Posts Tagged ‘pericol de electrocutare’

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Cristian, prima experienta ca sef de lucrare!

28/12/2011

 Salut Cristian!

Ca sa asiguram un punct de referinta scriu articolul pe care ti l-am promis. Sper ca la viitoarea intalnire sa vedem progresul necesar. Pacat de munca care trebuie facuta de doua ori!

Relativ usor putea fi evitat montarea unui SE4 nou ca stalp de colt. Primele 3 deschideri au cumulat maxim 90 m!

Pe conductorul torsadat legaturile electrice se realizeaza cu cleme cu dinti care asigura inclusiv refacerea izolatiei conductorului in zona legaturii electrice. CLEAL se utilizeaza exclusiv petru legaturile electrice pe conductoare neizolate.

Intre neajunsuri: s-au generat locuri in care se pot produce scurtcircuite si respectiv premise de electrocutare!

Legaturile de intindere pe langa functionalitate trebuie sa fie si estetice. In lucrarea ta fiecare legatura de intindere are o alta forma! Singura constanta o constituie modul gresit in care sint realizate legaturile electrice de innadire in ax si de derivatite: ai utilizat in mod eronat cleme CLEAL.

Conductorul se dezizoleaza inainte de montarea CLAMI! Vorbim de un material plastic care sub actiunea caldurii se inmoaie si se va slabi legatura mecanica din CLAMI. De aici sub actiunea stresului produs de vant putem avea ruperi de conductoare in CLAMI

Parerea mea este ca montarea corecta a CLAMI este mai usoara initial la montarea conductorului torsadat decat ulterior ca modalitate de eliminarea neconformitatilor! E bine si pentru constructor e bine si pentru consumatorii de ee care vor suferi intreruperi in alimentarea cu ee care puteau sa fie evitate!

In CD a PTA ai tolerat ca muncitorii sa rupa spire din conductoarele de nul ca sa poata monta papuci de dimensiuni necorespunzatoare pentru sectiunea de 95 mmp a conductorului de nul. Atentie vorbim de schema TN-C unde conductorul de nul (PEN) este atat nul de lucru cat si nul de protectie!

S-a luat decizia de marire a sectiunii conductorului de nul pentru ca in regimurile dezechilibrate curentul pe nul poate depasi curentul pe faza nu ca sa aveti voi de unde taia spire! Intreruperea nului e isnotita de supratensiuni in retea care pot conduce la arderi de receptoare electrice, accidente umane si/asu incendii. E clar ca cercetarea unui astfel de eveniment va scoate in evidenta gresala de montaj! Din fericire nu vom ajunge acolo pentru ca aplicam principiul „facem pana iese bine”!

Dupa montarea unui papuc cu presa bavurile se indeparteaza. Acoperirea lor cu banda izolanta nu are niciun inteles. In scuta vreme banda izolanta va fi strapunsa si sub actiunea caldurii se va dereriora si va cadea. Daca simti nevoia realizarii unui capat terminal corect atunci trebuie sa folosesti si materiale adecvate!

Daca tot te apuci de refacerea izolatiei in zona papucilor atunci fii consecvent, izoleaza toate conductoarele!

N-am poze suficient de relevante dar fii convins ca trebuie sa realizezi legarea conductorului de nul la prizele de pamant montate in LEA jt. La tine deocamdata functionam intr-o bizara schema „TI”. Avem pericol public de electocutare in cazul unor scutcircuite. Avem pericol sporit de accidente in cazul intrerulerilor de nul!

Despre legaturile de intindere la PTA realizate le conductorul T2x mumai de bine! Nu se folosete CLAMI si este necesar sa se asigure bride de fixare de stalp pentru de prindere de stalp pentru fiecare circuit sau bride speciale cu mai multe puncte se prindere dedicate fiecarui circuit. Avem atat argumete functionale cat si estetice!

Sa nu uit!

Capacelele dela clemele cu dinti se pot pune la locul lor numai dupa ce s-a rupt surubul dinamometric metalic! Daca nu s-a rupt surubul dinamometric legatura electrice nu este corect realizata. Nu s-a realizat strangerea suficienta a contactelor. In plus izolarea clemei impotriva umiditatii se realizeaza doar daca acesta este corect montata!

SGC

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

11/09/2010

Sintetizand principalele idei legate de intretinerea culoarelor de siguranta am realizat o prezentare care poate constitui suportul unei dezbateri ale acestui subiect in scopul instriurii si/sau al capacitatii sprijinului.

Zone de protectie si de siguranta_ Defrisari

Dublez aceasta prezentare de cateva filme descarcate de pe Youtube care releva pericolul si argumeteaza necesitatea intretinerea culoarelor de siguranta LEA prin zone cu vegetatie.

Utilizat de persoane avizate materialul publicat poate fi convingator:

Va doresc traditionalul „succes natural!”

Arc electric surprins pe viu in timpul unui interviu:

Creanga in LEA 1

Creanga in LEA 2

Creanga in LEA 3

Scurtcircuit sub actiunea vantului  intre LEA si un copac decoronat corect dar mai inalt decat LEA si aflat in imediata apropiere a acestuia:

Citeste pe blog alte articole pe acelasi subiect foarte important pentru continuitatea alimentarii cu energie electrica:

LEA versus LES

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Informatia salveaza vieti!

13/07/2010

Va prezin un videoclip care poate contribui la salvarea multor vieti.  In principiu se dovedesc experimetal  cateva situatii periculoase care au condus sau pot conduce la electrocutari.

Va propun sa incercam sa traducem explicatiile prezentatorului astfel incat utilitatea experimetelor sa conduca la informarea cat mai multor persoane asfel incat sa stim sa ne ferim de accidente prin electrocutare si respectiv receptoarele electrocasnice de supratensiunile atmosferice

 

 

SGC

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale

25/09/2008

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 
Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

ORDIN nr. 463/12.07.2001 privind aprobarea Normelor specifice de  securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: având în vedere: -art. 5 alin.5 şi anexa nr.2 pct.6 din Legea protecţiei muncii, nr.90/ 1996 republicată;

-art. 3 lit. b şi art. 14, lit. D, pct. 4 din Hotărârea Guvernului României nr.4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii  Sociale, cu modificările ulterioare;

-avizul  Consiliului  tehnico-economic nr.10/2001 al Ministerului Muncii şi Solidarităţii  Sociale,

emite următorul:

ORDIN

Art.1.Se aprobă Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2.Normele prevăzute la art.1 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentului Ordin în Monitorul Oficial al României.

              Începând cu aceeaşi dată, se abrogă normele departamentale de protecţie a muncii  care se referă utilizarea energiei electrice în medii normale.

Art.3.Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale sunt obligatorii pentru toate activităţile cu acest profil şi se difuzează celor interesaţi prin inspectoratele teritoriale de muncă şi prin alţi agenţi autorizaţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

 MINISTRUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE, Marian SÂRBU 

CUPRINS

 

PREAMBUL

9

1.

PREVEDERI GENERALE .………………………………………………………….

12

 

1.1.

Conţinut. Scop ………………………………………………………………………………………..

12

 

1.2.

Domeniu de aplicare  ………………………………………………………………………………

14

2.

EXECUTANTUL ………………………………………………………………………………

16

3.

SARCINA DE MUNCĂ ………………………………………………………………………

24

 

3.1.

Măsuri tehnice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor cu scoaterea acestora de sub tensiune, în instalaţiile electrice din exploatare

24

 

 

3.1.1.

Separarea electrică

26

 

 

3.1.2.

Identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care urmează a se lucra

31

 

 

3.1.3.

Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit

32

 

 

3.1.4.

Delimitarea materială a zonei de lucru

36

 

 

3.1.5.

Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică

37

 

3.2.

Măsuri organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare, cu scoaterea de sub tensiune a acestora

38

 

3.3.

Măsuri organizatorice şi tehnice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în baza “obligaţiilor de serviciu” (OS)

39

 

3.4.

Măsuri organizatorice  la executarea lucrărilor în baza“propriei răspunderi” (PR)

42

 

3.5.

Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile deranjamentelor şi avariilor din instalaţiile electrice

45

 

3.6.

Măsuri de protecţie a muncii la servirea operativă a instalaţiilor electrice, controlul electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune

48

 

3.7.

Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor) la instalaţiile electrice de utilizare

48

 

3.8.

Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor la înălţime, specifice instalaţiilor electrice de utilizare

50

4.

MIJLOACE DE PRODUCŢIE 

52

5.

MEDIUL DE MUNCĂ  

53

 

5.1.

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă,din punctul  de vedere al protecţiei muncii, de la proiectare, construcţii-montaj şi pe  parcursul exploatării 

53

 

 

5.1.1.

Din proiectare

53

 

 

5.1.2.

La construcţii-montaj şi punerea în funcţiune

60

 

 

5.1.3.

În exploatare

62

6.

CONDIŢIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢILE ŞI

MIJLOACE DE PROTECŢIE  ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

68

 

6.1.

Măsuri principale de protecţie

68

 

 

6.1.1.

Protecţia prin legare la nul

68

 

 

6.1.2.

Protecţia prin legare la pământ

74

 

 

6.1.3.

Protecţia prin lalimentarea cu tensiune foarte joasă

76

 

 

6.1.4.

Protecţia prin separarea de protecţie

77

 

6.2.

Măsuri suplimentare de protecţie

78

 

 

6.2.1.

Protecţia prin legare la pământ

78

 

 

6.2.2.

Protecţia automată la curenţi de defect (PACD) (curenţi diferenţiali reziduali)

79

 

 

6.2.3.

Protecţia automată la tensiuni de defect (PADT)

80

 

 

6.2.4.

Egalizarea potenţialelor

81

 

 

6.2.5.

Izolarea amplasamentelor

81

7.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE UTILIZARE (TABLOURI ELECTRICE DE ALIMENTARE, LEA, LES)

83

ANEXA 1

GHID DE TERMINOLOGIE

85

ANEXA 2

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE ŞI REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE, PRIVIND

PROTECŢIA MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

101

ANEXA 3

VERIFICĂRI MINIME OBLIGATORII LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, DUPĂ REPARAŢII

SAU MODIFICĂRI ŞI VERIFICĂRI PERIODICE

106

ANEXA 4

LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI CE SE POT EXECUTA ÎN INSTALAŢIILE

ELECTRICE DE UTILIZARE FĂRĂ AUTORIZAŢIE DE LUCRU

121

ANEXA 5

RAPORT DE ÎNCERCARE

128

ANEXA 6

INSTALAŢIILE ELECTRICE DE UTILIZARE ŞI PARTEA DIN ACESTEA LA CARE SE

APLICĂ PREVEDERILE NSSMUEE

138

ANEXA 7

RESPONSABILITĂŢI PENTRU NERESPECTAREA SAU NEAPLICAREA PREVEDERILOR

NSSMUEE

139

ANEXA 8

CONVENŢIE DE LUCRĂRI

141

ANEXA 9

ABREVIERI

144

 

PREAMBUL

 

 

 

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimale şi obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de evitare a accidentării.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice şi persoanele fizice de răspunderi pentru lipsa de prevedere şi asigurare a oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:

Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie a muncii şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.

Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie specifice unor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

                    Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a muncii, pentru activităţi caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de protecţie a muncii – practicată în cadrul normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus din următoarele componente ce interacţionează:

  EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;

SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;

MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice trebuie aplicate corelat şi cu alte norme specifice, proprii acelor activităţi conexe, impuse de tehnologie.

Este necesar ca la aplicarea prezentelor norme specifice să se ţină seama şi de standardele naţionale de protecţie a muncii ca documente complementare (anexa 2).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. PREVEDERI GENERALE

 

1.1. Conţinut. Scop

 

Art.1.(1)       Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiunii curentului electric, cu efectele sale (electrocutare şi arsuri).

(2)     Prevederile prezentelor norme specifice au în vedere, în principal, măsuri de securitate pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrărilor şi executanţii acestora.

                       (3)     Conţinutul prezentelor norme specifice face referire la activitatea care se desfăşoară în instalaţiile de utilizarea energiei electrice şi asupra acestora, indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenenţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară.

 

Art.2.(1)       Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în desfăşurarea unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării executanţilor la aceasta şi stabilirea răspunderii individuale pe tot parcursul activităţii, de la dispunerea acţiunii la organizarea ei, executarea şi recepţia lucrărilor.

(2)    Activităţile sau instalaţiile care nu se regăsesc în prevederile prezentei norme, impun elaborarea unor instrucţiuni proprii specifice de protecţie a muncii, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective.

(3)    În cazul în care prevederile prezentei norme nu satisfac în totalitate, prin conţinut, desfăşurarea activizăţii în condiţii de securitate, acestea vor fi detaliate în instrucţiunile proprii de aplicare a normelor specifice, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective. Instrucţiunule şi regulile proprii nu trebuie să contravină însă prevederilor nornelor generale sau specifice.

 (4)   Activităţile specifice utilizării energiei electrice, se vor desfăşura pe baza fişelor tehnologice sau instrucţiunilor tehnice de lucru, însuşite de executanţii.

 

Art.3.Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate şi respectate, constituie măsuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de evitare a accidentării celor implicaţi în sistemul de muncă.

 

 

1.2. Domeniu de aplicare

 

 

Art.4.(1)    Prezentele norme au caracter naţional şi trebuie aplicate de către toate persoanele juridice şi fizice, care proiectează, execută, gestionează şi exploatează instalaţii electrice de joasă tensiune situate în aval de:

–          punctul de măsură a energiei electrice furnizate de către distribuitor;

–          punctul de separare electrică sau, după punctul de delimitare faţă de instalaţia distribuitorului/producătorului.

     (2)    Activităţile sau instalaţiile care nu se regăsesc în prevederile prezentei norme impun elaborarea  unor instrucţiuni proprii specifice de protecţie a muncii aprobate de către conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective.

         (3)    În cazul în care prevederile prezentelor norme nu satisfac în totalitate, prin conţinut, desfăşurarea în condiţii de securitate, acestea vor fi detaliate în instrucţiuni proprii de aplicare a normelor specifice, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective. Instrucţiunile şi regulile proprii nu trebuie să contravină însă prevederolor normelor generale sau specifice.

                     (4) Pentru prevenirea riscului electric din domeniul instalaţiilor electrice de curent alternativ şi continuu, situate în medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor norme, corelate cu măsurile de prevenire a accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale specifice mediului concret de lucru.

 

Art.5.Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prezentelor norme de protecţie a muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare, întreţinere, reparaţii, construcţii-montaj, cercetare-proiectare pentru instalaţii electrice de utilizare, conform atribuţiilor ce-i revin.

 

Art.6.(1)    Comisiile de recepţie, stabilite conform reglementărilor în vigoare, nu vor aviza punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice de utilizare, noi sau reparate capital, dacă acestea nu corespund condiţiilor prevăzute în prezentele norme.

(2)         Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor de de utilizare a energiei electrice sub rezerva completării ulterioare a acestora, în sensul respectării prevederilor de protecţie a muncii.

 

Art.7.Orice încălcare a prezentelor norme va fi analizată imediat după constatare, potrivit prevederilor în vigoare, stabilindu-se responsalităţile şi măsurile corespunzătoare.

 

2.  EXECUTANTUL

 

Art.8.Condiţiile pe care trebuiesă le îndeplinească electricienii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice de utilizare, autorizarea personalului din punct de vedere al protecţiei muncii şi executarea lucrărilor în instalaţii electrice din exploatare sunt cele prevăzute la Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – capitolul 2.

                    

Art.9.Autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţieie muncii pentru desfăşurarea activităţii în instalaţiile electrice trebuie să se facă conform Regulamentului privind autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protecţiei muncii [37].

 

Art.10.        (1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate, întreţinute, reparate sau modificate de către:

–   electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza atribuţiilor de serviciu;

– electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza măsurilor organizatorice prevăzute în Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice;

–   electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza obligaţiilor de serviciu;

–   electricieni autorizaţi profesional prestatori de servicii şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii de joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienţilor.

                     (2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor lucrări cu risc electric.

 

Art.11.        Personalul este obligat să execute dispozţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

 

Art.12.        (1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.                                                                                                       (2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă, chiar dacă nexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale.

                     (3) Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor norme specifice de protecţie a muncii se refuză şi se aduce la cunoştinţă şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.

                     (4) Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din norme în cadrul lucrării la care participă.

 

Art.13.        Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor norme, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice sau instrucţiunilor tehnice interne, precum şi a unor defecte în securitatea oamenilor, să ia  măsuri în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic superior.

 

Art.14.        Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.

 

Art.15.        (1) Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigură funcţia de protecţie.

                     (2)    Pentru echipamentele şi dispozitivele individuale de protecţie, nenominalizate pe persoane, prezentarea la verificare şi înlocuirea sau completarea, în situaţiile care o impun, revine “conducătorului locului de muncă”.

     

Art.16.        (1)    Fiecare electrician sau/şi desrventa al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaţiei conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.

(2)        De asemenea, electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care lucrează. Este interzis a se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie este întrerupt.

 

Art.17. (1)  Personalul prestator de servicii şi cel care aparţine unor unităţi terţe şi execută lucrări în instalaţiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerat „personal delegat”.

                     (2) Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de utilizare este proprie şi electricienilor persoane fizice în calitate de personal delegat. Electricienii persoane fizice, prestatori de servicii, trebuie să încheie cu conducătorul persoanelor juridice  convenţie de lucrări.

                     (3) În cazul executării lucrărilor la persoane fizice nu se încheie convenţie, dar întreaga răspundere asupra consecinţelor nerespectării prevederilor specifice de protecţia muncii la lucrarea (operaţia) respectivă revine prestatorului.

 

Art.18.  Activităţile desfăşurate de către personalul delegat în instalaţii electrice ale unui utilizator se încadrează în una din următoarele situaţii:

a) personalul delegat aparţine altei unităţi de exploatare;

b) personalul delegat aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate în lucrări la instalaţiile electrice;

c) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune, modernizări în instalaţii, experimentări;

d) personalul delegat aparţine unei unităţi nespecializate pentru lucrări în instalaţiile electrice(vopsitori, zugravi, tinichigii etc.)

e) personalul delegat este orice electrician persoană fizică – prestatoare de servicii, autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

Art.19. (1) Executarea unor lucrări şi/sau manevre de către personalul delegat aparţinând unei unităţi de exploatare în instalaţiile unui utilizator, se poate face numai pe baza convenţiei de exploatare şi care din punct de vedere al protecţiei muncii conţine:

a) delimitarea instalaţiilor între cele două unităţi;

b) nomenclatorul de lucrări şi manevre ce se pot executa de către personalul delegat;

c) delimitarea responsabilităţilor privind aplicarea normelor de protecţie a muncii la executarea lucrărilor şi manevrelor în instalaţiile respective;

d) măsurile organizatorice de protecţie a muncii la executarea manevrelor şi a  lucrărilor (categoriile  de lucrări şi instalaţiile în care se pot executa lucrări pe bază de autorizaţie de lucru sau ITI-PM emise de unitatea din care face parte personalul delegat etc.).

(2) Convenţia de exploatare se încheie la nivelul conducătorilor de unităţi sau între conducătorul unităţii de exploatare şi utilizator.

 

Art. 20. Lucrările executate în instalaţiile unui utilizator de către personalul delegat care aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate au la bază convenţii de lucrări încheiate între unitatea de construcţii-montaj şi utilizator înainte de începerea lucrărilor. Aceste convenţii trebuie să conţină detalierea celor prevăzute în anexa 8 la preyenta normă specifică.

 

Art. 21. Lucrările executate de către personalul delegat care aparţine unei unităţi sau subunităţi specializate în lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune etc., se execută în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate între unitatea (subunitatea) specializată şi unitatea utilizatoare care are în gestiune instalaţiile în care urmează a se lucra.

 

Art. 22. Lucrările executate în instalaţiile electrice ale utilizatorului de către personalul delegat care aparţine unei unităţi nespecializate în lucrări electrice (de prestări servicii, construcţii, instalaţii neelectrice etc.) se execută în conformitate cu convenţiile de lucrări (anexa 8), încheiată între conducătorul unităţii gestionare a instalaţiei de utilizare şi prestator sau conducătorul unităţii nespecializate, care va solicita după caz, consultanţa unui electrician autorizat din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

Art. 23. Exploatarea instalaţiilor şi lucrările din instalaţiile utilizatorilor efectuate de către electricieni autorizaţi  – prestatori de servicii trebuie să se execute pe baza unei convenţii de exploatare încheiate între conducătorul persoanei juridice şi prestatorul de servicii şi care va avea conţinutul prevăzut la art. 19 (1).

 

Art. 24. Mijloacele de protecţie necesare executării lucrărilor, delimitării materiale a zonei de lucru şi asigurării împotriva accidentelor de natură neelectrică, se asigură de către unitatea de care aparţine personalul delegat sau, în cazul unor înţelegeri prealabile, de către unitatea utilizatoare. În acest sens se vor face completările de rigoare în convenţiile bilaterale.

 

3. SARCINA DE MUNCĂ

 

3.1.  Măsuri tehnice de protecţia muncii la

executarea lucrărilor cu scoaterea de sub

tensiune, în instalaţiile electrice în exploatare

 

 

Art. 25. Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt:

a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:

– întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după caz, la care urmează a se lucra;

– blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive;

b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţiei în care urmează a se lucra;

c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;

d) delimitarea materială a zonei de lucru;

e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.

 

Art. 26. Măsurile tehnice enumerate la art. 25 din prezentele norme specifice se asigură în conformitate cu prevederile capitolului 3 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 27. (1) După scoaterea instalaţiei de sub tensiune sau, atunci când tehnic aceasta nu este posibil, după separarea electrică, trebuie realizată zona de lucru.

(2) Zona de lucru se face prin realizarea succesivă a următoarelor măsuri tehnice dintre cele consemnate la art. 25.

– identificarea instalaţie sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;

– verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;

– delimitarea materială a zonei de lucru;

– asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.

 

3.1.1 Separarea electrică

(întreruperea tensiunii, separarea vizibilă a instalaţiei

sau a părţii de instalaţie electrică, blocarea în poziţie

deschis a dispozitivelor deacţionare a aparatelor prin

 care s-a realizat separarea vizibilă a instalaţiei sau a

părţii de instalaţie şi montarea indicatoarelor de

securitate cu caracter de interzicere)

 

Art. 28(1)   Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care conduc la reconectarea întreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de exemplu: întreruptoare, separatoare, siguranţe) ce separă instalaţia sau partea din instalaţie la care urmează a se lucra, de restul instalaţiilor rămase sub tensiune.

 (2) După întreruperea tensiunii, în cazul în care prin manevrarea aparatelor de comutaţie cu care s-a realizat întreruperea acesteia nu s-a efectuat şi separarea vizibilă trebuie să se efectueze separări vizibile faţă de toate părţile de unde ar putea să apară tensiune în instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra.

 

Art. 29. (1) Separarea vizibilă se realizează prin deschiderea separatoarelor, heblurilor, scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile, debroşarea întreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene sau demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.

(2) În mod excepţional se admite ca în cazul instalaţiilor de joasă tensiune, când  partea din instalaţie la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întreruptor cu contacte a căror deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă să se realizeze numai prin deconectarea întreruptorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai apropriat ieşirii din acesta.

(3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcţie capsulată (de exemplu: hexaflorură de sulf – SF6, vid) se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de semnalizare a acestei poziţii.

(4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziţiei acestora la punctul de telecomandă.

(5) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii, separarea vizibilă trebuie să se realizeze către toate acestea (orice derivaţie poate deveni sursă accidentală de tensiune).

(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie separate vizibil şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea întreruptoarelor, scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întreruptoarelor nedebroşabile şi verificarea lipsei de tensiune..

 

Art. 30. Instalaţia scoasă de sub tensiune pentru lucrări se includ şi părţi de instalaţie prin care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare ce nu pot fi separate electric, trebuie supusă şi  următoarele măsuri suplimentare:

a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor şi producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar la viteze reduse;

b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare, pentru evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.

 

Art. 31. (1) Mijloacele individuale de protecţie cu care trebuie să se echipeze personalul care execută întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţilor de instalaţie electrică sunt:

a) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţămintea electroizolantă sau covoraş electroizolant şi mâner cu manşon de protecţie a braţului pentru acţionarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere);

b) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţăminte electroizolantă, covoraş electroizolant portabil sau platformă electroizolantă şi mănuşi electroizolante pentru acţionarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutaţie;

c) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei şi încălţăminte electroizolantă sau covoraş electroizolant portabil pentru acţionarea întreruptoarelor debroşabile de joasă tensiune.

(2) Siguranţele cu filet se pot deşuruba – înşuruba fără mănuşi electroizolante în cazul în care buşonul sau capacul suportului nu este deteriorat.

 

Art. 32. Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se realizeze prin:

a) blocarea directă, după caz, prin unul din următoarele procedee:

– blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoare sau heblurilor, prin lacăte sau mijloace special destinate acestui scop;

– blocarea pe poziţie „scos” a căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu întreruptoare debroşabile, fără separatoare. Această blocare constă în închiderea uşii celulei după scoaterea căruciorului sau sertarului. Dacă celula nu este prevăzută cu uşă, căruciorul sau sertarul realizând el însuşi închiderea celulei când întreruptorul sau sertarul este broşat, după scoaterea căruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontală a celulei un paravan mobil sau o bandă roşie;

– montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roşu în locul patroanelor siguranţelor fuzibile de joasă tensiune;

–  montarea unor plăci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întreruptoarelor atunci când acestea sunt accesibile.

b) blocarea indirectă, după caz, prin unul din următoarele procedee:

– scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare al separatorului, respectiv, al întreruptorului;

– dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comandă de la distanţă a dispozitivelor de acţionare ale separatoarelor, respectiv, ale întreruptoarelor;

–   alte procedee care vor fi detaliate în instrucţiuni de lucru sau instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii ITI – PM.

 

Art. 33. Pe dispozitivele de acţionare – blocare ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menţionate la art. 32, lit. b), trebuie să se monteze indicatoare de interzicere  având inscripţia „NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” (respectiv „NU DESCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” în cazul robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică).

 

3.1.2. Identificarea instalaţiei sau a părţii

din instalaţie la care urmează a se lucra

                                                                      

Art. 34. (1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea că măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea „zonei de lucru” se vor aplica asupra instalaţiei la care urmează a se lucra şi la care se vede, sau s-a confirmat prin mesaj, că instalaţia a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată electric.

(2) Identificarea se realizează vizual, numai la faţa locului şi se face având la bază următoarele:

a) schema electrică a instalaţiei;

b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);

c) schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);

d) caietul de marcaje şi etichetării;

e) inscripţii, numerotări, denumiri;

f) planuri, hărţi, planşe;

g) dispunerea în teren a instalaţiilor;

h) aparate sau instalaţii de detecţie;

i) aparate de măsură;

j) alte elemente.

(3) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire şi verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.

 

3.1.3. Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat

de legarea la pământ şi în  scurtcircuit

 

Art. 35. Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe coronament,  inclusiv pe nul. În cazul întreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale.

 

Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul  detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune.

 

Art. 37. În cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor producătorilor echipamentelor sau elementelor respective.

 

Art. 38. Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta se va verifica obligatoriu, buna funcţionare a acestuial, utilizând metoda indicată de producător în instrucţiunea de funcţionare şi utilizare.

 

Art. 39. Verificarea  lipsei  tensiunii trebuie să se execute  considerând că instalaţia este sub tensiune.

 

Art. 40. (1) Legarea la pământ şi în scurt circuit se aplică asupra tuturor fazelor instalaţiei sau părţii de instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ (scurtcircuitoare) sau prin închiderea cuţitelor de legare la pământ.

(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitorului trebuie să se realizeze în următoarea ordine:

a)  se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al liniei electrice aeriene de joasă tensiune;

b)   se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele;

c) se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitive electroizolante destinate în acest scop.

(3) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie să se facă începând cu conductorul de nul, cu excepţia cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului.

                (4) În instalaţiile de joasă tensiune, cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate, este permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii electroizolante, dar cu respectarea prevederilor din prezenta normă specifică în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.

 

Art. 41. În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, dacă în cadrul lucrării se secţionează nulul, acestuia i se va asigura, în prealabil, continuitatea prin şuntarea directă sau prin legare la pământ a celor două părţi lângă secţionare.

 

Art. 42.  (1) Clemele  sau papucii scurtcircuitoarelor  trebuie  să  fie  fixate  la  locurile, respectiv bornele sau piesele special prevăzute (marcate) în acest scop. Este interzisă legarea conductorului scurtcircuitorului prin răsucire sau orice procedeu care nu asigură un contact corespunzător.

(2) Instalaţiile electrice de utilizare trebuie să se încadreze în prevederile  alineatului de mai sus şi a art. 75(5), în cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme specifice.

 

Art. 43. (1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) cât mai aproape de zona de lucru;

b) de o parte şi de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu conductoare izolate;

c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;

d) cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de muncă (prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din posturi zidite, la capetele terminale şi manşoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate).

(2) În zona de lucru partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea, cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.

 

Art. 44. Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor (separare electrică, verificarea lipsei tensiunii, legare la pământ şi în scurtcircuit, trebuie să utilizeze după caz), respectând principiul stabilit la art. 14 din prezentele norme specifice:

– cască de protecţie a capului, cu vizieră;

– mănuşi electroizolante;

– mâner cu manşon de protecţie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere);

– încălţăminte, covor electroizolant sau platformă electroizolantă;

– prăjină electroizolantă.

 

 

3.1.4. Delimitarea materială a zonei de lucru

 

 

Art. 45. Delimitarea  materială a  zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru. Îngrădirile provizorii mobile trebuie să fie fixate sigur, pentru a nu cădea peste părţile aflate sub tensiune ale instalaţiei. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdicţie.

 

Art. 46. (1) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa  chiar în atingerea directă cu părţile aflate sub tensiune, cu condiţia ca aceste materiale să fie corespunzătoare tensiunii instalaţiei, iar instalaţia să fie de interior. În cazul în care sunt situate în exterior, montarea, demontarea şi utilizarea să se facă pe timp uscat;

 (2) În cazul în care nu se pot monta îngrădiri electroizolante mobile conform prevederilor aliniatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat – prestator de servicii trebuie să stabilească modul de lucru,în condiţii de securitate. În acest vcaz trebuie să se ia măsuri care să interzică intrarea în zona de lucru a persoanelor fără atribuţii de lucru.

 

 

3.1.5. Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de

lucru pentru evitarea accidentelor de natură

neelectrică

 

 

Art. 47. Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formaţiei de lucru şi a altor persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, trebuie aplicate prevederile normelor specifice, pe genuri de lucrări şi instalaţii.

 

Art. 48. Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută pe sau lângă căile de circulaţie, zona de lucru trebuie marcată cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând prevederile regulilor de circulaţie.

 

 

3.2. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor in instalaţiile electrice din exploatare cu scoaterea de sub tensiune a acestora

 

Art. 49. (1)  Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice aflate în exploatare trebuie să se execute, după caz, în baza uneia din următoarele forme:

a) autorizaţiilor de lucru (AL);

b) instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);

c) atribuţiilor de serviciu (AS);

d) dispoziţiilor verbale (DV);

e) proceselor verbale (PV);

f) obligaţie de serviciu (OS);

g) proprie răspundere (PR).

 

Art. 50. La pregătirea instalaţiilor electrice de utilizare în exploatare şi executarea lucrărilor corespunzător celor menţionate la articolul 49  lit. a, b, c, d şi e, trebuie să participe:

a) persoana care dispune executarea unor lucrări, denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme „emitent”;

b) persoana care admite la lucru ,denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme „admitent”;

c) persoana care conduce şi controlează sau supraveghează formaţia de lucru, denumită şef de lucrare;

d) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru, denumite executanţi.

 

Art. 51.  Măsurile organizatorice corespunzătoare prevăzute la art. 49 lit. a, b, c, d şi e, trebuie aplicate  în conformitate cu prevederile cap. 3.2. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

3.3. Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor

în baza “obligaţiilor de serviciu” (OS)

 

Art. 52.  (1)           Persoanele juridice sau fizice care au organizată activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice de utilizare cu electricieni angajaţi, dar dispun de eminenţi, trebuie să întocmească şi să aprobe lista cu lucrări concrete, derivate din anexa 4 la prezenta normă specifică, pe care le execută aceşti electricieni, în instalaţia de joasă tensiune, în baza formei de organizatorice “obligaţie de serviciu” OS.

(2)   La lucrările ce se execută în baza obligaţiilor de serviciu OS, ca măsură organizatorică de protecţie a muncii, personalul executant trebuie să respecte:

–       măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu scoatere de sub tensiune a instalaţiei;

–       măsuri specifice de protecţie individuală cuprinse în prezenta normă specifică, la executarea lucrării fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune.

(3) Lucrările în baza obligaţiilor de serviciu OS se pot executa şi de către o singură persoană, având grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

 

Art. 53. (1) Electricienii angajaţi, consemnaţi la art. 52 (1) din prezenta normă specifică, care execută lucrări în instalaţiile de utilizare ale persoanelor juridice sau/şi fizice, trebuie să execute numai în următoarele condiţii:

a) constată existenţa lucrării în lista obligaţie de serviciu OS aprobată de conducătorul unităţii;

b) sunt dotaţi din punct de vedere al protecţiei muncii cu echipamentele şi mijloacele corespunzătoare riscurilor lucrării ce urmează să o execute;

c) deţin şi cunosc conţinutul fişei tehnice sau al instrucţiunii tehnice de lucru.

 

Art. 54.  (1) La lucrările ce se execută în instalaţiile de joasă tensiune în baza obligaţiilor de serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie).

                     (2) În cazul executării unei lucrări de către o formaţie, în cadrul acesteia trebuie să se stabilească un şef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisă a conducătorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileşte de comun acord de către membrii formaţiei.

(3)     Şeful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus răspunde de:

–       accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate;

–       consecinţele asupra lui şi/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care, execută lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală, specifice manevrelor sau lucrăriloe ce se execută;

–       dispoziţiile pe care le dă membrilor formaţiei, respectiv de claritatea acestora şi de convingerea că executantul/executanţii căruia/cărora s-a adresat a/au înţeles corect şi complet conţinutul acestora.

 

3.4. Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor

în baza “pe proprie răspundere” (PR)

 

Art. 55. (1) Persoanelejuridice sau fizice care nu au organizată activitatea de exploatarecu electricieni angajaţi ca salariaţi rebuie să apeleze la electricieni autorizaţi – prestatori de servicii pentru lucrări de manevre pe care aceştia le execută în baza formei organizatorice “pe proprie răspundere” (PR).

                (2) Prestarea serviciilor, conform prevederilor consemnate la alineatul (1) de mai sus, în instalaţiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice, se poate solicita numai electricienilor autorizaţi – prestatori de servicii, respectiv trebuie realizate numai de către aceştia revenindu-le următoarele răspunderi:

a)       respectarea prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;

b)       consecinţele immediate şi ulterioare ca urmare a calităţii serviciului prestat.

(3) Lucrările în baza propriei răspunderi se execută numai de către electricieni autorizaţi profesional şi din punct de vedere al protecţiei muncii – prestatori de servicii – şi numai în instalaţiile electrice de utilizare de joasă tensiune.

 

Art. 56.  La lucrările ce se execută în baza propriei răspunderi PR, ca măsură organizatorică de protecţia muncii, personalul executant trebuie să respecte:

– măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu scoatere de sub tensiune a instalaţiei;

–   măsurile specifice de protecţie individuală, cuprinse în prezenta normă specifică, la executarea lucrării fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune, respectiv la executarea lucrărilor sub tensiune în contact.

 

Art. 57. (1) Lucrările în baza propriei răspunderi PR se pot executa şi de către o singură persoană, având minimum grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(2) Înainte de executarea lucrării în baza propriei răspunderi PR, electricianul trebuie să ia la cunoştinţă instalaţia la care urmează să lucreze (cunoaşterea schemei instalaţiei, amplasamentul şi modul de acţionare a aparatelor de întrerupere a tensiunii şi separării vizibile a acesteia,  condiţiile şi măsurile tehnologice impuse instalaţiilor electrice).

(3) Numai după identificarea instalaţiei în care urmează a se lucra, îi este permis electricianului să intervină pentru manevre sau lucrări.

(4) În cazul în care lucrările în baza propriei răspunderi PR se execută de către două sau mai multe persoane, electricianul care a angajat lucrarea (prin contract scris sau înţelegere verbală) preia responsabilităţile şefului de lucrare;

 (5) Şeful de lucrare trebuie să aibă minimum grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(6) Şeful de lucrare răspunde de accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate.

(7) Şeful de lucrare poartă întreaga răspundere pentru consecinţele asupra lui şi  asupra celorlalte persoane cu care, sau pentru care,  execută lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală specifice manevrelor sau a lucrărilor ce se execută;

(8) Şeful de lucrare trebuie să facă instructajul persoanelor cu care execută lucrarea privind măsurile de protecţie a muncii specifice acesteia şi care trebuie respectate;

(9) Şeful de lucrare trebuie să dea dispoziţii clare, fără echivoc şi fără a crea confuzii, convingându-se că executantul /executanţii căruia /cărora i/li s-a adresat a/au înţeles corect şi complet conţinutul dispoziţiilor.

 

 

3.5. Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a

muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile

 electrice de utilizare în exploatare, fără

scoaterea acestora de sub tensiune

 

Art. 58. Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatare este admisă în situaţia în care:

a)    zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice;

b)    zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit, iar instalaţia trebui considerată sub tensiune;

c)   lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune.

 

Art. 59. În timpul executării lucrărilor la distanţă, faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice, este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale sau unelte.

 

Art. 60. Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice sau părţile din acestea,  separate electric dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze în succesiune următoarele măsuri tehnice:

a) identificarea instalaţiei şi locului în care urmează a se lucra;

b) verificarea integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, după caz;

c)       separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă nu se poate realiza;

d) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu: stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor de distribuţie, ale firidelor de branşament);

e) descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;

f) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;

g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;

h) utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.

 

Art.61. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:

a)     identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;

b)    delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;

c)     luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;

d)    asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi pe lateral nu sunt în apropriere părţi aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate, astfel încât să existe suficient spaţiu, care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în condiţii de securitate.

e)     utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizolante, a plăcilor, foliilor, pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.

 

Art. 62.  Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin metoda „în contact”, trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică, instrucţiunile tehnice interne de protecţie a muncii  ITI-PM, atribuţiile de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS sau propria răspundere PR.

 

 

3.6. Măsuri de protecţie a muncii la servirea operativă

a instalaţiilor electrice

 

Art. 63. La servirea operativă a instalaţiilor electrice de utilizare trebuie aplicate şi respectate măsurile de protecţie a muncii cuprinse în subcapitolul 3.4. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

 

3.7. Măsuri de protecţie a muncii la executarea

lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor)

la instalaţiile electrice de utilizare

 

Art. 64. (1) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) în instalaţiile electrice de utilizare de joasă tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care au organizată activitatea cu personal de servire operativă sau de către personal de întreţinere – reparaţii trebuie să se execute în baza atribuţiilor de serviciu AS, autorizaţiilor de lucru AL, instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM, dispoziţiilor verbale DV, obligaţiile de serviciu OS,  după caz.

                (2) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor sau evenimentelor în instalaţiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care nu au angajaţi electricieni se execută cu personal delegat (electricieni autorizaţi – prestatori de servicii), în baza măsurii organizatorice “pe proprie răspundere” PR.

 

Art. 65. La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor sau  evenimentelor trebuie respectate măsurile tehnice specifice lucrării, conform prevederilor prezentelor norme specifice.

 

Art. 66. (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi, fără scoaterea liniei de sub tensiune

 (în cazul stâlpilor metalici, de beton sau de lemn – nu este în normă).

(2) Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii menţionaţi la aliniatul precedent, fără scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie să se execute din coşul autotelescopului, de pe autoscară, de pe autoutilajul cu braţ articulat sau de pe scară. În cazul folosirii scării se vor respecta prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime şi prevederile subcapitolului 3.6 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 (3) Orice lucrare deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, trebuie executate din coşul autotelescopului, de pe autoscară sau de pe autoutilajul cu braţ articulatluându-se măsuri împotriva atingerilor directe.

(4) La executarea lucrărilor, sub tensiune, la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consolă, cu detectorul de tensiune cu lampă de neon sau cu un aparat de măsurare. La constatareaprezenţei tensiunii pe consolă, trebuie să se scoată linia de sub tensiune şi să se remedieze defecţiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii specifice lucrării respective, conform prezentelor norme.

 

3.8.Măsuri de protecţie a muncii la executarea

lucrărilor la înălţime, specifice instalaţiilor

electrice de utilizare

 

Art.67.   (1) Organizarea , executarea lucrărilor la înălţime şi salvarea potenţialilor accidentaţi prin cădee de la înălţime trebuie să respecte prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime, cap. 3.6. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi îndrumările specifice din Manualul de prim ajutor.

(2)            La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălţimea necesară a unei scări simple sau extensibile, sprijinite la sol, executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil, conform prevederii din normele pentru lucrul la înălţime, de un punct rezistent mecanic, situat deasupra loculului de muncă.

(3)            În lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra loculului de muncă, executantul se va urca până la înălţimea necesară folosind metoda “celor trei puncte” (sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare şi o mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar în timpul executării lucrării, scara trebuie să fie ţinută cel puţin de o persoană.

(4)            La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure, înainte de a urca pe acesta, împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta, în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziţia “stând pe scară”.

 

 

 

 

 

4.  MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 

Art. 68. Mijloacele de producţie specifice instalaţiilor de utilizare a energiei electrice fiind comune cu cele specifice instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei electrice, prevederile capitolului 4 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice trebuie să se aplice şi în activitatea de utilizare a energiei electrice.

 

5.  MEDIUL DE MUNCĂ

 

5.1. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

mediul de muncă din punctul de vedere

al protecţiei muncii din etapa de proiectare,

construcţii montaj şi pe parcursul exploatării

 

5.1.1 Din proiectare

 

Art. 69. Instalaţiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie concepute, trebuie executate, trebuie verificate după constituire/montare, respectiv înaintea punerii în funcţiune după fiecare reparaţie ori de câte ori se consideră necesar şi apoi periodic conform anexei 3 la prezenta normă specifică.

 

Art. 70. Construcţiile metalice nu trebuie să fie ales din proiectare drept nul de lucru sau drept conductoare de protecţie pentru alimentarea receptoarelor de energie electrică.

 

Art. 71. (1) Instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate astfel încât să asigure în timpul exploatării protecţia personalului împotriva atingerilor accidentale directe şi împotriva atingerilor indirecte.

     (2) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii directe, proiectantul sau orice electrician  autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie  trebuie să adopte una sau mai multe din următoarele soluţii:

a)     acoperirile cu materiale izolante a părţilor active (izolarea de lucru) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;

b)   închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin carcasare);

c)     îngrădiri fixe;

d)   îngrădiri mobile;

e)     protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie);

f)      scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;

g)   legări la pământ şi în scurcircuit, direct sau prin dispozitive speciale  (de exemplu prin scurtcicuitoare, eclatoare, descărcătoare etc.);

h)   folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

i)     alimentarea la tensiune redusă de protecţie;

j)     egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.

(3) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte proiectantul sau orice electrician autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie trebuie să adopte una sau mai multe din următoarele soluţii:

a)         alimentarea la tensiune redusă;

b)         legarea la pământ;

c)         legarea la nul;

d)         dirijarea distribuţiei potenţialelor;

e)         egalizarea potenţialelor;

f)          izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric (aparataj, utilaj, sculă etc.);

g)         izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);

h)         protecţia prin separare;

i)           protecţia automată împotriva tensiunilor de defect (PATD);

j)           protecţia automată împotriva curenţilor de defect (PACD);

k)         folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

l)           controlul permanent al rezistenţei de izolaţie;

(4) Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă. În locurile puţin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerată principală.

(5)     Pentru indeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (4) de mai sus trebuie  aplicată cel puţin una din următoarele măsuri de protecţie suplimentare:

a)       egalizarea potenţialelor;

b)       izolarea amplasamentelor;

c)       legarea la o instalaţie de legare la pământ locală;

d)        folosirea  unor dispozitive automate de protecţie împotriva curenţilor periculoşi sau a tensiunilor de atingere periculoase.

(6)     Carcasele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie astfel concepute încât să împiedice atingerea părţilor aflate normal sub tensiune (să îndeplinească gradul normal de protecţie IP – 2X).

 (IP –2X conform standardului român SR – EN 60529  – nu este în normă).

 

Art. 72. Proiectantul unei instalaţii electrice care alimentează un echipament/utilaj de clasa I de protecţie trebuie să stabilească elementele de protecţie astfel încât acestea să asigure deconectarea la apariţia tensiunii periculoase pe masele acestora (protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin legare la nul sau la pământ),

 

Art. 73. Proiectantul instalaţiei de protecţie prin legare la nul trebuie să prevadă cel puţin o măsură suplimentară de protecţie conform standardelor în vigoare.

 

Art. 74. Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranţe, întreruptoare sau oricare alt element care poate să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de elemente pe conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecţie.

 

Art. 75. (1) Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparaţia capitală a instalaţiilor electrice trebuie să conţină măsuri de protecţie a muncii pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor, exploatarea şi întreţinerea-repararea instalaţiilor. De asemenea proiectele trebuie să conţină măsurile de protecţie a muncii specifice pentru operaţii de racordare, punere în funcţiune şi probe ale instalaţiilor respective.

(2) Proiectele echipamentelor sau instalaţiilor electrice de utilizare  trebuie realizate astfel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.

(3) Instalaţiile electrice exterioare de joasă tensiune trebuie să respecte distanţele de izolare în aer şi distanţele de protecţie corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.

(4)      Pentru noile procese tehnologice, maşini, agregate, produse instalaţii proiectate trebuie să se elaboreze, de către proiectant,  instrucţiuni de protecţie a muncii specifice

(5)      În proiecte se vor prevedea pentru fiecare instalaţie electrică de utilizare în parte dotările şi amenajările în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreţinere – reparaţii din punctul de vedere al reglementărilor din prezentele norme specifice. Proiectele instalaţiilor trebuie să prevadă borne sau locuri speciale pentru legarea scurtcircuitoarelor necesare realizării zonelor de lucru.

 

Art. 76. (1) Liniile electrice aeriene de joasă tensiune trebuie să respecte gabaritele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor ori conductoarelor căzute la pământ.

                (2) Reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate trebuie să fie astfel realizate încât să permită montarea scurtcircuitoarelor mobile şi delimitarea zonei de lucru.

(3) Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie dotate cu un dispozitiv pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze la punere la pământ.

 

Art. 77.  Echipamentele fixe clasa I de protecţie, prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare, trebuie să prevadă borne de masă amplasate în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică şi pe carcasă în exterior.

 

Art. 78. Echipamentele mobile şi portabile clasa I  de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie dotate cu cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie şi fişe cu contact de protecţie. Masa echipamentului trebuie să fie legată electric prin conductorul de protecţie din cablu la contactul de protecţie al fişei.

 

Art. 79. Echipamentele clasa II de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie realizate cu izolaţie suplimentară (întărită).

 

Art. 80. (1) Echipamentele electrice clasa III de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie alimentate cu o tensiune foarte joasă (mai mică de 50 V în curent alternativ sau de 120 V în curent continuu).

                (2) Echipamentele clasa III  de protecţie trebuie să nu genereze, ele însele, o tensiune mai mare decât tensiunea maximă admisă pentru tensiuni foarte joase.

                (3) Echipamentele mobile portabile de clasa III  de protecţie, prevăzute cu cablu flexibil de alimentare, trebui să aibă fişa astfel realizată încât să nu poată fi introdus într-o priză cu tensiunea mai mare decât tensiunea de alimentare a echipamentului clasă III  de protecţie.

