Posts Tagged ‘pierderi’

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra determinarii pierderilor in transformatoare by Ing Marin Gavrila

20/01/2014

Dl Ing Marin Gavrila ne supune atentiei o metoda de determinare a pierderilor in transformatoare plecand de la energia tranzitata prin transformator , gradul de utilizare a capacitatii transformatorului (GUC) si coeficientul de umplere al curbei de sarcina Ku.

Pentru detalii puteti descarca articolul utilizand linnk-ul urmator: Determinarea pierderilor in transformatoare by Marin Gavrila

Problematica pierderilor in transformatoare in principiu este bine acoperita de relatii si algoritmi de calcul. Rezultatele depind de cat de bine se cunoaste curba de sarcina. Daca curba de sarcina nu se cunoaste atunci rezultatele estimarilor difera foarte mult functie de ipotezele facute.

Va recomand sa cititi pe blog si  un alt articol interesant scris de dl Ing Marin Gavrila:

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

 

Bibliografie.

[1]  Albert H., Mihăilescu A.:Pierderi  de  putere  şi  energie  electrică. Editura     Tehnică  1997

[2]  Lazu C. :  Maşini  electrice.  Editura  Didactică  şi  Pedagogică  1996

[3] Albert H., Gavrilă M .: Determinarea  caracteristicilor  necesare  F.R.E. Suceava  pentru  evaluarea  pierderilor  în  reţele  şi  a  gradului  de  încărcare  a  instalaţiilor  electrice. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava  1996

[4] Albert H., Gavrilă M. – Consideraţii privind  o nouă metodologie de determinare a gradului de încărcare a transformatoarelor. Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[5] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Studiu  de oportunitate  şi  fezabilitate  privind  retehnologizarea transformatoarelor. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava 1995.

[6] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Retimbrarea  transformatoarelor  de  distribuţie m. t / j.t .   Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[7] Gavrilă M.. O  nouă  metodologie  de  analiză  a  gradului   de  încărcare  a  transformatoarelor  de      forţă.  Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice  nr. 9 / 1997

          [8] Gavrilă M.:Sinteză asupra noii metodologii de calcul a pierderilor şi a gradului de încărcare la transformatoare. Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice, decembrie 1998

          [9] Gavrilă M.:  Prezentarea curbelor de pierderi ale transformatoarelor, Producţia, transportul şi     distribuţia e.e. şi termice, ianuarie 1999

[10]  ***  Buletin  Informativ  S.D.Suceava., martie 1999

[11]   Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Conferinţa  Naţională a Energiei.  Neptun-

România. 2002

[12] Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Suport de curs pentru perfecţionarea inginerilor.

Formenerg- Bucureşti. 2002 şi 2006

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre termenele de realizare a instlatilor de racordare si respectiv a instalatiilor interioare:

2010-05-19 16:40:44
Stimate Domnule Presedinte,

Numele meu este CM si doresc sa va supun atentiei dvs. cateva chestiuni din domeniul energiei electrice, pentru care as aprecia un raspuns competent din partea dvs.
Acestea se refera la procedura contract de racordare pentru un proiect de producere a energiei electrice din surse regenerabile care va fi racordat la reteaua electrica de distributie de 20kV.
Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 9/2006 a fost aprobat contractul-cadru de racordare la retelele electrice de distributie.
Intrebarile mele se refera la anumite prevederi din contractul-cadru si anume:
1.Pentru obligatiile pe care operatorul si respectiv utilizatorul trebuie sa le indeplineasca conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b, (realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare) exista reglementat, prin ordine ANRE sau normative tehnice, un termen limita de aducere la indeplinire a acestora?
 2.Tot legat de aceste obligatii mentionate mai sus, este posibil ca termenele de executie prevazute conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b sa fie agreate ca urmare a discutiilor purtate de catre utilizator si operatorul de retea, in conditiile in care toate celelalte prevederi din contractul- cadru sunt respectate intocmai?
Cu stima, MC
2010-06-02 :
Stimata doamna Carp,
Ca urmare a scrisoarii transmisa de dumneavoastra, prin care ne solicitati informatii privind termenele pentru realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare, prevazute in cadrul contractului de racordare, dorim sa va comunicam ca, in conformitate cu prevederile art.33 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/ 2008 (denumit in continuare Regulament), operatorul de retea are obligatia sa propuna utilizatorului proiectul de contract de racordare, in termen de maxim 10 zile calendaristice de la depunerea de catre utilizator a unei cereri in acest sens, insotite de documentele prevazute de art.32 din Regulament.
 Obiectul contractului de racordare il constituie racordarea instalatiei de utilizare a utilizatorului la reteaua electrica a operatorului de retea, prin realizarea instalatiei de racordare.
Termenul pentru executarea instalatiei de racordare de catre operatorul de retea, prevazut la punctul 9 lit.c din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este propus de operatorul de retea si se stabileste de comun acord intre partile contractante, respectiv intre utilizator si operator.
 Din motive obiective (diversitatea solutiilor de racordare si a lucrarilor necesare pentru realizarea instalatiilor de racordare), reglementarile in vigoare nu prevad un termen maxim pentru executarea instalatiei de racordare.
Operatorul de retea executa instalatia de racordare cu personal propriu, sau atribuie contractul de achizitie publica pentru executare de lucrari unui operator economic atestat.
Operatorul de retea poate incheia contractul de lucrari pentru executarea instalatiei de racordare cu un anumit constructor atestat, ales de catre utilizator, daca utilizatorul solicita in mod expres acest lucru inainte de incheierea contractului de racordare. In aceasta situatie, termenul pentru executarea instalatiei de racordare, prevazut in contractul de racordare, se coreleaza cu termenul de executie negociat intre utilizator si constructorul ales de acesta.
Termenul pentru realizarea instalatiei de utilizare de catre utilizator, prevazut la punctul 10 lit.b din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este corelat cu data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare, precizata de utilizator prin cererea de racordare.
Utilizatorul are obligatia respectarii termenului pentru realizarea instalatiei de utilizare, asumat prin contractul de racordare. Acest termen conditioneaza punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare si realizarea obiectului contractului de racordare.

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

15/07/2010

Studiul a fost elaborat prin efortul

Dlor ing Munteanu Stefan si  ing Crau Grigore     

 

1.   INTRODUCERE

Transportul electricitatii de la centralele producatoare la utilizatori se face preponderent prin retele aeriene. Aceasta impanzire cu linii electrice aeriene (LEA) a peisajului continua sa creasca ajungand in cele mai indepartate zone.

Pe masura dezvoltarii LEA se constata ca exista o influenta negativa reciproca intre LEA si pasari. Multe din LEA construite pana in prezent constituie riscuri fatale pentru pasari fiind la randul lor expuse la incidente costisitoare datorita actiunii pasarilor prin coliziuni si scurtcircuite care produc distrugerea echipamentelor, intreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor si incendii de padure in zonele si perioadele calde.

Scurtcircuitele se produc atat prin atingerea simultana de catre pasare a unui conductor aflat sub tensiune si a unui element metalic legat la pamant cat si prin poluarea izolatorilor prin urina si excremente.

            Relativ la cauzele incidentelor  in literatura se consemneaza :

–       distantele relativ mici intre dintre elementele aflate sub tensiune si elementele metalice legate la pamant

–       multe incidente se datoreaza pasarilor cu zbor rapid care nu mai pot evita LEA

–       zboruri in ceata

–       zboruri in stoluri

–       in statii pasarile cauzeaza deranjamente prin atragerea pradatorilor ca : pisici,                   serpi, etc.

–       cuiburile provoaca si ele scurtcircuite ; de exemplu, majoritatea cuiburilor de barza sunt amplasate pe stalpi din LEA JT ; cuibul aflat direct pe conductoarele neizolate provoaca scurtcircuite si corodari ale conductoarelor datorita caracterului acid al excrementelor, iar cuibul in sine ingreuneaza lucrarile de mentenanta

Primele consemnari ale unor incidente de acest fel dateaza din 1920 in SUA si au continuat sa se inmulteasca odata cu dezvoltarea LEA.

Pasarile sunt responsabile de cca 25 % din totalul intreruperilor in SUA.

Din analiza facuta in Germania pe 1512 berze moarte a reiesit  faptul ca cca 45 % au murit in urma electrocutarii.

Este foarte dificil de a estima numarul total de incidente pe LEA datorate pasarilor; in anumite locatii, un numar remarcabil de pasari moarte gasite in apropierea stalpilor ucigasi au putut stabili o legatura directa intre LEA si pasari. De exemplu, in Germania sub un singur stalp de LEA MT au fost gasite la o simpla inspectie 28 de pasari moarte, iar intr-o anumita zona din Kazahstan cateva sute de cazuri au fost raportate pe oportiune de 11 km de LEA in octombrie 2000. 

Pasarile sunt atrase de stalpii LEA datorita inaltimii acestora care le ofera punct de observatie convenabil si siguranta pentru cuibarit.

Exista o serie de stalpi, in special din MT, (cunoscuti ca «stalpi ucigasi») care prezinta un mare pericol pentru pasari, fiind expusi totodata la deranjamente.

Nu exista nici o sansa ca pasarile sa se adapteze la constructiile existente din punct de vedere al protectiei impotriva electrocutarii. Singurele posibilitati de a reduce sau elimina incidentele produse de pasari pe stalpii de MT sunt :

  • modificarea constructiva a stalpilor noi pentru a-i face imuni la actiunea distrugatoare a pasarilor ;
  • retrofitul stalpilor existenti in scopul eliminarii pe cat posibil a cauzelor care conduc la aparitia scurtcircuitelor

 

2. SITUATIA PE PLAN MONDIAL

            Pe plan mondial, literatura consemneaza preocuparea unor guverne, societati de electricitate si asociatii pentru protectia pasarilor in scopul reducerii incidentelor pe LEA  datorate pasarilor.

