Posts Tagged ‘performata’

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

17/08/2010

Am vorbit de benchmarking intrun articol dedicat acestui concept. Dupa opinia mea practicarea activa a benchmarkingului intro companie presupune deja un grad maxim de deschidere in interiorul companiei fata de ideile de imbunatatire a activitatii generate de personalul propriu.

In fapt o componenta importanta a benchmarkingului vizeaza punerea personalului propriu in situatii favorabile de asi verifica si valorifica propriile idei si de a capacita informatii din mediul extern.

Legat de valorificarea potentialului creativ existent in  interiorul unei companii ma preocupa sa scot in evidenta unul sau mai multi posibili indicatori care sa permita clasificarea companiilor.

Acestia ar putea fi:

  1. numarul propunerilor de imbunatatirea activitatii facute de angajati
  2. ponderea propunerilor aplicate
  3. nr brevete de inventie aplicate/in asteptare etc
  4. indicatori de eficienta a  propunerilor aplicate: crestere cifra de afaceri, crestere profit, etc

Combinad primii doi indicatori am putea realiza o matrice a vitalitatii companiei care permite aprecieri asupra performatei managementului, maturitatea si performatele echipei, vulnerabilitatea companiei pe piata, capacitatea de dezvoltare, eficienta comunicarii interne, satisfactia muncii, tipul de cultura organizationala etc  (Pentru o vizibilitate mai buna clik pe figura pt a se deschide intr-o pagina dedicata)

Va propun sa tratam situatia unei companii in care angajatii genereaza un numar mare de idei de imbunatatire a activitatii dintre acestea doar o mica parte sunt transpuse in practiva. Care din afirmatiile urmatoare pot fi adevarate:

  1. colectivul companiei este preocupat de succesul companiei si de consolidarea locului de munca
  2. compania este slaba/ inca slaba si nu poate valorifica toate ideile receptate
  3. managementul companiei nu este interesat de ideile angajatilor probabil ca vorbim de o „incomoda mostenire” lasata de echipa precedenta de management in ceea ce priveste obiceiul oamenilor de asi exprima ideile. Problema trebuie sa fie legata de management pt ca la statutul de echipa obijnuita/preocupata sa genereze idei se ajunge in timp si in plus exista si o inertie. Oamenii continua un timp sa genereze idei chiar daca acestea nu sunt valorificate
  4. pe termen lung calitatea climatului de munca se va deteriora
  5. sunt semnale care denota o iminenta scadere a satisfactiei muncii
  6. pe termen mediu este previzibil declinul companiei pe piata

O astfel de companie poate fi redresata in masura in care se intervine asupra managementului.

Cadranele 1 si 4 din  matricea vitalitatii companiei pot fi asociate cu declinul companiei in timp ce cadranele 2 si 3 pot fi asociate cu performanta si capacitatea de crestere.

Traseul evolutiei pozitive a unei companii: 1-2-3

Traseul regresului frustrant pentru angajati si actionari: 3-4

Revenirea la statutul de companie de succes in urma reorientarii managementului 4-3

Cum ati intrepreta trecerea de la 3 la 2 sau regresul 3-2-1?

Ce s-a intamplat in situatia in care  o companie trece de la cadranul 4 la 2 sau de la 4 la 1?

Sunt foarte interesat de comantariile dv asupra acestui subiect!

Pledoarie pentru benchmarking

11/08/2010

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

  • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
  • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
  • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

  • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
  • documetare pe internet in zona informatiilor publice
  • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
  • participare la expozitii
  • participare la cursuri
  • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt Intrebare DA NU
1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
3 Exista abonamete la standarde?    
4 Se cumpara des carti de specialitate?    
5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
8 Se cauta activ noi tehnologii?    
9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.