 

Art. 81. Condiţiile de protecţie a muncii de care trebuie să se ţină seama la proiectarea instalaţiilor de  baterii electrice staţionare şi de baterii de condensatoare sunt cele prevăzute la cap. 5 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

5.1.2 La construcţii montaj şi punerea în funcţiune

 

Art. 82. (1) Montarea echipamentelor tehnice electrice şi realizarea instalaţiilor electrice de utilizare trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât să nu se modifice concepţia din proiectare.În cazuri speciale modificările trebuie să se facă numai cu acordul scris al proiectantului.

(2) Verificările şi încercările în vederea predării în exploatare trebuie astfel concepute, organizate şi desfăşurate încât să se prevină accidentele prin electrocutare, incendiile şi exploziile.

 

Art. 83. Verificarea instalaţiilor electrice şi a componentelor acestora din punct de vedere al protecţiei muncii trebuie efectuată conform prevederilor anexei 3  la prezenta normă specifică.

 

Art. 84. (1) Echipamentele electrice înainte de a  a fi montate în instalaţiile electrice de utilizare trebuie să fie verificate din punct de vedere tehnic, fiind interzisă montarea lor dacă nu corespund. Acestea se supun cel puţin următoarelor încercări:

a)  rezistenţa de izolaţie care trebuie să fie mai mare de 2 MΩ pentru izolaţie simplă (clasa I de protecţie) şi  mai mare de 7 MΩ pentru izolaţie întărită (clasa II de protecţie);

b) tensiunea de încercare care trebuie să fie egală cu 2Un + 1000 V pentru clasa I de protecţie şi  4000 V pentru clasa II de protecţie.

(2) Orice  echipament tehnic, indiferent de clasa de protecţie,trebuie să fie însoţit de  o cartea tehnică şi certificatul de calitate.

 

Art. 85. Executantul instalaţiei electrice de utilizare trebuie să respecte întocmai documentaţia de execuţie, să solicite proiectantului eventualele modificări determinate de situaţia concretă din teren şi să predea beneficiarului documentaţia cu modificările efectuate, acceptate de proiectant.

 

Art. 86. Beneficiarul are obligaţia de a efectua recepţia lucrărilor, iar atunci cănd acestea nu corespund din punctul de vedere al protecţiei muncii trebuie să refuze semnarea procesului verbal de recepţie. Este interzis de a se efectua recepţia lucrărilor sub rezerva completării ulterioare a măsurilor de protecţie a muncii

 

Art. 87. Executantul instalaţiilor de utilizare trebuie să monteze numai echipamente tehnice certificate din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

(conform prevederilor Normei metodologice nr.2 şinr. 3, anexă la Legea 90/1996. – nu este în normă)

 

5.1.3. În exploatare

 

Art. 88. Pentru menţinerea nivelului de securitate a instalaţiilor electrice de utilizare şi a componentelor acestora, unitatea în exploatare trebuie:

a) Să deţină (să întocmească) instrucţiuni proprii privind măsurile de protecţia muncii la exploatarea acestora;

b) Să deţină (să întocmească) fişe tehnologice privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice;

c) Să întocmească evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările profilactice din punct de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare. Verificările profilactice minime trebuie să fie cele corespunzătoare la Anexa 3 la prezenta normă specifică completate cu alte verificări prevăzute în proiecte sau considerate  ca fiind necesare;

d) Să menţină pe durata exploatării instalaţiilor menţionate la nivelul de securitate conceput din proiectare;

e) Să realizeze eventuale extinderi ale instalaţiilor electrice provizorii sau definitive numai în condiţiile respectării prevederilor din normele de protecţia muncii.

 

Art. 89. (1) Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa I de protecţie sunt următoarele :

a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalaţiei), curent de defect care să producă deconectarea echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare. Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel :

– în cazul unui echipament (instalaţie) fix(ă) acesta (aceasta) trebuie să fie – prevăzut(ă) cu două borne de masă : una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului (instalaţiei) şi a doua bornă pe carcasa echipamentului (instalaţiei) în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;

– în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă (ştecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin care să se lege masele echipamentului de contactele de protecţie ale fişei (ştecherului).

b) echipamentul (instalaţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

(2) Cel care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

(3) Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II de protecţie sunt următoarele :

a) – să asigure alimentarea echipamentului (instalaţiei) la o tensiune foarte joasă;

b) – echipamentul (instalaţia) să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă ;

c) – echipamentul (instalaţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

 

Art. 90. Este strict interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este strict interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică.

 

Art. 91. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare trebuie să:

a)  să se recepţioneze documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări şi completări din teren;

b)  să se recepţioneze instalaţiile de utilizare, verificând concordanţa cu documentaţia de execuţie.

c)  să se recepţioneze buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă îndeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune;

 

Art. 92. În exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor electrice aflate în exploatare la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor şi/sau în Anexa 3 la prezenta normă specifică.

 

Art. 93. Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către o persoană care deţine “carnet de electrician autorizat”.

 

Art. 94. (1) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa I de protecţie trebuie:

a) – să asigure legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere/de pas ;

b) – să se asigure deconectarea automată a echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de atingere/de pas ;

c) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

(2) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa II de protecţie trebuie:

a) – să se asigure că izolaţia suplimentară a echipamentului (instalaţiei) nu este deteriorată sau eliminată ;

b) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

(3) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa III de protecţie trebuie:

a) – să se alimenteze echipamentul (instalaţia) la tensiune foarte joasă pentru care a fost proiectat ;

b) – să se asigure că este astfel construită încât nu permite apariţia în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă);

c) – să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune este astfel realizată încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă ;

d) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

 

Art. 95.  Semnalarea proprietarului instalaţiei, imediat după constatare, a instalaţiilor electrice care nu coespund prezentelor norme specifice, este obligaţia oricărei persoane care exploatează, întreţine sau repară aceste instalaţii, indiferent dacă este personal propriu al unităţii/subunităţii sau personal delegat. Proprietarul instalaţiei trebuie să ia imediat măsuri de remediere.

 

6. CONDIŢIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE

ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢILE ŞI MIJLOACE DE PROTECŢIE

  ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

 

6.1.Măsuri principale de protecţie

 

6.1.1.    Protecţia prin legare la nul

 

Art. 96. (1) Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune, cu neutrul legat la pământ.

 (2) Măsurile suplimentare de protecţie care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protecţie principală trebuie să fie  una din următoarele:

a) legarea suplimentară a carcaselor şi a elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la o instalaţie de legare la pământ de protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ, măsurată în orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4 Ω. Se admite depăşirea acestei valori, cu condiţia asigurării unei tensiuni de atingere şi de pas sub valoare de 65 V, dacă timpul de deconectare este cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V dacă timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde;

b) executarea de legături suplimentare între toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate în acelaşi loc şi alte echipamente conductoare aflate în zona de manipulare, în vederea egalizării potenţialelor (în zona de manipulare);

c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante şi acoperirea obiectelor conductoare aflate în zona de manipulare cu materiale electroizolante;

d) folosirea unor dispozitive automate de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase sau a curenţilor periculoşi, care să acţioneze în decurs de cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.

 

Art. 97. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pământ  prin conductoare astfel dimensionate încât să reziste curentului de scurtcircuit care apareîn caz de defect.

(2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie montate elemente de protecţie la curenţi de scurtcircuit şi/sau defect, care să asigure deconectarea instalaţiei/echipamentului defect.

                (3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie prevăzute cu o bornă specială distinctă, marcată cu semnul convenţional şi la care trebuie să se realizaze legarea la pământ.

(4) În cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevăzută o bornă la care să fie legat conductorul de nul de protecţie.

(5) Utilajele electrice mobile şi portabile trebuie să fie prevăzute la capătul cablului de alimentare cu fişe cu contact de protecţie. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protecţie al fişei.

 

Art. 98. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de muncă periculoase şi foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V sau mai mare, trebuie să fie legate la nul de protecţie dacă distanţa de la sol sau pardoseală până la ele este mai mică de 2,5 metri.

 

Art. 99. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizată astfel încât să fie asigurată continuitatea conductorului de nul de protecţie.

 

Art. 100. Este interzisă utilizarea conductorului de nul de protecţie drept conductor de nul de lucru sau conductor de fază.

 

Art. 101. Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.

 

Art. 102. Se interzice montarea pe conductorul de protecţie a oricăror dispozitive (de exemplu: siguranţe, întreruptoare), care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protecţie.

 

Art. 103. Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat.

 

Art. 104. Până la ultimul tablou electric de distribuţie, se admite existenţa unui singur conductor de nul, utilizat atât drept conductor de lucru cât şi de protecţie. De la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie să fie separat de conductor de nul de protecţie. Bara de la care se separă  conductorul de nul de lucru de cel de protecţie trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ a incintei.

 

Art. 105. Prizele şi fişele receptoarelor electrice trebuie să aibă contacte speciale pentru racordarea conductorului de nul de protecţie. Este interzis a se folosi prizele şi fişele echipamentelor tehnice electrice atunci când contactele de racordare la nulul de protecţie sunt defecte.

 

Art. 106. Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă  secţiunea dimensionată corespunzător prevederilor standardelor în vigoare şi culoarea de izolaţie galben-verde. Pentru receptoarele electrice mobile, acest conductor de protecţie trebuie să fie executat numai din cupru.

(STAS 12604 / 5 – 90 – nu este  în normă)

 

Art. 107. Echipamentele electrice  fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu protecţia principală prin legare la nul trebuie să aibă o dublă legătură de protecţie: una printr-un conductor de protecţie aflat în cablul de alimentare, prin care se leagă borna de protecţie aflată în cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distribuţie; a doua printr-un conductor vizibil sau platbandă care leagă borna de protecţie, aflată pe carcasa echipamentului în exterior, de instalaţia de legare la pământ care se află în incinta unde este montat echipamentul.

 

Art. 108. Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul, racordată la instalaţia de legare la pământ care se află în incinta unde este montat tabloul. În cazul tablourilor electrice cu carcasă metalică, bara de nul se leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de legare la pământ.

 

Art. 109. Bara de nul trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la această bară. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.

 

Art. 110. Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la această bară. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.

Art. 111. Instalaţia de legare la pământ a fiecărei incinte, la care sunt racordate instalaţiile, echipamentele şi utilajele la care protecţia principală o constituie legarea la nul, trebuie să aibă o rezistenţă de dispersie de maxim 4 Ω.

 

 

Art. 112.               (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie să fie înlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominală indicată de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau înlocuirea lor cu altele de altă valoare.

                               (2)           Valorile de reglaj ale protecţiilor electromagnetice trebuie să fie cele indicate de proiectant, fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.

 

Art. 113. Toate instalaţiile de legare la pământ din incinta unei unităţi industriale trebuie să fie legate electric între ele cel puţin prin conductorul de nul de protecţie al reţelei de alimentare.

 

Art. 114. În cazul unei instalaţii complexe, formate din mai multe receptoare, fiecare receptor trebuie să aibă o legătură dublă de protecţie: una prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare şi cealaltă vizibilă legată la borna de protecţie a receptorului, bornă aflată pe carcasa metalică, în exterior. Borna de protecţie trebuie să fie marcată cu semnul convenţional.

 

Art. 115. Este strict interzisă folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.

 

6.1.2.  Protecţia prin legare la pământ

 

Art. 116. (1) Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ.

                      (2)  Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuie să fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva incintă.

 

Art. 117. Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după verificarea continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare

 (STAS 12604 – nu este  în normă)

 

Art. 118. Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unor tensiuni de atingere şi de pas mai mici decât valorile prevăzute în standardele în vigoare. Totodată, protecţia trebuie să asigure deconectarea (separarea) sectorului defect.

 

Art. 119. Rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ trebuie să aibă o astfel de valoare încât să asigure deconectarea  la un timp mai mic de 3 secunde; când nu este asigurată deconectarea, tensiunea de atingere şi de pas sub limita admisă pentru timpul de declanşare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mică de 50.                ?????

 

Art. 120. În cazul reţelelor izolate faţă de pământ trebuie să li se menţină în funcţionare u un dispozitivul pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze  punerile la pământ.

 

Art. 121. În instalaţiile izolate faţă de pământ, prevăzute numai cu sistem de semnalizare a punerilor la pământ, personalul de exploatare trebuie să acţioneze în sensul eliminării rapide a acestora. Durata maximă în care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pământ trebuie stabilită de către conducerea unităţii prin instrucţiuni proprii, însă nu mai mare de 8 ore .

 

Art. 122. În toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate faţă de pământ, în afară de legarea la reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărui utilaj trebuie legată separat la o priză de pământ locală, care poate să deservească două sau mai multe utilaje grupate în acelaşi loc.

 

Art. 123. Prizele şi fişele de conectare a receptoarelor la sursele de alimentare trebuie să fie alese cu contacte speciale de protecţie pentru asigurarea continuităţii dintre acestea şi instalaţiile de protecţie prin legare la pământ.

 

6..1.3. Protecţia prin alimentarea cu tensiune foarte joasă

 

Art. 124. Tensiunile foarte joase trebuie obţinute numai printr-un transformator coborâtor executat în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice).

 

Art. 125. (1) Transformatoarele coborâtoare de tensiune foarte joasă, trebuie să fie certificate din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(2)  Carcasa şi miezul transformatoarelor coborâtoare trebuie să fie legate la nul şi la pământ, cu excepţia transformatoarelor de clasa II de protecţie.

 

Art. 126. Prizele şi fişele de pe partea tensiunii foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită faţă de cele pentru tensiunea normală a reţelei, astfe lîncât fişele de tensiune redusă să nu poată fi introduse în prizele cu tensiune mai mare.

 

6.1.4.  Protecţia prin separarea de protecţie

 

Art. 127. Într-o instalaţie în care se va folosi separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

a) reţeaua va avea tensiuni până la 500 V. Tensiunea nominală în partea secundară a transformatorului de separaţie sau tensiunea debitată de grupul motor-generator, poate fi de cel mult 400 V;

b) transformatorul de separaţie să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate cap la cap cu o izolaţie întărită între bobine;

c) la un transformator de separaţie sau la un grup motor-generator să nu se racordeze decât un singur consumator;

d) pe partea secundară, este interzisă legarea circuitului la pământ sau la alte elemente din instalaţie.

 

Art. 128. În locurile de muncă foarte periculoase, nu se vor introduce surse de alimentare a circuitelor cu tensiune redusă (transformatoare de separare, grupuri motor-generator, etc.).

 

 

 

6.2. Măsuri suplimentare de protecţie

 

6.2.1. Protecţia prin legare la pământ

 

Art. 129. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizată legarea la nul ca protecţie principală şi la care se foloseşte legarea la pământ ca protecţie suplimentară, trebuie să fie racordate la instalaţia de legare la pământ la care este racordată şi bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric.

 

 

6.2.2. Protecţia automată la curenţi de defect

(PACD) (curenţi diferenţiali reziduali)

 

 

Art. 130. Protecţia automată la curenţi de defect trebuie folosită numai ca măsură suplimentară la instalaţiile la care este folosită ca protecţie principală legarea la nul sau legarea la pământ.

 

Art. 131. (1)         Dispozitivele de protecţie automată trebuie să fie prevăzute cu un sistem de verificare a funcţionării lor prin acţionarea unui buton, pârghie sau dispozitiv special prin care se simulează un curent de defect.

                     (2) Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protecţie automată la curenţi de defect trebuie să stabilească în scris periodicitatea de verificare a funcţionării acesteia şi persoana responsabilă pentru aceastăă verificare.

 

Art. 132. Se poate utiliza câte un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor în parte sau un singur dispozitiv PACD pentru o grupă de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau prin orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie să treacă toate conductoarele de lucru care alimentează respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protecţie trebuie să ocolească dispozitivul PACD.

 

Art. 133. Dispozitivele pentru protecţia automată la curenţi de defect, utilizate drept protecţie suplimentară, trebuie să acţioneze la un curent de defect de maximum 30 mA.

 

Art. 134. Dispozitivele de protecţie la curenţi curenţi de defect trebuie să acţioneze în maximum 0,2 secunde de la apariţia defectului.

 

6.2.3. Protecţia automată la tensiuni de defect (PATD)

 

Art. 135. Protecţia automată la tensiuni de defect  trebuie folosită ca alternativă la protecţia automată la curenţi de defect, drept măsură suplimentară la legarea la nul sau la pământ utilizată ca protecţie principală.

 

Art. 136. Dispozitivele de protecţie automată la tensiuni de defect trebuie să acţioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V şi să producă deconectarea sectorului defect în maximum 0,2 secunde.

 

6.2.4. Egalizarea potenţialelor

 

Art. 137. Egalizarea potenţialelor se realizează prin legarea elementului la care trebuie obţinută protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni în contact, astfel încât să se reducă diferenţa dintre potenţialele la care poate fi supus omul.

 

Art. 138. Legăturile pentru egalizarea potenţialelor, se realizează fie prin conductoare special prevăzute în acest scop (de exemplu, aplicarea protecţiei la echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente în zona respectivă (de exemplu: conducte cu diferite destinaţii, şine de cale ferată).

 

6.2.5. Izolarea amplasamentelor

 

Art. 139. Izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care se află în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt de manipulare a omului.

 

Art. 140. Stratul electroizolant intercalat trebuie să prezinte o rezistenţă de izolaţie suficient de mare pentru a asigura protecţia necesară.

 

Art. 141. Materialul stratului electroizolant trebuie să îndeplinească condiţiile generale de rezistenţă la solicitări ale mediului în care se foloseşte.

 

 

 

 

 

 

 

7.       MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA

EXECUTAREA LUCRĂRILOR

ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE UTILIZARE

(TABLOURI DE ALIMENTARE; LEA, LES)

 

Art. 142. La executarea lucrărilor în tablourile de alimentare, la liniile electrice aeriene şi la liniile electrice subterane din instalaţiile de utilizare a energiei electrice trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.2,5.3 şi 5.4 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 143. La executarea lucrărilor de defectocsopie, de încercări cu tensiune mărită şi măsurători cu aparate portabile trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.5 şi 5.7 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 144. La executarea lucrărilor la circuitele secundare şi la bateriile de acumulatoare staţionare trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.6 şi 5.8 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 145. La executarea lucrărilor la bateriile de acumulatoare staţionare trebuie să se respecte prevederile subcapitolului 5.11 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 146. La executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de iluminat trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.6 şi 5.8. din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 147. La executarea lucrărilor la înălţime trebuie respectate prevederile subcapitolului 3.6. din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi/sau Normele specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime [32 ].

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 1

GHID DE TERMINOLOGIE

 

 

În sensul prezentei norme specifice următorii termeni se definesc după cum urmează:

1.         Admitent           – este persoana nominalizată sau desemnată de emitent, pentru asigurarea separării electrice a instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv predarea către şeful de lucrare.

2.         Atribuţie de serviciu (AS) – este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de servire operativă a instalaţiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către conducătorul unităţii (subunităţii) de exploatare.

3.         Autorizaţie de lucru (AL) – este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare.

4.         Deranjament (incident) – este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării instalaţiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei / unor echipamentesau părţi ale acestora, astfel încât remedierea urmărilor acestora necesită o durată de timp redusă şi un volum mic de muncă.

5.         Dispoziţie verbală (DV) – este dispoziţia dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru executarea unei (unor) lucrări.

6.         Distribuitor – persoană juridică sau fizică care  distribuie energiei electrică de joasă tensiune unor utilizatori sau pentru utilizare de către proprii consumatori. (Ex. – unităţile de distribuţie penru oricare utilizator cu care a încheiat un contact economic de furnizare a energiei electrice de joasă tensiune, unităţi care achiziţionează prin contract economic de furnizare a energiei electrice de înaltă tensiune şi o distribuie3 propriilor consumatori, inclusiv a acelora de joasă tensiune).

7. Echipament clasa I de protecţie – echipamentele la care protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin deconectarea acestuia în caz de defect. Pentru a se asigura deconectarea la echipamentul de clasă I trebuie realizate  legături de protecţie (legare la nul şi/sau la pământ).

8. Echipament clasa II de protecţie – – echipamentele care sunt realizate cu izolaţie suplimentară, care să prevină apariţia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele echipamentelor.

9. Echipament clasa III de protecţie – – echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte joasă, iar ele însele nu produc o tensiune mai mare.

10. Echipament clasa 0 (zero) de protecţie – – echipamentele care nu sunt prevăzute din construcţie cu nici o posibilitate de a se asigura protecţia împotriva pericolului de electrocutare.

11.          Echipament tehnic electric – maşinile, utilajele, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare care utilizează energie electrică..

12.          Electrician autorizat profesional – persoană care deţine un “carnet de electrician autorizat” eliberat de o unitate abilitată sau un agent economic abilitat în acest scop, conform prevederilor Ordinului Ministerului Industriilor şi Comerţului Nr. 34/23.02.1999.

13.          Electrician autorizat, pentru activităţi independente – prestator de servicii – persoană autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii,  care deţine un “talon de autorizare” avizat annual, cu conţinutul fişei de examinare pentru autorizare completată de către comosia de examinare a persoanei juridice căreia îi aparţine electricianul sau o persoană fizică atestată de către MMSS pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii şi care este înregistrată la Registrul Comerţului.

14.      Emitent – electrician autorizat din punct de vedere al protecţiei muncii împuternicită în scris de către conducătorul unităţii, pentru a dispune executarea unor lucrări în instalaţiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice AL, ITI-PM, DV sau PV.

15.      Executant de lucrări sau de manevre –  este persoana componentă a unei formaţii de lucru sau manevră, subordonată din punctul de vedere al protecţiei muncii şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.

16.      Fişă de aparat electric – (sinonim: ştecher) – piesă de legătură, prin intermediul unei prize de curent între un cablu electric izolat mobil şi flexibil a unui aparat şi o reţea electrică fixă.

17.      Fişă tehnologică  – este documentaţia complexă, aprobată de conducătorul unităţii, care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de protecţie a muncii pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.

18.      Identificator – este electricianul, având cel puţin grupa a IV-a de autorizare, care execută localizarea, identificarea şi secţionarea (tăierea) cablului defect, aflat într-un flux de cel puţin două cabluri în exploatare.

19.      Instalaţie electrică de foarte joasă tensiune – este ansamblul unitar de maşini, aparate, conductoare, instrumente şi accesoriile lor (relee, dispozitive de comandă, semnalizare, circuite secundare, prize de pământ etc) destinate transformării nivelului de tensiune, transportului şi distribuţiei energiei electrice.

20.      Instalaţie electrică de joasă tensiune – este instalaţia de curent alternativ sau de curent continuu la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, se află în următoarele limite:

–  cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul reţelelor legate la pământ;

–  cel mult 1000 V între părţile active, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ.

21.      Instalaţie electrică de înaltă tensiune – este instalaţia la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, este mai mare decât valorile indicate la pct. 16 de mai sus.

22.      Instalaţie electrică în exploatare – este instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj.

23.      Instalaţie electrică de utilizare – instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legare conductoarelor la aparataj.

24.      Instalaţie separată electric – este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat următoarele măsuri tehnice :

a)   întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune, anularea automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor;

b)  blocarea în poziţia „deschis“ a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de  comutaţie prin care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere.

25.      Instalaţie electrică scoasă de sub tensiune – este instalaţia separată electric care a fost legată la pământ şi în scurtcircuit.

26.      Instrucţiune tehnică internă de protecţie a muncii (ITI-PM) – este documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiţii tehnice şi organizatorice identice, în instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similare.

27.Instrucţiune tehnică de lucru este documentul, aprobat de conducătorul unităţii (subunităţii), care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de protecţie a muncii, care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.

28.      Locul de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin: umiditatea relativă a aerului de maximum 75% la temperatura aerului între +15 ….+30°C; pardoseala (amplasament) electoizolantă.

29.Locul de muncă periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 75% temperatura aerului peste 30°C; pardoseala cu proprietăţi conductoare în legătură electrică cu pământul(beton, pământ): parte conductoare în legătură electrică cu prezenţa de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit, etc.) prezenţa fluidelor care micşorează impedanţa corpului uman.

30.      Locul de muncă foarte periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 97% temperatura aerului peste 35°C; părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare; prezenţa de agenţi corozivi.

31.  Lucrare ansamblul de operaţii al cărui scop este executarea, modificarea, repararea sau întreţinerea unei instalaţii.

32.      Lucrare de natură electricăansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii electrice sau a unei părţi din  aceasta care prezintă risc de nnaturp electrică (părţi active, izolaţie, circuite, legături la pământ, alte părţi componente sau protectoare) şi care se execută de către personal cu calificare în domeniul electric.

33.      Lucrare de natură neelectrică – ansamblul de operaţii ce se execută asupra acelei părţi a instalaţiei care nu prezintă risc de natură electrică şi care nu necesită executanţi cu  calificare în domeniul electric (vopsitorie, zidărie, curăţenie, lăcătuşerie, etc).

34.      Lucrare cu scoatere de sub tensiune -lucrarea pentru care se realizeaza separarea electrica şi legarea  la pământ şi în scurtcircuit a întreagii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la care urmează a se lucra.

35.      Lucrare sub tensiune în contact – lucrare care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune, care realizează numai în instalaţiile electrice de joasă tensiune şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolate/electroizolante.

36.      Lucrări de întreţinere-reparaţii activităţile desfăşurate în instalaţiile electrice aflate în exploatare, cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare.

37.Lucrări prin urcarer direct pe stâlpi – acelea la care personalul executant utilizează, pentru a ajunge la coronamentul acestuia, cârlige metalice cu colţi sau cu tampoane de cauciuc.

38.      Manevra – ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie. În cadrul prezentelor norme specifice, introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR este  considerată manevră.

39. Masa echipamentelor tehnice electrice – părţile metalice ale echipamentelor care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune, în caz de defect şi pot fi atinse de om.

40. Mediu normal – Componenta sistemului de muncă în care executantul îşi desfăşoară activitatea fără a fi expus riscului de accidentare şi/sau îmbolnăvirii profesionale specifice altor medii (cu pericol de incendiu, de explozie, subacvatic, subteran, extraterestru, nuclear, etc.) decât cele normale.

41.      Mijloc de producţie mijloace de muncă (echipamente tehnice, unelte) şi mijloace de protecţie individuală şi colectivă (dispozitive, schele, platforme, utilaje speciale, proprii activităţi de transport/distribuţie şi utilizare a energiei electrice).

42.      Mijloc de protecţie electroizolant – produsul destinat protecţiei împotriva riscurilui de accidentare provocat de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:

a)   prăjini electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

b)  cleşti electroizolaţi pentru joasă şi înaltă tensiune;

c)   detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune;

d)  detectoare de tensiune tip prăjină electroizolantă;

e)   indicatoare de corespondenţă a fazelor;

f)   plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

g)  teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

h)  pălării electroizolante pentru joasă tensiune;

i)    folii electroizolante pentru joasă tensiune;

j)    degetare electroizolante pentru joasă tensiune;

k)   mănuşi electroizolante;

l)    încălţăminte electroizolantă ( cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talpă electroizolantă şi placă metalică înglobată);

m)covoare electroizolante fixe şi portabile;

n)  platforme electroizolante.

43.      Mijloc de protecţie  pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit – echipamentul tehnic destinat pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru, ca urmare a manevrelor greşite, a inducţiei, a atingerilor accidentale dintre instalaţiile la care se lucrează şi alte instalaţii aflate sub tensiune sau a descărcărilor electrice. Din categoria acestor mijloace fac parte:

a)   cuţite de legare la pământ;

b)  dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare);

c)   dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare;

d)  dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări;

e)   atenuatoare de inducţie electrostatică.

44.      Mijloc de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucrueste produsul care nu permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în această zonă, precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:

a)   bariere;

b)  frânghii şi benzi pentru împrejmuire;

c)   panouri şi paravane mobile;

d)  indicatoare de securitate.

45.      Mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice – este  produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte :

a)   vizieră de protecţie a feţei;

b)  cască de protecţie a capului;

c) îmbrăcăminte din ţesătură termorezistentă.

46.          Obligaţie de serviciu (OS)  – este obligaţia unui electrician autorizat din punctul de vedere al protecţiei muncii, angajat al unei persoane juridice sau fizice de a răspunde de  remedierea, întreţinerea, modificarea sau exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune şi a  echipamentelor şi utilajelor electrice aferente din gerstiunea acesteia.

47.      Operaţie – componentă dintr-o manevră sau lucrare.

48. Părţi aflate normal sub tensiune – părţi ale unei instalaţii electrice destinate de constructor pentru a fi sub tensiune în regim normal de lucru.

49.      Pericol iminent – situaţie în care se poate produce în orice moment accidentarea sau îmbolnăvirea profesională a unuia sau mai multor salariaţi.

50. Periodicitate maximă de încercare – interval de timp dintre două încercări succesive.

51.      Personal de exploatare – este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalaţiile electrice.

52.      Personal de servire operativă – este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului, conform atribuţiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control şi/sau lucrări în instalaţiile electrice, în baza AS, DV şi  ITI-PM, consemnând activitatea depusă într-un registru operativ.

53.      Personal de întreţinere-reparaţii – este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi execută lucrări de întreţinere-reparaţii în instalaţiile electrice.

54.      Personal de construcţii-montaj – personalul aparţinând unei unităţi/subunităţi de construcţii-montaj care execută lucrări specifice acesteia.

55.      Personal delegat – personalul care nu aparţine persoanei juridice sau fizice care gestionează o  instalaţie electrică de utilizare,  dar care  urmează să o exploateze sau să execute lucrări în această instalaţie.

56.Prestator de servicii persoană abilitată din punct de vedere profesional, pentru a executa, la solicitarea clienţilor, lucrări din domeniul pregătirii sale profesionale.

57.      Proces-verbal (PV)documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra instalaţiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale LEA, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu poa fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie primară.

58.      Producător – persoană juridică sau fizică care produce energie electrică de joasă tensiune pentru a fi distribuită unor utilizatori sau pentru nevoile proprii.

59.  Propria răspundere (PR) – competenţa unui electrician autorizat, prestator de servicii –  de a răspunde solicitărilor privind remedierea, întreţinerea, executarea, modificarea sau exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice.

60.      Protecţie integrată – modalitatea de prevenire a acidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, constând în prevederea tuturor măsurilor de protecţie a muncii în exclusivitate din faza de concepţie a unei tehnologii, instalaţii, maşini etc..

61.          Protecţie intrinsecă – modalitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare, construcţia sau modul de exploatare a unei instalaţii, maşini, aparat, dispozitiv etc. fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii.

62.      Protecţie principală – mijloacale tehnice care asigură protecţia împotriva elecdtrocutărilor în orice condiţii, în afara cazurilor când acestea s-au deteriorat.

63.      Protecţie suplimentară – mijloacale tehnice care asigură protecţia împotriva elecdtrocutărilor în cazul deteriorării protecţiei principale.

64.      Raport de încercare – document care prezintă rezultatele încercării şi alte informaţii relevante despre starea tehnică a instalaţiei, utilajului, aparatului, aparatajului de încercat.

65.      Subunitate de exploatare –  forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare, care execută lucrări si/sau exploateaza instalaţii electrice (secţie, atelier, centru, laborator, punct, district etc).

66.      Şef de lucrare –  persoana desemnată de către emitent pentru executarea unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formaţia de lucru şi care asigură măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii în zona de lucru.

67.      Tensiune foarte joiasă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşesc 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu.-

68.Unitate de exploatare – forma organizatorică (organul de stat, instituţia publică, asociaţia de orice fel,  societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia,  sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut să execute lucrări în instalaţiile electrice, să exploateze, să întreţină şi să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenţie.

69.      Unitate de construcţii-montaj – forma organizatorică a societăţii comerciale (trust, antrepriză, şantier, sucursală şi alte asemenea) care, conform regulamentului de organizare şi funcţionare sau statutului, execută lucrări de construcţii-montaj sau/şi reparaţii ale instalaţiilor specifice din domeniul electric.

70.      Utilizator – persoană juridică sau persoană fizică care gestionează instalaţii electrice de utilizare (Ex. – unitatea care achiziţionează prin contract economic, energie electrică de Înaltă tensiune şi o prelucrează sau distribuie, după caz, prin propriile instalaţii, propriilor consumatori; propriior  consumatori; unităţile care producenergie electrică de înaltă tensiune sau joasă tensiune devin utilizatori pentru partea din instalaţie prin care prelucreauză şi distribuie energia electrică propriilor consumatori).

71.Verificare periodică – acţiunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma calităţile tehnologice şi d eprotecţie asle unei instalaţii, unelte sau ale unui uitilaj, aparat, EIP sau ET.

72.      Zonă de lucru – partea din instalaţia electrică în care au fost luate măsurile tehnice de protecţie a muncii prevăzute în prezentele norme specifice şi în care  se execută o lucrare la un moment dat. În mod particular, zona de lucru la cablurile electrice are două componente:

a)             partea instalaţiei (capetele cablului) unde s-au luat măsurile tehnice;

b)             locul unde se execută lucrarea la un moment dat (strada, subsolul, podul de cable, canalul, rastele, etc.)

73.      Zonă de manipulare (sinonim: volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. Zona are următoarele dimensiuni minime: 2.5 m pe înălţime, 1,25 m pe lăţime şi 0,5 m în jos sub suprafaţa pe care stă omul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 2

 

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE ŞI

 REGLEMENTĂRI PRIVIND PROTECŢIA

MUNCII PENTRU UTILIZAREA

ENERGIEI ELECTRICE

 

1.Legi

[1].      Legea protecţiei muncii (nr. 90/1996)

[2].      Legea  privind  regimul  materiilor  explozive  şi  „Normele  tehnice privind  deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive, utilizate în activitatea deţinătorilor şi autorizarea artificierilor şi pirotehniştilor”

(nr. 126/1996)

[3].      Legea pentru înfinţarea şi organizarea inspecţiei muncii (nr. 108/1999)

 

2. Standarde române

 

[4].STAS 8275-87                  Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie.

 

[5].STAS 2612-87                  Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

 

[6].STAS 12604-87                Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.

 

[7]. STAS 12604/4-89  Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii generale.

 

[8]. STAS 12604/5-90  Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

 

[9].STAS 832-79          Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii.

 

[10].STAS 4936-87                Marcarea bornelor barelor colectoare pentru canale şi staţii electrice de conexiuni şi transformare.

 

[11].STAS 4102-85                Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie.

 

[12].STAS 12216-84              Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.

 

[13].STAS 12217-88    Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.

 

[14].STAS 297/1-88               Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

 

[15].STAS 297/2-92               Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

 

[16].STAS 3159-81                Material de protecţie. Căşti de protecţie.

 

[17].SR 7408:1997                  Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte electroizolantă din cauciuc.

 

[18].SR EN – 61230-97Lucrări sub tensiune. Dispozitive mobile de legare la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit.

 

[19].SR EN-60903-1997         Specificaţii pentru mănuşi din materiale electroizolante pentru lucrări electrice.

 

[20].STAS 3477-73                Scări de lemn portabile. Clasificare şi terminologie.

 

[21] SR CEI – 60050              Vocabular electrotehnic internaţional.

 

[22] SR EN – 344:1995          Cerinţe şi metode de încercare pentru încălţămintea de securitare, încălţămintea de protecţie şi încălţămintea utilizată în timpul muncii pentru uz profesional.

 

[23] SR CEI 60364                  Instalaţii electrice în construcţii.

 

[24] SR EN 60529                   Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP)

 

[25] SR EN 60621                   Instalaţii electrice pentru şantiere supuse la condiţii de exploatare severe (inclusiv exploatări miniere la suprafaţă şi cariere)

 

[26] STAS 10353-75              Dispozitive de siguranţă pentru scări portabile.

 

NOTĂ:

                     În cazul reviuirilor sau înlocuirilor ulterioare a unor standarde din această anexă se vor considera ultimele ediţi în vigoare.

 

4. Norme, regulamente, prescripţii şi instrucţiuni

 

[27].    Norme generale de protecţie a muncii.

(aprobate cu ord. MMPS nr. 578/1996 şi ord. Ministerului Sănătăţii nr. 5840/1996).

 

[28].    Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

(aprobat prin Ordinul MMPS nr.225/1995)

 

[29]. PE 118/1992                   Regulament general de manevre în instalaţiile electrice.

 

[30].3RE-I2-83     Instrucţiuni privind încercările electrice ale mijloacelor de protecţie a muncii 

(RENEL-ICEMENERG)

 

[31].I.7 – 97          Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

(aprobat cu ord.    MLAPT nr. 87/N/1998).

 

[32].    Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime.

(cod 12, aprobate cu ord. MMPS nr.235/1995).

 

[33].    Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – ediţia 2000.

 

 [34].Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea acumulatoarelor şi pilelor electrice.

 

[35]              Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.

 

[36]         Prescripţii minime privind asigurarea semnalizării de securitate şi / sau sănătăţii la locul de muncă

(aprobat cu ord. MMPS nr. 599/1998 )

 

[37]              Regulament privind autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţiei muncii.

 


 

ANEXA 3

 

 

 

VERIFICĂRI MINIME OBLIGATORII

 

LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, DUPĂ

 

REPARAŢII SAU MODIFICĂRI ŞI

 

VERIFICĂRI PERIODICE

 

Cerinţe minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile electrice de utilizare şi mijloacele de protecţie împotriva pericolului de electrocutare sunt incluse în tabelul 1 şi 2;

 

– Toate verificările înscrise în coloana 1 sunt obligatorii de efectuat la punerea în funcţiune, după reparaţii sau după modificări.

 

– În condiţii normale de funcţionare se fac numai verificările cu periodicitate înscrisă în coloana 4 a tabelelor din prezenta anexă, celelalte verificări din anexa 1 fiind facultative.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 4

 

 

 

LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI CE SE POT EXECUTA FĂRĂ AUTORIZAŢIE DE LUCRU

 

 

 

 

 

Nr. Crt.

Categoria de lucrări

Formele de executare a lucrărilor

Modul de executare a lucrărilor

Cu scoatere de sub tensiune

Fără scoatere de sub tensiune

0

1

2

3

4

1.

Lucrări de remediere şi prevenire a deranjamentelor sau incidentelor, inclusiv alimentarea provizorie a consumatorilor

AS, ITI-PM, DV

X

X

2.

Executarea curăţeniei în încăperi supraterane ce conţin instalaţii electrice în exploatare

AS, ITI-PM, DV

X

X

3.

Idem, în încăperi subterane

ITI-PM

X

X

4.

Executarea curăţeniei în staţii de transformare de tip exterior

AS, ITI-PM, DV

X

X

5.

Executarea de transporturi simple, cu gabarit normal, pe teritoriul staţiilor de transformare de tip exterior

AS, ITI-PM, DV

X

X

6.

Reglajul tensiunii la transformatoarele de putere cu ploturi fixe

AS, ITI-PM

X

7.

Completarea cu ulei la transformatoarele în exploatare

AS, ITI-PM

X

8.

Luarea probelor de ulei la transformatoare în exploatare

AS, ITI-PM

X

X

9.

Luarea probelor de ulei la întreruptoarele în exploatare

AS, ITI-PM

X

10.

Lucrări simple la bateriile de acumulatoare din staţiile şi punctele de alimentare (completare cu apă distilată, măsurarea densităţii şi temperaturii electrolitului pe elemente, etc.)

AS, ITI-PM

X

11.

Lucrări complexe la bateriile de acumulatoare din staţiile şi punctele de alimentare (completare cu electrolit, strângeri de contacte, încărcări-descărcări, etc.)

ITI-PM

X

12.

Completarea sau montarea indicatoarelor de securitate şi a inscripţiilor de indicare din staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM, DV

X

X

13.

Inventarierea aparatajului din staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM, DV

X

14.

Lucrări la instalaţiile de aer comprimat din staţii de transformare şi puncte de alimentare

ITI-PM

X

X

15.

Lucrări la transformatoarele de servicii interne, la bobinele de stingere şi la rezistenţele de tratare a neutrului din staţii de transformare

ITI-PM

X

16.

Lucrări la celulele de măsură din staţii de transformare, puncte de alimentare şi posturi de transformare

ITI-PM

X

17.

Lucrări la redresoarele uscate

ITI-PM

X

18.

Lucrări la convertizoarele de curent continuu

ITI-PM

X

19.

Lucrări la instalaţiile de iluminat general şi de siguranţă din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

X

20.

Lucrări în tunelurile, podurile şi canalele de cabluri din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

X

21.

Controlul instalaţiilor din:

a)            staţii de transformare

b)            puncte de alimentare

c)            posturi de transformare în cabine zidite şi metalice

d)            posturi de transformare pe stâlpi

e)            linii electrice aeriene

f)             cutii de distribuţie

g)            firide de branşament

h)            trasee ale cablurilor electrice

i)              instalaţii de iluminat (controlul vizual al funcţionării).

AS, ITI-PM

X

X

22.

Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor de joasă tensiune din posturi de transformare, cutii de distribuţie, firide de branşament, tablouri de distribuţie la consumatori şi altele similare

AS, ITI-PM

X

X

23.

Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor din circuitele de servicii interne de cc şi ca din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

24.

Lucrări la bateriile de condensatoare din posturile de transformare

ITI-PM

X

25.

Lucrări la transformatoarele de putere şi la celulele de transformatoare din posturile de transformare

ITI-PM

X

26.

Lucrări la instalaţiile de ventilaţie din posturi de transformare

ITI-PM

X

27.

Lucrări la dispozitivele de protecţie împotriva descărcărilor atmosferice din posturi de transformare

ITI-PM

X

28.

Lucrări la posturile de transformare pe stâlpi

ITI-PM

X

29.

Înlocuirea transformatoarelor de putere din posturi de transformare, simultan cu revizia totală a acestora

ITI-PM

X

30.

Montarea clapetelor de semnalizare pe cabluri în staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM

X

31.

Înlocuirea transformatoarelor de măsură din posturi de transformare

ITI-PM

X

32.

Măsurări de sarcină şi tensiune cu aparate portabile în instalaţiile de joasă tensiune (posturi de transformare, cutii de distribuţie,LEA, abonaţi)

AS, ITI-PM, DV

X

33.

Curăţarea tablourilor de distribuţie din posturi de transformare

ITI-PM

X

X

34.

Comutarea fazelor pe plecările din tablourile de distribuţie ale posturilor de transformare şi cutiilor de distribuţie, în scopul realizării corespondenţei fazelor sau echilibrării sarcinii pe faze.

AS, ITI-PM

X

X

35.

Legarea şi dezlegarea cablurilor din posturi de transformare şi cutii de distribuţie

AS, ITI-PM

X

X

36.

Lucrări la cutiile de distribuţie supraterane

AS, ITI-PM

X

37.

Curăţarea cutiilor de distribuţie subterane

ITI-PM

X

X

38.

Executarea săpăturilor, până la descopertarea completă a cablurilor, pentru lucrări de reparaţii la LES

ITI-PM, DV

X

39.

Revizia firidelor de branşament

ITI-PM

X

X

40.

Demontarea şi montarea contoarelor monofazate sau trifazate

ITI-PM

X

X

41.

Întreţinerea periilor la generatoare, compensatoare, motoare

AS, ITI-PM

X

X

42.

Lucrări asupra instalaţiilor de iluminat exterior stradal şi de incintă, înlocuirea becurilor arse, recondiţionarea corpurilor de iluminat

AS, ITI-PM

X

X

43.

Lucrări de revizii la punctele de aprindere pentru iluminat public

ITI-PM

X

X

44.

Verificarea şi reglarea instalaţiilor de automatizare a aprinderii şi stingerii iluminatului public (contactoare, ceasornice de contact, celule fotoelectrice, etc.)

AS, ITI-PM

X

45.

Recondiţionarea branşamentelor electrice aeriene. Racordarea de branşamente noi, racordarea abonaţilor ocazionali. Întreruperea furnizării energiei electrice sau realimentarea consumatorilor.

AS, ITI-PM

X

X

46.

Lucrări la stâlpii liniilor electrice aeriene (consolidarea lor, completarea pământului în fundaţii, verificarea gradului de putrezire sau corodare, scliviseli la stâlpi de beton, executarea gropilor pe un traseu existent, vopsirea părţilor metalice, completarea indicatoarelor de securitate, etc.)

AS, ITI-PM, DV

X

X

47.

Lucrări de tundere a pomilor şi de defrişare a culoarelor liniilor electrice aeriene

AS, ITI-PM

X

X

48.

Echilibrări de sarcini pe faze în LEA de joasă tensiune

AS, ITI-PM

X

X

49.

Lucrări de intervenţii la coronamentele LEA de jt (înlocuirea izolatoarelor de susţinere, verificarea şi înlocuirea clemelor, revizia contactelor cablurilor racordate la LEA, înlocuirea cordoanelor, înlăturarea obiectelor străine de pe conductoare, înlocuirea siguranţelor aeriene de branşament, racordarea cablurilor la LEA, racordarea derivaţiilor la LEA şi altele asemenea)

AS, ITI-PM

X

X

50.

Racordarea grupurilor electrogene pentru intervenţii

ITI-PM

X

51.

Citirea contoarelor de energie la abonaţi

AS, ITI-PM, DV

X

52.

Măsurări, probe şi încercări cu autolaboratoare la echipamentele primare ale instalaţiilor, lucrări executate din afara instalaţiilor electrice în exploatare

ITI-PM

X

53.

Măsurări, probe şi încercări cu tensiune mărită în laboratoare şi ateliere cu instalaţii stabile (fixe)

ITI-PM

X

54.

Măsurări, probe şi incercări în circuitele secundare din staţii şi posturi de transformare

ITI-PM

X

55.

Schimbări de reglaje ale protecţiilor şi automatizărilor în staţii, la dispoziţia treptelor de comandă operativă

AS, ITI-PM

X

56.

Probe şi verificări ale instalaţiilor de telemecanică

ITI-PM

X

57.

Idem, ale instalaţiilor de telecomunicaţii

ITI-PM

X

58.

Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ

ITI-PM

X

X

59.

Măsurări directe cu megohmmetrul

AS, ITI-PM, DV

X

60.

Măsurări pe LEA cu locatorul de defecte cu impulsuri, aflat în montaj fix

AS, ITI-PM

X

61.

Montarea şi schimbarea aparatelor de măsură pe tablouri din staţii de transformare

ITI-PM

X

X

62.

Verificarea instalaţiilor de automatizări din staţii şi posturi de transformare

ITI-PM

X

63.

Verificarea instalaţiilor de înregistrare a evenimentelor de tip osciloperturbograf, montate în staţii de transformare

ITI-PM

X

64.

Depistarea punerilor la pământ în circuite de cc în staţii

AS, ITI-PM

.

X

65.

Verificări şi lucrări la servicii interne de cc şi ca în staţii

AS, ITI-PM

X

66.

Anularea clapetelor de semnalizare montate pe cabluri în staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM

X

 

 

 

 

 

                                N O T A:

 

                                1. Lista lucrarilor delimitate concret, derivate din categoriile de mai sus, nu este limitativa, competenta si raspunderea extinderii acestora revenind conducatorului unitatii, care aproba listele.

 

                                2. Listele aprobate, cuprinzand lucrarile concrete care revin ca obligatie pentru a fi executate sefilor de lucrari, vor fi aduse la cunostinta emitentilor, sefilor de lucrari si personalului de servire operativa, prin grija conducatorilor de subunitati.

 

                               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 5

 

 

 

 UNITATEA……………………………………………………………………………..

 

(Denumirea societăţii comerciale care a executat verificările)

 

ADRESA………………………………………………………………………………………………………

 

LABORATORUL…………………………………………………………………………………………..

 

Nr. Codului de înregistrare la registrul comerţului……………………………………………..

 

 

 

 

 

RAPORT DE VERIFICARE

 

Nr. …………………….din ……………………………….

 

(data elaborării)

 

 

 

Încheiat cu ocazia: punerii în funcţiune: ; revizie/reparaţie: ; modificări: ; verificări periodice: :

 

 

 

(1)                  

 

(2)                 Instalaţia (echipamentul) încercat…………………………………………………………………………….

 

(denumire)

 

(3)                 Data verificării…………………………………………………………………………………………

 

(4)                 Verificările efectuate conform NSPMUEE anexa 3

 

 

 

  1. VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR

DIRECTE A PĂRŢILOR AFLATE NORMAL SUB TENSIUNE

Nr.

Crt.

Denumirea
încercării

NOTA 1

Metoda de

încercare

NOTA 2

Rezultatul încercării

NOTA 3

Concluzii

(corespunde sau

nu corespunde)

 

Numele şi prenumele executantului

0

1

2

3

4

5

1

Verificarea protecţiei asigurate de carcase

 

 

 

 

2

Verificarea integrităţii

izolaţiei

 

 

 

 

3

Verificarea existenţei îngrădirilor şi integritatea lor

 

 

 

 

4

Verificarea distanţei dintre piesele aflate normal sub tensiune şi îngrădire (distanţe de protecţie)

 

 

 

 

5

Verificarea distanţei de inaccesibilitate faţă de părţile aflate normal sub tensiune

 

 

 

 

 

 

 

(5)                 Instalaţia (echipamentul) poate fi pusă/pus sub tensiune 

 

(6)                 Instalaţia (echipamentul) NU POATE fi pusă/pus sub tensiune 

 

(7)                 Instalaţia (echipamentul)  poate fi pusă/pus sub tensiune cu următoarele restricţii(NOTA: 4)………………………………………………………………………….

 

(8)                 Observaţii(NOTA: 5)……………………………………………………………………………..

 

(9)                 Prezentul RAPORT DE îNCERCăRI, care nu trebuie reprodus fără aprobarea scrisă a emitntului, se emite şi un număr de …….exemplare şi conţine un număr de ….pagini.

 

 

 

 

 

 

 

CONDUCĂTOR

 

(director, şef laborator, prestator deservicii)

 

Nume, prenume………………………………

 

Semnătura …………………………………….

 

L.S.

 

EXECUTANT :(NOTA 6)

 

Nume, prenume…………………………………………

 

Nr. carnet de autorizarea …………………………..

 

Nr. talon de autorizare din punct de vedere al protecţirei muncii ………………………………………

 

 

 

NOTĂ

 

 

ANEXA 6

 

 

 

 

 

INSTALAŢIILE ELECTRICE DE UTILIZARE ŞI

 

PARTEA DIN ACESTEA LA CARE SE

 

APLICĂ PREVEDERILE NSSMUEE

 

 

 

                                  ANEXA 7

 

RESPONSABILITĂŢILE PENTRU NERESPECTAREA SAU

 

NEAPLICAREA PREVEDERILOR NORMELOR SPECIFICE

 

DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU

 

 UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

 

Funcţia

 

Numărul şi aliniatul din normele specifice

 

0

 

1

 

2

 

1

 

Conducător unitate

 

2, 3, 5, 7, 9, 16(2), 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 42(2), 49, 52(1), 87, 88

 

2

 

Conducător subunitate

 

3, 5, 7, 42(2), 49, 87, 88

3

Prestator de servicii pe propria răspundere (PR)

 

 

4

 

Emitent

 

 

 

5

Admitent

 

 

 

6

 

Şef de lucrare (echipe)

 

 

 

7

 

Executant

 

 

 

8

 

Preşedinte comisie examinare

(persoană fizică care

examinează)

 

 

9

 

Coordonator de lucrări

 

 

 

10

 

Proiectant

 

 

 

11

 

Identificator

 

 

 

12

 

Conducător (deservent) utilaje

 

 

13

 

Persoană cu atribuţii de comandă operativă

 

 

14

 

Responsabil de manevre

 

 

15

 

 

Executant de manevre

 

 

16

 

Supraveghetor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 8

 

CONVENŢIE DE LUCRĂRI

 

 

 

 

 

ANEXA 9

 

ABREVIERI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA ?

 

 

 

NOTĂ

 

 

 

 

1.Producerea energiei electrice cuprinde generatoarele şi circuitele primare proprii tensiunii acestora.

 

 

 

2.Transportul energiei electrice cuprinde:

 

a)staţiile electrice, inclusiv transformatoarele şi autotransformatoarele, (ridicătoare de la tensiunea generatorelor şi coborâtoare la tensiunea de distribuţie);

 

b)reţelele electrice de 110kV, 220 kV, 400 kV şi 750 kV.

 

 

 

3.Distribuţia energiei electrice cuprinde:

 

a)staţiile electrice de distribuţie, inclusiv transformatoarele coborâtoare la tensiunea de distribuţie sau utilizare;

 

b)reţelele electrice de 27 kV, 20 kV, 10 kV, 6 kVşi 0,4 kV.

 

 

 

4.Utilizarea energiei electrice cuprinde:

 

a)staţiile electrice de utilizare inclusiv transformatoarele  coborâtoare la tensiunea consumatorului;

 

b)reţelele de utilizare, proprii incintei  (interioare sau/şi exterioare) de 6 kV şi 0,4 kV, până la consumator (motoare electrice, agregate, utilaje, aparate electrice, corpuri de iluminat).

 

5.Consumul se delimitează de utilizare la:

 

a)pantograful (captatorii) mijloacelor de transport electric;

 

b)cutia de borne a motorului, tabloul de comandă al utilajelor, uneltelor, agregatelor;

 

                c)priza  (monofazată sau trifazată) de alimentare a uneltelor sau agregatelor;

 

                d)corpuri de iluminat.

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

22/06/2008

Petre 

 

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 

 

 

vezi si : Studiu de caz (partea 1din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Concluzii  finale:

 

·        proiectarea sistemului de legare la pamant al unei retele jt este o cerinta expresa a legislatiei de electrosecuritate si o necesitate obiectiv dovedita de regimurile de defect care pot sa apara in retelele electrice.

 

·        apelul la ‘proiectele tip’ ale anilor 1960-1989 este o dovada de lipsa de profesionalism a proiectantului. Se incalca legislatia de electrosecuritate in vigoare si se compromite atingerea obiectivelor de securitate publica ale  retelei electrice de distributie de joasa tensiune.

 

·        in raport cu defectele de izolatie fata de pamant retelele cu sisteme de legare la pamant TN-S si protectii diferentiale sunt mai sigure decat retelele clasice cu sistemul de legare la pamant TN-C

 

·        existenta mai multor situatii in care putem avea regimuri permanente de defect neizolate de protectii justifica obligativitatea inscriptiilor de electrosecuritate pe care trebuie sa le amplasam pe fiecare stalp al RED clasicul ‘Pericol de electrocutare Nu atinge stalpii nici firele cazute la pamant.’ !

 

·        circulatia animalelor in aproprierea retelelor electrice este periculoasa. De regula daca se produc electrocutari OD trebuie sa despagubeasaca proprietarul animalului daca nu s-au luat masuri de ingradire a retelelor electrice.

 

 

 

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

01/01/2008

SGC 2010          De Craciun in Voluntari si in alte cateva localitati au fost intreruperi de curent. Ziarele s-au inflamat. Pe forumuri au curs cuvinte grele. Am scris articolul Sarbatori fara lumina.
       Fuga mass media dupa senzationalul ieftin si superficilitatea reporterilor au condus la ratarea unei sanse ca analizand insatisfactia generata de „pana de curent” sa se ajunga la cauze si pe aceasta cale sa se exercite o presiune constructiva pentru promovarea masurilor corective necesare.
       Acum, chiar si  dupa acele demersuri jurnalistice, probabil ca suntem in aceeasi situatie. Un mic foc de paie si cateva masuri de conjunctura.
      Probabil ca pana cand administratia locala nu va intelege ca are responsabilitatea asigurarii finantarii retelelor de utilitati inainte de a elibera autorizatorizatii de constructie probabil ca zona se va confrunta in continuare cu pene de curent.
   Asta e legea in Romania (13/2007  (art12(2)) si toate reglementarile anterioare). Finantarea asigurarii conditiilor de racordare se face de solicitanti. Electrificarea unor noi zone se face de catre administratia locala sau dupa caz de dezvoltatorii noilor proiecte imobiliare.
      In aceste conditii operatorii de distributie (OD) nu pot investi decat riscand. Reglementarile ANRE nu permit acest risc si bine fac. In acest fel sunt protejati toti clientii OD de abuzuri si interpretari optimiste a diverselor proiecte  care ar presupune constructia de noi retele electrice. 
      Fara surse de finantare corect dimensionate orice zona se dezvolta chiniut trecand prin repetate pene de curent care in final conduc la costuri neperformante, la pierderi economice nervi si disconfort.
           Romania are un sector energetic despre care se pot spune multe dar ramane o certitudine incontestabila: profesionalismul energeticienilor romani ne-a ferit in ultimii 30 de ani de evenimente majore. In acest timp in jurul nostru s-au intamplat multe evenimente de un dramatism deosebit.
          
             Riscuri exista oriunde exista o instalatie creata de om. Daca vorbim de o instalatie uriasa care se intinde ca o plasa peste intreg teritoriul tarii vulnerabila la prostia omeneasca, la vandalisme, la improvizatii, la fenomene meteo extreme, etc, etc, etc atunci probabilitatea de defect devine palpabila, amenintatoare.
          O mana de oameni reusesc sa tina sub control acest urias sistem si in 99.999% din cazuri performantele pe care le asigura sunt superioare prevederilor contractuale.
           
          Probabil ca doar balcanismul nostru incontestabil determina un primar sa-si insoteasca concetatenii la blocarea unui drum national iar mass media sa trateze superficial efectele unei stari de fapt ale caror cauze sunt inafara retelelor electrice.

Pana de curent a paralizat America de Nord

 mai rau decat un atentat terorist

            „Totusi, populatia a reactionat cu calm. Cauzele celei mai mari avarii electrice din istorie raman necunoscute. Transportul public – paralizat, pietonii – loviti de masini.
           Primul gand: „E ca la 11 septembrie 2001!”.
           Mobilizare generala ca la un atentat.
           Bush: „Pot spune cu siguranta ca acesta nu este un act terorist„.
        Economia americana a scapat cu rani usoare. Mai multe centrale americane – inchise.
       Vineri seara, energia electrica fusese restabilita doar partial. Populatia, avertizata sa nu-si puna imediat in functiune aparatura electrocasnica.”

 Cele mai spectaculoase pene de curent din SUA si Canada

           „Pana de curent care a paralizat, joi, statul american New York si sudul Canadei are precedente in Statele Unite si in lume.
                STATELE UNITE
 – 9 noiembrie 1965 – cea mai mare pana de curent din istoria Statelor Unite a lasat in intuneric 30 de milioane de persoane din sapte state din nord-estul Americii si o parte din Canada. Incidentul a fost provocat de oprirea unui releu situat in apropiere de frontiera Canadei, ca urmare a unei fluctuatii puternice de tensiune. – – 13 iulie 1977 – intrerupere de curent de mai multe ore in orasul New York si comitatul invecinat Westchester. Politia a fost nevoita sa aresteze 4.000 de persoane din cauza valului de jafuri si revolte.
– 3 iulie 1996 – zece milioane de locuitori din vestul tarii si dintr-o serie de regiuni din Canada si Mexic au ramas fara curent electric ca urmare a unei defectiuni la reteaua electrica dintre statele Wyoming si Idaho.
– 18 ianuarie 2001 – un milion de californieni au ramas fara curent electric in regiunea San Francisco. Statul California are deseori probleme de acest gen, dupa liberalizarea ratata a sectorului energetic.
     CANADA
 – ianuarie 1998 – in estul Canadei, peste trei milioane de oameni au fost nevoiti sa traiasca fara curent electric mai mult de o saptamana, din cauza ploilor foarte reci care au supraincarcat liniile electrice.”

Cauzele exacte ale celei mai mari avarii electrice din istorie

 raman necunoscute

          „In timp ce realimentarea cu electricitate incepuse sa se faca treptat simtita, vineri dimineata, in majoritatea oraselor din nord-estul Statelor Unite si sudul Canadei – afectate, joi dupa-amiaza, de cea mai mare pana de curent din istoria continentului nord-american -, inginerii energeticieni americani si canadieni nu reusisera sa stabileasca cu exactitate cauzele care au provocat acest incident.
           Dupa ce autoritatile de la Washington au exclus categoric teoria unui atac terorist, expertii din domeniul energetic au incercat sa ofere cateva explicatii pentru pana de curent care a afectat aproape 50 de milioane de persoane.

      Phill Harris, presedintele PJM Interconnect, compania care coordoneaza reteaua de aprovizionare cu electricitate din Pennsylvania si din alte noua state americane, a declarat, ieri, ca pana de curent a fost provocata, cel mai probabil, de o defectiune tehnica produsa la o centrala electrica din regiunea Marilor Lacuri, centrala aflata fie in nordul statului New York, fie pe teritoriul canadian (!!! incertitudine).

            Centrala respectiva era conectata la alte instalatii energetice majore, iar caderea de tensiune, printr-un efect de domino, a dus, intr-un interval de numai trei minute, la blocarea a alte 21 de centrale, intre care zece centrale nucleare. Pana de curent s-a extins apoi rapid, afectand liniile de inalta tensiune din estul si centrul Statelor Unite, a mai spus Harris. El a explicat ca sistemele automate care monitorizeaza reteaua de electricitate au functionat normal, intervenind pentru a compensa caderea de tensiune aparuta in nordul Statelor Unite, insa, in cele din urma, incercand sa suplineasca lipsa de electricitate, reteaua a devenit instabila si a determinat inchiderea sau izolarea unor instalatii electrice, in scopul prevenirii unui colaps al intregului sistem energetic american.
       Nu vom sti ce a determinat aceasta pana, decat dupa ce vom verifica toate detaliile existente. Ne va lua insa ceva timp pana sa analizam toate amanuntele si sa gasim cauza initiala„, a avertizat Harris.
     In timp ce oficialitatile americane nu s-au pronuntat asupra cauzelor exacte ale incidentului, canadienii s-au lansat intr-o serie de declaratii contradictorii.
   Joi, la scurt timp dupa producerea incidentului, biroul premierului canadian anunta ca pana de curent a fost declansata de incendiul provocat de un fulger care a lovit o centrala electrica aflata in partea americana a cascadei Niagara. Aceasta informatie avea sa fie insa infirmata rapid de autoritatile locale americane din zona Niagarei. Ceva mai tarziu, ministrul canadian al Apararii, John McCallum, a afirmat ca pana de curent care a paralizat nord-estul continentului american a avut loc din cauza unei probleme survenite la o centrala din Pennsylvania.
      Tot autoritatile de la Ottawa au anuntat ca reteaua canadiana a fost „contaminata” de la cea americana. Un oficial canadian a declarat ca, in momentul producerii penei de curent, Canada importa electricitate din Statele Unite. Vineri dimineata, responsabili canadieni din domeniul energetic afirmau ca, mai intai, vor fi realimentate cu energie localitatile mici, de teama ca nu cumva reconectarea unui oras mare sa nu duca la o noua paralizare a retelei electrice, din cauza cererii mari de curent. In acelasi context, autoritatile canadiene au cerut populatiei sa nu-si puna imediat in functiune aparatele electro-casnice.
   Pana de curent produsa joi dupa-amiaza i-a facut pe specialistii americani din domeniul energetic sa recunoasca un adevar incredibil.
Statele Unite sunt o superputere cu o retea energetica din lumea a treia
a declarat, ieri, Bill Richardson, fost secretar al Departamentului pentru Energie, adaugand ca la originea acestei catastrofe se afla faptul ca
 nimeni nu mai construieste capacitati electrice de transmisie care sa faca fata necesitatilor noastre actuale„.
   La randul sau, consilierul unei organizatii de evaluare a starii retelei electrice din Statele Unite, David Cook, avertizase Congresul american, inca de acum doi ani, ca o pana de curent de mare amploare este inevitabila.
Intrebarea nu este daca se va mai produce o pana majora a retelei de electricitate, ci cand si unde se va intampla acest lucru”, declara Cook
la vremea respectiva, in fata Congresului.
     El a mai precizat ca infrastructura energetica a Statelor Unite imbina in mod periculos metode de control computerizate cu echipamente invechite, datand din 1950.
     Desi organizatia lui Cook apreciase, anul trecut, ca vor fi necesare 56 de miliarde de dolari pentru reabilitarea retelei, oficialitatile de la Washington nu au fost dispuse sa investeasca in acest scop decat 35 de milioane de dolari. Administratia Bush si lideri ai Comisiei pentru energie electrica din cadrul Congresului discuta, de doi ani, despre o noua legislatie care sa contribuie la refacerea sistemului energetic, insa, pana in prezent, nu a fost inaintata Congresului nici o lege in acest sens.
     Si s-a facut putina lumina… Vineri seara, energia electrica nu fusese inca restabilita in tot orasul New York, iar Detroit ar putea ramane fara curent si peste weekend. In New Jersey, in schimb, lumina revenise in majoritatea caselor, ca si in Toronto, Canada. In restul statelor, alimentarea cu energie electrica fusese restabilita partial. Traficul revenise si el la normal, desi metroul newyorkez nu a circulat seara, in timpul orelor de varf. Tronsoane ale sistemului energetic au continuat insa sa aiba probleme si in timpul zilei de vineri. Autoritatile au rugat cetatenii sa nu utilizeze aparate cu consum mare de energie, care pot provoca noi caderi in reteaua inca insuficient stabilizata. „

Asupra relatiei dintre OD si unitatile independente de proiectare de retele electrice

29/12/2007

 

SGC 2002          ANRE confera unitatilor de proiectare pe care le autorizeaza statutul de parteneri ai operatorilor de distributie (OD) in privinta dezvoltarii si modernizarii reteleor electrice.

          Pentru o buna colaborare este necesar sa construiasca o platforma comuna de valori intre OD si fiecare unitate de proiectare cu care acestia colaboreaza menita sa asigure pentru unitatile de proiectare o eficinta si o eficacitate sporita iar pentru OD garantia unor parteneri in care pot avea incredere ca le vor oferi lucrari de calitate la termenele convenite.

          Consideram proiectantul un specialist informat apt sa inteleaga necesitatea dezvoltarii durabile a retelelor electrice cu respectarea legislatiei, a mediului si a proprietatii private.

          Dupa 18 ani de formare a economiei de piata trebuie sa fim constienti de realitatile din jurul nostru :

  • legislatia sustine si garanteaza proprietatea privata ;
  • ANRE a inceput(timid) intretinerea normativelor tehnice;
  • mare parte din normative nu au mai fost actualizate necesitand o utilizare precauta ; 
  • legislatia privind proprietatea intelectuala a prins contur si are chiar tendinta de a deveni operationala ; 
  • administratia locala da semne ca este pregatita sa-si administreze mai bine patrimoniul;
  • legea 50 privind autorizarea constructiilor si a celor privind administrarea domeniului public impun utilizarea in documentatii a planurilor bazate de tridicari topo in coordonate urniversale ;
  • legea 10 a calitatii in constructii este un fapt implinit cu buna practica de aplicare ;
  • operatorii de distributie sunt interesati de dezvoltarea durabila aceasta inseamna promovarea de lucrari care sa rezolve probleme concrete si sa asigure premise de exploatare a retelelor de distributie cu costuri operationale reduse asigurand realizarea cerintelor licentelor si standardelor de performanta in raport cu fiecare utilizator;
  • regulile de electrosecuritate sunt din ce in ce mai stricte iar incalcarea lor este sanctionata tot mai sever;
  • clientii OD reclama vechement servicii de calitate pentru banii pe care ii platesc ;

         Cele de mai sus si poate multe altele nementionate converg catre redefinirea si consolidarea importantei meseriei de proiectant . 

         Punctam cateva consecinte ale noului context economico-social-legislativ asupra activitatii de proiectare si asupra proiectantilor :

  1. raspunderea proiectantului se extinde pe toate durata de exploatare a instalatiilor proiectate;
  2. in documentatii constructorii trebuie sa aiba toate informatiile necesare executiei lucrarii la nivelul necesar de calitate. Nu mai au sustinere ipotezele ca o tehnologie sau alta este cunoscuta si nu mai trebuie prezentata in documentatie. Acest lucru este evident daca ne gandim la multitudinea de fabricanti la internationalizarea ofertelor tehnice si tehnologice precum si la independenta unitatilor de constructii si la disparitia practic a fiselor tehnologice universal valabile. O documentatie care nu tine cont de aceste realitati este o documentatie realizata cu instrumentele unui context social-economic-legislativ de care Romania s-a indepartat acum 18 ani .O astfel de documentatie nu este compatibila cu realitatile tehnice legislative din prezent.
  3. In documentatii unitatea de exploatare trebuie sa isi regaseasca toate informatiile necesare unei exploatari corecte.
  4. Prin sistemul de avize , acorduri,autorizatii , instalatiile trebuie realizate pe teren solid existenta lor trebuie sa nu poata fi contestata. Riveranii trebuie sa fi aceptat reguli de coexistenta astfel incat noua instalatie sa nu reprezinte un abonament la litigii sau la costuri neperformante cum ar fi de exemplu defrisarile/decoronarile ;
  5. Proiectantul trebuie sa faca un continuu efort de documentare cu privire la:
  • metode si algoritmi de dimensionare ;
  • software de tehnoredactare; 
  • echipamenet si tehnologii noi
  •  legislatie ;

6.   Proiectantul trebuie sa cunoasca fara dubiu performantele echipamentelor pana la a solicita acces la argumentele tehnice care le dovedesc. Doar in acest mod poate asigura compatibilitatea si poate promova solutii performante pentru client.

7. In documentatii toate materialele si toate utilajele trebuie sa fie promovate prin declararea si impunerea justificata a parametrilor tehnici.

        Dam aici un exemplu elocvent. Desi contactele electrice alaturi de izolatie definesc performanta instalatiei in prea multe documentatii acestea beneficiaza de o atentie minima sau chiar sunt ignorate. Constructorii isi iau libertatea sa aprovizioneze cele mai ieftine sau disponibile cleme, le monteaza la bunul  simt al electricianului neinstruit iar rezultatul se traduce in nonperformanta costisitoare.

8/ Toti factorii implicati in realizarea unei lucrari in retelele electrice, beneficiar, proiectant, constructor, au certificate sistemele de management al calitatii. Aceasta stare de fapt trebuie sa fie mai mult decat o moda. Trebuie sa reflecte in continutul documentatiei, in executia efectiva si in inregistrarile concrete care atesta calitatea interfazica.

     Va propunem sa meditam la starea de fapt a aspectelor practice legate de calitate si sunt convins ca vom constata ca inca sunt multe lucruri de imbunatatit. In vederea asigurarii unui caracter practic imediat al acestui demers rezumam cateva aspecte care trebuie sa fie solutionate de dv. inaintea prezentarii documentatiilor la  avizare pentru a evita insatisfactiile, costurile neperformante si pentru a preveni nerespectarea termenelor angajate prin contractele de proiectare :

  1. Se vor obtine toate avizele necesare executarii lucrarii in deplina legalitate chiar daca (in unele cazuri) acestea nu sunt solicitate in certificatele de urbanism ;
  2. Desenele se vor realiza cu instrumente moderne (de preferat si din considerente de costuri) la scari relevante care sa asigure un bun suport de comunicare cu cititorul ;
  3. Planurile vor fi realizate in baza ridicarilor topografice in coordonate stereo 70. Exista astfel de suporturi topografice in toate judetele care se pot achizitiona la preturi rezonabile. Exista unitati specializate care pot efectua ridicarile topo in timp util.
  4. De la proprietari se vor obtine avize in fata Notarului Public certificate de acesta.
  5. Se vor face calcule electrice de dimensionarea echipamentelor .
  6. Se vor face calcule de alegerea protectiilor plecand de la premisa necesitatii asigurarii selectivitatii si sensibilitatii protectiilor pe intreaga lungime a retelelor .     Algoritmii vor fi declarati.

          Atentionam ca legislatia referitoare la masurile de prevenire a accidentelor prin electrocutare prin atingere indirecta nu este optionala.  Retelele trebuie sa fie sigure cu atat mai mult cu cat adesea sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa.

            Asigurarea cerintelor de selectivitate si sensibilitate se poate realiza pe urmatoarele cai:  

  • alegerea atenta a curbelor de ardere/declansare ;
  • prevederea de cutii de selectivitate echipate cu protectii;
  • schimbarea solutiilor uzuale de protectie (de exemplu realizarea unei retele TN-S si promovarea protectiilor diferentiale);
  • marirea sectiunii conductoarelor retelei stradale ;
  • realizarea de noi puncte de injectie din reteaua mt. Pentru scurtarea lungimii retelei stradale; Atentionam proiectantii asigurarea sensibilitatii si selectivitatii protectiilor nu poate fi acceptata daca se realizeaza prin restrictionarea capacitatii de distributie a retelelor stradale. 

7.    Documentatiua trebuie sa contina o sectiune a analiza avizelor si acordurilor prin care sa se scoata in evidenta conditionarile si restrictiile si in care sa se faca dovada respectarii lor prin trimitere la sectiunea din documentatie unde se tine cont de cerintele avizatorilor.

8.     Lucrarile de modernizare retele j.t. trebuie sa contina capitol distinct de prognoza evolutiei sarcinii pe urmatorii 15 ani.   Instalatiile trebuie dimensionate sa asigure parametrii de calitate a energiei electrice corespunzator sarcinii prognozate.

9.     Se vor face calcule de dimensionare mecanica .

10. Rezultatele calculelor electrice si mecanice vor fi explicitate,interpretate si vor beneficia de concluzii explicit formulate .

11. Utilajele si materialele principale (stalpi,cleme pentru legaturi mecanice, cleme pentru legaturi electrice,conductoare, cutii de conexiuni) vor avea precizate explicit parametrii electrici si mecanici , modalitatile de certificare a conformitatii fata de parametrii si a certificarii calitatii. Se vor prezenta scheme monofilare, desene tehnice cu precizarea dimensiunilor si parametrilor relevanti.

12. Toate anexele, tabelele, plansele, schemele, schitele, trebuie referite in lucrare cel putin o data si ori de cate ori este necesar.

13. Atunci cand fisele tehnice nu contin scheme si desene tehnice se va mentiona ca sunt valabile doar insotite de plansele respective. De asemenea plansele desenate se vor corela cu fisele tehnice prin inscrisuri explicite.

14. Se vor descrie tehnologiile de realizare a lucrarilor/instalatiilor proiectate.

15. La SF se va insista pe: 

  • interpretarea indicatorilor economici ;
  • pe prezentarea/dovedirea motivelor tehnice, de securitate, calitate energie electrica, protectie mediu care sustin promovarea lucrarii; 

          Toate afirmatiile trebuie sa fie dovedite prin timiteri la sectiunile corespunzatoare din documentatii. 

            Recomandam proiectantilor sa adopte o atitudine constructiva si sa tina cont de recomandarile Comisiilor Tehnice de Avizare atat la reavizarea fiecarei lucrari care a generat necesitatea unor observatii cat si pentru toate lucrarile urmatoare.

      Relatiile cu CTE trebuie privite ca un continuu proces de invatare si de dezvoltare profesionala. Repetarea unor aborbari gresite nu face nimanui cinste fiind de natura sa consume inutil timpul si sa intarzie promovarea lucrailor care fac obiectul comenzilor de proiectare

          La randul lor CTE trebuie sa constientizeze ca pot transmite informatii necesare departamentelor de achizitii pentru restrictionarea accesului la ofertare a unitatilor de proiectare care vor dovedi ca nu reusesc sa evolueze in ritmul si la nivelul necesar in ceea ce priveste calitatea documentatiilor .

           La nevoie CTE isi pot exercita dreptul unor comunicari cu ANRE pentru mediere si/sau suspendarea autorizarilor. Avem convingerea ca nu vom ajunge la aceste masuri daca unitatile de proiectare adopta atitudinea necesara pentru invatare si isi respecta clientii.          

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

29/12/2007

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 12.04.2013 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistici compatibilizarea instalatiei interioare cu protectia diferentiala din BMP

Va supun atentiei  ideea de introducere in devizele de lucrari aferente lucrarilor de modernizari a operatiilor de verificare a instalatiilor interioare in vederea compatibilizarii acestora cu blocurile de masura si protectie BMPM(T) echipate cu protectii diferentiale. Prin aceasta masura ne asiguram ca in aval de BMP avem o schema TN S compatibila cu protectia diferentiala a BMP.

Mentionez ca in practica se intalnesc foarte multe cazuri in care instalatiile electrice interioare nu sunt pregatite pentru a fi integrate intr-o schema TNCS sau sunt intr-o stare avansata de degradare care dupa integrarea intr-o schema TNCS genereaza declansari repetate ale protectiei diferentiale.

Aparent discutam de o crestere nejustificata a costurilor insa in  fapt putem vorbi de un control al costurilor si de o limitare a costurilor de exploatare neperformante in perioada urmatoare modernizarii instalatiilor.

Din statistica deranjamentelor rezulta o crestere a numarului de deranjamente pe fondul inmultirii numarului de bransamente realizate in solutie tehnologica moderna.

Una din cauze o constituie incompatibilitatea instalatiilor interioare fata de schema TNCS si fata de protectiile diferentiale.

S-a dovedit ca in practica marea majoritate a instalatiilor electrice interioare se incadreaza in una din urmatoarele situatii:

  • nu au conductor de protectie(PE) si adesea exista legaturi intre conductorul de nul (aici cu rol dublu PEN) si elemente ale structurii metalice ale cladirii;
  • exista conductoare de protectie (PE) si conductoare de lucru(N) insa cu numeroase puncte de atingere in dozele interioare adesea aceste conductoare pe anumite portiuni au rolurile inversate;
  • cu sau fara conductoare PE distincte de conductoarele N izolatia conductoarelor de faza este slabita inregistrandu-se scurtcircuite de mare impedanta insotite de curenti de ordinul zecilor de miliamperi ;

Aceste deficiente genereaza :

  • intarzieri in executia lucrarilor de modernizare bransamente ;
  • nemultumiri ale clientilor care raman fara tensiune ca urmare a declansarilor repetate ale protectiilor diferentiale din BMPM(T);
  • solicitari repetate ale interventiei turelor SO in regim de deranjament declarat ;
  • anulari ale protectiilor din BMP;
  • distrugeri de aparataj din BMP;

In concluzie consider ca ignorarea necesitatii verificarii instalatiei interioare inainte de modernizarea bransamentului genereaza un abonament la costuri de exploatare neperformante care depasesc cu mult costurile verificarii starii instalatiilor interioare si al compatibilitatii acestora cu schema TNCS de lagare la pamant.

Pentru banii platiti constructorilor sa faca verificarea instalatiilor interioare vom solicita buletine de verificare.In cazurile instalatiilor interioare cu deficiente clientul va fi notificat urmand ca modernizarea bransamentului sa fie realizata dupa eliminarea neconformitatilor din instalatia interioara. Atunci cand clientul nu da curs notificarilor este necesar  sa procedam la debransarea de la RED a imobilului respectiv.

Interpretarea corecta a constatarilor practice ne permite sa luam decizii bine fundamentate menite sa asigure imbunatatirea starii tehnice a instalatiilor si reducerea semnificativa a costurilor de exploatare.

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

20/12/2007

 SGC 2002        De cativa ani in diverse locuri din lume s-a pus la punct o tehnologie de lucu sub tensiune in LEA 20 kV. Gradul ridicat de risc si dotarile costisitoare au limitat insa adoptarea ei pe scara larga. Prezentam mai departe cateva imagini la o lucrare de schimbare STE 20 kV

ste1

ste2

ste3

ste4  

Bransamente pe stil nou, gata stricate

14/12/2007

 br 3            Imaginatia fara margini a constructorilor de retele combina cleme cu performante diferite la acelasi bransament si in plus una montata gresit. Problema este ca aceasta solutie este generalizata in toata lucrarea. La intebarea care este justificarea a venit raspunsul semidoct „pe nul oricum nu circula curent”!!!

CDD+Slim   

                   Consola de bransament ofera si ea prilejul unor „inovatii” pagubitoare atat pentru consumatorul de energie electrica cat si pentru operatorul de distributie!

br1                  br2          br 3 

               Paradoxal constructorul a facut costuri mai mari pentru a pune in opera „inovatia sa”. Ce credeti ca ii motiveaza pe acesti oameni sa faca asemenea lucrari !!!

br4            br5            br 6