            Astfel, in SUA exista un program de cercetare al Comisiei Energetice a Californiei care a concluzionat ca electrocutarile pasarilor in sistemul de distributie a energiei electrice produc mii de pasari moarte anual si intrerureri in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor care costa economia Californiei cca 1 miliard de dolari anual prin scaderea productivitatii si reparatii.

            Caracteristicile constructive ale LEA sunt elementele care confera riscuri de electrocutare a pasarilor. Au fost identificate cateva tipuri constructive periculoase, dar gradul de risc nu este bine inteles. In general stalpii LEA trifazate cu izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei prezinta riscuri mai mari decat alti stalpi datorita posibilitatii pe care o ofera pasarii asezate in capul izolatorului de a atinge consola cu aripa.

In multe tari, LEA se diminueaza ca pondere in volumul total de linii electrice. Un trend favorabil se observa in ceea ce priveste politica unor companii de electricitate de a construi cu precadere LES.

Doua exemple sunt date in literatura :

  • in Olanda toate liniile electrice de joasa si medie tensiune  sunt subterane ;
  • in nordul Germaniei, compania SCHLESWAG AG a stopat construirea de LEA in 1989 si a inceput reamplasarea LEA existente in LES. In multe parti ale Germaniei peste 50% din liniile electrice de medie tensiune sunt deja LES  MT, iar LEA JT continua sa fie trecute in LES.

Cablurile de IT sunt solutii scumpe utilizate in cazuri exceptionale. Ca urmare peste tot in lume liniile electrice de inalta tensiune raman aeriene, dar standardele pentru construirea acestora impun utilizarea de stalpi cu inaltimi mari (cca 50 m), pentru a preveni coliziunile.

Datorita lungimii mari a izolatoarelor si a faptului ca acestea sunt suspendate sub consola,  riscurile de producere a scurtcircuitelor in LEA HT sunt reduse. Totusi s-au raportat incidente datorita umiditatii produse de urina si excrementele pasarilor depuse pe izolatori.

Masuri pentru eliminarea incidentelor ar trebui impuse prin standarde care sa contina o clauza de protectie a pasarilor existenta deja in Germania cu urmatorul continut :

« Consolele, izolatorii si alte parti ale LEA vor fi construite astfel incat pasarile sa nu aiba nici o posibilitate de a se aseza in mod periculos langa elemente aflate sun tensiune  « (VDE 0210, 1985, sectiunea 8.10 Bird Protection) ».

In noua lege pentru conservarea naturii din Germania din 2002 paragraful 53 se stabileste ca:

« Stalpii LEA noi si echipamentele tehnice ale acestora trebuie construite astfel incat sa fie excluasa posibilitatea electrocutarii pasarilor. Masuri de reducere a incidentelor pe LEA MT trebuie luate in urmatorii 10 ani». De altfel in Germania  exista o lunga experienta care poate fi utilizata in alte parti ale lumii.

Un exemplu privind preocuparea la nivel mondial vizavi de relatia nefasta dintre LEA si pasari il constituie raportul  « Pasarile si LEA » intocmit in 05.03.2009 de subgrupul « ENERGIA SI TRANSPORTUL » din cadrul Intergrupului pentru Dezvoltarea Durabila al Parlamentului European.

Urmatoarele luari de cuvant sunt edificatoare.

Domnul Vaclav Hlavac reprezentantul Presedintiei cehe si Agentiei pentru Conservarea Naturii din Republica Ceha a subliniat ca : 

–   Interactiunea dintre LEA si pasari este o problema de nivel mondial care necesita solutii internationale.

–   Politicile privitoare la echipamentele LEA trebuie sa fie similare in diferite tari

–   Sunt necesare standarde care sa previna incidentele, solutia cu retele subterae este totdeauna de preferat.

Domnul Andras Schmidt din cadrul Ministerului Mediului si Apelor al Ungariei a mentionat ca :

–   In Ungaria in anii 1970 s-au adopat primele masuri de izolare electrica a stalpilor si construirea de platforme pentru cuibarire, dar asigurarea resurselor a fost limitata inainte de aderarea la UE ;

–   monitorizarea cauzalitatii incidentelor a fost organizata pentru prima data la nivel national in 2004 ;

–   integrarea in UE a deschis mai multe oportunitati de finantare, cum ar fi « Life Nature Project » si  « Environment and Energy Operational  Programme ».

–   Decenii de colaborare cu furnizorii de electricitate ofera o foarte buna baza pentru implicarea in proiecte de larga anvergura »

Domnul Ghergo Halmos din cadrul « Bird Life Hungary » a mentionat:

–   electrocutarea pasarilor pe LEA MT este o problema mondiala si constituie principala cauza a mortalitatii rapitoarelor in multe regiuni.

–   in Ungaria se estimeaza ca exista cca 250 mii de stalpi periculosi (cca 30% din total) si mor cca  20 mii de pasari anual.

–   Bird Life a dezvoltat  o consola izolata in 1991 si peste 50 mii de stalpi au fost acoperiti cu material izolant ;

–   Legea conservarii naturii modificata in anul 2009 forteaza companiile de electricitate care construiesc sau modernizeaza LEA sa adopte solutii prietenoase fata de pasari ;

–   Companiile de electricitate si-au modificat politicile astfel incat tipurile de stalpi prietenosi sunt deja in dezvoltare.

Domnul Marcus Mitcow de la NABU – BIRD LIFE INTERNATIONAL, a analizat cele trei tipuri de riscuri din relatia LEA-Pasari : electrocutarea, coliziunea si impactul negativ asupra zonelor de stationare sau iernat, subliniind ca :

–   Trebuie sa se intensifice utilizarea stalpilor prietenosi avand izolatoare suspendate.

–   Liniile aeriene sunt mai ieftine pe termen scurt, au durata de executie mai scurta, si durate mai reduse pentru reparatii fata de LES, dar LES confera 100% protectie pasarilor, o acceptanta foarte mare din partea populatiei, o mica perturbare a mediului, o cantitate redusa de radiatii electromagnetice si o mare toleranta la conditiile de mediu

–   Pe termen lung LES devin mai ieftine decat LEA mai ales in zonele cu climat agresiv. In acest sens se da exemplu situatia catastrofala din Germania din 2005 cand foarte multi stalpi au cazut din cauza chiciurii. Demn de mentionat este si exemplul companiei americane « Pacific Gas and Electric CompanY s (PG & E) «  care, din anul 2002, in urma unei intelegeri cu Serviciul american pentru Protectia Pestelui si Vietii Salbatice a modernizat peste 12 mii de stalpi periculosi pentru pasari. Compania a intocmit un plan de protectie a pasarilor constand in :

–   Educarea si antrenarea personalului propriu in scopul punerii in practica a masurilor necesare reducerii incidentelor

–   Utilizarea de stalpi prietenosi

–   Parteneriate cu organisme guvernamentele si neguvernamentale .

Este impotant de mentionat de esemenea ca in Germania a fost editat un catalog de solutii tehnice prietenoase cu pasarile pentru stalpii de MT care a fost acceptat de statele semnatare ale conventiei de la Bonn din septembrie 2002, din care prezentam in continuare unele solutii.

3. SITUATIA DIN ROMANIA

In Romania sunt consemnate putine evenimente si actiuni legate de coexistenta dintre LEA si pasari. Putem mentiona, de exemplu, un articol aparut in Monitorul de Neamt din 16 iulie 2008 intitulat « Graurii lasa E.ON fara curent » in care se consemneaza: « Conducerea E.ON Neamt zice ca in ultima vreme are mari probleme cu graurii ; angajatii E.ON s-au saturat sa adune cadavrele carbonizate ale acestora ; graurii ataca in stoluri retelele de distributie provocand scurtcircuite care lasa in bezna sute de abonati ».

Cele mai multe informatii provin din Transilvania acolo unde exista o Asociatie pentru Protectia Pasarilor si Naturii denumita MILVUS GROUP care are in componenta chiar un grup de lucru « PASARI SI LINII ELECTRICE ». Acest grup a incheiat un acord de colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in anul 2003 pentru a gasi impreuna solutii la problema coexistentei dintre LEA si pasari. A fost obtinuta finatare in cadrul unui proiect « GEF SGP » pentru a face primii pasi in izolarea LEA MT la Dumbravioara, unde cuibareste o populatie insemnata de berze. Au reusit sa identifice cele mai periculoare tipuri de stalpi si au gasit solutii pentru izolarea acestora pe care le-au prezentat la SC Electrica SA . Au efectuat iesiri pe teren pentru controlul LEA MT controland 482 de stalpi. Grupul MILVUS a intocmit un « Ghid pentru confectionarea si montarea suporturilor pentru cuiburi de berze « in colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in cadrul proiectului « Protectia berzei albe in Bazinul Carpatic » finantat de Centrul Regional de Protectia Mediului din Europa Centrala si de Est (LEC).

      Romania este semnatara mai multor conventii internationale in domeniul conservarii mediului ca de exemplu: Conventia de la Berna in vigoare din 1979 ratificata in 1993, Conventia de la Bonn ratificata in 1998.

      Este important de mentionat ca in documentele emise de ANRE in 1999 (Monitorul oficial din Octombrie 1999) se mentioneaza : « Constituie contraventie exploatarea unor instalatii care nu respecta conditiile tehnice de securitate si care pot dauna persoanelor fizice si mediului inconjurator ».

      Aceasta prevedere a ANRE constituie un element determinant in adoptarea de masuri eficiente pentru reglementarea coexistentei dintre LEA si pasari

4. ELEMENTE  DE  RETEA VULNERABILE.  SOLUTII  PENTRU INLATURAREA / DIMINUAREA RISCURILOR DE  ELECTROCUTARE

 

4.1.Probleme specifice statiilor de transformare

In statiile de transformare HT/MT pasarile mici isi construiesc cuiburi in orice mica deschizatura disponibila. Activitatea pasarilor de construire a cuiburilor poate cauza deranjamente in mai multe feluri:

–   scurtcircuit direct intre elemente aflate sub tensiune si elemente legate la pamant;

–   scurtcircuit provocat de materiale scapate de pasari in zborul lor deasupra statiei;

–   scurtcircuite provocate de pradatori (pasari de prada, pisici, serpi, dihori etc.) atrasi de cuiburi.

Pasarile mari produc deranjamente prin construirea de cuiburi mari si direct datorita anvergurii aripilor.

            Pentru reducerea/eliminarea deranjamentelor se pot utiliza urmatoarele solutii:

a)    Solutii de descurajare care constau in:

  • Generatoare de ultrasunete care emit sunete cu diferite frecvente si modulatii care nu sunt agreate de pasari sau care imita strigatele pradatorilor;
  • Aplicarea pe console de “geluri repelente” care emit mirosuri neplacute pentru pasari;
  • Montarea pe instalatii de dispozitive cu efect de intimidare a pasarilor: stegulete din plastic falfaitoare, reflectorizante, continand elemente vizuale care sperie pasarile etc.;

Din pacate, s-a constatat ca aceste solutii au eficienta scazuta pe termen mediu si lung datorita capacitatii de adaptare a pasarilor.

b) Gardarea proeminentelor potential periculoase cu dispozitive izolante care impiedica aterizarea pasarii. Aceste dispozitive constau in:

  • grupuri de tepuse din plastic montate pe consola deasupra  izolatoarelor;
  • manunchiuri de tije din plastic montate in varful izolatoarelor daca acestea sunt amplasate deasupra consolei sau pe consola deasupra izolatoarelor daca acestea sunt amplasate sub consola (sunt suspendate)

c) Daca structura este mai complexa avind numeroase suporturi care permit aterizarea pasarii, se pot utiliza:

  • capisoane electroizolante montate peste izolatoarele de sustinere;
  • inele metalice cu extensii tip paianjen montate pe gulerul izolatorului de sustinere;
  • teci electroizolante montate peste conductoare in zona legaturilor electrice.

d) Daca s-a produs deja contaminarea izolatoarelor cu dejectii, se poate trece la spalarea acestora cu jet de apa si perie, dar metoda este costisitoare si dificil de aplicat;

e) Utilizarea de izolatori agabaritici (supraalungiti);

f) Utilizarea de izolatori speciali, diametrul rilei (fustei) superioare fiind mai mare decat al celorlalte rile, acesta comportandu-se ca o umbrela de protectie impotriva dejectiilor;

g) In cazul in care pasarile protejate de lege (cum sunt berzele) si-au construit deja cuibul in instalatie, indepartarea cuibului trebuie sa fie precedata de reconstruirea lui intr-o locatie apropiata lipsita de pericol, pe o platforma asezata in varful unui stalp din afara retelei electrice. Stalpul trebuie sa fie mai inalt decat stalpii retelei electrice pentru a fi preferat de pasari.

Mutarea cuiburilor din statie este o operatie laborioasa si tracasanta. Pe de alta parte, din moment ce pasarile au ales statia ca loc de cuibarit deoarece i-a aparut ca fiind sigura si confortabila, ele trebuie convinse cumva ca nu este chiar asa prin metode ca: dispozitive vizuale de descurajare, elemente pirotehnice, tunuri cu propan, tunuri antipasari, emitatoare de zgomote, lumini, inspectii permanente etc.

Pasarile protejate de lege care clocesc deja oua necesita o abordare diferita. Daca pasarea a construit cuibul intr-o zona in care nu poate produce deranjamente, Societatea de electricitate trebuie sa-l protejeze prin instalarea de sicane si bariere adecvate impotriva pradatorilor.

h) Utilizarea luminilor pe timp de noapte s-a dovedit eficienta deoarece pasarilor nu le plac luminile nocturne.

4.2. Probleme pe liniile de inalta tensiune (LEA HT)

Pe LEA HT, datorita distantelor mari dintre conductoare precum si a modului de amplasare a izolatoarelor (suspendate sub console), se inregistreaza relativ putine incidente. Pericolul real il reprezinta poluarea izolatorilor cu excremente.

Ca metode utilizate pentru inlaturarea acestui pericol putem mentiona:

  • amplasarea pe consola, deasupra izolatorilor, de tepuse sau manunchiuri de tije izolante care sa impiedice aterizarea pasarii;
  • inlocuirea izolatorilor clasici cu izolatori speciali avand rila superioara extinsa ca diametru;
  • montarea unei fuste izolante peste inelul de garda.

 

4.3. Probleme pe liniile de medie tensiune (LEA MT)

Cele mai multe evenimente neplacute provocate de pasari se inregistreaza pe LEA MT. De altfel, asa numitii “killer posts” (stalpi ucgasi) sunt stalpii de MT avand izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei metalice.

Evident ca stalpii cu PTA sau alte ehipamente prezinta riscuri majore datorita densitatii mai mari de elemente aflate sub tensiune si facilitatii oferite pasarilor de a-si construi aici cuibul.

Reducerea sau eliminarea riscului de electrocutare a pasarilor implica masuri pentru reducerea impactului negativ al stalpilor existenti asupra pasarilor, pe de o parte, respectiv dezvoltarea de stalpi noi care sa nu mai poata produce electrocutarea pasarilor (proiectarea de “stalpi prietenosi”).

Cercetarile in domeniu au pus in evidenta faptul ca un element esential pentru determinarea celor mai eficiente metode de reducere / eliminare a riscului de electrocutare a pasarilor pe LEA MT il constituie monitorizarea retelelor electrice avand in vedere varietatea de conditii constructive si de mediu.

In general vorbind, masurile se refera la:

  • marirea distantei dintre faze prin alungirea stalpilor, consolelor si izolatoarelor;
  • inlocuirea consolelor metalice cu console din lemn sau fibra de sticla;
  • inlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare izolate;
  • izolarea fazei de mijloc a coronamentului triunghi deasupra izolatorului din varful stalpului;
  • utilizarea materialelor izolante la confectionarea bratarilor;
  • alungirea izolatarelor;
  • marirea distantei dintre conductoare si elementele legate la pamant;
  • suspendarea sub consola a izolatoarelor de sustinere;
  • instalarea de teci electroizolante pe conductoare si izolatoare;
  • reamplasarea transformatoarelor si altor echipamente de pe stalpi pe sol (utilizarea de posturi in anvelopa);
  • trecerea LEA in LES;
  • instalarea de platforme artificiale pentru cuibarit;
  • instalarea de rejectoare (dispozitive care sa impiedice asezarea pasarilor direct pe conductoare);
  • monitorizarea mortalitatii pasarilor si identificarea solutiilor adecvate pentru reproiectarea stalpilor;
  • renuntarea la descarcatoarele cu coarne.

In literatura se descriu cele mai folosite tipuri de stalpi si de legaturi electrice, riscul potential pentru electrocutarea pasarilor pe care il prezinta fiecare dintre acestia si masuri specifice pentru diminuarea riscurilor. Dintre acestea mentionam:

Nr. crt. Tip stalp/legatura Nivel de risc deelectrocutare Solutii pentru diminuarea riscului de electrocutare
1 Stalpii de sustinere cu izolatori montati deasupra consolei  Risc ridicat – Se monteaza izolatoarele sub consola
2 Stalpii de lemn pe vreme umeda Scazut – Se inlocuiesc stalpii de lemn cu stalpi de beton
3 Legaturile de sustinere/derivatie Scazut – Se lungesc lanturile;- Se monteaza rejectoare din tije de plastic deasupra consolei;- Se monteaza teci izolante pe conductoare
4 Legatura de intindere a fazei de mijloc  ( izolatorul in varful stalpului) Risc ridicat – Se monteaza teaca izolanta peste legatura de intindere a fazei de mijloc
5 Stalpii cu separator orizontal Risc ridicat – Se monteaza deasupra separatorului un suport izolant pe care pasarea sa aterizeze in siguranta;- Se monteaza tije rejectoare deasupra separatorului

 

            Toate metodele prezinta avantaje, dar si dezavantaje, asa incat alegerea solutiei optime se dovedeste a fi dificila mai ales daca luam in calcul si aspectul financiar.

            Exemple:

–   capisoanele pentru izolatoare si tecile electroizolante se fabrica din materiale cu diferite grade de rezistenta la actiunea factorilor de mediu (inclusiv radiatii UV) astfel incat, la un moment dat isi pierd caracteristicile dielectrice

–   unele teci izolante au gauri pentru scurgerea apei care atrag pasarile tentate sa caute acolo insecte;

–   dispozitivele de tip steag pentru marcarea conductoarelor reprezinta bariere in calea vantului, iar iarna ingheata producand cresteri ale tractiunii in conductoare

5. ASPECTE ECONOMICE

            In literatura exista putine referiri la aspectele economice legate de implementarea masurilor pentru diminuarea riscurilor de aparitie a deranjamentelor datorate pasarilor. Avand in vedere marea diversitate de echipamente si conditii tehnice/ambientale din zona de acoperire cu retele electrice a oricarei Societati de electricitate, este clar ca evaluarea costurilor se poate face doar pe cazuri concrete.

