Boilerul lui Nicu


SGC 2002   Plecand de la un dialog purtat cu dl ec N. Nicu  se pot pune in discutie cateva aspecte practice interesante:

  • modificarea instalatiilor interioare uneori inpropii pentru alimentarea receptoarelor electrice de putere ceva mai mare: boilere, masini de spalat, instalatii de climatizare
  • generalizarea existantei utilajelor electrocasnice de putere mare din categoria celor mentionate mai sus si pe aceasta cale creterea puterilor instalate in gospodarii/apartamente/case si respectiv cresterea puterilor maxime simultan efectiv absorbite de bransamentele casnice in limitele permise de protectiile bransamentelor
  • modificarile facute de proprietari adesea neavizati in instalatiile interioare
  • prizele de pamant ale imobilelor
  • lipsa precocuparii comunicarii la OD a modificarilor din instalatiile interioare
  • lipsa preocuparii de actualizare a ATR la modificarea puterilor instalate respectiv a celor maxima simultan absorbite

Probabil ca lecturand dialogul de mai jos veti observa si alte aspecte care sa merite sa fie discutate. De exemplu:

  • OD are vreo sansa sa depisteze noua situatie? 
  • Este necesar ca OD sa cunoasca ca s-au modificat instalatiile interioare?
  • Este necesar sa fie actualizat ATR?
  • Care sunt perspectivele incarcarii retelelor jt vis-a vis de tendintele de achizitionare a unor receptoare electrocasnice de puteri mari pentru climatizare, incalzire apa menajera, spalat / uscat rufe etc?
  • Exista tendinta de a se trece la incalzirea electrica?
  • Care sunt consecintele posibile ale efectuarii modificarilor instalatiilor de utilizare de catre personal neautorizat?
  • In ce conditii pot aparea tensiuni periculoase pe caloriferele utilizate ca pp in apartamente?

N Nicu spune: 17/10/2009 la 20:37

 va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 20:55

Salut Nicu, Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A. Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.

Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului. Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp. Daca mai sunt probleme mai discutam

Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 21:15 

 Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ?

 va multumesc.

 stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 21:55 

 Salut Nicu, Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor, (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA. Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK. Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara. In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari. Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 22:10  Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 22:59 

 OK, Nicu!

N Nicu spune: 18/10/2009 la 07:53 

 va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 09:41 

 Salut Nicu, Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa. Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!

Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.

Succes! SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 19:09 

 Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat.

1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ?

2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 19:49

 Salut Nicu, Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil probleme unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine! Eu iti recomand sa te documentezi ca sa stii sa porti o discutie cu un specialist si sa intelegi ce iti va spune dar lucrarile trebuie facute apeland la un electrician autorizat. As vrea sa citesti articolele:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

 – Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie). Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE. La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi. La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.

Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic. Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet. Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii: – exista legatura cu mamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN – poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.

Mai vorbim, SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 20:56

multumesc!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

22 răspunsuri to “Boilerul lui Nicu”

  1. nedelceanu nicu Says:

    Pentru alimentarea cu tensiune a unei anexe doresc sa pozez cablurile prin pamant. Pentru aceasta va rog o informatie cu privire la : adancimea de montaj ,ce tub de protectie trebuie montat , ce zone trebuiesc ocolite etc. In asteptarea raspunsului Dvs. competent , va multumesc.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    Ai toate conditiile destul de explicit in Ord. 38 /2008 – Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00 pe care il gasesti pe site http://www.anre.ro
    Sunt convins ca te vei descurca. Daca nu, mai discutam!
    SGC

  3. nedelceanu nicu Says:

    Domnule inginer, pe langa casa unde locuiesc trece o linie de 20 kv la ce distanta de retea pot eu sa manipulez o scara din aluminiu sa nu ma electrocutez ? Am intrebat electricienii ce se ocupa cu intretinerea retelei si raspunsul a fost intotdeauna altul. Unii spun ca pot sa ma apropii pana la 60 cm, altii la 1m . La asemenea retele pe cei trei conductpri sunt faze sau una este nul de lucru ? va multumesc.

  4. Incze Andras Says:

    Distantele minime de apropiere cica sunt 0.8 m in instalatii interioare si
    2.5 m pe stalp.
    Niciuna dintre conductoare nu este nul de lucru, toate trei sunt faze.
    La medie tensiune (MT) (6,10,20 kV) numai nul artificial exista in statiile de transformare, nulul ce este la reteaua de joasa tensiune (JT) este conectat la punctul comun al celor 3 bobine din secundarul transformatorului de distributie MT/JT din postul aerian sau de tip cabina la care este racordat consumatorul. Cele 3 bobine din secundar sunt in conexiune stea, adica una dintre cele 2 borne al fiecarei bobine este comuna si este legata la pamantarea postului respectiv, nulul retelei de distributie de joasa tensiune este racordat tot la aceasta pamantare.

