19.6

o dată pe lună

o dată pe săptămână

 

 

77

PE 116/94

În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:

o dată pe săptămână

de două ori pe lună

o dată pe lună art 19.6

 

 

78

PE 116/94

Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:

mai mică decât 1 MΩ

mai mare decât    1 MΩ art 2.2

egală cu 1 MΩ

 

 

79

PE 116/94

În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:

1 an

5 ani art 20.1

2 ani

 

 

80

PE 116/94

La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:

3000 Ω art 20.5

2500 Ω

2000 Ω

 

 

81

PE 116/94

Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:

valoarea măsurată la ultima PIF

50% din valoarea măsurată la ultima PIF art 3.2

30% din valoarea măsurată la ultima PIF

 

 

82

PE 116/94

Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:

1 MΩ

1,5 MΩ

2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45

 

 

83

PE 116/94

În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:

2000 MΩ Liliana art 7.2 pg 83

1000 MΩ

1500 MΩ

 

 

84

PE 116/94

În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:

150 MΩ

100 MΩ

50 MΩ Liliana art7.2 pg 83

 

75

85

PE 134/95

Timpul minim de deconectare reprezintă:

cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29

suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29

timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei

 

76

86

PE 134/95

Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:

componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24

componentei simetrice de c.a. scade

componentei simetrice de c.a. se dublează

 

77

87

PE 134/95

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:

valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II

valoarea componentei simetrice de c.a.

curentul de şoc Liana art 3.1 pct II

 

78

88

PE 134/95

In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:

cuptoarelor electrice cu arc

maşinilor rotative art 3.2

transformatoarelor

 

79

89

PE 134/95

Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:

impedanţele lor art 3.2

 rezistenţele lor

 reactanţele lor

 

80

90

PE 134/95

În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:

aceeaşi impedanţă de bază art 3.2

acelaşi curent

la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază

 

81

91

PE 134/95

În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:

 rezistenţele reţelelor Liana art 1.5

 reactanţele reţelelor

 reactanţele capacitive ale reţelelor

 

82

92

PE 134/95

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:

în schemele de secvenţă homopolară;

în schemele de secvenţă directă;

în schemele de secvenţă inversă;

 

83

93

PE 134/95

Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:

valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14

curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei

valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei

 

84

94

PE 134/95

Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:

 cu 5s înaintea scurtcircuitului

 în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28

 cu 10 s după producerea scurtcircuitului

 

85

95

PE 134/95

În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:

 are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I

are o valoare ce variază în timp

are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului

 

86

96

PE 134/95

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.

 

87

97

PE 134/95

În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:

valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1

valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1

valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1

 

88

98

PE 134/95

Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:

 calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2

 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2

 calculul tensiunii reţelei

 

89

99

PE 134/95

Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:

 pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri

 numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2

 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază

 

90

100

PE 134/95

Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică

impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică art 3.2

 

91

101

PE 134/95

În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:

se admite întotdeauna egalitatea lor

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2

 

92

102

PE 134/95

În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:

fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;

toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune

toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2

33

93

103

PE 155/92

Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4

puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1

criteriilor constructive;

34

94

104

PE 155/92

Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
 art 2.1.4

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

35

95

105

PE 155/92

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

36

96

106

PE 155/92

Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

50 mmp

150 mmp

100 mmp art 3.2.2

37

97

107

PE 155/92

Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3

în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3

doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

38

98

108

PE 155/92

Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

 firida de branşament

 coloana electrică

 punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
  art 2.1.6

39

99

109

PE 155/92

Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

 linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2

 firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

 coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

40

100

110

PE 155/92

Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

 20 A

 30 A art 2.1.5

 40 A

41

101

111

PE 155/92

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente

 20 de apartamente
art 2.1.6

 30 de apartamente

42

102

112

PE 155/92

Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp

 3 x 70 + 35 mmp
art 2.1.7

 3 x 95 +50 mmp

43

103

113

PE 155/92

Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

 10 m

15 m
 art 3.2.10

 20 m

44

104

114

PE 155/92

Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

 0,3 m

 0,4 – 0,5 m
art 3.1.1

 1m

16

39

36

I7/2002

Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

este interzisă;   art 5.2.57

este permisă în anumite condiţii;

este permisă, dar nu se recomandă.

19

42

39

I7/2002

La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

 10 mm

 15 mm
 art 5.2.62

 20 mm

20

43

40

I7/2002

Tabloul de distribuţie trebuie montat:

în plan orizontal

perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79

nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

21

44

41

I7/2002

Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

 50 A

 100 A    art 5.2.58

 150 A

24

47

44

I7/2002

Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

 conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.38

 conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

25

48

45

I7/2002

Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

este interzisă; art 4.2.23

este permisă;

este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

26

49

46

I7/2002

Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

întreruptoare manuale;

siguranţe fuzibile; art 7.1.12

întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12

27

50

47

I7/2002

Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

în încăperi separate  art 7.1.16

în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16

nu este necesar un spaţiu special

29

52

49

I7/2002

Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

Cu art 5.1.3 b

Al

otel

31

54

51

I7/2002

Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:

faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b

faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;

faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.

45

153

115

I7/2002

Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e

protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

46

154

116

I7/2002

Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

se admite

nu se admite art 3.3.6

se admite condiţionat

47

155

117

I7/2002

Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9

48

156

118

I7/2002

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

interzisă

admisă

admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9

49

157

119

I7/2002

Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

recomandată

Obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3

la latitudinea consumatorului

50

158

120

I7/2002

La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

până la 30 A art 3.4.9

până la 50 A

până la 20 A

51

159

121

I7/2002

Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

 ‘interzisă   Alin Voicu art 4.1.44

Obligatorie art 4.1.27a

la latitudinea executantului

52

160

122

I7/2002

Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

permisă

interzisă art 4.1.41

obligatorie

53

161

123

I7/2002

Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9

instalaţii de comandă, semnalizare

instalaţii de comutare şi similare

54

162

124

I7/2002 + PE 102/92

Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

Interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43

permisă în anumite condiţii

la latitudinea consumatorului

55

163

125

I7/2002

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiu

cupru sau aluminiu

obligatoriu cupru 5.1.3

56

164

126

I7/2002

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

în interiorul golurilor din elementele de construcţie

numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29

57

165

127

I7/2002

Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

este permisă întotdeauna

este permisă în cazul conductoarelor de cupru

este interzisă 5.1.31

58

166

128

I7/2002

Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

 minimum 8 spire

o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33

59

167

129

I7/2002

Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

 prin răsucire şi matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34

 prin lipire cu cositor

60

168

130

I7/2002

Legăturile barelor se execută:

numai prin sudare

numai cu ajutorul şuruburilor

cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37

61

169

131

I7/2002

Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

16 mmp

 10 mmp art 5.1.38

6 mmp

62

170

132

I7/2002

Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40

63

171

133

I7/2002

Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

3 m

 4 m         axa5

 5 m

64

172

134

I7/2002

Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

 numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60

65

173

135

I7/2002

Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

este interzisă  5.1.64

este admisă

este admisă numai pentru conductoare de cupru

66

174

136

I7/2002

Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79

numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

67

175

137

I7/2002

Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

numai aparent

numai îngropat

aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84

68

176

138

I7/2002

Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

 perfect orizontală

 aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89  

cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

69

177

139

I7/2002

În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:

1 m

0,5 m

circa 0,3 m    
 art 5.1.91

70

178

140

I7/2002

Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

este strict interzisă

este admisă fără restricţii

trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92

71

179

141

I7/2002

Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:

admisă

interzisă    5.1.103

admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

72

180

142

I7/2002

Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:

3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală
art 5.1.130

1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală

15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală

73

181

143

I7/2002

Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

în ţevi de protecţie;

înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton. 
Art 5.1. 132

74

182

144

I7/2002

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:

cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139

cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

75

183

145

I7/2002

În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:

1 cm

5 cm

minimum 7 cm 
 art 5.1.141

76

184

146

I7/2002

Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;

(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156

20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.

77

185

147

I7/2002

Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:

se admite

se admite condiţionat !!!
Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta art 5.2.7

este interzisă art 5.2.7

78

186

148

I7/2002

Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:

numai pe conductoarele de fază; 5.2.15

numai pe conductorul de nul;

pe fază sau pe nul, nu are importanţă.

79

187

149

I7/2002

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;
art 5.2.15

1,5 m de la axul aparatului.

80

188

150

I7/2002

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6:00 AM

minim 10 A   5.2.16

minim 16 A

81

189

151

I7/2002

În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:

cel puţin o priză;

cel puţin două prize; 5.2.18

cel puţin trei prize.

82

190

152

I7/2002

În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1m

peste 1,5 m      5.2.19

peste 2m

83

191

153

I7/2002

Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:

cel puţin 1 m

cel puţin 1,25 m  
art 5.2.26

cel puţin 1,5 m

84

192

154

I7/2002

Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 
art 5.2.237

numai pentru deconectare sub sarcină

85

193

155

I7/2002

Întrerupătoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37

numai pentru deconectare sub sarcină

86

194

156

I7/2002

În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:

trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune
art 5.2.50

poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului

87

195

157

I7/2002

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:

cel puţin 50 mm     art 5.2.64

75 mm

100 mm

88

196

158

I7/2002

Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:

2 m

2,3 m art 5.2.67

2,5 m Ani Dobos: art5.2.67

89

197

159

I7/2002

Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m

 0, 8 m     art 5.2.70

 1 m

90

198

160

I7/2002

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

 10 m art 5.2.75

 3 m

 5 m

91

199

161

I7/2002

Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

0,5 kW

1 kW

2 kW   art 5.2.86

92

200

162

I7/2002

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:

 dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2

 întotdeauna

 dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW

93

201

163

I7/2002

La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:

 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5

 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat

94

202

164

I7/2002

În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:

100 grade C

150 grade C

 200 grade C
art 5.3.19

95

203

165

I7/2002

Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:

grătar protector

dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25

legătura la un conductor de protecţie

96

204

166

I7/2002

În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kW

minimum 2,5 kW   
art 5.3.8

minimum 3 kW

97

205

167

I7/2002

Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:

în construcţie capsulată

cu contact de protecţie art  5.3.9

în execuţie sub tencuială

98

206

168

I7/2002

Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:

1 kW

1,5 kW

2 kW
art  5.3.8

99

207

169

I7/2002

Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23

100

208

170

I7/2002

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art  5.3.27

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

101

209

171

I7/2002

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:

 8 kW

 10 kW

 15 kW   art 5.4.1

102

210

172

I7/2002

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2

103

211

173

I7/2002

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2

104

212

174

I7/2002

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

4 kW

5,5 kW art 5.4.5a

 7,5 kW

105

213

175

I7/2002

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

 3 kW

 4 kW   art 5.4.5a

5,5 kW

106

214

176

I7/2002

La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6

 30 % din puterea transformatoarelor din post

107

215

177

I7/2002

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art  5.4.8

108

216

178

I7/2002

Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:

0,6 kW

 1,1 kW
 art 5.4.9

 2,5 kW

109

217

179

I7/2002

Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:

se prevede la fiecare motor art  5.4.11

se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11

este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie

110

218

180

I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:

mai mică de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9

mai mare sau egala cu 2 MΩ

111

219

181

I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:

numai între conductoarele active luate 2 câte 2

numai între fiecare conductor activ şi pământ

 atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9

112

220

182

I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11

cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere

113

221

183

I7/2002
si PE 120/94

Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului 
art 7.1.9 si art 4.38

114

222

184

I7/2002

În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:

volumul 1de protecţie

volumul 2 de protecţie

volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7

115

223

185

I7/2002

În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:

0

I

II   art 7.2.8

116

224

186

I7/2002

În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisă

nu este admisă cu nici o condiţie

este admisã condiţionat 7.2.9

117

225

187

I7/2002

Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:

din materiale electroizolante  7.3.2

flexibile

metalice

 

286

286

I7/02

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:

 3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

 3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc
 art 5.1.18

 5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

 

297

297

I7/02

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

 8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
Art 5.1.19

 3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

 

311

311

NTE 007/08

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

2 % din tensiunea nominală

3 % din tensiunea nominală art 5.1.18

 

312

312

NTE 007/08

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

4 % din tensiunea nominală

8 % din tensiunea nominală art 5.1.19

118

 

188

PE 106/03

Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:

valoarea eficace a tensiunii între faze:

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare

119

 

189

PE 106/03

Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:

valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale  Cap II

valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)

valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale

120

 

190

PE 106/03

Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:

semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp

distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi

deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II

121

 

191

PE 106/03

La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:

zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9

presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură Muresan Dan art 9

doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)

122

 

192

PE 106/03

Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:

produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi  art 21

produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21

produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare

123

 

193

PE 106/03

La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:

10%

15%

5%  art 25

124

 

194

PE 106/03

La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:

ipoteza temperaturii maxime  art 26

ipoteza încărcării cu chiciură art 26

ipoteza vântului maxim

125

 

195

PE 106/03

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29

este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice

126

 

196

PE 106/03

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29

este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)

127

 

197

PE 106/03

La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:

16 mmp

25 mmp art 31

30 mmp

128

 

198

PE 106/03

La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:

20 mmp

16 mmp

35 mmp art 31

129

 

199

PE 106/03

În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:

Metal  art 35, 36

lemn   art 35, 51

beton armat, prefabricaţi   Muresan Dan art 35, 51

130

 

200

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:

500 daN

100 daN art 43

250 daN

131

 

201

PE 106/03

Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:

este interzisă

este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă

este permisă necondiţionat

132

 

202

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:

2

2,5  art 54

1,5

133

 

203

PE 106/03

Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:

vopsire

smălţuire

zincare art 36

134

 

204

PE 106/03

Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:

4 m art 64

3m

2,5 m

135

 

205

PE 106/03

Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:

pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic  art 65

distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m

este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice Muresan Dan art 65

136

 

206

PE 106/03

În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:

în coronament orizontal  art 66

în coronament vertical, în cazuri justificate  art 66

întotdeauna în coronament vertical

137

 

207

PE 106/03

Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:

0,15 m

0,5 m art 69

2 m

138

 

208

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:

6 m  art 71

3 m

10 m

139

 

209

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:

30 cm  art 75

50 cm

nu este normată Alin Voicu art 73

140

 

210

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:

30 cm  art 75

nu este normată

50 cm

141

 

211

PE 106/03

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m art 77

circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune Liliana art  77

142

 

212

PE 106/03

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune

se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79

nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m

va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi

143

 

213

PE 106/03

Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:

este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82

este interzisă

este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82

144

 

214

PE 106/03

La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:

realizarea unor fundaţii speciale

deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84

interzicerea înnădirii conductoarelor art 84

145

 

215

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:

se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m

nu se admite art 89

se admite în condiţii de siguranţă mărită

146

 

216

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:

în zona de protecţie a drumului, necondiţionat

în afara zonei de protecţie a drumului art 94

în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94

147

 

217

PE 106/03

La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:

0,2 m art 95

0,1 m

nu este normată

148

 

218

PE 106/03

LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:

linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare

se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98

armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98

149

 

219

PE 106/03

Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m

este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei

este interzisă art 105

150

 

220

PE 106/03

Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105

este permisă condiţionat (doar în “cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105

este interzisă

151

 

221

PE 106/03

Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:

se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110

este interzisă

se face respectându-se condiţiile de “siguranţă mărită” art 110

152

 

222

PE 106/03

Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:

respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă

în funcţie de categoria de pericol a clădirii  art 117

respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri Muresan Dan art 117

153

 

223

PE 106/03

Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:

este întotdeauna interzisă

este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119

este admisă necondiţionat

154

 

224

PE 106/03

La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:

1 m

0,3 m

2 m  art 121

155

 

225

PE 106/03

Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:

este întotdeauna interzisă

este permisă condiţionat  art 123

este întotdeauna permisă

 

226

226

NTE 003/04

Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:

 110 kV

 110 kV, numai în terenuri silvice

 medie tensiune art 26

 

227

227

NTE 003/04

Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:

16 mmp

25 mmp art 28

35 mmp

 

228

228

NTE 003/04

Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:

25 mmp

20 mmp

16 mmp art 28

 

229

229

NTE 003/04

Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:

se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30

se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic

nu se protejează împotriva coroziunii

 

230

230

NTE 003/04

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:

20 kV

110 kV

220 si 400 kV art 37

 

231

231

NTE 003/04

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:

 110 kV

 220 kV   art 37               

400 kV art 37

 

232

232

NTE 003/04

În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:

5%

10% art 38

15%

 

233

233

NTE 003/04

La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:

mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39

mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere

egal cu cel de la lanţurile de susţinere

 

234

234

NTE 003/04

Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:

este acelaşi ca la stâlpii de întindere

din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere

pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41

 

235

235

NTE 003/04

În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:

prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44

prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;

prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură

 

236

236

NTE 003/04

Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:

stâl