            Cu titlu informativ prezentam o evaluare a Comisiei Energetice a Californiei care a stabilit ca fiind necesare activitati si costuri aferente precum cele din tabelul urmator:

Nr.crt. Activitati Costuri(mii $)
1 Determinarea riscurilor de electrocutare asociate diferitelor tipuri de stalpi si retele electrice 200
2 Demararea activitatilor de cercetare-dezvoltare concentrate pe modificarea stalpilor existenti si proiectarea de stalpi noi 1000
3 Dezvoltarea unui model de evaluare a riscurilor 75
4 Dezvoltarea unei metode standard de monitorizare a stalpilor si incidentelor 45
5 Dezvoltarea unui ghid de constructie a LEA sigure din punct de vedere al coexistentei cu pasarile 50
6 Elaborarea de politici tehnice care sa reglementeze coexistenta dintre LEA si pasari 45
7 Constituirea unei baze de date referitoare la coexistenta dintre LEA si pasari 50
8 TOTAL 1465

 

6. ILUSTRATII

Izolator suport cu protectie antipasare

 

 

 

 

7 . CONCLUZII SI PROPUNERI

  • Se recomanda abandonarea solutiei cu izolatori de sustinere montati deasupra consolei si utilizarea izolatorilor suspendati. Izolatorii suspendati trebuie sa fie din categoria celor cu fuste inegale pentru ruperea podului de gheata, deci si al excrementelor.

 

  • Promovarea solutiei de echipare a stalpilor LEA 110kV cu izolatoare cu rila superioara marita (aceasta solutie se recomanda numai daca solutia de echipare cu izolatori cu fuste inegale nu este eficienta).
  • Montarea pe capatul superior al actualilor izolatori a unor dispozitive auxiliare tip umbrela cu dimensiuni mai mari decat fustele izolatorului, pentru evitarea scurgerii excrementelor pe izolator (solutie recomandata pentru LEA HT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare)
  • Montarea de teci electroizolante pe LEA 20kV (solutie recomandata pentru LEA MT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare).

 

  • Acolo unde este posibil, liniile electrice vor fi amplasate subteran. Acolo unde nu este posibil, LEA se vor construi cu izolatorii de sustinere suspendati sub consola.
  • Utilizarea conductorului torsadat de medie tensiune este de luat in calcul cand se modernizeaza LEA existente si mai ales cand se construiesc linii noi.  
  • Utilizarea stalpilor de plastic la constructia LEA MT si JT

Consiliul Consultativ al ANRE

25/02/2010

SGC 2002  In Monitorul Oficial 117/22.02.2010 a fost publicata Decizia106/22.02.2010 a Primului Ministru prin care a fost numit  Consiliul Consultativ al ANRE

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

17/12/2009

In cerintele tehnice pentru LEA jt am propus ca circuitele de linie sa se echipeze cu intreruptoare cu In=160A care sa fie capabile sa sesizeze un curent minim de scc de 200A, cu o intarziere a declansarii de 50 ms (aceasta cerinta corespundea curnei de declansare OEZ: MTV8. Lungimea maxima a Ljt conform cerintele tehnice pentru LEA jt este de 1000 m pentru TYIR de 70 mmp si de 1400 m pentru TYIR de 95 mmp. Curentul de scurtcircuit metalic net cu care sunt creditate circuitete de lungimile si sectiunile mentionate mai sus este de cca 220 A.

Nota intreruptorul din fotografie ete echipat cu un alt tip de declansator decat cel  care face obiectul acestui articol!

Exista posibilitatea de a combina carateristicile curbei de declansare OEZ: MTV9 cu cele ale curbei MTV8 si sa obtinem o familie de curbe noi de declansare mai bine adaptata liniilor electrice jt lungi. OEZ a fost receptiv la aceasta propunere si a lansat un nou declansator electromagnetic codificat MTV7. Astfel pentru  intreruptorul cu In=160 putem avea Ir termic=160, I elmg scc min =200A si o intarziere a declansarii de 300 ms (coeficientul de sensibilitate Ks= 200/160=1.25).

In fotografia de mai jos avem un declansator MTV7 Remarcati cele doua suruburi din partea superioara care asigura rapina schimbare a declansatorului. In fapt pentru gana 100A, 160A si 250 A intreruptoarele au circuitele primare dimensionate pentru In=250 A si prin simpla schimbare a declansatoarelor pot deveni intreruptoare cu In= 100A sau 160A sau 250A

Remarcam extinderea domeniului de intarziere a declansarii de la 50 ms in cazul curbelor de declansare MTV8 la 300 ms in cazul curbelor MTV7 (domeniu de reglaj preluat de la declansatoarele MTV9)

Puteti descarca fisierul urmator si veti vedea paginile de catalog care descriu decalnsatorul MTV 7: MTV7_catalogue pages_ declansator personalizat pentru Ljt lungi

In figura alaturata avem un detaliu al panoului de reglaj al unui declansator MTV7:

Va prezint si o curba de declansare MTV7:

Remarcati intarzierea de 300 ms de care am vorbit si curentii de scurcircuit de 125 A  si de 200 A care pot fi vazuti de declansatoarele MTV7 care pot echipa intreruptoare de 100 A respectiv de 160A

Recomand ca in caz de nevoie sa se utilizeze intreruptoare OEZ de 100A echipate cu declansatoare electromagnetice MTV7 pentru echiparea cutiilor de sectionare in cazul Ljt foarte lungi.

MTV7 este un declansator performant adecvat protectiei liniilor jt lungi care asigura:

– sensibilitate la curentii de scurtcircuit specifici liniilor lungi respectiv asigurarea protectiei oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
– protectia la suprasarcina a circuitului jt,
– utilizarea capacitatii maxime de distributie a Ljt,
– evitarea declansarilor la pornirea directa a unor motoare de puteri uzuale care pot exista cel putin ocazional in gospodariile alimentate din circuitele stradale,
– evitarea declansarii la scurtcircuite trecatoare care se sting in mai putin de 300 ms,
– bune posibilitati se asigurare a selectivitatii pentru protectii al bransamentelor chiar in cazurile in care se solicita puteri mari de pana la 70 kVA

Pentru detalii privind gama de produse OEZ va recomand accesarea site www.oez.com de unde puteti descarca setul complet de cataloage si un interesant program de calcul de alegere a intreruptoarelor (calcul curenti de scc si caderi de tensiune)

Caracteristici intreruptoare jt

28/11/2009

SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

    15/11/2009

    SGC 2002

    Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

    HPIM6389

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

    HPIM6537

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig2 legatura de intindere si capa terminal

    HPIM6453

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 3 legatura de sustinere in aliniament

    HPIM6520

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

    HPIM6524

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

    HPIM6505

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

     

     

     

    Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

    01/11/2009

     Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

    Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

    Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

    Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

    Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

    Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

    Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

    Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

     

    Alte articole cu tematica sociala:

     

    Votul si democratia

     

    Solutie alternativa la eutanasiere!

     

    Solutia iesirii din criza!
    Bugetari vs privati


     

    UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

    19/10/2009

    SGC 2002

    Astazi am primit de la UNIMEC, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA o.4 kV cu conductoare torsadate TYIR.

    Recunosc ca am fost placut impresionat de noile realizari ale UNIMEC care vin sa solutioneze cateva probleme intalnite de generatia atuala de armaturi jt si in plus consolideaza tehnologia de realizare a LEA jt cu conductoare torsadateTYIR  facilitand o imbunatatire a productivitatii muncii.

    Probabil ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie foarte mult de conceptul unei instalatii „fara mentenata”.

    Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

    Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

    Fisa tehnica clema de derulare si sustinere cablu torsadat 0.4 kV ASA R 0.4 kV

    ASA R 04kV

    Fisa tehnica Bratara universala BU-Jt/tip stalp centrifugat

    FISA TEHNICA-BU JT-centrifugati

    Fisa tehnica Bratara universala jt BU-jt/tip stalp vibrat

    FISA TEHNICA-BU JT-vibrati

    Fisa tehnica Tija universala de joasa tensiune TU-Jt/tip stalp

    FISA TEHNICA-TU JT

    Legatura de sustinere in aliniament cu TU si ASA R

    Legatura de sustinere TU vibrat & ASA R

    Legatura de intindere cu BU si CLAMI

    Legatura de intindere BU centrifugat & CLAMI

    Boilerul lui Nicu

    19/10/2009

    SGC 2002   Plecand de la un dialog purtat cu dl ec N. Nicu  se pot pune in discutie cateva aspecte practice interesante:

    • modificarea instalatiilor interioare uneori inpropii pentru alimentarea receptoarelor electrice de putere ceva mai mare: boilere, masini de spalat, instalatii de climatizare
    • generalizarea existantei utilajelor electrocasnice de putere mare din categoria celor mentionate mai sus si pe aceasta cale creterea puterilor instalate in gospodarii/apartamente/case si respectiv cresterea puterilor maxime simultan efectiv absorbite de bransamentele casnice in limitele permise de protectiile bransamentelor
    • modificarile facute de proprietari adesea neavizati in instalatiile interioare
    • prizele de pamant ale imobilelor
    • lipsa precocuparii comunicarii la OD a modificarilor din instalatiile interioare
    • lipsa preocuparii de actualizare a ATR la modificarea puterilor instalate respectiv a celor maxima simultan absorbite

    Probabil ca lecturand dialogul de mai jos veti observa si alte aspecte care sa merite sa fie discutate. De exemplu:

    • OD are vreo sansa sa depisteze noua situatie? 
    • Este necesar ca OD sa cunoasca ca s-au modificat instalatiile interioare?
    • Este necesar sa fie actualizat ATR?
    • Care sunt perspectivele incarcarii retelelor jt vis-a vis de tendintele de achizitionare a unor receptoare electrocasnice de puteri mari pentru climatizare, incalzire apa menajera, spalat / uscat rufe etc?
    • Exista tendinta de a se trece la incalzirea electrica?
    • Care sunt consecintele posibile ale efectuarii modificarilor instalatiilor de utilizare de catre personal neautorizat?
    • In ce conditii pot aparea tensiuni periculoase pe caloriferele utilizate ca pp in apartamente?

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 20:37

     va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

    stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 20:55

    Salut Nicu, Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A. Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.

    Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului. Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp. Daca mai sunt probleme mai discutam

    Succes! SGC

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 21:15 

     Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ?

     va multumesc.

     stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 21:55 

     Salut Nicu, Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor, (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA. Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK. Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara. In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari. Succes! SGC

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 22:10  Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

    stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 22:59 

     OK, Nicu!

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 07:53 

     va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

    stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 09:41 

     Salut Nicu, Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa. Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!

    Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.

    Succes! SGC

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 19:09 

     Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat.

    1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ?

    2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

    stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 19:49

     Salut Nicu, Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil probleme unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine! Eu iti recomand sa te documentezi ca sa stii sa porti o discutie cu un specialist si sa intelegi ce iti va spune dar lucrarile trebuie facute apeland la un electrician autorizat. As vrea sa citesti articolele:

    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

     – Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si

    Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

    Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie). Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

    La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE. La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi. La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.

    Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

    Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic. Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet. Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

    Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii: – exista legatura cu mamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN – poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.

    Mai vorbim, SGC

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 20:56

    multumesc!

    Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

    12/10/2009

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 15.06.2016 graficul accesarii acestui articol, la aproape 7 ani de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    Raport de accesari 2009-2015

    In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

    De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

    Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

    Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

    Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

    Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

    Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

     

     

    1. PREZENTARE GENERALA

    Conform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

    Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

    Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

    1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
    2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

    In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

    2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

     

    fig 1 Cablu torsadat mt autoportant

    Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

    fig 2 Cablu mt torsadat cu purtator din Ol

    Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

    fig 3 Cablu universal mt autoportant

    Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

    Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

    3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

    Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

    Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

    Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

    Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

    Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

    Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

    Fig. 5 Legatura de sustinere

    Fig. 5 Legatura de sustinere

    Fig. 6 Legatura de sustinere - detalii

    Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

    Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

    Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

    Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

    –          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

    –          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

    –          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

    4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

    Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

    Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

    –          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

    –          cresterera capacitatii de transport

    –          limitarea caderilor de tensiune

    –          micsorarea pierderilor de putere si energie

    Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

    In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

    Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

    –    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

    –    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

    5. CONCLUZII

     

    Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

    1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
    2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
    3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

    –          cresterera capacitatii de transport

    –          limitarea caderilor de tensiune

    –          micsorarea pierderilor de putere si energie

    BIBLIOGRAFIE

    [1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

    [2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998

    Ajuta ca sa fii ajutat!

    22/08/2009

    SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

    In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

    Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

    Farcas Paul spune:
    15/07/2009 la 16:08   modifică

    Buna ziua,
    As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

    Cerere de oferta,

    Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
    Datele nominale ale generatorului sunt:
    -generator VDE 0530
    -typ DSG43L1-4
    -nr 6423667 A001
    -400/231 Yv
    -289 Amp
    -1500 rot/min
    -excitatie 36.8V-2.14A
    -insul class – H
    -IP 23
    -cos phi 0.8.
    Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
    Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

    Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

    Farcas Paul – Lucian
    Phone no.: +40-752 / 239-480
    Fax no.: + 40-256 / 305-297
    E-mail: paul.farcas@conti.de

     

    Monica spune:
    21/08/2009 la 15:33   modifică

    As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

    emi spune:
    27/08/2009 la 10:57   modifică

    buna ziua!
    ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

     

    Pentru Silviu!

    torsada tjt  peste cladiri

     

     

     

     

     

    interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

    Structura unităţii de procesare

    Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

    Ca şi intrări în circuit avem:

    –         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    –         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    La ieşire vom avea:

    –         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

    –         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

    Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

    După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

    Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

    1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

    – 10 , când a>b

    – 11 , când a=b

    – 01 , când a<b

    2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

    Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

    –         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

    –         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

    3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

    – c2=0 , când m ≤ 180

    – c2=1 , când m > 180

    4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

    5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

    m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

    m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

    Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

    –         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    –         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

    c1 c2 sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Deci putem concluziona că dacă:

    –         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

    –         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

    –         sens = 11 turbina nu se va mişca

    Descrierea blocurilor funcţionale

    Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

    1. Registru
    2. Comparator
    3. Multiplexor
    4. Scăzător
    5. Numărător
    6. Poarta Logică ŞI
    7. Logica de sens

    1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Descrierea în VHDL a unui Registru:

    entity registru is

    port

    (t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

    load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

    a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

    end registru;

    architecture arch_registru of registru is

    begin

    proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

    elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

    end if;

    end process proc_registru;

    end arch_registru;

    Figura 9. Simulare registru

    Figura 9. Simularea unui registru

    După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

    2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

    Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

    Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

    – dacă a ≠ b atunci c=1

    – dacă a = b atunci c=0

    Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

    – dacă a > b atunci c=00

    – dacă a > b atunci c=01

    – dacă a = b atunci c=10

    Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

    Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

    Descrierea în VHDL a unui Comparator:

    entity comparator is

    port

    (a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

    c: out std_logic);

    end comparator;

    architecture arch_comparator of comparator is

    begin

    c<=’0′ when (a=b) else

    ‘1’;

    end arch_comparator;

    Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

    Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

    Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

    Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

    Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

    Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

    Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

    3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

    Figura 13. Reprezentare multiplexor

    Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

    În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity multiplexor is

    port

    (a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

    sel : în std_logic);                                      //selectorul

    end multiplexor;

    architecture arch_multiplexor of multiplexor is

    begin

    rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

    b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

    end arch_multiplexor;

    Figura 14. Simulare multiplexor

    Figura 14. Simularea unui multiplexor

    În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

    4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

    Figura 15. Reprezentare scăzător

    Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity scazator is

    port

    (a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

    end scazator;

    architecture arch_scazator of scazator is

    begin

    rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

    end arch_scazator;

    Figura 16. Simulare scăzător

    Figura 16. Simularea unui Scăzător

    După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

    5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

    Figura 17. Reprezentare numărător

    Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

    Descrierea în VHDL a unui Numărător:

    entity numarator is

    port

    (a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

    reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

    rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

    end numarator;

    architecture arch_numarator of numarator is

    begin

    proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

    begin

    if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

    if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

    else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

    end if;

    end if;

    end process proc_numarator;

    end arch_numarator;

    Figura 18. Simulare numărător

    Figura 18. Simularea unui Numărător

    Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

    6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

    Tabel de adevăr ŞI Logic

    a b a AND b
    0 0 0
    0 1 0
    1 0 0
    1 1 1

    Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

    Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

    Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

    entity si is

    port

    (a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

    rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

    end si;

    architecture arch_si of si is

    begin

    rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

    end arch_si;

    Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

    Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

    Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

    7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

    a b sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

    Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

    Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

    entity logica is

    port

    ( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

    b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

    sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

    end logica;

    architecture arch_logica of logica is

    begin

    sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

    „00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

    „01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

    „01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

    „10”;

    end arch_logica;

    Figura 22. Simulare Logica de Sens

    Figura 22. Simularea Logicii de Sens

    Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

    Descrierea în VHDL a ansamblului

    Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

    Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

    library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

    use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

    use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

    entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

    port                                                                             //definirea portului

    (t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

    p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

    clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

    m0,m1: out std_logic);

    end turbina;

    architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

    signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

    signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

    signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

    signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

    type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

    signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

    begin

    –Descriere Registru a

    registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_a;

    –Descriere Registru b

    registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_b;

    –Descriere Comparator ab

    c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

    „11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

    „01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

    –Descriere Multiplexor 1

    aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

    b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

    –Descriere Multiplexor 2

    bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

    a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

    –Descriere Scăzător aa_bb

    m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Comparator 180

    c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

    ‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

    –Descriere Scăzător k2_m

    km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Multiplexor 3

    f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

    m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

    –Descriere Logica de sens

    sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

    „00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

    „10”;

    –Descriere Registru sens

    registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_sens;

    –Descriere Registru f

    registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_f;

    –Descriere Numarator

    numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

    begin

    if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

    end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

    end process numarare;

    –Descriere Comparator 180

    c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

    ‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

    –Descriere Poarta ŞI 1

    r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Poarta ŞI 2

    r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Registru m

    registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

    begin

    if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

    m1<=’0′;

    elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

    m1<=r1;

    end if;

    end process registru_m;

    –Descriere AUTOMAT

    automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

    begin

    if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

    elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

    case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

    when s0=> if start=’1’then s<=s1;

    end if;

    when s1=> s<=s2;

    when s2=> s<=s3;

    when s3=> s<=s4;

    when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

    else s<=s5;

    end if;

    when s5=> s<=s6;

    when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

    else s<=s7;

    end if;

    when s7=>s<=s0;

    end case;

    end if;

    end process automat;

    with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

    y<=”10100″ when s0,

    „00000” when s1|s6,

    „01000” when s2,

    „00100” when s3,

    „00010” when s4,

    „00001” when others;

    –Conexiuni interne

    reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

    load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

    resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

    loads<=y(4);

    loadm<=y(5);

    end arch_turbina;

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

    01/08/2009

     

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

    Prezentarea temei

    Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

    Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

    Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

    Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

    Structura de ansamblu a instalatiei

    Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

    Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

    –         turbina eoliana propriu-zisa

    –         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

    –         senzor de pasi

    –         bloc de comanda

    –         girueta

    –         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

    –         element de executie

    –         motor

    Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

    a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

    b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

    c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

    d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

    e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

    f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

    g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

    h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

    i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

    j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

    k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

    l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

    m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

    n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

    Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

    Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

    Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

    Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

    Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

    Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

    Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

    Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

     

    Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

    Principiul elaborarii comenzilor

    Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

    –         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

    –         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

    –         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

    Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

    Figura 2 - Cercul trigonometric

     

     

     

     

     

    Figura 2 – Cercul trigonometric

    În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

    – t  → poziţia unghiulară a turbinei.

    – g → poziţia unghiulară a giruetei.

    – f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

     

     

    Cazul 1

    Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

    Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

     

    Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

    –         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

    –         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

    –         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

    Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

    Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

    –         dacă t < g → dreapta

    –         dacă t > g → stânga

    –         dacă t = g → stop

    Cazul 2

    Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

    Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

     

    Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

    –         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

    –         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

    Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

    Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

    –         dacă t < g → stânga

    –         dacă t > g → dreapta

    Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Nr accesari pe luni si şi ani

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    2007

     

     

     

     

     

     

    2008

    17,113

    29,692

    39,650

    28,351

    29,716

    25,302

    2009

    45,447

    61,993

    76,057

    33,183

    36,030

    33,305

     

     

     Anul

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Total

    2007

     

     

     

     

    712

    13,740

    14,452

    2008

    20,984

    19,111

    33,572

    40,124

    28,713

    18,558

    330,886

    2009

     

     

     

     

     

     

    286,015

     

     

    Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Medie zilnica in an

    2007

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    47

    443

    314

    2008

    552

    1,024

    1,279

    945

    959

    843

    677

    616

    1,119

    1,294

    957

    599

    904

    2009

    1,466

    2,214

    2,453

    1,106

    1,162

    1,728

     

     

     

     

     

     

    1,680

     

     

    Situatia accesarilor din ultimile saptamani

     

    Luni

    Marti

    Miercuri

    Joi

    Vineri

    Sambata

    Duminica

    Total

    Medie zilnic in saptamana

    Variatie

    Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

    9,222

    1,317

     

    1,379

    1,136

    1,386

    1,577

    1,939

    726

    1,079

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

    8,055

    1,151

    -12.65%

    1,599

    1,283

    1,123

    1,485

    1,024

    624

    917

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

    10,074

    1,439

    25.07%

    1,946

    1,669

    1,592

    1,601

    1,340

    779

    1,147

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

    11,472

    1,639

    13.88%

    1,920

    1,689

    2,321

    1,802

    1,399

    1,129

    1,212

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

    12,775

    1,825

    11.36%

    2,434

    2,394

    2,048

    2,182

    1,765

    886

    1,066

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

    9,058

    1,719

    -5.82%

    1,858

    1,903

    1,727

    1,763

    1,343

    464

     

     

    Despre matematică

    If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

    An average is the sum of views divided by the number of days.

    We exclude days prior to the first recorded view and future days.

    Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

    Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

    Averages are rounded to the nearest integer for display.

    Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

    Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

    Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

    Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

    Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Link-uri Nr utilizari
     1 anre.ro 3,756
     2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
     3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
       
     4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
     5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
     6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
     7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
     8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
     9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
    10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
    11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
    12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
    13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
    14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
    15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
    16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
    17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
    18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
    19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
    20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
    21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
    22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
    23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
    24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
    25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
    26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
    27 anre.ro/documente.php?id=378 630
    28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
    29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
    30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
    31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
    32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
    33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
    34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
    35 anre.ro/documente.php?id=252 470
    36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
    37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
    38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
    39 anre.ro/documente.php?id=251 414

    Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
     1 legea 307/2006 7,467
     2 anre 4,812
     3 puterea sub lupa 3,758
     4 stoianconstantin 3,331
     5 autorizare electricieni 3,311
     6 aa_autorizare electrician 2,510
     7 stoian constantin 1,585
     8 legea 319/2006 1,507
     9 aa_autorizare electricieni 1,314
    10 legea 307 1,047
    11 anre.ro 836
    12 puterea sub lupa pana la bec 830
    13 stoianconstantin.wordpress.com 757
    14 timisoara 725
    15 autorizare anre 680
    16 hg1425/2006 657
    17 legea 319 591
    18 energia eoliana 577
    19 hg 1146/2006 474
    20 normative electrice 470
    21 anre autorizare electricieni 391
    22 constantin stoian 380
    23 legea 307/12.07.2006 379
    24 ordinul 163 379
    25 probleme rezolvate anre 379
    26 examen autorizare electricieni 372
    27 protectie diferentiala 371
    28 eoliene 350
    29 autorizare electricieni 2009 335
    30 ordin 163 323
    31 cap scara 319
    32 autorizare electrician 319
    33 pe 106 309
    34 turbine eoliene 303
    35 eoliana 303
    36 subiecte autorizare electricieni 289
    37 subiecte anre 289
    38 examen anre 287
    39 legea 307 2006 286
    40 aviz tehnic de racordare 280
    41 hgr 90/2008 278
    42 probleme anre 271
    43 probleme autorizare electricieni 271
    44 foren 2008 266
    45 raspunsuri intrebari anre 263
    46 reautorizare electricieni 258
    47 calitatea energiei electrice 258
    48 ordinul 163/2007 256
    49 energie eoliana 254
    50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

    Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

          

     

     

    Titlu Vizualizări  
    – aa_Autorizare electricieni 46,777
    – Bine ati venit! 43,339
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
    Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
    Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
    Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
    Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
    Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
    Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
    Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
    Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
    Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
    Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
    Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
    Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
    Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
    Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
    Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
    Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
    Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
    Centre de examene de autorizare electric 5,896
    – Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
    – aa_Cuprins 5,777
    Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
    Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
    Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
    Normele specifice de securitate a muncii 4,808
    – Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
    Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
    Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
    Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
    Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
    Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
    Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
    Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
    Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
    HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
    – a_Energie eoliana 3,269
    – Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
    Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
    Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
    Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
    Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
    Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
    – La multi ani cu energie 2008! 2,458
    Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
    Rezolvarea problemei 26 2,360
    HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
    Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
    Rezolvarea problemei 25 2,210
    Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
    – Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
    Rezolvarea problemei 38? 2,116
    Rezolvarea problemei 21 2,072
    SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
    Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
    Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
    Rezolvarea problemei 23 1,918
    Rezolvarea problemei 24 1,909
    Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
    Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
    Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
    – Calitatea energiei electrice extras di 1,852
    Rezolvarea problemei 22 1,808
    Intreruptoare „cap de scara” 1,772
    Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
    Rezolvarea problemei 37 1,725
    Rezolvarea problemei 29 1,715
    electricieniprobleme20092 1,704
    Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
    Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
    Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
    Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
    Rezolvarea problemei 27 1,623
    Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
    Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
    Rezolvarea problemei 28 1,582
    – Avizul de amplasament 1,580
    Rezolvarea problemei 33? 1,554
    Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
    Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
    Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
    Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
    La multi ani cu energie! 1,443
    Rezolvarea problemei 32? 1,387
    – Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
    Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
    Rezolvarea problemei 36 1,335
    Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
    – Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
    – Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
    Sarbatori fara lumina 1,281
    Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
    Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
    Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
    Subiecte legislatie Gradul II 1,165
    Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
    Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
    Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
    LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
    STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
    Asupra noului regulament de racordare la 1,058
    Factura de energie electrica poate fi re 1,034
    – Preturile energiei electrice pentru co 1,027
    Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
    Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
    Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
    rezolvarea-problemei-23 981
    Formule: parametrii electrici ai LEA 958
    Calitatea energiei electrice – extras di 951
    Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
    Standardizarea domeniului productiei ene 917
    Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
    Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
    Introducere in problematica energiei eol 879
    LEA jt performante: cerinte tehnice 876
    Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
    LEA mt cerinte tehnice 854
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
    Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
    Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
    LES mt cerinte tehnice 827
    Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
    – Managerul actor 782
    Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
    Subiecte Legislatie Gradul I 765
    Modernizarea distributiei energiei elect 758
    Calitatea energiei electrice este influe 736
    LES jt cerinte tehnice 731
    – Standardul de performanta pentru servi 715
    Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
    Harta potentialului eolian 707
    – Contorizarea utilitatilor 696
    Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
    Optiunile consumatorilor industriali pe 685
    Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
    Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
    Care este explicatia (1)? 634
    O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
    STEPNo montat gresit 620
    Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
    Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
    Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
    Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
    solutia-problemei-26 595
    Separator versus intreruptor telecomanda 572
    Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
    LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
    ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
    Raport privind rezultatele examenelor de 520
    Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
    De ce cad stalpii de iluminat public var 512
    Andrea Bocelli 502
    Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
    Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
    Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
    Avizul de amplasament 472
    Foren 2008 469
    HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
    Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
    Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
    Ghid de administrare a unui blog! 435
    LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
    Aurel se vrea pe blog! 428
    Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
    Baietii destepti 420
    Nessun Dorma in interpretari celebre 414
    Pana de curent a paralizat America de No 399
    Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
    Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
    Cereri si oferte de locuri de munca 348
    Costel Busuioc 345
    Incze Andras are o problema 338
    Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
    Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
    Exemplu american: gandirea pozitiva 335
    Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
    Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
    Odihna activa! 318
    Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
    Automatizarea distributiei noi frontiere 310
    Celine Dion 309
    Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
    Facem pana iese bine (1)! 287
    Preturile energiei electrice pentru cons 286
    Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
    Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
    Structura productiei de energie electric 276
    solutia-problemei-24 275
    Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
    Preturile energiei electrice pentru cons 268
    Starea suportilor de bare in unele stati 258
    Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
    Scump, prost si periculos! 253
    Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
    Rezultatele sondajului de opinie privind 248
    Emotia este si ea o forma de energie! 237
    solutia-problemei-27 225
    problema-25-solutionata 216
    solutia-problemei-29 212
    Amatorism cu radacini adanci! 211
    solutia-problemei-21 210
    Facem pana iese bine (3)! 208
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
    Distributia campului electric si magneti 206
    Instalatiile electrice abandonate, peri 205
    * Mondial 205
    Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
    Ce sa fie, ce sa fie? 193
    Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
    – Sondaje de opinie 187
    Dialoguri despre poluare 185
    Energia Electrica o afacere rentabila si 185
    Principalii actori ai pietei angro de en 178
    Structura piatei angro de energie electr 166
    Criza gazului si calitatea energiei elec 165
    Bonnie Tyler 162
    Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
    Dezastre previzibile! 158
    Vank 1000 155
    The power of wind 153
    Infrastructura energetica sustine comuni 150
    Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
    Obama, speranta pentru toti! 140
    Putem traduce WordPress in limba romana 136
    ABBA take a chance on me 135
    rezolvarea-problemei-22 132
    Lantul de distributie 132
    rezolvarea-problemei-28 129
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
    Beijing, China Olimpiada 2008 117
    Facem pana iese bine (2)! 115
    Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
    Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
    Planul de comunicare asigura succesul af 107
    Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
    Gandirea de grup 97
    Cosmarul Gandului: penele de curent 95
    Rolul comunicarii in afaceri 92
    Power Of Love in interpretari celebre 91
    „Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
    Managerul actor 87
    Sefii care aplica micromanagementul 86
    Craciun Fericit 2008! 85
    Contorizarea utilitatilor 84
    structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
    Bine ati venit! 78
    principalii-participanti-la-piata-angro- 78
    Decizia de cumparare 73
    Imaginea unei organizatii pe piata 73
    Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
    Vank-1000 68
    I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
    zona-in-litigiu 62
    Transporturi la romani 60
    rezolvarea-problemei-25 55
    Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
    Oferta unica de vanzare 54
    Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
    Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
    solutiaproblemei-22 50
    Clasificarea clientilor 45
    Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
    Cadouri promotionale personalizate 41
    Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
    structura-pietei-angro-de-ee2 37
    – Clasificarea clientilor 31
    solutia-problemei25 23
    Hello world! 14
    solutia-problemei-25 13
    insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
    solutia-problemei-28 8

    Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

    04/07/2009

    sgc-legitimatie

     

    Sursa www.anre.ro 

       ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

     

    Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

    Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

     La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

    Ev_GN_Grafic2m

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

     

    Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

    30/06/2009

    sgc-legitimatie Sursa site www.anre.ro  Analiza include perioada in care a fost sistat de catre Russia exportul de gaz metan prin Ucraina  catre Europa inclusiv catre Romania.

    Dati click pe grafic si se va deschide intr-o noua fereastra mai lizibil!

     

    Ev_GN_Grafic1m

    Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     

    Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                            Data______________________

                                    Calificativ_________________

                                    Evaluator__________________

                                    Nume_____________________

                                    Functia____________________

                                                                                                                                                  Dep.______________________

     

    1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

     

     
     
     

     

     

    2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

     

    a)      cu suruburile pe cordita ;

    b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

    c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

     

    3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

     

    4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

     

    Argumentati optiunea d-voastra.

      
      
      
      
      

     

    5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

     
     
     
     
     

     

     

    6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

     

    a)      20 m ;

    b)      24 m ;

    c)      3 m

     

    7. Definiti zona de protectie a RED:

     
     
     
     

     

     

          8. Definiti zona de siguranta RED:

     
     
     
     

     

     

          9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      este permisa conditionat .

     

     10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

     

    a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

    b)      uneori ;

    c)      nu .

     

    11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

     

      
     
     
     
     

     

     

    12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

     

    a)      Ol-Al neizolate ;

    b)      Ol-Al preizolate ;

    c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

    d)      Al de sectiune corespunzatoare.

     

    13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

     
     
     

     

    14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

     

    a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

    b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

    c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

     

     

    15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

     

    a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

    b)      nu ;

    c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

     

     

    16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

     

     
     
     

     

     

    17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

     
     
     

     

     

    18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

     
     
     

     

     

    19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

     

    a)      da ;

    b)       nu ;

    c)      nu e cazul.

     

     20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

     

    a)      da, neconditionat;

    b)      optional ;

    c)      nu .

     

     

     21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

     

    a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

    b)      da ;

    c)      nu .

     

     

    22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

     

    a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

    b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

    c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

     

     23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

     
     
     
     
     

     

     

      24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

     

    a)      pe fise de solutie ;

    b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

     

     

     

     25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

     
     
     
     
     
     

     

     26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

     

     
     
     
     
     
     

     

                                                              Data:

                                                              Nume si prenume:

                                                              Semnatura:

    Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

    1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

     

      
      
      
      
      

     

     

    2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

     

    a)      Da

    b)      Nu 

     

    Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

     

      
      
      

     

     

    3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

     

      
      
      
      

     

     

    4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

     

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati-va optiunea. 

      
      
      
     

     

    5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

     

    a)      2

    b)      3,5

    c)      5

     

    6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

     

    a)      1000 A

    b)      500 A

    c)      220 A

     

    7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

     

    a)      1500 m

    b)      1000 m

    c)      450 m

     

    8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

     

    a)      6

    b)      4

    c)      2

    d)      1,25

     

     

     

     

    9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

     

    Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

    Solutii in cerintele tehnice

      1.

     

        
     
     
     
     
      2.     
     
     
     
     
      3.     
     
     
     
     
      4.     
     
     
     
     
      5.     
     
     
     
     

     

     

    10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

    11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati optiunea d-voastra.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

     

    Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

     

     

     
     
     
     
     
     

     

     

                                                              Data:

                                                                                               Nume si prenume:        

     Semnatura:

    Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

    24/05/2009

    sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

    Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

    enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

    Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

    ZGARIE-NORI ROTATIVI

    Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

    24/05/2009

    sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

    Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

    Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

    Iata cum arata macheta de sondaj

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

    enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

    cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Dimensionarea puterii unui parc eolian, dialog cu Raul

    17/04/2009

     

    SGC 2002  

    Raul Noica spune: 16/04/2009 la 12:48 

     Buna ziua si Paste fericit!

    Am citit comentariul dvs. legat de ferma eoliana de 20 Mw si racordarea la reteaua electrica. Am o intrebare : o ferma de 10 Mw , turbine de 0.8-1 MW, retea electrica 20 KV, posturi de transformare MT/JT la 3 respectiv 1 km, si post transformare 110/20 la max 15 km ( cred ca mai putin).

    Intrebarea e posibil sau ce info ar mai trebui pt a stii cit de cit?

    Cu respect, R.N.

    stoianconstantin spune: 16/04/2009 la 20:10 

     Salut Raul, Te rog sa reformulezi intrebarea! Sarbatori fericite

    SGC

    Raul Noica spune: 17/04/2009 la 11:50 

     Buna ziua Intrebarea mea era daca e posibil racordarea a 10 MW intr-o RED de 20 KV sau cit s-ar putea racorda max intr-o linie de 20 KV. Paste fericit!

    stoianconstantin spune: 17/04/2009 la 12:55 

     Salut Raul,

    Acum am inteles problema. Raspunsul e mai complicat. Sunt mai multe ariabile intre care sectiunea LEA si lungimea pe care urmeaza sa fie vehiculati cai 10 MVA care inseamna un curent de cca 290A. Probabil ca ne vor trebui 2 circuite 20 kV.

    SGC

     Raul Noica spune: 17/04/2009 la 14:21 

     Cea mai apriape statie de transformare 110/20 e la 25- 50 km ( cel mai sigur 50 km) in rest sint posturi de transformare 20/JT pt citeva sate si un orasel. La sectiune va referiti la sectiunea unui conductori sau suma lor ( avem trei conductori)

    Va multumesc.

    stoianconstantin spune: 17/04/2009 la 14:33 

     Salut Raul,

    Este vorba de sectiunea unui conductor. Daca vorbesti de 50 de km probabil ca trebuie sa te gandesti la 3 circuite. Deja ipotezele se inmultesc si trebuie facuta o analiza de retea ceva mai documentata.

    Ar trebui sa vedem si distanta fata de L 110 kV din zona in vederea costurilor pentru o statie 110/20 kV de racord adanc in parc. De asemenea conteaza dimensiunile viitoare posibile ale parcului eolian.

    E greu sa iti dau solutii care sa se si confirme fara sa am la dispozitie date concrete. Iti propun sa citesti HGR 90/2008 si sa soliciti informatii gratuite de la OD, in temeiul art 8, privind conditiile si posibilitatile de realizare a racordarii la RED a unui loc de producere (sau de consum prezentand datele caractereistice ale acestuia.

    Te rog sa ma tii la curent cu raspunsul primit de la OD

     SGC

     Raul Noica spune: 17/04/2009 la 15:28 

     Am initiat o discutie cu cei de la OD ( in cazul meu EOn ) si astept un raspuns. Dar lipsa lor de experienta si precautii exagerate amina aparitia raspunsului. L 110 KV e la 50 km distanta de locul fermei eoliene( unde e si statia adica linia de 110 evacueaza in linia de 20 kv si apoi dupa 50 km apare locul de care vb. Sarbatori fericite!

    stoianconstantin spune: 17/04/2009 la 16:09 

     Raul,

    Poate ca informatia cu 50 km e corecta. Totusi poate ca in zona sunt si alte L 110 kV. Conteaza si dispersia altor L 20 kV din zona. De ex in loc sa faci 3 circuite de 50 km ceea ce mi se pare impovarator poate tintesti alte L 20 km pe o raza de sa zicem 10 km si te injectezi in ele.

    Se poate imbunatati (reduce) si pierderea de tutere pe linii prin consumul care poate fi asigurat pana la statia/statiile la care sunt racordate acetste linii.

    Vezi ca GHR 90/2008 e cam dur cu OD care intarzier raspunsurile. Un alt aspect important il constituie obligatia de a finanta un stutiu de solutie pt toate locurile de productie ee.

    Din SS ar trebui sa ai palata completa de solutii comnatate th-ec! Depinde cat de hotarat esti. Te pot asista la adminitrarea relatiei legate de ss incepnad de la validarea temei de proiectare pana la receptia ss si alegerea variantei corecte! Sarbatori fericite!

    SGC

    Raul Noica spune: 17/04/2009 la 16:39 

     Ma exprim greu . Linia de 20 KV traverseaza dealul unde am dori sa devoltam un proiect eolian. Lungimea liniei este de 50 km (e racordata printr-o ST 110/20 la o linie de 110 Kv ) si sint puncte de transformare 20/JT in fiecare sat sau orasel ( in total 40-100 mii oameni). Ideea era care ar fi puterea maxima instalata a fermei eoliane, respectiv daca se poate sa fie 10 MW. Sarbatori fericite! RN

    stoianconstantin spune: 17/04/2009 la 19:33 

     Raul,

     Puterea asta a ta este o chestiune care nu are in principiu nimic de a face cu acei consumatori pe care ii enunti. In unele scheme de alimentare acesti consumatori usureaza tranzitul ee produse catre o statie 112/20 kV in sensul ca o parte s-a putea deja consuma pe lina (liniile) 20 kV utilizate la evacuarea puterii din parcul eolian.

    Prin liniile 20 kV, prin transformatoare (de orice putere si tensiuni) si prin statiile de transformate puterea produsa/consumata poate circula in orice directie functie de pozitionarea surselor respectiv a consumatorilor.

    Stabilirea puterii este o chestiune ce tine de particularitatile zonei (cat de puternice sunt vanturile si cat de mult dureaza ele) si de costurile pe kwh instalat/produs. In cazul enuntat de tine, dar de fapt in toate cazurile, la costul kwh instalat se adauga inclusiv costurile in RED (retelele electrice de evacuarea puterii produse).

    Ideal ar fi ca la nivelul intregi tari centralele electrice sa fie cat mai apropiate de zonele de consum. Realitatea ne arata de exemplu ca vantul “bate bine” numai in anumite zone, apa cu potential ghidraulic exploatabil exista munai in anumite zone, etc etc.

    De repartitia si transportul energiei produse catre zonele de consum este apanajul retelelor de transport (RET) de foarte inalta tensiune care permit ca acest transport din zonele cu excedent energetic catre zonele de consum cu pierderi rezonabile.

    Raza optima de operare a unei centrale care are acces la retelele de 110 kV este de cca 15o km. In RET deja avem distante mult mai mari (daca tranzitul de ee este necesar).

     S-ar putea ca dialogul nostru sa il salvez intr-un articol dedicat pt a putea fi accesat si de alti utilizatori ai blogului pt ca deja s-au coagulat niste idei. Sper ca ma vei tine la curent cel putin cu documentarea ta. Sa vedem cat de departe ajungi.

    Dupa un timp cred ca o sa poti sa tesi exprimi mai bine utilizand termenii de specialitate energetica. SGC

    Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

    28/02/2009

    SGC 2002  Va propun o tema pentru dezbatere: argumentati optiunea pentru separator sau intreruptor telecomandat care asigura buclarea a doua LEA 20 kV alimentare din statii diferite. Sa presupunem ca cele doua linii sunt ramificate avand fiecare cca 60 posturi de transformare si lungimi in ax de cca 30 km. La schema normala aparatul de comutatie supus atentiei dv va functiona deschis/deconectat.

    Functie de argumentele rezultate din comentariile Dv o sa sintetizez un formular de sondaj de opinie pt a vedea cum se impart opiniile Dv pentru sustinerea respectivelor argumente.

    Pentru ca totusi nu ma pot abtine trebuie sa ii amintesc unui stimat coleg  (! caruia ii dedic acest articol si pe care il voi invita sa vada rezultatele) ca atata timp cat nu avem incidente aparatele de comutatie sunt, la schema normala,  fie „inchise fie  deschise” in ambele stari isi aduc aportul la distributia ee neputandu-ne dispensa de nici o categorie deoarece ele au in caz de incident si/sau lucrari functii noi care justifica odata in plus existenta lor!

    Recunosc ca sunt curios de evolutia comentariilor. Evident ca in noianul de informatii si initiative existente pe net acest demers poate sa nu aiba niciun ecou. Vom vedea!

    Rezolvarea problemei 33?

    12/02/2009

    SGC 2002 Puteti gasi indicatii utile pentru rezolvarea problemei 33 gasiti in cartea: Probleme de statii si retele electrice de Alexandru Curelaru publicata in anul 1979 in Editura Scrisul Romanesc, Craiova: problema 2.6.1 pagina 202 Va astept sa propuneti variante de detaliere a raspunsului.

    Succes!

    Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

    08/02/2009

    SGC 2002  Utilizati link-ul urmator pentru: solutia problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

    Succes natural!

    Rezolvarea problemei 64_Toamna 2012 (ex 36_2007)

    07/02/2009

    SGC 2002   Urmand link-ul alaturat aveti: solutia problemei 64_Toamna 2012 (ex 36_2007)

    Succes natural!

    Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

    31/01/2009

    SGC 2002 urmati link-ul alaturat:   solutia problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

    Succes!

    Principalii actori ai pietei angro de energie electrica

    31/01/2009

    SGC 2002  

    periodic ANRE publica rapoarte despre piata angro de nergie electrica. Din raportul lunii Octombrie 2008 am extras lista participantilor la piata angro de energie electrica.

    principalii-participanti-la-piata-angro-de-ee

    Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

    29/01/2009

    SGC 2002  Pentru solutie urmati link-ul alaturat:solutia problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

    Succes!

    Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

    26/01/2009

    SGC 2002     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

    Succes!

    Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

    26/01/2009

    SGC 2002   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

    Succes!

    Subiecte Norme Tehnice Gradul I

    25/01/2009

    SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

    Succes!

    Nr crt grd I

    Enunt

    Varianta a

    Varianta b

    Varianta c

    1

    Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:

    în aceeaşi încăpere;

    în încăperi separate

    nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

    2

    Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

    este interzisă, cu unele excepţii;

    este permisă întotdeauna;

    nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

    3

    În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

    se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;

    nu se admite

    se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru

    4

    Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

    este interzisă;

    este permisă în anumite condiţii;

    este permisă, dar nu se recomandă.

    5

    În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

    se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;

    se montează indicatoare de securitate;

    în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .

    6

    Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

    siguranţe fuzibile;

    orice tip de întreruptor;

    aparate debroşabile.

    7

    La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

     10 mm

     15 mm

     20 mm

    8

    Tabloul de distribuţie trebuie montat:

    în plan orizontal

    perfect vertical şi bine fixat

    nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

    9

    Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

     50 A

     100 A

     150 A

    10

    Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

    pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

    se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)

    este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

    11

    Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

     este permisă

    nu este permisă

     de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri

    12

    Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

     conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact

     conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

     conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

    13

    Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

    este interzisă;

    este permisă;

    este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

    14

    Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

    întreruptoare manuale;

    siguranţe fuzibile;

    întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.

    15

    Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

    în încăperi separate

    în dulapuri speciale

    nu este necesar un spaţiu special

    16

    Carcasele bateriilor de condensatoare:

    trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ

    nu trebuie să fie legate la pământ;

    trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

    17

    Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

    Cu

    Al

    otel

    18

    Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

     în plan vertical

     în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

     în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical

    19

    Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:

    faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;

    faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;

    faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.

    20

    Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

    verde pentru poziţia deschis;

    alb pentru poziţia deschis

    alb pentru poziţia închis

    21

    Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

    puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;

    puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;

    criteriilor constructive;

    22

    Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

    0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

    10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

    5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

    23

    Conductoarele coloanelor electrice:

    trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;

    pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

    pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

    24

    Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

    50 mmp

    150 mmp

    100 mmp

    25

    Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

    în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ

    în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor

    doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

    26

    Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

     firida de branşament

     coloana electrică

     punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului

    27

    Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

     linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament

     firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

     coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

    28

    Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

     20 A

     30 A

     40 A

    29

    Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

     10 apartamente

     20 de apartamente

     30 de apartamente

    30

    Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

     3 x 50 + 25 mmp

     3 x 70 + 35 mmp

     3 x 95 +50 mmp

    31

    Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

     10 m

    15 m

     20 m

    32

    Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

     0,3 m

     0,4 – 0,5 m

     1m

    33

    Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

    clădirilor agricole şi horticole

    protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

    la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

    34

    Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

    se admite

    nu se admite

    se admite condiţionat

    35

    Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

    numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

    numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

    atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată

    36

    Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

    interzisă

    admisă

    admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile

    37

    Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

    recomandată

    obligatorie

    la latitudinea consumatorului

    38

    La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

    până la 30 A

    până la 50 A

    până la 20 A

    39

    Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

    interzisă

    obligatorie

    la latitudinea executantului

    40

    Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

    permisă

    interzisă

    obligatorie

    41

    Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

    instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie

    instalaţii de comandă, semnalizare

    instalaţii de comutare şi similare

    42

    Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

    interzisă

    permisă în anumite condiţii

    la latitudinea consumatorului

    43

    La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

    aluminiu

    cupru sau aluminiu

    obligatoriu cupru

    44

    Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

    în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

    în interiorul golurilor din elementele de construcţie

    numai în doze sau cutii de legătură

    45

    Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

    este permisă întotdeauna

    este permisă în cazul conductoarelor de cupru

    este interzisă

    46

    Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

     minimum 8 spire

    o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

    minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească

    47

    Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

     prin răsucire şi matisare

     prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare

     prin lipire cu cositor

    48

    Legăturile barelor se execută:

    numai prin sudare

    numai cu ajutorul şuruburilor

    cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare

    49

    Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

    16 mmp

     10 mmp

    6 mmp

    50

    Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

    numai prin sudare

    numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

    prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)

    51

    Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

    3 m

     4 m

     5 m

    52

    Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

     oriunde pe traseul conductelor

    nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

     numai în zonele de fixare pe suporturi

    53

    Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

    este interzisă

    este admisă

    este admisă numai pentru conductoare de cupru

    54

    Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

    numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

    în orice categorie de încăperi sau mediu

    numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

    55

    Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

    numai aparent

    numai îngropat

    aparent sau îngropat, în anumite condiţii

    56

    Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

     perfect orizontală

     aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze

    cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

    57

    În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:

    1 m

    0,5 m

    circa 0,3 m

    58

    Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

    este strict interzisă

    este admisă fără restricţii