  5. nedelceanu nicu Says:

    multumesc

  6. Nicu Says:

    Buna ziua, am montat o instalatie separata de alimentat masina de spalat si un boiler. Ca protectie am folosit marca Legrand diferentiale de 30mA. Acum sunt intr-o dilema pentru ca am aflat ca exista „intrerupatoare diferentiale” si disjunctoare diferentiale . Cele din urma se spune ca sunt mai bune . Dar pe cele cumparate nu spune ce sunt , intrerupatoare s-au disjunctoare. Unii i-mi spun ca este acelasi lucru, dar nu sunt convins. va rog ajutati-ma in acest sens. va multumesc.

  7. Incze Andras Says:

    Elementele diferentiale compara valoarea curentului de pe faza cu valoarea curentului de pe nul. Daca cele doua valori difera, se produce declansarea.
    Daca nu gresesc, disjunctorul in afara de functia de protectie diferentiala are si functia de protectie maximala adica ceea ce face si siguranta fuzibila, clasica sa zic asa, trebuie sa fie capabila sa intrerupa si curenti de scurtcircuit, mult mai mari fata de curentii diferentiali care sunt in cazul intreruptorului. Poate ca asta ar fi diferenta dintre intreruptorul diferential si disjunctorul diferential, adica disjunctorul sa fie „2 in 1” maximal + diferential, fata de intreruptor care numai diferential.
    Protectia diferentiala se declanseaza deja la faza incipienta a defectului, protectia maximala numai atunci cand valoarea curentului ce trece prin el depaseste un prag fixat. De exemplu in cazul unui defect de izolatie din bobinajul unui motor electric, protectia maximala actioneaza numai atunci cand deja s-a produs strapungerea izolatiei si iese fum, iar protectia diferentiala deja mult mai repede cand poate inca nu se observa nimic suspect in comportarea aparatului sau al instalatiei care contine motorul in cauza.

  8. Nicu Says:

    Va multumesc ,dar pe cele doua nu scrie ca sunt intrerupatoare sau disjunctoare si nici nu cunosc ce reprezinta reperele de pe ele. Singura diferenta intre o siguranta normala si acestea este ca cele cumparate de mine mai au inca un buton de declansare in afara de cel ce scrie „on” „off”si au o latime mai mare. Imi cer scuze pentru insistenta . va multumesc.

    • Dani Ardelian Says:

      Desi a trecut un an, postez totusi un raspuns aici care poate o sa fie util pe viitor altora ca mine si ca Nicu.
      In oferta Legrand exista doua tipuri de dispozitive de protectie diferentiale:

      (1) Intrerupatoare diferentiale:
      – acestea au doar protectia diferentiala, nu au protectii de suprasarcina si nici de scurtcircuit si nici indicativ de curba de declansare (B, C, etc).
      – pe schema desenata pe dispozitiv se poate observa absenta simbolurilor utilizate pentru a reprezenta protectia magneto-termica
      – codurile inscriptionate pe produs sunt de forma „089 xy”
      089 06 = 16A / 10mA (singurul de 10 mA cf. catalogului)
      089 09 = 25A / 30mA (cel mai mic dintre cele de 30 mA cf. catalogului)

      (2) Disjunctoare cu protectie diferentiala
      – acestea au si partea de protectie diferentiala si partea de protectie magneto-termica la scurt-circuit si suprasarcina
      – protectia magneto-termica se vede pe schema electrica desenata pe dispozitiv
      – in functie de numarul de protectii magento-termice, se produc in mai multe variante: Faza + nul (o singura protectie, doar pe faza), bipolare (doua protectii, pe ambele fire), tetrapolar, samd.
      – codurile inscriptionate pe produs sunt de forma „6064 xy”, „077 xy”, „078 xy”, „079 xy”, „080 xy”
      Detalii gasiti pe site-ul Legrand, in catalogul lor care este disponibil in format PDF.
      Nu am nici o legatura cu marca Legrand, sunt doar un cumparator care a avut aceeasi dilema despre produsele Legrand ca si Nicu si m-am documentat. Culmea este ca am dat de aceasta problema tot la instalarea unui boiler electric, in timp ce cautam un diferential de 10mA.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Dani,

      Multumesc!

      SGC

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Poate ca sunt mai putin importante denumiile care cred ca exprima acelasi lucru un echipament capabil sa intrerupa curenti sub actiunea unor protectii dierentiale de curent respectiv maximale de curent. Echipamentul are asociate curbe de declansare pt cele doua tipuri de protectii. Aceste curbe, si alti cativa parametrii sunt importante in alegerea / departajarea acestor echipamente de comutatie.
    SGC

  10. Nicu Says:

    Am inteles ca avem mai multi furnizori de energie electrica, care este procedura de a schimba furnizorul ? Care sunt furnizorii ? Va multumesc.

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Procedura e simpla! Gasesti furnizorul care este interesat de cererea ta si reziliezi actualul contract si inchei unul nou.

    Spun ca trebuie sa iti gasesti furnizorul interesat de cererea ta pentru ca furmizorii de pe piata liberea se comporta altfel ca furnizorul implicit al zonei sau furnizorul desemnata de ANRE ca furnizor de ultima optiune pentru consumatorii care revin de pe piata libera pe piata reglementata.

    Pe piata libera un furnizor trebuie in primul rand sa aiba cumparata energie de regula energia se cumpara cu destul de mult timp inainte urmand ca pe piata xilnica se se vanda disponibilul si/sau sa se cumpere cantitati mici pentru a acoperi varfurile de sarcina.

    Preturile pe piata zilnica sunt de regula mai mari ca preturile pt ee de „portofoliu”. In aceste conditii in etapa actuala furnizorii tintesc consumatorii mari si foarte mari cei mici, raspanditi si cu curbe de sarcina mai impredictive nu sunt atractivi!

    Mai vezi pe blog articole despre aceste aspecte. Piata asta libera este mai complicata decat pare!
    SGC

  12. Incze Andras Says:

    Din punct de vedere tehnic nu se schimba nimic cu schimbarea furnizorului, calitatea energiei electrice ramane aceeasi si tot prin OD din zona va fi alimentarea consumatorului. Schimbarea furnizorului este mai avantajos marilor consumatori decat celor casnici si s-ar putea ca la furnizor deja pachetul cel mai mic sa fie peste consumul maxim lunar al consumatorului casnic. In conditiile in care de la alt furnizor se poate cumpara mai ieftin energia electrica atunci merita dar altfel nu.

  13. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Ai dreptate. Eu vreau sa mai punctez cateva aspecte:
    1 noul val de furnizori cauta sa investeasca in propriile surse de ee astfel incat sa aiba la dispozitie un portofoliu de ee al carei pret sa il poata controla si care sa ii permita avantaje concurentiale
    2 se dovedeste ca serviciile de consultanta sunt din ce in ce mai importante pentru clientii lor. Atat in relatia cu OD cat si in raport cu problemele tehnice de electroenergetica consumatorul nu mai este singur.
    SGC

  14. Nicu Says:

    va multumesc, m-am lamurit

  15. Nicu Says:

    Atunci eu la cine ma adresez sa reclam faptul ca la tara tensiunea masurata la priza este de 170-180 v ? Cei de la OD spun ca „astea sunt conditiile tehnice”prevazute si in contract asa ca nu am ce face ?!

  16. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Dupa cum poate ai observat am modificat putin ultimele tale mesaje in sensul ca am scos refeinta directa la un anume operator de distributie pentru a putea continua discutia!

    Eu te sfatuiesti sa insisti atat la OD si sa ceri si sprijinul furnizorului tau. Pe blog ai destule informatii legate de obligatiile OD.

    Este posibil sa nu se gaseasca o solutie „instant” insa cu certitudine OD nu va ignora necesitatea de a promova lucrile necesare de imbunatatire de tensiune. Cu cat insisti mai mult cu atat se va rezolva mai repede problema.

    In final nu trebuie uitat ca ANRE are un cuvant greu de spus fatade activitatea OD. Totusi iti recomand sa sesizezi problema mai intai conducerii OD

    Apropo la sondajul meu de pe bog ref la nivelul de tensiune ai raspuns?

    SGC

  17. Nicu Says:

    domnule inginer, unde gasesc pe blog sondajul ref. la nivelul de tensiune ?

  18. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Acum este si aici!

    http://answers.polldaddy.com/poll/1257761/

  19. Tica Says:

    Scuze! La sondajul cu tensiunea apare un 2007V

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: