Posts Tagged ‘LEA jt’

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Reclame

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Chestionar de energetica

07/08/2015

SGC 2010  Va supun atentiei un set de intrebari sau mai degraba de teme de discutie care ar putea fi utilizate pentru examinari, dezbateri in cadrul interviurilor de angajare respectiv pentru pregatirea unor examene la care urmeaza sa participati, etc.:  Chestionar energetica generala 1

Cum vi se pare prima intrebare?

  1. Care sunt efectele supradimensionarii unei Ljt?

a) costuri neperformante de investitii

b) creste curentul de scurtcircuit

c) se imbunatateste sensibilitatea protectiilor

d) scade CPT

e) se reduce caderea de tensiune in lungul liniei

f) alte optiuni: ______________________________

Succes!

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti

22/09/2014

SGC 2010 Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilir si/sau pentru extinderea reteleor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:  Ord 75 13 ref finantare electrificari

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat d emult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

19/09/2014

Radu 2

In completarea articolului Domnului Stoian intitulat “Stalpi 110 kV cu barba” aduc si eu cateva poze cu astfel de stalpi “barbosi” din LEA. Pozele sunt realizate in Judetul Prahova si mai exact in orasele Ploiesti si Slanic.

Domnul Stoian Constantin a publicat poze cu LEA inalta tensiune de 110kV. Eu am descoperit stalpi din LEA MT si JT napaditi de vegetatie.

Stalp cu barba jt 1 by Radu Mihai

In Figura 1. este un stalp de iluminat public din zona Garii de Nord Ploiesti. Acesta are alimentare LES si corp de iluminat Timlux de la Luxten.

Vegetatia l-a acoperit complet, doar partea cu becul se mai vede. Este vorba de un stalp SE4 .

Nota SGC in opinia mea asa ceva se pastreza neatins de foarfeca! Este deosebit!

Stalp cu barba jt 2 by Radu Mihai

In Figura 2. apare un stalp de Medie Tensiune (MT) 20kV din localitatea Slanic (Prahova) care face o jonctiune LEA-LES. Pe acesta este asamblat si un separator. Plantele s-au catarat incolocindu-se pe cablurile de 20kV ajungand pana la partile neizolate ale instalatiei. Exista riscul de a se produce descarcari prin intermediul sevei care o contin aceste plante in tulpina lor.

Personal consider acest stalp un pericol. Se poate observa si faptul ca timpul si-a lasat amprenta asupra sa, este destul de degradat si evident….nemodernizat.

Nota SGC: Radu insista la OD sa curete acest stalp si trimite-ne o poza actualizata!

Stalp cu barba jt 3  by Radu Mihai

Figura 3. infatiseaza un stalp din RED de 0,4 kV   (JT) de pe o strada din Ploiesti. Verdeata la acoperit atat de bine in cat o interventie la retelele de telecomunicatii ar fi aproape imposibila. Aceasta a crescut pana a acoperit si LEA torsadata.

Nota SGC: Radu mai insista cu fotografiatul ca nu e clar daca votam pentru pastrarea vegetatiei. S-ar putea ca in realitate sa fie mai spectaculos decat in poza afisata!

Stalp cu barba jt 4  by Radu Mihai

In Figura 4. se observa cum vita-de-vie isi croieste drum pana in strada cu ajutorul cablurilor de telecomunicatii. Stalp din RED , LEA 0,4kV torsadata.

Stalp cu barba jt 5  by Radu Mihai

In Figura 5. este acelasi stalp din Figura 4., dar pozat din fata. De aici se observa cum vita-de-vie care a gasit suport bun pe stalp incepe sa faca o noua bolta pe acesta. Incepe sa creasca incet spre lampa de iluminat public.

Nota SGC: are potential!

Stalp cu struguri ….frumos nu ?!? Si cablul coaxial care alimenteaza casa din spatele stalpului este invaluit pana la jumatate de vita dinspre casa inspre stalp.   Acest stalp se afla pe strada in care sunt si ceilalti stalpi din articolul “Improvizatii in RED by Radu Mihai”. Retea din Ploiesti.

Stalp cu barba jt 6  by Radu Mihai

In Figura 6. am fotografiat acest copac care aproape ca sustine si el conductoarele din LEA clasica JT de 0,4 kV. Strada din Ploiesti cu retea din 1950 realizata pe stalpi de beton tip SC 1001.

Nota SGC: asta nu ne place! Daca ai prieteni la OD poate ii convingi sa faca ce trebuie in toamna asta!

Acestia au fost stalpii “barbosi” surprinsi de mine. Una dintre probleme grave care le pot cauza aceste plante …de regula iedera ..nu este doar o descarcare electrica in timp ce sunt verzi si umede, ci in momentul in care se usuca si din diverse motive sau factori de mediu pot provoca scurt-circuite mici intre fire si ele sa ia foc…fiind uscare.

Consider ca toaletarea RED ar trebui sa faca parte din programul permanent de mentenanta al LEA.

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Asupra determinarii pierderilor in transformatoare by Ing Marin Gavrila

20/01/2014

Dl Ing Marin Gavrila ne supune atentiei o metoda de determinare a pierderilor in transformatoare plecand de la energia tranzitata prin transformator , gradul de utilizare a capacitatii transformatorului (GUC) si coeficientul de umplere al curbei de sarcina Ku.

Pentru detalii puteti descarca articolul utilizand linnk-ul urmator: Determinarea pierderilor in transformatoare by Marin Gavrila

Problematica pierderilor in transformatoare in principiu este bine acoperita de relatii si algoritmi de calcul. Rezultatele depind de cat de bine se cunoaste curba de sarcina. Daca curba de sarcina nu se cunoaste atunci rezultatele estimarilor difera foarte mult functie de ipotezele facute.

Va recomand sa cititi pe blog si  un alt articol interesant scris de dl Ing Marin Gavrila:

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

 

Bibliografie.

[1]  Albert H., Mihăilescu A.:Pierderi  de  putere  şi  energie  electrică. Editura     Tehnică  1997

[2]  Lazu C. :  Maşini  electrice.  Editura  Didactică  şi  Pedagogică  1996

[3] Albert H., Gavrilă M .: Determinarea  caracteristicilor  necesare  F.R.E. Suceava  pentru  evaluarea  pierderilor  în  reţele  şi  a  gradului  de  încărcare  a  instalaţiilor  electrice. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava  1996

[4] Albert H., Gavrilă M. – Consideraţii privind  o nouă metodologie de determinare a gradului de încărcare a transformatoarelor. Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[5] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Studiu  de oportunitate  şi  fezabilitate  privind  retehnologizarea transformatoarelor. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava 1995.

[6] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Retimbrarea  transformatoarelor  de  distribuţie m. t / j.t .   Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[7] Gavrilă M.. O  nouă  metodologie  de  analiză  a  gradului   de  încărcare  a  transformatoarelor  de      forţă.  Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice  nr. 9 / 1997

          [8] Gavrilă M.:Sinteză asupra noii metodologii de calcul a pierderilor şi a gradului de încărcare la transformatoare. Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice, decembrie 1998

          [9] Gavrilă M.:  Prezentarea curbelor de pierderi ale transformatoarelor, Producţia, transportul şi     distribuţia e.e. şi termice, ianuarie 1999

[10]  ***  Buletin  Informativ  S.D.Suceava., martie 1999

[11]   Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Conferinţa  Naţională a Energiei.  Neptun-

România. 2002

[12] Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Suport de curs pentru perfecţionarea inginerilor.

Formenerg- Bucureşti. 2002 şi 2006

Stalpul lui Stanica!

03/10/2013

SGC 2010 Din respect pentru dl Stanica ii dedic titlul articolului desi competitia in a planta gresit stalpii terminali vibrati precomprimati e mare!

Fara comentarii prea multe sa lasam pozele sa vorbeasca:

Stanica se vrea pe blog

Nu ne mai luam de detalii cum ar fi inscriptionarile pentru ca a plouat!

Sau alt caz cu alt „Stanica”:

Stalp terminal 1 by GM

Evident ca se pot pune si imagini din care sa rezulte clar ca vorbim de stapli terminali. Concluzia va fi aceeasi: stalpi SE10 si SE11 pe pozitie de stalp de intindere terminali sunt plantatai ca si cand ar fi stalpi de intindere in aliniament!

Explicatie invariabila: „stiti, inainte sa sectionam reteaua „oamenii” au crezut ca trebuie sa plateze  stapi de intindere in aliniament”

La final fiecare „Stanica” se pregateste sa traiasca experienta replantarii stalpului si isi promite cu naduf ca „n-o sa se mai intample”!

Pentru a elimina orice confuzie va prezint cateva figuri care se refera la modul in care trebuie orientati stalpii speciali vibrati tip SE 10, SE 11 functie de rolul pe care il au in retea:

plantare st speciali

Regula principala pentru orientarea stalpilor speciali vibrati consta in a asigura solicitarea stalpului pe directia de moment maxim. Aceasta regula este valabila pentru intreaga gama de stalpi vibrati atat la joasa tensiune cat si la medie tensiune.

Probabil ca ar fi multe de spus  dar pentru oamnii inteligenti sper sa fie suficient atat!

Va recomand sa cititi pe blog articolul:

Aurel se vrea pe blog!

Istorie – Program Examen ANRE autorizari electricieni-Toamna 2013

09/09/2013

 

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro s-a publicat anuntul cu programul sesiunii de autorizare Yoaman 2013

ANUNT:

In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice” ,

ANRE organizeaza, in perioada 02.09.2013 – 20.12.2013,  sesiunea de Toamna 2013 a examenului deautorizare a electricienilor, precum si de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia si expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat 

Programul de organizare si desfasurare:

02 – septembrie – 2013 Publicarea anuntului
16 – septembrie 20 – septembrie -2013 Inscrierea candidatilor
20 – septembrie -2013 (data postei) Termen final de inscriere
11 – octombrie – 2013 Nominalizarea centrelor
01 – noiembrie-2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute inRegulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
04 – 08 – noiembrie -2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
11 – noiembrie – 2013 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
15 – noiembrie 08 – decembrie – 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
09 – decembrie – 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
13 – decembrie – 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
20 – decembrie – 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

NotaProgramul de organizare si desfasurare a sesiunii de Toamna 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

 

 

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Ing. M. Gavrilă: Asupra calitatii energiei electrice în reţelele de j.t.

21/05/2012

În ultimul timp calitatea energiei electrice distribuite pe reţelele de j.t este tot mai îndoielnică şi este lăudabil faptul că pe blogul “Puterea sub lupă” apar tot mai multe materiale referitoare la acest aspect.

Prezentul material vine în completarea celor anterioare şi încearcă să aducă soluţii noi şi mai eficiente de rezolvare a calităţii energiei.

Scurte comentarii asupra dezbaterilor apărute pe blog.

1). În urma unui sondaj a rezultat că 24% din consumatori au tensiuni sub limita de 207 V ( 220−10%), iar 9% au frecvente fluctuatii ale tensiunii .Chiar dacă numărul de repondenţi este mic, sondajul conţine o mare doză de adevăr deoarece şi alte surse indică un procent de peste 30 % din consumatori ( în special din mediu rural ) ce au tensiune neconformă. Iar ca metodă de obţinere a unei tensiuni normale se fac mai multe propuneri printre care şi cea cu stabilizatoare care este fezabilă ca aspect tehnic dar este costisitoare şi incomodă pentru consumatori.

2). Se observă apariţia unor dese supratensiuni ce duc la deteriorarea aparaturii electrocasnice şi sunt păreri şi dezbateri privind cauzele acestora (regim deformant, întreruperea nulului reţelei ,etc.) . Iar pentru înlăturarea acestora se practică soluţia cu prize de pământ la fiecare abonat. Dar aceste prize nu numai că ridică preţul de cost dar se degradează în timp şi ridică probleme deosebite privind întreţinerea şi verificarea lor.

3). Se pune problema unei monitorizării mai intense a tensiunii cu analizoare care este tot o chestiune incomodă .

4). Se vorbeşte despre o mai atentă analiză la racordarea noilor consumatori. Dar această analiză este, de multe ori, pur ipotetică deoarece prin metodele de calcul din prescripţiile actuale de proiectare nu se dau soluţii privind :

– cuantificarea efectelor datorate consumatorilor deformanţi.

– cuantificarea efectelui de flicker.

– cuantificarea şocurilor de tensiune ce apar la pornirea şi ambalarea motoarelor. – cuantificarea unor posibile regimuri rezonante ce duc la suprasolicitarea şi întreruperea nulului reţelei ( aceasta fiind principala cauză a deselor intreruperi a nulului şi a supratensionări aparaturii electrocasnice).

5). Toate soluţiile ce au ca scop îmbunătăţirea calităţii energiei se rezumă, în final, la mărirea secţiunii liniei şi a reducerii lungimii ei. Şi se propun diverse strategii privitor la aceşti parametrii ai LE, se dau şi exemple cu calcule investiţionale dar toate aceste strategii nu sunt susţinute şi de calcule tehnice privind capabilitatea LE de a asigura reducerea tuturor perturbaţiilor posibile (efecte de flicker, regimuri deformante, variaţii rapide de tensiune, regimuri rezonante) sub limitele impuse de norme. Acesta este şi motivul pentru care într-unul din materiale se afirmă ”este greu sa sustii ca de la 500 m sau 800 m o LE j t nu se mai poate extinde şi trebue un nou post de transformare

6). În afara aspectelor calitative de mai sus se pune şi problema reducerii pierderilor de energie. Şi această problemă este destul de acută dar un calcul al reducerii acestor pierderi pus în balanţă cu costurile investiţionale pentru reducerea lor este foarte greu de efectuat după metodele de proiectare actuale.

Toate aceste probleme sunt reale şi sunt corect dezbătute în materialele din blogul “Puterea sub lupă” dar propunerile de rezolvare sunt numai parţial satisfăcătoare. O rezolvare satisfăcătoare a acestor probleme se poate obţine prin adoptarea unei alte metode de calcul şi analiză a liniilor de j.t. O nouă metodă de calcul şi analiză a liniilor de j.t.

Prin standardul de calitate SREN 50160 analiza calitaţii energiei din punct de vedere al tensiunii de alimentate se referă, în afară de perturbaţiile produse de variaţiile lente ale tensiunii , şi la perturbaţiile produse de :

– variaţiile rapide aleatorii ale tensiunii

– variaţiile rapide repetitive ale tensiunii (flickere ).

– regimuri deformante.

Cu toate că acest standard este în vigoare din 1994 instrucţiunile de proiectare nu prevăd metode de calcul privind influenţa acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii şi ca urmare nu se fac astfel de calcule în faza de proiectare. Ca urmare există foarte multe puncte de consum unde curba de tensiune arată ca în figura 1 de mai jos. Această curbă este înregistrată la o benzinărie unde sunt mai multe motoare de puteri mici (1÷3 kw) pentru pompe, compresoare, polizoare. Şi cum la racordarea consumatorului nu s-au luat în calcul şocurile date de pornirea motoarelor şi nu s-a ţinut cont nici de puterea de scurtcircuit din punctul de conectare, a rezultat curba de variaţie a tensiunii de mai jos cu o muţime de şocuri şi variaţii de tensiune în cursul unei zile. Astfel de curbe există în foarte multe puncte din reţelele de j.t deoarece după 1990 au apărut mulţi consumatori perturbanţi ce produc:

– variaţii rapide aleatorii de tensiune (la porniri şi ambalări de motoare sau agregate cu electronică industrială)

– variaţii rapide repetitive de tensiune (flicker) date de aparatele de sudură,electronică industrială,etc.

– regimuri deformante date de de transformatoare de sudură,electronică industrială,condensatoare,etc

Cauza principală ce duce la astfel de curbe ale tensiunii este „puterea de scurtcircuit redusă” de pe linia j.t. în punctul de conectare a consumatorului.

Fig.1 În literatura este dovedit că o putere de scurtcircuit mărită asigură „imunitatea sistemului electric local” prin :

1) Creşterea capacităţii de absorbţie a fenomenelor perturbatoare ce pot afecta calitatea energiei electrice ( până la pragul de neafectare a consumatorilor, prag prevăzut în diverse norme).

2) Creşterea capacităţii de distibuţie a reţelei,cât şi capabilitatea de a distribui o anumită cantitate de energie electrică în limita indicatorilor de calitate normaţi. Acesta este motivul pentru care literatura occidentală utilizează pentru calculul liniilor de j.t. valoarea puterii de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului ( Sk în p.c.c). Şi pentru ca diversele perturbaţii să fie în limitele normate sunt stabilite diverse raporturi între puterea Sk în p.c.c. şi puterea sursei perturbatoare.

Astfel : I). În cazul variaţiilor lente de tensiune, pierderile de tensiune ce se calculează la ora actuală cu relaţii de felul DU = se vor calcula cu o relaţie de forma : DU(V)= Un(S/Sk)…. ……sau DU(%)=100(S/Sk) în care: – S este puterea aparentă a consumatorului; – Sk este puterea de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului.

II). în cazul surselor de flicker se demonstrează că pentru atenuarea efectului de flicker în limitele admise de norme trebuie ca între Sk în p.c.c. şi puterea sursei de flicker să existe raportul : Sk > (125 ÷150) Sflk III). În cazul pornirii directe a motoarelor se demonstrează că variaţiile rapide de tensiune ( din momentul pornirii ) se calculează cu relaţia : DU(%)= …Iar pentru ilustrare se dă exemplu de calcul de mai jos.

Exemplul nr.1: Prin acest exemplu se va dovedi veridicitatea curbei de tensiune din figura 1.Să presupunem că există o linie electrică ca în figura 2,din care se racordează benzinăria de mai sus cu o putere simultan absorbită în regim permanent de 15 kw,compusă,în principal, din mai multe motoare de puteri mici cu pornire directă.Se consideră că pierderea de tensiune dată de consumatorii din amonte este de 6% şi iar pierderea de tensiune produsă de benzinărie în regim permanent calculată cu formula DU= (RP+XQ)/U=3,7%. Deci pierderea totală pe linie calculată după metodologia actuală este DU=6+3,7= 9,7% ( Valoare sub 10% şi benzinăria a primeşte aviz de racordare).

LEA neiz. 50mmp ;500m; r=0,3 Ω…x=0,15 Ω Sk=370 kVA ST=63kVA Consumatori ce produc DU= 6% P=15 kW ; cosφ= 0,85 şi deci S=17,6 kVA Fig. 2 Dar dacă se fac calcule bazate pe Sk în p.c.c. rezultă cu totul altceva. Pentru aceste calcule se trasează mai întâi curbele de variaţie a puterii de scurtcircuit de-a lungul liniei ,care arată ca în fig.3. Pentru calculele din exemplul de faţă se folosesc date de pe curbele Sk1 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în consideraţie numai a impedanţei liniei şi Sk2 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în în considerare atât a impedanţei LEA cât şi a impedanţei transformatorului de alimentare de 63 kVA ).

Pentru că se vor da şi alte exemple de calcul s-au trasat curbe şi pentru :

– LEA cu conductor izolat de 95 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk3).

– LEA cu conductor izolat de 70 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk4).

– LEA cu conductor neizolat de 50 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk5).

Sk (MVA) Neiz. 50mmp T63 +neiz.50mmp T160 +Neiz.50mmp T160 +Iz.70mmp T160 +Iz.95mmp Lg. (m) Fig. 3

Si în continuare,cu formula DU(%)=100(S/Sk) se fac următoarele calcule :

a). Se calculează DU pentru benzinărie în regim permanwnt folosind valoarea Sk1=476 kVA la 500m (nu s-a luat în considerare impedanţa transformatorului): DU=100(17,6/476)=3,7%. ( Deci a rezultat tot DU=3,7% ca mai sus).

b). Dar calculele ce se fac la ora actuală prin neluarea în considerare a impedanţei transformatorului de alimentare a LE sunt eraonate deoarece există o importantă pierdere de tensiune şi pe impedanţa lui. Şi dacă se ia în considerare această impedanţă rezultă Sk2 (la 500 m)=370 kVA iar DU=100(17,6/370)=4,76%, aceasta fiind pierderea reală în regim permanent. Iar pierderea totală pe LE este DU=6+4,76=10,76 % ( mai mare de 10 % ). Deci pierderea reală de tensiune este mai mare ca cea care se calculează la ora actuală iar eroarea de calcul este cu atât mai mare cu cât tronsonul de calcul este mai apropiat de transformator (unde se observă o mare diferenţă între valorile de pe curba Sk1 şi cele de pe curba Sk2).

c). Cum la acest consumator pornirile sunt destul de dese, se fac calcule şi pentru momentul pornirii unui motor de 2 kw ( pentru care S=2,3 kVA). În acest caz în regim permanent avem S=17,6−2,3=15,3 kVA iar pierderea în regim permanent este DU=100(15,3/370)= 4,1 %. Iar motorul în momentul pornirii produce DU=100(8*2))/370=4,3%. Deci în momentul pornirii pierderea totală este DU=6+4,1+4,3= 14,4% (care este >>ca 9,7% şi >>10% ) Obs: Dacă se porneşte un motor de 3kw, pierderea totală pe linie va fi : DU=6+3,8+6.5 =16,3% Variaţii rapide de tensiune se produc pe foarte multe linii aeriene deoarece după 1990 s-au racordat multe motoare mici cu pornire directă (pentru pompe apă, circulare,tocătoare de nutreţuri,şi alte utilităţi). Pentru a ilustra în ce condiţii se pot racorda astfel de motoare la LE de j.t. se dă şi următorul exemplu de calcul.

Exemplul nr.2. Să presupunem că există o LEA pentru care există o pierdere de tensiune de 7% şi pe care apare un nou consumator ce are un motor de 3 kw cu pornire directă. Dacă se fac calculele actuale ( fără a se considera regimul de pornire şi fără a se lua în considerare impedanţa transformatorului) se poate da aviz de racordare chiar dacă racordarea se face la distanţa de 1000 m pe o LEA cu conductor izolat de 95 mmp.

Dar dacă se fac calcule pe baza puterii de scurtcircuit rezultă :

– Motorul de 3 kw şi cos φ=0,85 are S=3,5 kVA . În momentul pornirii motorul absoarbe Sp =(6÷7)Sn şi luăm Sp= 7*3,5=24,5 kVA..Cum rezerva pierderii de tensiune a LE este de numai 3% rezultă că pentru a nu se depăşi DUtotal =10 % trebuie ca la locul de racordare a motorului să existe Sk >100(24,5/3) = 817 kVA. Şi pentru aceasta rezultă, de pe curba Sk3 (din fig.3) că racordarea este posibilă la o lungime mai mică de 535 m pe o LEA de 95 mmp, iar de pe curba Sk4 rezultă o lungime mai mică de 375m pe o LEA 70 mmp. Deci păstrând lungimi mari ,de multe ori este inutilă mărirea secţiunii la 70 mmp sau 95 mmp

Notă:

a). Pe LEA j.t. există foarte multe tronsone de pe care sunt racordate astfel de motoare şi cum ele pornesc de câteva ori în cursul unei zile rezultă un total disconfort pentru restul consumatorilor de pe acel tronson.

b). Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe multe LEA pentru care s-a făcut reabilitare folosind metodele actuale de calcul există DU >10 % chiar de la punerea în funcţie.

IV). În cazul pornirilor uşoare de motoare ( porniri stea-triunghi sau cu startere) se demonstrează că se produc variaţii rapide de tensiune ce se pot calcula cu relaţia : DU= [100*(2÷3) Pm ] / Sk

V). În cazul consumatorilor ce produc regim deformant este demonstrat şi recomandat să existe raportul Sk>120 Sdef pentru consumatorii inductivi şi raportul Sk>133 Qc pentru consumatorii capacitivi. În cazul consumatorilor capacitivi condiţiile sunt ceva mai severe deoarece în aceste cazuri pot să apară regimuri rezonante ( de tensiune sau curent ) ce pot duce la străpungera izolaţiei sau la întreruperea nulului şi se finalizează cu supratensionarea consumatorilor.

Iar explicaţia este următorea :În mod normal o reţea electrică de j.t., dacă nu ar avea conectate condensatoare, ar putea fi considerată ca o reţea cu caracter inductiv la care impedanţa Z variază liniar cu frecvenţa f (curba 1 din fig. 4). Dar cum conectarea condensatoarelor este o necesitate (pentru ameliorarea factorului de putere) rezultă că în majoritatea cazurilor reţelele de j.t. sunt circuite RLC a căror impedanţă echivalentă se modifică funcţie de frecvenţă. Fig.4

Cum pe majoritatea LE există regimuri deformante,dacă pe o LE apar şi condensatoare există probabilitatea ca într-un nod al reţelei să apară egalitate între impedanţa inductivă şi cea capacitivă pentru o anumită frecvenţă şi să apară rezonanţa pe acea fecvenţă.

Aşa cum se vede în fig.4 pe măsură ce creşte puterea capacitivă regimul rezonant se deplasează spre armonica principală ( 50 Hz.). Şi cum sunt multe LE unde curentul pe nul este foarte mare ( din cauza nesimetriilor) un regim rezonant pe armonici apropiate de cea fundamentală poate duce fie la o creştere foarte mare a curentului care suprasolicită nulul ( pentru că are secţiune mai mică ) fie la la străpungerea izolaţiei fazelor, ambele fenomene ducând la supratensionarea consumatorilor. Pentru a se preîntâmpina astfel de fenomene literatura tehnică occidentală propune deplasarea unor posibile rezonanţe spre armonici cât mai depărtate de 50 Hz, ştiut fiind că pentru armonici superioare valorile componen-telor armonice ale curenţilor ( tensiunilor) se micşorează foarte mult şi o amplificare a lor nu este periculoasă. Din literatura de specialitate se cunoaşte formula frecvenţei de rezonanţă fr, (sau a armonicii de rezonană hr ) funcţie de mărimile Sk şi Qc . Astfel:

 

şi respectiv Din formule rezultă că deplasarea frecvenţei de rezonanţă spre armonici superioare se poate realiza în două moduri:

a). prin scăderea puterii condensatoarelor (Qc) din nodurile reţelei ( vezi curba 2 din fig.4)

b).prin creşterea puterii Sk în aceste noduri.

Dar cum puterea Qc a condensatoarelor ce se montează este impusă de mărimea receptoarelor (motoarelor) şi de valoarea factorului de putere, rezultă că singura soluţie viabilă rămâne creşterea puterii de scurtcircuit. Cunoscuta firmă “Schneider Electric” recomandă ca deplasarea acestor posibile rezonanţe să se facă dincolo de armonica 10 şi ca urmare în formula de calcul Sk  h2 *Qc se va lua h=11. Dacă se asigură o putere de scurtcircuit care să înlăture posibilele rezonanţe şi dacă neutrul liniei are pământările conform normelor în vigoare se evită marea majoritate a supratensiunilor fără a se mări secţiunea nulului şi fără a se mai face prize de pămănt la fiecare abonat.

Notă: Având în vedere legătura directă între calitatea energiei şi puterea de scurtcircuit normele CEI obligă distribuitorii să asigure pentru consumatorii casnici un nivel minim al puteri Sk în p.c.c. De exemplu în occident această valoare este de 600 kVA şi numai când consumatorii au pretenţii la un Sk > 600 kVA ( solicită o putere absorbită mai mare sau mai perturbantă ) ,sunt obligaţi la o plată suplimentară pentru îmbunătăţirea parametrilor sistemului energetic local.

Concluzii :

1). Deşi satandardul de calitate SREN 50160 (în vigoare din 1994) prevede normarea unor perturbaţii precum variaţiile rapide ale tensiunii (aleatorii sau sub formă de flicker) sau regimul deformant, nici la ora actuală nu se fac calcule pentru evidenţierea efectelor acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii de alimentare.

2). Prin folosirea metodologiei actuale de calcul pentru LE sunt situaţii unde deşi s-a făcut reabilitarea liniei parametrii calitativi ai tensiunii nu se încadrează în norme.

3). Este demonstrat că există o legătură directă între valoarea Sk în p.c.c şi calitatea tensiunii,drept pentru care literatura tehnică occidentală foloseşte această putere pentru calcule şi analize ale LE j.t.

4). La ora actuală sunt diverse opţiuni strategice privind lungimea şi secţiunea LE j.t. dar ele nu au o fundamen-tare tehnico-economică. Prin folosirea Sk în p.c.c. nu se vor mai propune lungimi şi secţiuni arbitrare, acestea fiind dictate de valoarea acestei puteri

5).Calculele bazate pe Sk rezolvă mai simplu şi mai uşor dilema privind momentul când o creştere a lungimii LE nu mai este eficientă tehnico-economic şi se impune o nouă injecţie (un nou post de transformare) deoarece :

– Capabilitatea unei LE de a prelua o anumită putere ( energie ) este direct proporţională cu valoaarea Sk. – Se pot trasa foarte uşor curbe de scurtcircuit pentru diverse configuraţii de reţele j.t. ( ca putere a transformato-rului şi ca secţiune şi lungime a LE )

– Cunoscând puterea (energia) absorbită de pe un tronson cât şi evoluţia în următorii ani se pot analiza rapid şi uşor diverse variante atât tehnic cât şi economic şi se poate alege soluţia optimă privind lungimea şi secţiunea LE.

6). Cu ajutorul calculelor bazate pe Sk în p.c.c. se asigură atât calitatea tensiunii cât şi reducerea pierderilor de energie folosind soluţii de execuţie mai economice .Iar o putere Sk care asigură calitatea şi reduce pierderile va asigura în mod cert şi sensibilitatea şi selectivitatea protecţiilor. ( Se menţionează că există algoritm şi pentru trasarea curbelor curenţilor de scurtcircuit trifazat şi monofazat ) de-a lungul liniei.

7 ). Se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită care să satisfacă cerinţele de calitate a energiei se poate obţine,în mod avantajos,prin scurtarea LE şi nu prin mărirea secţiunii ei.

8). În acest sens se prezintă exemplul de calcul de mai jos prin care se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită oferă deopotrivă şi avantaje tenice ( asigură o calitate sporită a energiei ) dar şi avantaje economice prin creşterea considerabilă a energiei vândute şi reducerea substanţială a pierderilor de energie.

În acest exemplu se analizează o linie existentă şi mai multe variante de reabilitare.

■ Situaţia existentă : Schema monofilară a situaţiei existente arată ca în figura de mai jos. ST=160 kVA 2 plecări de (1200m * 50 mmp) 2 plecări Sk= 400 kVA SK= 206 kVA .. ..

 

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=40 kVA Considerând o sarcina uniform distribuită care se asimilează cu o sarcină concentrată şi conectată la jumătatea lungimii,unde Sk=400 kVA rezultă că puterea maximă simultan distribuită în limita DU=10% =100*S / Sk este: S mx.=10*Sk / 100 =40 kVA pe o plecare………. iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*40 = 80 kVA. Considerând că energia este distribuită după o curbă de sarcină cu un coeficient de umplere Ku =0,35 rezultă că energia ce se poate distribui pe ambele plecări în limita DU= 10%este : W =80*8760*0,35*0,001= 245 MVAh/an.

■ Varianta 1-INT: Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 70 mmp. ( variantă propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos ST=160 kVA 1200m * 70 mmp 2 plecări Sk=541 kVA SK= 284 kVA ..

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=54,1 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =54,1 kVA pe o plecare…….iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*54,1= 108,2 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =108,2*8760*0,35*0,001= 332 MVAh/an …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 35,5% (=332 / 245). Surplus ce poate asigura o creştere a consumului doar pentru câţiva ani. Aşadar o investiţie totuşi costisitoare pentru o rezolvare de numai câţiva ani . Cât priveşte pierderile de energie, ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R70/R50=0,44/0,6=73%

■ Varianta 2-INT : Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 95 mmp. (variantă,dea-semenea propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =74 kVA pe o plecare……iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*74= 148 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =148*8760*0,35*0,001= 453,8 MVAh/an ST=160 kVA 1200m * 95 mmp 2 plecări Sk=740 kVA SK= 398 kVA .

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=74 kVA …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 85% (=453,8 / 245), creştere destul de mare dar şi costurile în acest caz sunt foarte mari pentru că trebuesc înlocuiţi mulţi stâlpi) Cât priveşte pierderile de energie,ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R95/R50=0,3/0,6=50%

■ Varianta 3-INT. Se propune a se folosi linia existentă (de 50 mmp) dar se va realiza încă o injecţie 20/0,4 kV (un nou PTA) şi în acest fel rezultă 2 LEA cu 2 PTA şi cu lungimea plecărilor redusă la jumătate. ST=160 kVA ST=160 kVA Sk=753 Sk=400 kVA 2 plecări de (600m*50mmp ) 2 plecări de 600m*50 mmp.

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=75,3 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =75,3 kVA…pe o plecare Pentru 2 plecări…Smx= 2*75,3= 150,6 kVA………Şi pentru cele 4 plecări,Smx= 2*150,6= 301,2 kVA Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =301,2*8760*0,35*0,001= 923,5 MVAh/an. Deci în această variantă se obţine o creştere a energiei,faţă de situaţia existentă de 3,77 ori (=923,5 / 245). O creştere suficient de mare pentru a acoperi consumul în acel perimetru pentru următorii 50÷60 ani.

Pentru calculul pierderilor de energie se procedează în felul următor :

Se dau mai jos schemele monofilare pentru situaţia esistentă şi pentru varianta 3 INT cu specificarea elementelor necesare pentru calcul.

Se menţionează că evaluarea piederilor se face în momentul executării INT când puterile distribuite( cerute de consumatori) sunt aceleaşi pentru ambele scheme. Pentru simplificare se consideră că puterile circulă pe toată lungimea liniei. Ştiind că pierderea de putere (pentru o reţea trifazată) este : Dp=3*R*I2 = R*(S/U)2, rezultă:

– Pentru linia existentă ( cu 2 plecări ) pierderea totală este : Dp1.total = 2[R* (S /U)2]

– Pentru varianta 3 de INT:

– Pentru o plecare : Dp pl.=(R/2)*[(S/2)/U]2 =(R/8)*(S/U)2.

– Pentru ambele linii ( 4 plecări ) : Dp2.total =4* R/8)*(S/U)2. =(1/2*R)*(S/U)2

Deci după executarea INT în varianta 3 pierderea totală de putere ( şi de energie) se reduce de 4 ori . Făcând calcule economice unde pentru variantei 3 INT se ia în considerare marea cantitate a energiei ce se poate vinde, economia de energie rezultată prin reducerea pierderilor dar şi neplata unor penalizări din cauza calităţii ne- corespunzătoare a energiei ( care la noi încă nu se practică ),este vizibil că aceasta este varianta cea mai bună. Obs: Ca strategie pentru INT la reţele de j.t. este eficient a se folosi,în ordine, următoarele metode :

1). Pentru LE ce au derivaţii chiar şi la 200÷300m de la PT se vor executa cât mai multe ieşiri din cutia de dis-tribuţie.Chiar dacă aceste ieşiri se fac cu cablu de 120÷150 mmp aceasta este cea mai eficientă soluţie.

2). Se încearcă reducerea lungimii cu păstrarea secţiunii,căci în acest fel se execută o lucrare valabilă pentru mulţi ani pe când dacă mai întâi se măreşte secţiunea,rezolvarea este,de multe ori,de scurtă durată şi când va trebui să se facă o nouă injecţie 20 / 0,4 kV se poate dovededi că mărirea secţiunii a fost o investiţie ce nu era necesară.

3). Iar mărirea secţiunii este ultima metodă aplicabilă căci se dovedeşte că prin folosirea primelor două aceasta nu mai este necesară.

 

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Cautam lectori pt cursuri pentru pregatirea examenului ANRE !

07/02/2012

Stoia Ioan spune: 06/02/2012 la 12:17 |

Buna ziua, d-le Stoian,

Va scriu din partea Scolii de Maistri si Tehnicieni FPIP Viitor, organizatie agreata, printre altele, organizeze cursurile de pregatire ANRE.

Doresc ca prin intermediul blogului dvs. sa facem publica intentia noastra de a angaja lectori care au disponibilitatea sa sustina aceste cursuri in toata tara.

Va multumesc!.

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Bransament monofazat sau trifazat?

23/10/2011

Actualizat: 17.05.2016

Va propun sa vedem cum arata la 15.05.2016,  dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

a_dinamica accesarilor 1

a_dinamica accesarilor 2

Extrapoland accesarile primelor 4 luni din acest an, pentru anul 2016, anticipam cca 21000 de accesari!

Multi utilizatori ai blogului sunt preocupati sa inteleaga care este diferenta dintre un bransament monofazat si unul trifazat si care optiune ar fi mai buna pentru locuinta /spatiul lor de productie.

Daca avem sau intentionam sa achizitionam receptoare electrice trifazate atunci exista o singura optiune: bransamentul trifazat!

Daca avem doar receptoare electrice monofazate atunci se mentin cele doua optiuni: monofazat  sau trifazat .

Daca puterea maxima solicitata este sub 11 KVA (Ordinul ANRE 102/2015 art 7(1)a) bransamentul va fi monofazat.

Pentru puteri peste 11 kVA, din necesitatea de a echilibra incarcarea fazelor retelei stradale se impun bransamentele trifazate.

In situatia in care avem un bransament trifazat din care trebuie sa racordam consumatori monofazati trebuie stiut ca Puterea maxima simultan absorbita trebuie repartizata cat mai echilibrat pe cele 3 faze ale retelei. Sa dam  un exemplu de incompatibilitate:

Pmax simultam absorbita solicitata si avizata de operatorul de distributie pentru un bransament trifazat = 12 kVA. Pe fiecare faza pot fi racordati consumatori monofazati care insumeaza Pmax absorbit monofazat = 4 kVA ( 12kVA/3 = 4 kVA).

In aceste conditii daca am avea un receptor monofazat de 5 kVA de exemplu o centrala electrica monofazata nu vom reusi sa o alimentam din/cu bransamentul nostru!

Voi utiliza notatiile 1f = monofazat si 3f = trifazat

Prin urmare trebuie sa tinem cont ca trebuie sa avem respectate relatiile:

P max avizat 3f > sau = P max abs  de receptoarele 3f + Pmax abs 1f_faza R + Pmax abs 1f_faza S + Pmax abs 1f _faza T

respectand si condita ca pe fiecare faza  sa avem (clik pe formula pentru a fi deschisa intr-o pagina noua):

ralatie intre puterile absorbite trifazat si monofazat

In tabelul urmator analizam, pentru exemplificare, cateva cazuri (clik pe tabel pentru vizualizare mai clara):

tabel exemple 3fvs1f si combinatii
Costul unui bransament trifazat este mai mare decat costul unui bransament monofazat orientativ (repet doar orientativ) un bransament trifazat poate costa cca 3500 lei (uneori mai mult!) iar un bransament monofazat cca 2000 lei (uneori mai putin!).

Instalatia electrica interioara alimetata de un bransament trifazat este si ea mai scumpa decat o instalatie monofazata poate de regula raportul nu este chiar 3:1 (dar poate fi uneori chiar mai mare!).

Atunci cand se cere estimarea costului unui bransament trebuie sa stim solutia:

– bransament subteran sau aerian cu/fara stalp(i) intermediar(i) de bransament

– lungimea bransamentului, sectiunea conductorului

– cu amplasarea blocului de masura si protectie BMP M(monofazat) sau BMPT (trifazat) la limita de proprietate sau pe cladire

– sunt importante si informatiile despre retea daca exista, sectiune, tip: 1f sau 3f, incarcare, lungime fata de postul de transformare. Uneori daca reteaua are atinse limitele de capacitate de distributie si/sau limitele care se pot asigura conditiile de electrosecuritate acesta retea nu este disponibila pentru noi racordari (asta cel putin pe termen scurt!)!

Actualizare 07.04.2014 => studiu de caz centrala electrica fotovoltaica (1f) pentru productie de energie electrice vs bransament trifazat

Azi am intalnit un caz foarte interesant. Pe un bransament trifazat un cetatean si-a montat o centrala monofazata de 7 kW. A declarat ca nu este interesat de surplusul de ee debitat in reteaua stradala. A decis sa imparta consumul casei pe doua faze iar pe cea de-a treia a montat centrala electrica fotovoltaica.

Dupa cateva luni a inceput sa se planga ca nu i-a scazut deloc factura de energie electrica desi panoul centralei ii arata ca acesta a produs relativ multa ee!

V-ati prins! Cazul este impresionant! La omul acesta productia nu se intalnea cu consumul in propria s-a gospodarie. Daca totusi s-ar fi intalnit prin optiunea de centrala monofazata pe bransament trifazat s-ar fi intalnit numai pe consumul unei faze desi puterea produsa este mai mare decat puterea absorbita de bransamentul trifazat pe sensul de consum!

Daca lucrurile nu va sunt clare mai vorbim!

Actualizare 27.09.2014 => studiu de caz dimensionarea unui bransament trifazat

Am avut o discutie interesanta cu dna Alina C. pe care s-a concretizat intr-un studiu de caz privind repartizarea consumului pe faze si dimensionarea puterii maxime simultan absorbite de dimensionare a unui bransament:

Alina C. Says:

Buna ziua, scuzati daca e o intrebare stupida, doar acum incep sa ma documentez…

Am cumparat o casa de 160 mp pe care am vrea sa o incalzim electric.

Ni s-a spus ca avem nevoie de o centrala electrica de minim 18kw.

Ce putere ar trebui sa cerem pentru bransament la trifazat?

Doamna de la ghiseu (Electrica) spunea ca ar fi suficient 10kW… exista vreo diferenta de costuri la bransament care depind de aceasta putere?

  • stoianconstantin Says:
    Intrebarea este OK! Chiar va felicit ca v-ati pus problema verificarii unei informatii “ciudate” pe care ati primit-o de la OD Trebuie sa stabiliti daca centrala este monofazata sau trifazata. Daca centrala ar fi monofazata atunci avem o problema pentru ca exista o limitare la 11 kW la care se dau, de regula, solutii monofazate. Prin urmare puteti solicita/veti fi indrumata sa solicitati 18*3 = 46 kW trifazat. In acesta situatie pe o faza veti alimenta centrala monofazata si restul consumatorilor ii puteti repartiza pe celelalte faze aveti rezervati cate 18 kW consum monofazat pe fiecare din celelalte doua faze, arhisuficient chiar si pentru case super dotate cu electrocasnice! Daca centrala ar fi trifazata atunci pe fiecare faza centrala va consuma cate 6 kW/faza acum trebuie sa apreciati ce consumatori monofazati aveti si daca vreti sa ii repartizati pe una, doua sau trei faze.Luam pe rand cazurile plecand de la ideea ca v-ar trebui in total alti 6 kW putere maxim simultan absorbita pentru consumatorii monofazati:– repartizam consumatorii monofazati pe o singura faza atunci vom solicita 36 kW trifazat urmand ca pe faza cea mai incarcata (sa o denumim faza R) sa avem 12kW (6kW absorbiti de centrala pe o faza + 6 kW pentru consumatorii monofazati concentrati toti pe o singura faza), pe faza S vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) si respectiv pe faza T vom avea 6kW (absorbiti de centralai) rezulta un consum dezechilibrat. De mentionat ca pe fiecare din cele doua faze mai putin incarcate aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insumand cate 6 kW pe fiecare! Faza care da puterea ceruta pentru bransamentul trifazat este faza cea mai incarcata (12 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 12 kW*3 = 36 kW– repartizam consumatorii monofazati pe doua faze atunci vom solicita 27 kW trifazat urmand pe faza  R sa avem 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)), pe faza S vom avea  tot 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)) si respectiv pe faza T vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) rezulta tot un consum dezechilibrat dar mai prietenos cu reteaua stradala decat in cazul anterior. De mentionat ca faza mai putin incarcata aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insunamd 3 kW! Fazele care dau puterea ceruta pentru bransamentul trifazat sunt fazele cele mai incarcate (9 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 9kW*3 = 27 kW– repartizam consumatorii monofazati pe fiecare din cele trei faze ale bransamentului trifazat atunci vom solicita 24 kW trifazat urmand sa incarcam fiecare din cele 3 faze cu cate 8 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 2 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (o treime din consumatorii monofazati ai casei)), vom avea un consum echilibrat la sarcina maxima. Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 8kW*3 = 27 kWAti observat ca in sistemul trifazat identificam faza cea mai incarcata si inmultim puterea acestei faze cu 3 si obtinem puterea trifazata de dimensionare a bransamentului si a protectiilor. Cand se face dimensionarea se dimensioneaza “simetric” pe fiecare faza luand de referinta faza cea mai incarcata.Daca optam pentru echilibrarea consumului putem observa ca “ne descurcam” si cu o putere de dimensionare a bransamentului mai redusa si ca vom folosi intreaga capacitate de distributie a bransamentului pe fiecare faza asta inseaman ca vom face economie. E drept ca in casa o instalatie trifazata s-ar putea sa coste ceva mai mult dacat una monofazata.Daca mergeti foarte strict pe dimensionare trebuie sa aveti grija ca niciodata sa nu alimentati din oricare faza in cazul nostru mai mult de 2 kW consum monofazat in timp ce functioneaza centrala pentru ca ne alegem cu o declansare prin suprasarcina a protectiilor!Ar mai fi o varianta! Cereti un bransament trifazat de 18 kW dedicat pentru centrala si unul monofazat pentru consumatorii monofazati ai casei uzual dimensionat pentru 5-6 kW putere maxima simultan absorbita. In cazul acesta ati putea de exemplu sa cereti si tarife diferite pentru cele doua contoare si sa obtineti avantaje importante adecvand tariful fiecarui tip de consum! Este posibil ca acesta sa fie varianta de cost investitional mim si sa ofere avantaje financiare semnificative in exploatare prin facilitarea adegvarii tarifelor pe tip de consum.

    Cred ca cele de mai sus explica de ce e nevoie de electricieni pe lume!

    Doamna de la ghiseu in mod sigur nu este electrician!

  • Alina C. Says:
    Va multumesc pentru raspunsul prompt si clar.

Intr-adevar, centrala este trifazata, si vom mai avea boilerul termoelectric si plita tot trifazate…

Am inteles in sfarsit cum se impart consumatorii pe cele 3 faze.

Aveti dreptate, chiar este nevoie de electricieni pe lume!

Va multumec inca o data!

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

01/10/2011

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

  • prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
  • prevederea de solutii tehnice complicate inutil
  • includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

  • descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
  • utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
  • emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
  • emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
  • emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
  • emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
  • extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Pledoarie pentru benchmarking

11/08/2010

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

  • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
  • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
  • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

  • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
  • documetare pe internet in zona informatiilor publice
  • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
  • participare la expozitii
  • participare la cursuri
  • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt Intrebare DA NU
1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
3 Exista abonamete la standarde?    
4 Se cumpara des carti de specialitate?    
5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
8 Se cauta activ noi tehnologii?    
9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

Deranjamentele in reteaua de iluminat public

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site http://www.anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre deranjamentele in reteaua de iluminat public:

” 2010-03-06 23:42:16

Stimate domnule PETRU LIFICIU – PRESEDINTELE ANRE,

Numele meu este CV, domiciliez in Piatra Neamt. Ma adresez dvs. spre a trimite spre competenta solutionare sesizarea subsemnatului de mai jos intrucat personal am epuizat mijloacele de sesizare catre OD DERANJAMENTE. Daca nici in urma sesizarii ANRE, OD nu va rezolva aspectele semnalate nu-mi ramane altceva de facut decat a trimite acest caz pe adresa tuturor mijloacelor mass-media pentru a arata cum trateaza cetateanul si contribuabilul roman distinsii reprezentanti ai OD.

SPETA: In perioada 18.02.2010 – 06.03.2010 am sesizat telelefonic de 5 ori la OD DERANJAMENTE – 0233.929 -faptul ca pe str. Mihai Viteazu din Piatra Neamt, in spatele magazinului „UNIC”, sunt mai multi stalpi de iluminat public ce nu functioneaza.

Problema n-ar fi deranjanta dar sunt si locuri de parcare in zona, iar noaptea e intuneric bezna, conditii ce favorizeaza furturile de si din auto.

De asemnea, pentru locuitorii ce incep devreme serviciul sau revin la ore tarzii la domiciliu, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al savarsirii unor fapte infractionale de natura furturilor/ talhariilor.

La sesizarile efectuate mi s-a raspuns ca s-a constatat un cablu defect, s-a intocmit o nota de constatare dar pana acum nu s-a rezolvat problema.

Personal nu ma incalzeste cu nimic daca de fiecare data cand telefonez la 929 mi se spune acelasi lucru ca ” e un cablu defect”.

Este o problema nerezolvabila aceasta defectiune?

 Trebuie sa asteptam luni sau ani pana la rezolvarea unei defectiuni ? Daca acesta este modul de rezolvare al aspectelor sesizate de cetateni, in sensul ca ni se confirma ca este o defectiune dar nu se repara, cred ca orice comentariu e de prisos……..

Sper un raspuns favorabil prezentei petitii. Cu deosebita consideratie, CV

 2010-04-12 : Stimate domnule CV,

In urma analizei petitiei dumneavoastra, si a explicatiilor pe care institutia noastra le-a solicitat operatorului de distributie a energiei electrice  va comunicam ca disfunctionalitatile instalatiilor de iluminat public aferente str. Mihai Viteazul din municipiul Piatra-Neamt, judetul Neamt, s-au datorat defectarii unui cablu electric subteran de joasa tensiune apartinând instalatiei de iluminat public.

Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile din cursul lunii februarie a anului curent, OD  a comunicat institutiei noastre faptul ca accesul echipelor de interventie la casetele de iluminat a fost blocat de prezenta ghetii, ceea ce a intarziat remedierea defectiunii semnalate. In consecinta, reparatia cablului respectiv s-a realizat in mai multe etape, fiind finalizata in data de 08.03.2010.

De asemenea, consideram ca ar fi util sa va aducem la cunostinta o serie de prevederi legale referitoare la iluminatul public, si anume:

a). in acord cu prevederile art. 13, alin. (2) lit. f) si alin. (3) al „Legii serviciilor comunitare de utilitati publice” nr. 51 din 8 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, iluminatul public este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC;

 b)„Legea serviciului de iluminat public” nr. 230 din 7 iunie 2006 – Legea 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 precizeaza faptul ca incepand cu data de 21 martie 2010 sistemele de iluminat public intra in gestiunea autoritatilor locale

si prevede, in cadrul art. 41, faptul ca „Pana la atribuirea sau darea in administrare a serviciului de iluminat public, dupa caz, operatorii de distributie a energiei electrice care presteaza in prezent serviciul de iluminat public vor asigura continuitatea acestuia, cu recuperarea costurilor aferente, in baza unui contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale prin negociere directa, cu avizul A.N.R.E.”

Precizam ca OD a afirmat, prin intermediul adresei transmise institutiei noastre, faptul ca a notificat Primaria Piatra-Neamt privind obligatia incheierii, pe o perioada de timp determinata, a unui contract de mentenanta pentru asigurarea functionarii iluminatului public.”

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre termenele de realizare a instlatilor de racordare si respectiv a instalatiilor interioare:

2010-05-19 16:40:44
Stimate Domnule Presedinte,

Numele meu este CM si doresc sa va supun atentiei dvs. cateva chestiuni din domeniul energiei electrice, pentru care as aprecia un raspuns competent din partea dvs.
Acestea se refera la procedura contract de racordare pentru un proiect de producere a energiei electrice din surse regenerabile care va fi racordat la reteaua electrica de distributie de 20kV.
Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 9/2006 a fost aprobat contractul-cadru de racordare la retelele electrice de distributie.
Intrebarile mele se refera la anumite prevederi din contractul-cadru si anume:
1.Pentru obligatiile pe care operatorul si respectiv utilizatorul trebuie sa le indeplineasca conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b, (realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare) exista reglementat, prin ordine ANRE sau normative tehnice, un termen limita de aducere la indeplinire a acestora?
 2.Tot legat de aceste obligatii mentionate mai sus, este posibil ca termenele de executie prevazute conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b sa fie agreate ca urmare a discutiilor purtate de catre utilizator si operatorul de retea, in conditiile in care toate celelalte prevederi din contractul- cadru sunt respectate intocmai?
Cu stima, MC
2010-06-02 :
Stimata doamna Carp,
Ca urmare a scrisoarii transmisa de dumneavoastra, prin care ne solicitati informatii privind termenele pentru realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare, prevazute in cadrul contractului de racordare, dorim sa va comunicam ca, in conformitate cu prevederile art.33 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/ 2008 (denumit in continuare Regulament), operatorul de retea are obligatia sa propuna utilizatorului proiectul de contract de racordare, in termen de maxim 10 zile calendaristice de la depunerea de catre utilizator a unei cereri in acest sens, insotite de documentele prevazute de art.32 din Regulament.
 Obiectul contractului de racordare il constituie racordarea instalatiei de utilizare a utilizatorului la reteaua electrica a operatorului de retea, prin realizarea instalatiei de racordare.
Termenul pentru executarea instalatiei de racordare de catre operatorul de retea, prevazut la punctul 9 lit.c din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este propus de operatorul de retea si se stabileste de comun acord intre partile contractante, respectiv intre utilizator si operator.
 Din motive obiective (diversitatea solutiilor de racordare si a lucrarilor necesare pentru realizarea instalatiilor de racordare), reglementarile in vigoare nu prevad un termen maxim pentru executarea instalatiei de racordare.
Operatorul de retea executa instalatia de racordare cu personal propriu, sau atribuie contractul de achizitie publica pentru executare de lucrari unui operator economic atestat.
Operatorul de retea poate incheia contractul de lucrari pentru executarea instalatiei de racordare cu un anumit constructor atestat, ales de catre utilizator, daca utilizatorul solicita in mod expres acest lucru inainte de incheierea contractului de racordare. In aceasta situatie, termenul pentru executarea instalatiei de racordare, prevazut in contractul de racordare, se coreleaza cu termenul de executie negociat intre utilizator si constructorul ales de acesta.
Termenul pentru realizarea instalatiei de utilizare de catre utilizator, prevazut la punctul 10 lit.b din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este corelat cu data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare, precizata de utilizator prin cererea de racordare.
Utilizatorul are obligatia respectarii termenului pentru realizarea instalatiei de utilizare, asumat prin contractul de racordare. Acest termen conditioneaza punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare si realizarea obiectului contractului de racordare.

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

23/07/2010

Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

2010-06-07 10:39:04

 „ Buna ziua D-le Presedinte,

vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

Stimate domnule Banescu,

Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

Astfel,

 in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

 iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

 „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

 (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

 b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

 c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

(4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

 5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.”

 Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

19/07/2010

M-am intersat astazi la ANRE 14.12.2011 despre soarta acestei initiative si am aflat ca deocamdata s-a renuntat la promovarea acestui regulament!

Poate in viitor se va reveni asupra acestui proiect!

 

Subiectul procurarii de surse regenerabile de producerea ee (panouri solare, mici turbine eoliene, mici grupuri hidro si poate etc ) si injectia surplusului in retea preocupa multi utilizatori ai blogului. Am gasit pe site ANRE, la sectiunea documente supuse  discutiilor, un regulament interesant pe acesta tema:

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori.  Utilizand acest link in aceste zile (19.07.2010  !) se poate accesa o pagina ANRE unde pot fi consultate mai multe titluri de interes pe teme de furnizare ee, acces la retea, relatii intre operatorii din SEN care sunt supuse discutiilor pentru viitoarele actualizari:

Sunteti aici  : : Legislatie \ Documente de discutie EE \ Proceduri oper/ Regl Comerciale

Proceduri oper/ Regl Comerciale    « inapoi
Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice- Expunere de motive modificare contracte de retea
Data: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 100.50 Kb)

Descarcari: 42

Expunere de motive modificare contracte de retea-ANEXA la
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electriceData: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 58.50 Kb)

Descarcari: 28

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica – Proiect
Data publicarii: 14.06.2010.
Propunerile si observatiile se vor transmite pe suport hartie la fax nr. 021/3278123 si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro, pana la data 21. 06. 2010.
 Tip fisier: zip
0.07 MB ( 75.32 Kb)

Descarcari: 593

Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrica
Ordin de modificare a Ord 88/09 – Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electricaObservatiile si comentariile se transmit pana la data de 18.06.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresa mcraciun@anre.ro
Data publicarii: 10.06.2010
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 64.50 Kb)

Descarcari: 424

Ordin de desemnare a furnizorilor de ultima optiune de energie electrica pentru perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2011
Data publicarii: 03.06.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 11.06.2010 la adresa de e-mail furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 47.00 Kb)

Descarcari: 243

Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.08 MB ( 78.00 Kb)

Descarcari: 405

Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 104.00 Kb)

Descarcari: 448

Ordin privind inregistrarea la S.C.Opcom S.A. a cantitatilor de energie electrica aferente contractelor incheiate pe piata angro de energie electrica
si transmiterea de informatii aferente verificarii datelor de decontare pe pietele centralizate de energie electrica. – solicitare a S.C. Opcom S.A.
Data publicarii: 14.05.2010. Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax: 021/3278123, cat si electronic la adresele: sorina.nemes@anre.ro si vbusioc@anre.ro pana la data 1 iunie 2010.
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 53.00 Kb)

Descarcari: 398

Ordin de modificare a Ord. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de Echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 30.07 Kb)

Descarcari: 441

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 28.10 Kb)

Descarcari: 541

Implementarea modulului de Decontare în proiectul Platforma Pietei de Echilibrare, etapa a II-a”, elaborat de C.N.Transelectrica S.A.
Acest document continre formule actualizate aferente capitolului Decontarea din Codul Comerciala al Pietei Angro de energie electrica, Revizia 1, Proiect III. Va rugam sa ne transmiteti observatiile si comentariile dumneavoastra , atat prin fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele : gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro pana la data de 08.04.2010.
 Tip fisier: doc
0.23 MB ( 231.50 Kb)

Descarcari: 457

PO – Definirea situatiilor de urgenta pentru care C.N. Transelectrica S.A. poate restrictiona dreptul participantilor de a utiliza capacitatea de interconexiune
castigata in cazul licitatiilor si modificarea operativa a graficelor de schimb notificate
Data: 15.02.2010
Va rugam sã ne transmiteti observatiile si comentariile dvs., atat in format scris, la nr. fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro pana la data de 19.02.2010
 Tip fisier: doc
0.15 MB ( 154.50 Kb)

Descarcari: 250

PO- Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii retelelor electrice de transport
pentru tranzite de energie electrica intre Operatorii de Transport si de Sistem,  in anul 2010
Data: 19.01.2010. Propunerile si observatiile operatorilor economici din sectorul energiei electrice se vor transmite pe e-mail, pana la data de 25.01.2010, la adresele fmihailescu@anre.ro si gradoveanu@anre.ro.
 Tip fisier: zip
0.04 MB ( 44.61 Kb)

Descarcari: 246

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori
Data: 17.12.2009. Observatiile pot fi transmise pana la data de 15.01.2010 la adresele gsbarnea@anre.ro si gstanciulescu@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.25 MB ( 251.00 Kb)

Descarcari: 920

Regulamentul de calificare a producatorilor de E-SRE pentru aplicarea schemei de sustinere
Observatii si comentarii pana pe 12 iunie a.c. la adresele de email   gsbarnea@anre.ro , gstanciulescu@anre.ro si mjisa@anre.ro
Data:28.05.2009
 Tip fisier: zip
0.12 MB ( 123.30 Kb)

Descarcari: 690

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1

Scop

Art.1. – Regulamentul are ca scop:

a) promovarea utilizării de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie electrică pentru consumul propriu,

b) diminuarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică la consumatorii finali,

c) diminuarea pierderilor de energie electrică datorate transportului şi distribuţiei, ca urmare a producerii energiei electrice la locul de consum.

Art.2. – Regulamentul stabileşte condiţiile de preluare a surplusului de energie electrică produsă de consumatorii deţinători de capacităţi de producere a energiei electrice din surse reo generabile de energie, precizând:

a) categoriile de consumatori la care se aplică prevederile prezentului Regulament;

b) cerinţele privind măsurarea energiei electrice produse/consumate;

c) modul de stabilire a cantităţii de energie electrică de facturat pentru o perioadă de facturare. Secţiunea 2 Domeniu de aplicare

Art.3. – (1)Prevederile Regulamentului se aplică:

a) consumatorilor de energie electrică care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

i. deţin capacităţi de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie cu putere totală instalată pe loc de consum sub 1 MW

ii. utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru asigurarea consumului propriu

iii. dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile Codului de măsurare şi ale prezentului Regulament.

b) furnizorilor care furnizează energie electrică consumatorilor menţionaţi la lit. a). (2) Dacă un consumator dintre cei menţionaţi la alin. (1), lit.a), numit în continuare consumator, deţine capacităţi de producere a E-SRE situate în mai multe locuri de consum, prevederile Regulamentului se aplică numai pentru acele locuri de consum unde puterea instalată cumulată în capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie este sub 1MW.

Secţiunea 3

Definiţii

Art.4. – În înţelesul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:

a) Perioadă de facturare pentru producţie – intervalul de timp pentru care se determină şi se facturează, după caz, surplusul de energie electrică produsă de consumator. Se stabileşte de comun acord între părţi şi nu poate fi mai mare de un an calendaristic. Poate fi aceeaşi cu perioada de facturare pentru consum, din contractul de furnizare a energiei electrice.

b) Persoană fizică autorizată – persoană autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, in condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale,

c) Surplus de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie – cantitatea de energie electrică produsă de un consumator deţinător de instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie care într-o perioadă de facturare depăşeşte consumul de energie electrică al respectivului consumator şi care este livrată in reţeaua electrică de interes public.

CAPITOLUL II CONDIŢII DE PRELUARE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Secţiunea 1

Preluarea surplusului de energie electrică

Art.5. – (1) Obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de la un consumator, revine furnizorului cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice.

(2) În situaţia în care un consumator are încheiate contracte de furnizare a energiei electrice cu mai mulţi furnizori pentru acelaşi loc de consum şi pentru aceeaşi perioadă de facturare, obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică revine furnizorului care şi-a asumat responsabilitatea echilibrării pentru respectivul loc de consum.

Art.6. – Preluarea surplusului de energie electrică de la un consumator se realizează:

a. în conformitate cu prevederile art.8, alin. (3), lit. b) din Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice aprobat prin HG nr. 540/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi fără a fi necesar ca acest consumator să obţină licenţă pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere deţinute dacă este consumator casnic,

b. în baza convenţiei – cadru de vânzare/cumpărare întocmită după modelul prevăzut în anexa nr. 2 încheiată între acesta şi furnizorul său de energie electrică, care constituie anexă la contractul de furnizare a energiei electrice.

c. pe aceeaşi durată pentru care este încheiat contractul de furnizare a energiei electrice.

Art.7. – Un consumator care optează să beneficieze de prevederile prezentului Regulament are dreptul să mandateze furnizorul care achiziţionează surplusul de energie electrică de la respectivul consumator să primească certificatele verzi ce îi revin conform legislaţiei în vigoare, cu respectarea prevederilor regulamentului ANRE de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de sprijin.

Secţiunea 2

Măsurarea energiei electrice

Art.8. – (1) Sistemul de măsurare montat la locul de producere/consum al consumatorului trebuie:

a. să respecte prevederile Codului de măsurare a energiei electrice privind categoria de punct de măsurare corespunzătoare locului de consum şi de producţie,

b. să înregistreze distinct cantităţile vehiculate în fiecare sens pentru acele puncte de măsurare prin care energia electrică se poate vehicula în ambele sensuri,

c. să asigure măsurarea energiei electrice produse, a celei livrate în reţeaua electrică, precum şi a celei consumate din reţeaua electrică.

(2) Cheltuielile ocazionate de înlocuirea/modificarea grupului de măsurare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) revin în exclusivitate consumatorului.

(3) Operatorii de reţea sunt obligaţi să asigure înlocuirea/modificarea grupului de măsurare, după caz, la consumator pentru indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

Secţiunea 3

Stabilirea modului de facturare

Art.9. – Pentru fiecare perioadă de facturare, pe baza măsurătorilor efectuate, se determină pentru un loc de consum:

a) energia electrică produsă,

b) energia electrică livrată în reţeaua electrică,

c) energia electrică consumată din reţeaua electrică.

Art.10. – Un consumator :

a. facturează furnizorului contravaloarea energiei electrice livrate în reţeaua electrică după fiecare perioadă de facturare;

b. poate solicita scutirea de taxa pe valoarea adăugată la facturarea surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică, în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal dacă are o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, inferioară plafonului de 35 000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării României la Uniunea Europeană;

Art.11. – (1) Furnizorul preia surplusul de energia electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator :

a. la preţ reglementat stabilit de ANRE, în limita consumului înregistrat de consumator in anul anterior,

b. la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent, surplusul de energie electrică ce depăşeşte consumul înregistrat de consumator în anul anterior.

(3) Modul de stabilire a surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator este prezentat în anexa 1 la prezentul Regulament.

CAPITOLUL III

 DISPOZIŢII FINALE

Art.11. – Art.12. – (1)Furnizorul angajat în relaţii comerciale cu un consumator, transmite către ANRE la sfârşitul fiecărui an calendaristic, nu mai târziu de 15 februarie a anului următor următoarele informaţii:

a) Numărul consumatorilor de la care a preluat surplusul de energie electrică, defalcat pe tipuri de consumatori;

b) Puterea instalată pe tip de sursă regenerabilă în capacităţile de producere deţinute de consumatori;

c) Energia electrică total produsă de consumatori pe tip de sursă regenerabilă;

d) Surplusul de energie electrică livrat de consumatori în reţea electrică.

(2)Datele menţionate la alin. (1) vor fi transmise către ANRE după formatul prezentat în macheta din anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

Art.12. – Art.13. – (1) Consumatorul este scutit de plata dezechilibrelor induse, aferente surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică dacă puterea instalată pe loc de producţie este de cel mult 250kW şi utilizează pentru producerea energiei electrice energia eoliană, energia solară sau energia hidraulică.

(2) Furnizorul de energie electrică care preia de la un consumator surplusul de energie electrică preia şi responsabilitatea echilibrării acestuia. .

Anexa 1 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE FACTURAT PENTRU PRODUCŢIA E-SRE

1. Cantitatea de energie electrică (ESRE,MAX) de preluat anual la preţ reglementat stabilit de ANRE conform art. 10 din prezentul Regulament într-un an calendaristic de către furnizor de la un consumator, se stabileşte la o valoare egală cu consumul de energie electrică înregistrat anul anterior de acel consumator pe locul de consum unde sunt amplasate capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

2. In fiecare perioadă de facturare (i) furnizorul determină valoarea cumulată a surplusului (ES(i)) livrat în reţeaua electrică de consumator de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul perioadei curente de facturare (i) şi comunică aceste valori consumatorului.

3. Calculele se fac pe ani calendaristici, iar valoarea cumulată a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică se determină începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost incheiată cu furnizorul convenţia de preluare a surplusului de energie electrică, conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

4. În fiecare perioadă de facturare (i), în cazul în care: a) ES(i) ≤ ESRE,MAX , consumatorul facturează furnizorului surplusul de energie electrică livrat în reţeaua electrică în perioada de facturare i la preţul reglementat stabilit de ANRE, b) ES(i) > ESRE,MAX şi ES(i-1) < ESRE,MAX, consumatorul facturează furnizorului din surplusul de energie electrică livrată în reţea după cum urmează: i. cantitatea ESRE,MAX – ES(i-1) la preţul reglementat stabilit de ANRE ii. ES(i) – ESRE,MAX la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare.

5. În cazul în care consumatorul îşi schimbă furnizorul de energie electrică în cursul anului calendaristic, calculele se efectuează la data schimbării furnizorului proporţional cu numărul de luni din anul respectiv atât pentru valoarea maximă a surplusului de preluat cât şi pentru nivelul consumului anual. 6. În cazul unui consumator nou care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3, alin. (1), ESRE,MAX reprezintă consumul previzionat de consumator corelat cu puterea maximă absorbită de consumator stabilită prin avizul tehnic de racordare şi durata de utilizare a acesteia până la sfârşitul anului calendaristic curent.

Anexa nr. 2

Anexa la Contractul de furnizare de energie electrică nr. ……… încheiat între _______________________ în calitate de vânzător şi _______________________ în calitate de cumpărător Convenţie-cadru pentru achiziţia surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie livrat în reţeaua electrică nr. …. din data …….. Date generale Locul de vânzare-cumpărare a energiei electrice………………………………(localitatea, comuna, strada, numărul, blocul, etajul, apartamentul, numărul de telefon, contul în bancă al consumatorului-producător) Aviz tehnic de racordare nr……………. din data de……………emis de……………….. Puterea maximă instalată în capacitatea de producere a energiei electrice:……….kW Tip sursă regenerabilă de energie utilizată: Caracteristici tehnice ale capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE):

Art.1. – Obiectul convenţiei îl constituie vânzarea de către consumatorul deţinător de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW, denumit în continuare consumator, la locul de vânzare-cumpărare şi cumpărarea de către furnizor a surplusului de E-SRE stabilit conform prevederilor art. 2 al prezentei Convenţii. Condiţii de desfăşurare

Art.2. – Furnizorul de energie electrică se obligă să achiziţioneze de la consumator surplusul de E-SRE după cum urmează:

a) în limita consumului înregistrat în anul precedent, la preţul reglementat stabilit în anexa B;

b) peste limita prevăzută la lit. a), la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent.

Art.3. – (1) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut în fiecare perioadă de facturare dintr-un an calendaristic de consumator şi cumpărat de furnizor este prevăzut în tabelul 1 din anexa A la prezenta convenţie – cadru.

(2) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut într-o perioadă de facturare de consumator şi cumpărate de furnizor se poate modifica cu acordul părţilor cu cel puţin 2 zile înainte de începutul fiecărei perioade de facturare.

Art.4. – Până la data de ……………………… a fiecărui an calendaristic, se stabileşte pentru anul calendaristic următor cantitatea maximă de E-SRE care poate fi achiziţionată de furnizor de la consumator la preţul reglementat din Anexa B, reprezentând energia electrică consumată de consumator în anul curent.

Art.5. – Furnizorul de energie electrică se obligă să preia responsabilitatea echilibrării consumatorului conform prevederilor art.12 din Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie de consumatori.

Art.5. – Art.6. – Părţile convin ca E-SRE tranzacţionată conform prezentei convenţii să fie măsurată în conformitate cu prevederile Codului de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul nr. 17/20.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4.07.2002. Art.6. –

Art.7. – (1) Suma bănească ce urmează a fi primită de consumator de la furnizor, conform prezentei convenţii, în fiecare perioadă de facturare în care se înregistrează un surplus de E-SRE la consumator, se calculează pentru surplusul de E-SRE determinat şi având în vedere precizările de la art. 2 al prezentei Convenţii.

(2) Factura emisă pentru plata surplusului de energie electrică va fi achitată în termenul de scadenţă de 10 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură.

(3) Neachitarea facturii de către furnizor în termen de 30 de zile la data scadenţei atrage după sine penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, după cum urmează: – penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare; – penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei.

(4)În cazul în care o sumă facturată de consumator este contestată integral sau în parte de către furnizor, acesta va înainta o notă explicativă consumatorului, în termen de maxim 5 zile de la primirea facturii cuprinzând obiecţiile sale şi va plăti suma rămasă necontestată până la data scadenţei.

(5)Pentru sumele contestate, dar stabilite ulterior pe cale amiabilă sau hotărâre judecătorească a fi datorate de furnizor, acesta va plăti pe lângă suma datorată, o penalitate calculată conform prevederilor alin. (3).

(6)Plata facturii va fi efectuată în lei, conform legislaţiei în vigoare, în contul consumatorului. Se consideră drept dată de efectuare a plăţii data la care suma plătită apare în extrasul de cont al furnizorului.

Art.7. – Art.8. – (1) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să deţină, pe parcursul derulării convenţiei, toate aprobările necesare pentru exercitarea obligaţiilor cuprinse în această convenţie, respectând în acelaşi timp toate prevederile legale.

(2) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să asigure accesul la informaţii, documentaţii şi datele necesare pentru buna derulare a convenţiei.

(3) Daunele dovedite a fi produse uneia dintre părţi din vina celeilalte părţi vor fi suportate de partea vinovată.

Art.9. – (1) Prezenta convenţie se încheie pentru aceeaşi perioadă pentru care a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, cu excepţia cazului în cazul în care, prin ordin al preşedintelui ANRE, îşi încetează aplicabilitatea cadrul de reglementare prin care a fost stabilit.

(2) În termen de patru zile lucrătoare după încheierea perioadei de facturare, furnizorul de energie electrică transmite consumatorului datele referitoare la energia electrică produsă şi la energia electrică livrată în reţeaua electrică de către acesta.

Art.8. – Art.10. – Termenii specifici utilizaţi în cadrul prezentei convenţii sunt definiţi în Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă de consumatori, aprobat prin Ordinul nr. XX/2008 al preşedintelui ANRE. Prezenta convenţie a fost încheiată la data de ………………….. în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă şi va intra în vigoare la data de ………………….. SEMNATARI Din partea Consumatorului Din partea Furnizorului de energie electrică Anexa A CANTITĂŢI DE ENERGIE ELECTRICĂ CONTRACTATE – Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator -– Nr. crt. Anul …………/ Perioada de facturare Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator [MWh] 1 2 3 . . . . Notă: Tabelul 1 se completează la semnarea convenţiei şi se actualizează în fiecare an, până la data de 15 decembrie, pentru anul calendaristic următor.

ANEXA B PREŢUL DE ACHIZIŢIE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Preţul de achiziţie a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în limita consumului înregistrat de consumator în anul anterior este de ………………….., conform Ordinului nr……………. al preşedintelui ANRE privind………………………………….. INFORMAŢIILE FURNIZATTRANSMISE ANRE DE FURNIZORII CARE PREIAU SURPLUSUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE (E-SRE) DENUMIRE FURNIZOR………………………………………… Nr. crt UM ian. feb. mar. mai iun. iul. aug sep. oct. nov. dec. total an 1 Numărul de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW cu convenţie de preluare surplus E-SRE 2 Puterea total instalată în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW de la pct. 1 kW din care:

2.1 – hidro kW

2.2 – eoliană kW

2.3 – solară kW

2.4 – biomasă kW

2.5 – biogaz kW

2.6 – geotermal kW

2.7 – alte RES kW

3 E-SRE produsă în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh din care:

3.1 – hidro kWh

3.2 – eoliană kWh

3.3 – solară kWh

3.4 – biomasă kWh

3.5 – biogaz kWh

3.6 – geotermal kWh

3.7 – alte RES kWh

4 Surplusul de E-SRE livrat în reţelele electrice de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh Anexa nr. 3

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

15/07/2010

Studiul a fost elaborat prin efortul

Dlor ing Munteanu Stefan si  ing Crau Grigore     

 

1.   INTRODUCERE

Transportul electricitatii de la centralele producatoare la utilizatori se face preponderent prin retele aeriene. Aceasta impanzire cu linii electrice aeriene (LEA) a peisajului continua sa creasca ajungand in cele mai indepartate zone.

Pe masura dezvoltarii LEA se constata ca exista o influenta negativa reciproca intre LEA si pasari. Multe din LEA construite pana in prezent constituie riscuri fatale pentru pasari fiind la randul lor expuse la incidente costisitoare datorita actiunii pasarilor prin coliziuni si scurtcircuite care produc distrugerea echipamentelor, intreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor si incendii de padure in zonele si perioadele calde.

Scurtcircuitele se produc atat prin atingerea simultana de catre pasare a unui conductor aflat sub tensiune si a unui element metalic legat la pamant cat si prin poluarea izolatorilor prin urina si excremente.

            Relativ la cauzele incidentelor  in literatura se consemneaza :

–       distantele relativ mici intre dintre elementele aflate sub tensiune si elementele metalice legate la pamant

–       multe incidente se datoreaza pasarilor cu zbor rapid care nu mai pot evita LEA

–       zboruri in ceata

–       zboruri in stoluri

–       in statii pasarile cauzeaza deranjamente prin atragerea pradatorilor ca : pisici,                   serpi, etc.

–       cuiburile provoaca si ele scurtcircuite ; de exemplu, majoritatea cuiburilor de barza sunt amplasate pe stalpi din LEA JT ; cuibul aflat direct pe conductoarele neizolate provoaca scurtcircuite si corodari ale conductoarelor datorita caracterului acid al excrementelor, iar cuibul in sine ingreuneaza lucrarile de mentenanta

Primele consemnari ale unor incidente de acest fel dateaza din 1920 in SUA si au continuat sa se inmulteasca odata cu dezvoltarea LEA.

Pasarile sunt responsabile de cca 25 % din totalul intreruperilor in SUA.

Din analiza facuta in Germania pe 1512 berze moarte a reiesit  faptul ca cca 45 % au murit in urma electrocutarii.

Este foarte dificil de a estima numarul total de incidente pe LEA datorate pasarilor; in anumite locatii, un numar remarcabil de pasari moarte gasite in apropierea stalpilor ucigasi au putut stabili o legatura directa intre LEA si pasari. De exemplu, in Germania sub un singur stalp de LEA MT au fost gasite la o simpla inspectie 28 de pasari moarte, iar intr-o anumita zona din Kazahstan cateva sute de cazuri au fost raportate pe oportiune de 11 km de LEA in octombrie 2000. 

Pasarile sunt atrase de stalpii LEA datorita inaltimii acestora care le ofera punct de observatie convenabil si siguranta pentru cuibarit.

Exista o serie de stalpi, in special din MT, (cunoscuti ca «stalpi ucigasi») care prezinta un mare pericol pentru pasari, fiind expusi totodata la deranjamente.

Nu exista nici o sansa ca pasarile sa se adapteze la constructiile existente din punct de vedere al protectiei impotriva electrocutarii. Singurele posibilitati de a reduce sau elimina incidentele produse de pasari pe stalpii de MT sunt :

  • modificarea constructiva a stalpilor noi pentru a-i face imuni la actiunea distrugatoare a pasarilor ;
  • retrofitul stalpilor existenti in scopul eliminarii pe cat posibil a cauzelor care conduc la aparitia scurtcircuitelor

 

2. SITUATIA PE PLAN MONDIAL

            Pe plan mondial, literatura consemneaza preocuparea unor guverne, societati de electricitate si asociatii pentru protectia pasarilor in scopul reducerii incidentelor pe LEA  datorate pasarilor.

            Astfel, in SUA exista un program de cercetare al Comisiei Energetice a Californiei care a concluzionat ca electrocutarile pasarilor in sistemul de distributie a energiei electrice produc mii de pasari moarte anual si intrerureri in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor care costa economia Californiei cca 1 miliard de dolari anual prin scaderea productivitatii si reparatii.

            Caracteristicile constructive ale LEA sunt elementele care confera riscuri de electrocutare a pasarilor. Au fost identificate cateva tipuri constructive periculoase, dar gradul de risc nu este bine inteles. In general stalpii LEA trifazate cu izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei prezinta riscuri mai mari decat alti stalpi datorita posibilitatii pe care o ofera pasarii asezate in capul izolatorului de a atinge consola cu aripa.

In multe tari, LEA se diminueaza ca pondere in volumul total de linii electrice. Un trend favorabil se observa in ceea ce priveste politica unor companii de electricitate de a construi cu precadere LES.

Doua exemple sunt date in literatura :

  • in Olanda toate liniile electrice de joasa si medie tensiune  sunt subterane ;
  • in nordul Germaniei, compania SCHLESWAG AG a stopat construirea de LEA in 1989 si a inceput reamplasarea LEA existente in LES. In multe parti ale Germaniei peste 50% din liniile electrice de medie tensiune sunt deja LES  MT, iar LEA JT continua sa fie trecute in LES.

Cablurile de IT sunt solutii scumpe utilizate in cazuri exceptionale. Ca urmare peste tot in lume liniile electrice de inalta tensiune raman aeriene, dar standardele pentru construirea acestora impun utilizarea de stalpi cu inaltimi mari (cca 50 m), pentru a preveni coliziunile.

Datorita lungimii mari a izolatoarelor si a faptului ca acestea sunt suspendate sub consola,  riscurile de producere a scurtcircuitelor in LEA HT sunt reduse. Totusi s-au raportat incidente datorita umiditatii produse de urina si excrementele pasarilor depuse pe izolatori.

Masuri pentru eliminarea incidentelor ar trebui impuse prin standarde care sa contina o clauza de protectie a pasarilor existenta deja in Germania cu urmatorul continut :

« Consolele, izolatorii si alte parti ale LEA vor fi construite astfel incat pasarile sa nu aiba nici o posibilitate de a se aseza in mod periculos langa elemente aflate sun tensiune  « (VDE 0210, 1985, sectiunea 8.10 Bird Protection) ».

In noua lege pentru conservarea naturii din Germania din 2002 paragraful 53 se stabileste ca:

« Stalpii LEA noi si echipamentele tehnice ale acestora trebuie construite astfel incat sa fie excluasa posibilitatea electrocutarii pasarilor. Masuri de reducere a incidentelor pe LEA MT trebuie luate in urmatorii 10 ani». De altfel in Germania  exista o lunga experienta care poate fi utilizata in alte parti ale lumii.

Un exemplu privind preocuparea la nivel mondial vizavi de relatia nefasta dintre LEA si pasari il constituie raportul  « Pasarile si LEA » intocmit in 05.03.2009 de subgrupul « ENERGIA SI TRANSPORTUL » din cadrul Intergrupului pentru Dezvoltarea Durabila al Parlamentului European.

Urmatoarele luari de cuvant sunt edificatoare.

Domnul Vaclav Hlavac reprezentantul Presedintiei cehe si Agentiei pentru Conservarea Naturii din Republica Ceha a subliniat ca : 

–   Interactiunea dintre LEA si pasari este o problema de nivel mondial care necesita solutii internationale.

–   Politicile privitoare la echipamentele LEA trebuie sa fie similare in diferite tari

–   Sunt necesare standarde care sa previna incidentele, solutia cu retele subterae este totdeauna de preferat.

Domnul Andras Schmidt din cadrul Ministerului Mediului si Apelor al Ungariei a mentionat ca :

–   In Ungaria in anii 1970 s-au adopat primele masuri de izolare electrica a stalpilor si construirea de platforme pentru cuibarire, dar asigurarea resurselor a fost limitata inainte de aderarea la UE ;

–   monitorizarea cauzalitatii incidentelor a fost organizata pentru prima data la nivel national in 2004 ;

–   integrarea in UE a deschis mai multe oportunitati de finantare, cum ar fi « Life Nature Project » si  « Environment and Energy Operational  Programme ».

–   Decenii de colaborare cu furnizorii de electricitate ofera o foarte buna baza pentru implicarea in proiecte de larga anvergura »

Domnul Ghergo Halmos din cadrul « Bird Life Hungary » a mentionat:

–   electrocutarea pasarilor pe LEA MT este o problema mondiala si constituie principala cauza a mortalitatii rapitoarelor in multe regiuni.

–   in Ungaria se estimeaza ca exista cca 250 mii de stalpi periculosi (cca 30% din total) si mor cca  20 mii de pasari anual.

–   Bird Life a dezvoltat  o consola izolata in 1991 si peste 50 mii de stalpi au fost acoperiti cu material izolant ;

–   Legea conservarii naturii modificata in anul 2009 forteaza companiile de electricitate care construiesc sau modernizeaza LEA sa adopte solutii prietenoase fata de pasari ;

–   Companiile de electricitate si-au modificat politicile astfel incat tipurile de stalpi prietenosi sunt deja in dezvoltare.

Domnul Marcus Mitcow de la NABU – BIRD LIFE INTERNATIONAL, a analizat cele trei tipuri de riscuri din relatia LEA-Pasari : electrocutarea, coliziunea si impactul negativ asupra zonelor de stationare sau iernat, subliniind ca :

–   Trebuie sa se intensifice utilizarea stalpilor prietenosi avand izolatoare suspendate.

–   Liniile aeriene sunt mai ieftine pe termen scurt, au durata de executie mai scurta, si durate mai reduse pentru reparatii fata de LES, dar LES confera 100% protectie pasarilor, o acceptanta foarte mare din partea populatiei, o mica perturbare a mediului, o cantitate redusa de radiatii electromagnetice si o mare toleranta la conditiile de mediu

–   Pe termen lung LES devin mai ieftine decat LEA mai ales in zonele cu climat agresiv. In acest sens se da exemplu situatia catastrofala din Germania din 2005 cand foarte multi stalpi au cazut din cauza chiciurii. Demn de mentionat este si exemplul companiei americane « Pacific Gas and Electric CompanY s (PG & E) «  care, din anul 2002, in urma unei intelegeri cu Serviciul american pentru Protectia Pestelui si Vietii Salbatice a modernizat peste 12 mii de stalpi periculosi pentru pasari. Compania a intocmit un plan de protectie a pasarilor constand in :

–   Educarea si antrenarea personalului propriu in scopul punerii in practica a masurilor necesare reducerii incidentelor

–   Utilizarea de stalpi prietenosi

–   Parteneriate cu organisme guvernamentele si neguvernamentale .

Este impotant de mentionat de esemenea ca in Germania a fost editat un catalog de solutii tehnice prietenoase cu pasarile pentru stalpii de MT care a fost acceptat de statele semnatare ale conventiei de la Bonn din septembrie 2002, din care prezentam in continuare unele solutii.

3. SITUATIA DIN ROMANIA

In Romania sunt consemnate putine evenimente si actiuni legate de coexistenta dintre LEA si pasari. Putem mentiona, de exemplu, un articol aparut in Monitorul de Neamt din 16 iulie 2008 intitulat « Graurii lasa E.ON fara curent » in care se consemneaza: « Conducerea E.ON Neamt zice ca in ultima vreme are mari probleme cu graurii ; angajatii E.ON s-au saturat sa adune cadavrele carbonizate ale acestora ; graurii ataca in stoluri retelele de distributie provocand scurtcircuite care lasa in bezna sute de abonati ».

Cele mai multe informatii provin din Transilvania acolo unde exista o Asociatie pentru Protectia Pasarilor si Naturii denumita MILVUS GROUP care are in componenta chiar un grup de lucru « PASARI SI LINII ELECTRICE ». Acest grup a incheiat un acord de colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in anul 2003 pentru a gasi impreuna solutii la problema coexistentei dintre LEA si pasari. A fost obtinuta finatare in cadrul unui proiect « GEF SGP » pentru a face primii pasi in izolarea LEA MT la Dumbravioara, unde cuibareste o populatie insemnata de berze. Au reusit sa identifice cele mai periculoare tipuri de stalpi si au gasit solutii pentru izolarea acestora pe care le-au prezentat la SC Electrica SA . Au efectuat iesiri pe teren pentru controlul LEA MT controland 482 de stalpi. Grupul MILVUS a intocmit un « Ghid pentru confectionarea si montarea suporturilor pentru cuiburi de berze « in colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in cadrul proiectului « Protectia berzei albe in Bazinul Carpatic » finantat de Centrul Regional de Protectia Mediului din Europa Centrala si de Est (LEC).

      Romania este semnatara mai multor conventii internationale in domeniul conservarii mediului ca de exemplu: Conventia de la Berna in vigoare din 1979 ratificata in 1993, Conventia de la Bonn ratificata in 1998.

      Este important de mentionat ca in documentele emise de ANRE in 1999 (Monitorul oficial din Octombrie 1999) se mentioneaza : « Constituie contraventie exploatarea unor instalatii care nu respecta conditiile tehnice de securitate si care pot dauna persoanelor fizice si mediului inconjurator ».

      Aceasta prevedere a ANRE constituie un element determinant in adoptarea de masuri eficiente pentru reglementarea coexistentei dintre LEA si pasari

4. ELEMENTE  DE  RETEA VULNERABILE.  SOLUTII  PENTRU INLATURAREA / DIMINUAREA RISCURILOR DE  ELECTROCUTARE

 

4.1.Probleme specifice statiilor de transformare

In statiile de transformare HT/MT pasarile mici isi construiesc cuiburi in orice mica deschizatura disponibila. Activitatea pasarilor de construire a cuiburilor poate cauza deranjamente in mai multe feluri:

–   scurtcircuit direct intre elemente aflate sub tensiune si elemente legate la pamant;

–   scurtcircuit provocat de materiale scapate de pasari in zborul lor deasupra statiei;

–   scurtcircuite provocate de pradatori (pasari de prada, pisici, serpi, dihori etc.) atrasi de cuiburi.

Pasarile mari produc deranjamente prin construirea de cuiburi mari si direct datorita anvergurii aripilor.

            Pentru reducerea/eliminarea deranjamentelor se pot utiliza urmatoarele solutii:

a)    Solutii de descurajare care constau in:

  • Generatoare de ultrasunete care emit sunete cu diferite frecvente si modulatii care nu sunt agreate de pasari sau care imita strigatele pradatorilor;
  • Aplicarea pe console de “geluri repelente” care emit mirosuri neplacute pentru pasari;
  • Montarea pe instalatii de dispozitive cu efect de intimidare a pasarilor: stegulete din plastic falfaitoare, reflectorizante, continand elemente vizuale care sperie pasarile etc.;

Din pacate, s-a constatat ca aceste solutii au eficienta scazuta pe termen mediu si lung datorita capacitatii de adaptare a pasarilor.

b) Gardarea proeminentelor potential periculoase cu dispozitive izolante care impiedica aterizarea pasarii. Aceste dispozitive constau in:

  • grupuri de tepuse din plastic montate pe consola deasupra  izolatoarelor;
  • manunchiuri de tije din plastic montate in varful izolatoarelor daca acestea sunt amplasate deasupra consolei sau pe consola deasupra izolatoarelor daca acestea sunt amplasate sub consola (sunt suspendate)

c) Daca structura este mai complexa avind numeroase suporturi care permit aterizarea pasarii, se pot utiliza:

  • capisoane electroizolante montate peste izolatoarele de sustinere;
  • inele metalice cu extensii tip paianjen montate pe gulerul izolatorului de sustinere;
  • teci electroizolante montate peste conductoare in zona legaturilor electrice.

d) Daca s-a produs deja contaminarea izolatoarelor cu dejectii, se poate trece la spalarea acestora cu jet de apa si perie, dar metoda este costisitoare si dificil de aplicat;

e) Utilizarea de izolatori agabaritici (supraalungiti);

f) Utilizarea de izolatori speciali, diametrul rilei (fustei) superioare fiind mai mare decat al celorlalte rile, acesta comportandu-se ca o umbrela de protectie impotriva dejectiilor;

g) In cazul in care pasarile protejate de lege (cum sunt berzele) si-au construit deja cuibul in instalatie, indepartarea cuibului trebuie sa fie precedata de reconstruirea lui intr-o locatie apropiata lipsita de pericol, pe o platforma asezata in varful unui stalp din afara retelei electrice. Stalpul trebuie sa fie mai inalt decat stalpii retelei electrice pentru a fi preferat de pasari.

Mutarea cuiburilor din statie este o operatie laborioasa si tracasanta. Pe de alta parte, din moment ce pasarile au ales statia ca loc de cuibarit deoarece i-a aparut ca fiind sigura si confortabila, ele trebuie convinse cumva ca nu este chiar asa prin metode ca: dispozitive vizuale de descurajare, elemente pirotehnice, tunuri cu propan, tunuri antipasari, emitatoare de zgomote, lumini, inspectii permanente etc.

Pasarile protejate de lege care clocesc deja oua necesita o abordare diferita. Daca pasarea a construit cuibul intr-o zona in care nu poate produce deranjamente, Societatea de electricitate trebuie sa-l protejeze prin instalarea de sicane si bariere adecvate impotriva pradatorilor.

h) Utilizarea luminilor pe timp de noapte s-a dovedit eficienta deoarece pasarilor nu le plac luminile nocturne.

4.2. Probleme pe liniile de inalta tensiune (LEA HT)

Pe LEA HT, datorita distantelor mari dintre conductoare precum si a modului de amplasare a izolatoarelor (suspendate sub console), se inregistreaza relativ putine incidente. Pericolul real il reprezinta poluarea izolatorilor cu excremente.

Ca metode utilizate pentru inlaturarea acestui pericol putem mentiona:

  • amplasarea pe consola, deasupra izolatorilor, de tepuse sau manunchiuri de tije izolante care sa impiedice aterizarea pasarii;
  • inlocuirea izolatorilor clasici cu izolatori speciali avand rila superioara extinsa ca diametru;
  • montarea unei fuste izolante peste inelul de garda.

 

4.3. Probleme pe liniile de medie tensiune (LEA MT)

Cele mai multe evenimente neplacute provocate de pasari se inregistreaza pe LEA MT. De altfel, asa numitii “killer posts” (stalpi ucgasi) sunt stalpii de MT avand izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei metalice.

Evident ca stalpii cu PTA sau alte ehipamente prezinta riscuri majore datorita densitatii mai mari de elemente aflate sub tensiune si facilitatii oferite pasarilor de a-si construi aici cuibul.

Reducerea sau eliminarea riscului de electrocutare a pasarilor implica masuri pentru reducerea impactului negativ al stalpilor existenti asupra pasarilor, pe de o parte, respectiv dezvoltarea de stalpi noi care sa nu mai poata produce electrocutarea pasarilor (proiectarea de “stalpi prietenosi”).

Cercetarile in domeniu au pus in evidenta faptul ca un element esential pentru determinarea celor mai eficiente metode de reducere / eliminare a riscului de electrocutare a pasarilor pe LEA MT il constituie monitorizarea retelelor electrice avand in vedere varietatea de conditii constructive si de mediu.

In general vorbind, masurile se refera la:

  • marirea distantei dintre faze prin alungirea stalpilor, consolelor si izolatoarelor;
  • inlocuirea consolelor metalice cu console din lemn sau fibra de sticla;
  • inlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare izolate;
  • izolarea fazei de mijloc a coronamentului triunghi deasupra izolatorului din varful stalpului;
  • utilizarea materialelor izolante la confectionarea bratarilor;
  • alungirea izolatarelor;
  • marirea distantei dintre conductoare si elementele legate la pamant;
  • suspendarea sub consola a izolatoarelor de sustinere;
  • instalarea de teci electroizolante pe conductoare si izolatoare;
  • reamplasarea transformatoarelor si altor echipamente de pe stalpi pe sol (utilizarea de posturi in anvelopa);
  • trecerea LEA in LES;
  • instalarea de platforme artificiale pentru cuibarit;
  • instalarea de rejectoare (dispozitive care sa impiedice asezarea pasarilor direct pe conductoare);
  • monitorizarea mortalitatii pasarilor si identificarea solutiilor adecvate pentru reproiectarea stalpilor;
  • renuntarea la descarcatoarele cu coarne.

In literatura se descriu cele mai folosite tipuri de stalpi si de legaturi electrice, riscul potential pentru electrocutarea pasarilor pe care il prezinta fiecare dintre acestia si masuri specifice pentru diminuarea riscurilor. Dintre acestea mentionam:

Nr. crt. Tip stalp/legatura Nivel de risc deelectrocutare Solutii pentru diminuarea riscului de electrocutare
1 Stalpii de sustinere cu izolatori montati deasupra consolei  Risc ridicat – Se monteaza izolatoarele sub consola
2 Stalpii de lemn pe vreme umeda Scazut – Se inlocuiesc stalpii de lemn cu stalpi de beton
3 Legaturile de sustinere/derivatie Scazut – Se lungesc lanturile;- Se monteaza rejectoare din tije de plastic deasupra consolei;- Se monteaza teci izolante pe conductoare
4 Legatura de intindere a fazei de mijloc  ( izolatorul in varful stalpului) Risc ridicat – Se monteaza teaca izolanta peste legatura de intindere a fazei de mijloc
5 Stalpii cu separator orizontal Risc ridicat – Se monteaza deasupra separatorului un suport izolant pe care pasarea sa aterizeze in siguranta;- Se monteaza tije rejectoare deasupra separatorului

 

            Toate metodele prezinta avantaje, dar si dezavantaje, asa incat alegerea solutiei optime se dovedeste a fi dificila mai ales daca luam in calcul si aspectul financiar.

            Exemple:

–   capisoanele pentru izolatoare si tecile electroizolante se fabrica din materiale cu diferite grade de rezistenta la actiunea factorilor de mediu (inclusiv radiatii UV) astfel incat, la un moment dat isi pierd caracteristicile dielectrice

–   unele teci izolante au gauri pentru scurgerea apei care atrag pasarile tentate sa caute acolo insecte;

–   dispozitivele de tip steag pentru marcarea conductoarelor reprezinta bariere in calea vantului, iar iarna ingheata producand cresteri ale tractiunii in conductoare

5. ASPECTE ECONOMICE

            In literatura exista putine referiri la aspectele economice legate de implementarea masurilor pentru diminuarea riscurilor de aparitie a deranjamentelor datorate pasarilor. Avand in vedere marea diversitate de echipamente si conditii tehnice/ambientale din zona de acoperire cu retele electrice a oricarei Societati de electricitate, este clar ca evaluarea costurilor se poate face doar pe cazuri concrete.

            Cu titlu informativ prezentam o evaluare a Comisiei Energetice a Californiei care a stabilit ca fiind necesare activitati si costuri aferente precum cele din tabelul urmator:

Nr.crt. Activitati Costuri(mii $)
1 Determinarea riscurilor de electrocutare asociate diferitelor tipuri de stalpi si retele electrice 200
2 Demararea activitatilor de cercetare-dezvoltare concentrate pe modificarea stalpilor existenti si proiectarea de stalpi noi 1000
3 Dezvoltarea unui model de evaluare a riscurilor 75
4 Dezvoltarea unei metode standard de monitorizare a stalpilor si incidentelor 45
5 Dezvoltarea unui ghid de constructie a LEA sigure din punct de vedere al coexistentei cu pasarile 50
6 Elaborarea de politici tehnice care sa reglementeze coexistenta dintre LEA si pasari 45
7 Constituirea unei baze de date referitoare la coexistenta dintre LEA si pasari 50
8 TOTAL 1465

 

6. ILUSTRATII

Izolator suport cu protectie antipasare

 

 

 

 

7 . CONCLUZII SI PROPUNERI

  • Se recomanda abandonarea solutiei cu izolatori de sustinere montati deasupra consolei si utilizarea izolatorilor suspendati. Izolatorii suspendati trebuie sa fie din categoria celor cu fuste inegale pentru ruperea podului de gheata, deci si al excrementelor.

 

  • Promovarea solutiei de echipare a stalpilor LEA 110kV cu izolatoare cu rila superioara marita (aceasta solutie se recomanda numai daca solutia de echipare cu izolatori cu fuste inegale nu este eficienta).
  • Montarea pe capatul superior al actualilor izolatori a unor dispozitive auxiliare tip umbrela cu dimensiuni mai mari decat fustele izolatorului, pentru evitarea scurgerii excrementelor pe izolator (solutie recomandata pentru LEA HT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare)
  • Montarea de teci electroizolante pe LEA 20kV (solutie recomandata pentru LEA MT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare).

 

  • Acolo unde este posibil, liniile electrice vor fi amplasate subteran. Acolo unde nu este posibil, LEA se vor construi cu izolatorii de sustinere suspendati sub consola.
  • Utilizarea conductorului torsadat de medie tensiune este de luat in calcul cand se modernizeaza LEA existente si mai ales cand se construiesc linii noi.  
  • Utilizarea stalpilor de plastic la constructia LEA MT si JT

Lucrari in apropierea retelelor electrice aeriene si subterane aflate sub tensiune

13/07/2010

Va prezint un videoclip excelent realizat care prezinta succesiv riscurile asociate lucrarilor in apropierea liniilor electrice aeriene si subterana (LEA/LES) aflate sub tensiune. Pentru fiecare situatie videoclipul prezinta si regulile de securitatea muncii care por preveni electrocutarile.

Videoclipul debuteaza cu o scurta parte introductiva menita sa sensibilizeze auditoriul si sa il pregateasac pentru instruire. Informatiile adevarate sunt dupa aceasta parte introductiva!

Sunt ferm convins ca utilizarea acestui suport video pentru instruirea unor cat mai largi categorii de lucratori, studenti sau elevi poate contribui la salvarea foarte multor vieti. Videoclipul este descarcat de pe Youtube

Ar fi foarte binevenit ajutorul unor oameni priceputi pentru titrarea in limba romana sau pentru inlocuirea  prezentarii vocale cu una in limba romana! Chiar merita efortul de a facilita accesul cat mai multor oameni la informatiile asociate acestui videoclip.

Asupra zonelor de protectie si siguranta

26/06/2010

  Consolidarea patimoniala a RED precum si administrarea ZP/ZS trebuie sa constituie preocupari fundamentale ale OD. Aceste preocupati vizeaza/afecteaza mai multe etape ala procesului tehnologic de distributia ee fiind necesara colaborarea mai multor departamante si angajati ai OD.

Prin acest articol va propun o decantare conceptuala a problematicii ZP/ZS si a consolidarii patrimoniale RED.

  1. 1.   Definitii,
  • Culoar de trecere a liniei electrice aeriene: Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de desupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
  • Distanţă de protecţie: Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia 
  • Distanţă de siguranţă: Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
  • Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă 
  • Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
  • Zone de protectie si de siguranta asociate drumurilor: notiunile principale legate de coexistenta cu drumurile sunt prezentate in figura urmatoare

 

 

 

  1. 2.   Reglemetari nationale legate de ZP/ZS

2.1                   Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

2.2                   HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

2.3                   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.4                   Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.5                   Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

2.6                   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2.7                   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

2.8                   Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

2.9                   Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

2.10               HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

2.11                HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

2.12                OUG  nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii  Naţionale a Căilor Ferate Române

2.13                OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

2.14                OG  nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

2.15                Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

2.16      Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ – ediţia 03/2007;

2.17                Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

2.18                Ordin  nr. 196 /2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

2.19                NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

2.20                Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

2.21                Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00

2.22                Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kv (în prezent PE 101/85)

2.23                Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101A/85.

  • ·        este previzibil ca lista sa fie necesar sa fie completata cu legislatie privind proprietatea asupra terenurior/cladirilor etc

 

3      Obiective privind coexistenta RED cu proprietatile tertilor riverani RED

In cazul ideal de amplasare a RED poate fi caracterizat de urmatoarele cerinte

  • o   Respectarea valorilor maxime normate ale ZP/ZS acestea sigura minimizarea riscurilor atat pentru RED cat si pentru obiectivele invecinate
  • o   Existenta posibilitatilor de acces la instalatii
  • o   Servitutie privind ZP/ZS sa fie inscrise in cartile funziare ale imobilelor
  • o   Ori de cate ori est posibil amplasamentul RED si ZP/ZS aferente vor trebui sa afecteze doar domeniul public.
  • o   Limitele ZP/ZS vor fi inscriptionate pe RED pentru avertizarea/informarea riveranilor pentru a preveni afectarea ZP/ZS (cerinta legala stipulata la art 23 Ordinul ANRE 49/2007)
  • o   Existenta AC si a tuturor avizelor necesare inclusiv a celor prevazute in CU

O instalatie legal amplasata cu ZP/ZS respectate si consolidate prin servituti inscrise la CF  va putea fi exploatata in conditii de siguranta maxima cu costuri minime. Ori de cate ori RED va fi afectata de actiunile tertilor prin activitati in ZP/ZS vor genera costuri imputabile autorilor agresiunii

4      Rolul ridicarilor topocadastrale ale RED in analiza conditiilor de coexistenta

  • o   De informare a emitentului CU/AC si a avizatorilor asupra amplasamentului RED
  • o   Crearea unei referinte privind amplasamentul RED aprobat prin AC si respectiv concret realizat in teren
  • o   OCPI prin vizarea planurilor topocadastrale confirma din punct de vedere tehnic doar  corectitudinea cotelor RED, a obiectivelor civile si industriale din ZP/ZS
  • o   In cadrul serviciului de verificare tehnica a ridicarilor topocadastrale OCPI nu confirma limitele de proprietate. Motivul principal al neconfirmarii limitelor de proprietate este legat in principal de faptul ca multe (majoritatea) proprietati(lor) nu au carte funciara constituita (nu figureaza in evidenta OCPI).
  • o   OCPI are servicii prin care face o analiza juridica a coexistentei. Aceste servicii sunt asigurate doar pentru proprietatile cu carte funciara.
  • o   Obligatia  identificarii corecte a limitelor proprietatilor afectate de amplasamentul RED si/sau de ZP/ZS revine investitorului RED (CEZD in cazul nostru). Acest demes are efecte juridice incontestabile doar daca se finalizeaza cu inscrierea proprietatii la cartea funciara si inscrierea servitutilor asociate existentei RED in CF.
  • o   Neefectuarea cercetarii privind coexistanta RED cu proprietatile invecinate si implicit neinscrierea servitutilor asociate existentei RED la CF expune CEZD la despagubiri si/sau la pretentii de eliberare a amplasamentului ocupat aparent legal!
  • o   Un amplasament ocupat aparent legal este un amplasament ocupat in baza unei AC si a avizelor acordurilor prevazute in CU dar fara obtinetinerea tuturor avizelor acordurilor necesare inpuse de conditiile de coexistenta RED cu proprietatile si obiectele/obiectivele/plantatiile invecinate afectate de ZP/ZS si fara inscrierea avezelor acordurilor obtinute in CF a proprietatilor.

In scopul exemplificarii modului in care trebuie facuta analiza bazata pe cumosterea certa a limitelor de proprietate respectiv pentru exemplificarea riscurilor asociate incertitudinii limitei de proprietate analizam conditiile de coexistenta asociate amplasarii unei LEA.

Fie situatiile posibile de coexistenta din figura alaturata:

 

In tabelul urmator am scos in evidenta caracteristicile fiecarei variante posibile de coexitenta rezultand ca din cele 8 cazuri analizate in 5 este necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti.

 

 

 

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

5      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pentru instalatiile noi

Proiectantul va obţine in numele CEZ Distributie si va include in documentatie:

    1. certificatul de urbanism,
    2. toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    3. toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    4. Procese verbale de vecinatati sustinute cu ridicari topo-cadastrale in coordonate STEREO 70 pentru stabilirea „certa” a limitelor de proprietate ori de cate ori acest lucru este esential pentru definirea conditiilor de coexistanta a RED cu proprietatile private riverane 
    5. toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    6. toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    7. toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    8. planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila OD se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cu ocazia elaborarii SS si a emiterii ATR ori de cate ori este posibil si/sau necesar se va urmari si consolidarea parimoniala a instalatiilor existente prin referirea lor in PV de vecinatate si/sau in conventiile de drept de uz si servitute incheiate cu proprietarii riverani

6      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pt instalatiile vechi

Cazuistica este bogata. In tabelul de mai jos am identificat 20 de cazuri rezultate din personalizarea pe tip de instalatii a aspectelor legate de natura juridica a ternului ocupat de amplasamentul RED, servituti impuse de zonele de protectie si de siguranta respectiv conditiile de acces pentru manevre si/sau lucrari. Fiecare caz analizat se divizeza intr-un numar de spete derivate functie de situatie modul in care prezumtivii proprietari pot sa isi dovedeasca statutul. Forma considerata consolidata a statutului de proprietar il reprezinta existanta CF deschisa pe numele proprietarului. In toate cazurile sunt importante si eventualele sarcini existente in CF pentru imobilul respectiv.

In cazul RED existente exista o protectie oferita de legea ee dar care trebuie dublata de actiuni de consolidare patrimoniala. Probabil ca nu se poate vorbi de o consolidare patrimoniala “absoluta” care poate fi asigurata pentru instalatiile noi. Se pot initia actiuni de reducere a expunerii amplasamentelor RED fata de litigiile / agresiunile initiate de terti.

Pentru limitarea costurilor si pentru cresterea gradului de succes probabil ca trebuie lucrat pe actiuni care sa vizeze rezolvarea unor clase de spete cu solutii asemanatoare care pot contribui la limitarea riscurilor de costuri neperformate asociate pretentiilor / actiunilor tertilor.

Departamentul Patrimoniu si Departamentul Juridic trebuie sa faca eforturi de decelare a cazurilor de coexistenta care este necesar/pot fi solutionate si sa defineasca retetele asociate de demersuri de consolidare perimoniala. Aceste actiuni trebuie bugetate si incluse in programe de actiuni functie de criterii obiective


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7      Optiuni tehnice pe categorii de instalatii pentru indeplinirea cerintelor legale privind ZP/ZS

  • ·        plecam de la premiza ca noi trebuie sa respectam limitele ZP/ZS din reglementari si ca avem libertatea sa ne alegem solutii tehnice care sa limiteze volumul de avize/acorduri respectiv care sa faca posibila amplasarea legala a RED. Probabil ca scriind vom putea vedea daca va trebui sa ne imaginam anumite situatii/configuratii particulare de coexistenta si sa mentionam gama de solutii sau va trebui sa ne definim optiunea pentru solutii standard care au asociate ZS/ZP de dimensiuni mai reduse. Totusi daca ar fi  sa vb de solutii preferate cred ca ele trebuie sa faca in primul rand obiectul politicilor th ale categoriei de instalatii
  • ·        ceea ce nu putem face acum, nu putem credita solutiile „noi” gen LEA mt realizate cu conductoare izolate torsadate cu dimensiuni mai reduse ale ZP/ZS atata timp cat ele nu sunt inca recunoscute in reglemetarile nationale

7.1             LEA 0.4 kV

  • Utilizarea conductoarelor torsadate
  • Inserarea unor portiuni LES in axul LEA
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV

7.2             LES 0.4 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta

7.3             LEA 20 kV

  • Utilizarea coronametelor dezaxate si sau compacte
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV
  • Amplasarea mai multor circuite pe aceeasi stalpi
  • Majorarea sectiunilor pe LEA existente pentru a se evita necesitatea altor trasee LEA
  • Utilizarea conductoarelor torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt pentru imbunatatirea comportarii LEA in zonele cu vegetatie
  • Constructia LEA mt comuna cu LEA jt utilizand torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt respectiv conductoare torsadate pentru LEA jt

7.4             LES 20 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta
  • Utilizarea LES mt trifazate, torsadate sau pozate in trefla pentru reducerea spatiului ocupat de traseul cablului
  • Marirea sectiunii LES pe traseele existente pentru evitarea realizarii unor noi circuite

7.5             Posturi de transformare aeriene

  • Utilizarea transformatoarelor cu izolatie uscata
  • Inlocuirea cu PTAM/PTAB-uri cu schema redusa: separator si cadru de sigurante montat pe stalp, transformatorul si CD adapostite in anvelopa metalica sau de beton de dimensiuni reduse

7.6              Posturi de transformare in cladire de zid, PTAM, PTAB

  • Utilizarea celuleor mt compactizate de regula
  • Scheme mt simplificate cu bara simpla nesectionata

7.7             Statii de transformare

  • Utilizarea echipamentelor 110 kV compacte
  • Utilizarea TT/TC combinate
  • Executia in variante de interior cu echipament capsulat

Cum aflam puterea unui motor fara eticheta?

09/03/2010

SGC 2002 Subiectul preocupa mai multi utilizatori ai blogului. Prin urmare ma stept ca cei care au experienta in acest domeniu sa ne impartaseasca din cunostintele lor!

tatarici.tudorel spune:
08/01/2010 la 00:43   modifică

cunosc tensiunea de alimentare a unui motor asincron trifazat U=380v,curentul masurat la mersul in gol I=18A ,cum se poate afla ce putere nominala [Pn]are motorul respectiv fara al proba in sarcina?[daca se poate o formula inginereasca dar mai bine muncitoreasca] multumesc anticipat domnule Stoian. astept raspunsul dv. -Doru-

CristianS spune:
13/01/2010 la 20:45   modifică

pentru dl. Doru

curentul de mers in gol pentru un motor trifazat asincron este cca. jumatate din curentul nominal. deci motorul poate sa aibe cam 22 kW.

tatarici.tudorel spune:
14/01/2010 la 01:01   modifică

Buna d-le CristianS, va multumesc mult ca ati fost amabil cu raspunsul dat, deocamdata ma multumesc si cu atita daca mai concret nu se poate,am de probat niste motoare trifazate neetichetate……-Doru-…

Emil spune:
08/03/2010 la 10:24   modifică

Buna ziua! Asi dori sa stiu cum pot afla puterea unui motor trifazic? daca nu mai am placuta de pe carcasa. multumesc anticipat.

  • stoianconstantin spune:
    08/03/2010 la 11:19   modificăSalut Emil,
    Cam greu. Poate prin comparatie si/sau prin elemente indirecte sectiuni, gabarit, dimensiuni ax etc comparate cu cataloage si/sau discutate cu prezumtivul producator. Ar mai fi ceva probe electrice dar necesita scule.
    SGC
  • Emil spune:
    08/03/2010 la 19:23   modificăMotorul este de fabricatie ruseasca si are diametru ax de 42mm, l-asi pune la probe dar mi-e teama ca nu va duce reteaua, iar catalog am cautat dar fara succes.
  • Emil spune:
    08/03/2010 la 19:27   modificăCompletare: iar rototul este in scurtcircuit.
  • stoianconstantin spune:
    08/03/2010 la 22:05   modificăEmil,
    dupa gabarit poti estima puterea cat de cat! Eu cred ca are peste 20 kw!
    Ar trebui sa poti stabili de ex sectiunea bobinajului si sa il inacrci cu sarcina mecanica pana cand se atinge sa zicem 70% din curentul admisibil al conductorului de bobinaj. Se poate lasa motorul la aceasta sarcina un timp monitorizand temperatura. Daca nu se incinge asta e puterea. Mai poti creste sarcina mecanica urmarind cei 2 parametrii crent si incalzire. Te opresti cand crezi ca ai atins Pn!
    Recunosc ca improvizez!
    Poate avem sansa ca dialogul nostru sa fie citit de cineva cu experienta in moroare electrice.
    S-ar putea ca problema asta a determinarii Pn al unui motor fara eticheta sa o izolez intr-un articol separat pt ca a mai fost ridicata de cineva. Cred ca tot pe prima pagina!
    SGC

Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

26/02/2010

Legea 139 /2010 de modificare si completare a Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie : Legea 139_modifL200_2008Promov_esre

OUG nr. 88 /2011 -privind modificarea si completarea Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie: OUG 88 11_modifL200_2008Promov_esre

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Multi utilizatori ai blogului formuleaza intrebari legate de modul in care ar putea valorifica ee pe care ar putea sa o produca in mici centrale eoliene/solare. Aveti mai jos raspunsul ANRE la cateva  interpelari primite pe acest subiect:

2010-01-25 10:07:09
Stimate Domnule Presedinte.

Am auzit o emisiune la Radio Romania Actualitati in care se discuta printre altele si despre energia produsa din surse regenerabile. In aceasta emisiune, ati afirmat ca pentru energia produsa din energie solara se primesc 4 certificate verzi ( ceea ce este corect din p.d.v. al legii 220 din 2008).

Problema este ca in realitate nu este asa. Pana la momentul in care eu am studiat problema se acorda doar un certificat verde pentru fiecare MVA produs. Motivul este ca NU EXISTA NORME DE APLICARE PENTRU LEGEA RESPECTIVA. ( aceste informatii le-am primit si de la OPCOM , si de la o firma de consultanta cu care am vrut sa fac un proiect de finantare)

Si noi am vrut sa facem o unitate de productie cu o putere de 650kVA dar in aceste conditii am renuntat. Motivele sunt simple, chiar si cu finantare nerambursabila de 50% , la pretul energiei de aproximativ 25-30Euro/MVA produs, plus pretul a un certificat verde primit aproximativ 50Euro /MVA nu se amortizeaza cei 50% din investitie decat dupa 15-20ani. (acest calcul este confom legii vechi in vigoare in care se acorda doar un certificat verde).

Adevarul este ca durata de viata si randamentul celulelor fotovoltaice dupa aceasta perioada nu mai este ridicat iar durata lor de functionare este aproape terminata. Sincer, nimeni nu poate sa faca o asemenea investitie in aceste conditii.

Sistemul practicat in celelalte state din UE este mult mai siplu, eficient si comod, in Italia de ex. se primesc 400 Euro/MVA produs din energie solara plus facilitati pentru finantare de la banci.

In concluzie, daca legea 220/2008 avea norme de aplicare si se acordau 4 certificate verzi era totusi ceva, nu este suficient de bine subventionat ca si in alte state dar totusi….. . PROBLEMA ESTE CA NICI CELE 4 CERTIFICATE NU SE POT ACORDA.

In speranta ca mesajul meu este luat in considerare, si ca Dvs. poate o sa puteti face ceva sa rezolvati aceasta problema

Va multumesc

Cu stima George Lorincz

2010-02-03 :

Stimate domnule Lorincz,

Va multumim pentru interesul pe care il manifestati in domeniul surselor regnerabile (SRE) si pentru preocuparea dumneavoastra de a fi corect informat.

In cadrul emisunii mentionate, a fost facuta o prezentare generala a cadrului legislativ privind sistemul de promovare a SRE, respectiv Legea 220/2009, astfel incat si cei care sunt interesati de acest subiect, dar nu detin cunostintele necesare, sa poata fi informati asupra mecanismelor de promovare prevazute a fi adoptate in Romania.

Trebuie, insa, sa mentionam ca, odata cu aderarea la comunitatea europeanã, Romania nu beneficiaza numai de drepturi ci are si obligatii. Astfel, intrucât Legea nr. 220/2008 instituie o serie de masuri de sprijin de natura ajutorului de stat sau susceptibile de a se constitui in ajutor de stat pentru diferite categorii de beneficiari, potrivit legislatiei comunitare privind ajutoarele de stat, aceasta trebuie sa fie notificata la Comisia Europeanã si poate fi aplicata numai dupa autorizarea sa de catre aceasta (dupa cum este precizat si la art. 2, alin.(1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat).

Totodata, dorim sa va informam ca documentele necesare autorizãrii sistemului de promovare prevãzut de Legea nr. 220/2008 au fost transmise deja Comisiei Europene, iar  ANRE a elaborat si supus consultãrii publice proiectele de reglementãri prevãzute de Legea nr. 220/2008 ºi care care vor putea fi aprobate numai dupa primirea autorizarii din partea Comisiei.

In consecinta, in prezent, pentru promovarea producerii de energie electrice din surse regnerabile de energie (E-SRE) se aplica prevederile art. 6 alin. (3) din HG nr. 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

2009-09-25 09:12:04
Buna ziua,

doresc sa stiu concret care este pretul cu care achizitioneaza Statul Roman Energia produs de catre mine ca persona privata de o Centrala Eoliana si una cu Panouri Fotovoltaice si cu cit revinde aceasta Energie.

Doresc aceste date pentru a putea informa un Investitor German care este dispus sa construiasca la mine pe terenul privat de 20hectare o astfel de intalatie.

Va multumesc.

Cu stima Horatiu Ormenisan

2009-10-02 : Stimate domn Ormenisan,
In urma mesajului primit din partea dumneavoastra, dorim sa va precizam urmatoarele:
– in prezent, energia electrica produsa din surse regenerabile de energie (E-SRE) poate fi vanduta de producator:
–          prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
–          pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
–          prin contracte reglementate, incheiate cu furnizorul implicit din zona in care este amplasata centrala de producere a E-SRE, la pretul de 132 lei/MWh stabilit prin Ordinul ANRE nr. 44/2007.
Mentionam ca la pretul de vanzare a E-SRE pe piata de energie electrica se adauga pretul de vanzare a certificatului verde, care este in prezent intre 27  si  55 €/certificat verde (in prezent acordandu-se 1 certificat verde pentru 1 MWh de E-SRE livrat in reteaua electrica).
In ceea ce priveste comercializarea ulterioara a E-SRE de catre furnizorii de energie electrica la consumatorii finali, va informam ca piata de energie electrica a fost deschisa integral pentru toti consumatorii incepand cu 01.07.2007. Astfel orice consumator de energie electrica isi poate alege furnizorul si negocia cu acesta tariful energiei electrice, exceptie facand consumatorii care aleg sa ramana „captivi” si care au contractele de furnizare a energiei electrice incheiate cu furnizorii impliciti sau cu furnizorii de ultima optiune, la tariful reglementat prin Ordinul ANRE nr. 66/2008 sau prin Ordinul ANRE nr. 134/2008, in functie de tipul consumatorului.
Precizam ca toate Ordinele ANRE mentionate mai sus pot fi accesate pe pagina de Internet a Autoritatii.

Cu stima,
ANRE

09-09-24 11:31:29
Buna ziua,

numele meu este Petre Gurita si impreuna cu 2 nemti si 2 romani am infiintat firma proderom srl cu care dezvoltam in Romania proiecte eoliene si de producere a biogasului.

In numele investitorilor nostri austrieci va rugam sa ne raspundeti daca in cazul injectarii directe a biogazului in reteaua nationala beneficiem de avantajele cazului in care am transforma biogazul in energie electrica si anume 3 certificate verzi plus 132 ron pe 1MW.

Va multumesc anticipat,

Petre Gurita München;24.09.2009

2009-10-13 :
 Stimate domnule Gurita,
In primul rand, dorim sa facem cateva precizari in privinta masurilor de sprijin prevazute de Legea nr. 220/2008, si anume: aceste masuri de sprijin ar putea fi considerate masuri de natura ajutorului de stat si, conform  prevederilor legislative comunitare si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 (art. 3), ajutorul de stat nou, supus obligatiei de notificare, nu poate fi acordat decat dupa avizarea/autorizarea acestuia de catre autoritatile nationale competente, respectiv Comisia Europeana.
Ca urmare, masurile de sprijin prevazute in Legea nr. 220/2008 nu pot fi puse in aplicare inaintea emiterii, de catre Comisia Europeana, a unei decizii de autorizare/avizare. Pana atunci, sistemul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile aplicabil este cel stabilit prin Hotararea de Guvern nr. 1892/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform prevederilor acestei HG (cu modificarile si completarile ulterioare), biogazul nu se regaseste printre sursele de energie regenerabile care beneficiazã de sistemul de promovare prin certificate verzi.
In prezent, energia electrica produsa din biogaz poate fi vanduta de producator:
              a). fie prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
               b). fie pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
              c). fie prin contract reglementat, in baza unei solicitari inaintate ANRE, la pretul stabilit pe baza Metodologiei de stabilire a preturilor ºi a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori pe baza de contracte reglementate si a preturilor pentru energia electrica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 57/2008
2009-08-19 08:57:57
Buna ziua,
Care sunt conditiile in care o persoana fizica detinatoare de surse de energie regenerabila (solara-eoliana) poate debita in SEN o parte din energia obtinuta.
Exista o astfel de reglementare?
Sau exista posibilitatea ca sa poata debita in perioade de varf si sa consume din SEN in perioade de gol de varf (de exemplu noaptea) avand un contract de tip – diferentiat noapte -zi?
Va multumesc anticipat
 
2009-08-26 :
 Stimate domnule Clisu,
In prezent regulile de comercializare a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie si livrata in retelele electrice din capacitati de productie detinute de un consumator de energie electrica persoana fizica sunt cele aplicate oricarui producator de energie electrica care are locuri proprii de consum, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 33/2005 pentru  aprobarea  Procedurii privind alimentarea cu energie electrica a locurilor de consum apartinand  furnizorilor,  producatorilor,  autoproducatorilor si CN Transelectrica SA.
 Dorim, insa, sa va informam ca ANRE are in vedere o simplificare a acestor reguli si, in acest sens, a elaborat, in baza prevederilor articolului 14, alin. (3) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, proiectul de reglementare intitulat Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa de consumatorii – producatori de energie electrica din surse regenerabile de energie. Documentul se afla, in prezent, in faza de document de discutie si poate fi consultat la pagina noastra de internet http://www.anre.ro, domeniul Energie electrica, categoria Legislatie, sectiunea Documente de discutie EE, rubrica Proceduri operationale/Reg comerciale sau prin accesarea directa a linkului de mai sus. Pe de alta parte, si varianta pe care ne-o propuneti este posibila, in conditiile unui contract bilateral negociat incheiat cu furnizorul dumneavoastra de de energie electrica.

Lista formatorilor autorizati de ANRE sa tina cursuri pentru candidatii la examenul de autorizare electricieni

14/02/2010

SGC 2002  Pe site www.anre.ro s-a publicat lista agentilor economici deja autorizati sa tina cursuri pentru autorizarea electricienilor. Acesta lista se poste actulaliza frecvent!

Update 22.03.2013:

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR

NOTA. 
In lista de mai jos este precizat sediul social al entitatii respective. Va rugam sa accesati pagina de Internet a organizatorilor  sau sa contactati reprezentantii acestora, deoarece se pot organiza cursuri nu numai in localitatea de resedinta a acestora, ci si in alte localitati.

  Institute de invatamant superior 

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti, Splaiul Independentei 313
Tel/fax: 021-4029446
mail: autorizare_electricieni@system.power.pub.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
2. Facultatea de Constructii -UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
Timisoara, Str. Traian Lalescu nr. 2A, Romania
Tel:0256-404.000, Fax 0256-404.010
mail: secretar.sef@ct.upt.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
3. Facultatea de instalatii- UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.128-130 Tel: 0264.401.279, 0264.401.200, Fax 0264.401.179
site: http://instalatii.utcluj.ro/
4. Facultatea de electrotehnica- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Craiova, Bd. Decebal nr. 107
Tel/fax 0251-436447
e-mail: decanat@elth.ucv.ro
5. Facultatea de energetica – UNIVERSITATEA ORADEA Oradea, jud. Bihor ,CP 114 OP Oradea nr. 1, Str. Universitatii nr. 1
Tel: 0259-432.830, 0259-408.115,
Fax 0259-432.789
site: http://www.uoradea.ro

e-mail: rectorat@uoradea.ro
6. Facultatea De Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata UNIVERSITATEA TEHNICA „Gheorghe Asachi” Iasi Iasi, Bd. Dimitrie Mangeron nr. 53, jud. Iasi
Tel: 0232-278.680, 0232-278.683
site: www.ee.tuiasi.ro
e-mail: secretariat@ee.tuiasi.ro
7. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
-CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE-
Baia Mare, str. Dr. Victor Babes, nr. 62 A  Tel: 0362/401265, Fax 0262/276153
site: http://cee.ubm.ro
e-mail:  mircea.horgos@cunbm.utcluj.ro
8. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47 Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic Tel: 0336.130.142, Fax  0336.130.100 Mob: 0730.678.362 ,0747.417.828
e-mail: ctabacaru@ugal.ro

site: Cursuri de pregatire teoretica in domeniul instalaiilor electrice
9. Facultatea de inginerie -UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA Resita, Piata Traian Vuia nr. 1-4 jud.Caras Severin  Tel: 0255-210.227 Fax 0255-210.230
site: www.uem.ro ,
e-mail: rector@uem.ro
Persoana de contact :prof. Ion Piroi,tel: 0744-603-121, 0723-523-349,
e-mail: i.piroi@uem.ro
10. Facultatea de Inginerie Electrica -Catedra Electroenergetica
UNIVERSITATEA TEHNICA din Cluj Napoca
Cluj Napoca 40114 , str. Memorandumului nr. 28
Tel:0264-202209, fax 0264-202280
site: www.utcluj.ro
 
11. Facultatea de Inginerie
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU
Bacau, Str. Calea Marasesti, nr. 157
Tel: 0234-542411, Tel.Fax: 0234-545753
site: www.ub.ro

e-mail: rector@ub.ro
Persoana de contact: Aneta Hazi , Tel.: 0722472091

Societati comerciale

1. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105,  Camera 606-607B Tel: 0727744009, Fax : 021/3189347,  021/ 3189353,  0378/105421
email : autorizare@energy.org.ro sauoffice@3tteam.ro
site : www.3tteam.ro
2. EUROTRAINING SOLUTION
<Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,  email :
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
3. FORMENERG Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3 Tel : 021/3069900, Fax:  021/3069901
Programare: 021/ 3069925
email : 
office@formenerg.ro
4. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
Pcte de lucru Bacau:
–  str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12;
– str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/ 524335, 0234/ 511517, Fax: 0234/ 541544, Mobil : 0740172472
e-mail:consultingcont@yahoo.com
site:www.consultingcont.ro
5. FUNDATIA SCOALA DE AFACERI SI MESERII
SAM-TIMISOARA
Timisoara, Casa tineretului,  str. Aries 19, Jud Timis
Tel/ Fax: 0256/483144,Mobil: 0769/060800, 0769/060802e-mail:office@fsam.rosite: www.fsam.ro
6. MARVI CONS Sat Garcina, Comuna Garcina, jud. Neamt
0233 /216276,  0765542547marvi_cons@yahoo.com
7. PROACTIVE COMMUNICATION Timisoara, Calea Torontalului 3
0356/412575, e-mail:office@proactivecommunication.ro
8. CONFORTUL Botosani, str. Pacea nr. 14, Bloc 14, Scara B, ap. 7, jud. Botosani
Tel: 0743.828.331, 0742.833.367, 0331.401.405 Fax 0331.401.406 , email:vladanmarcel@teacher.com,
site: www.confortul.ro
9. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES Baia Mare, Bd. Unirii nr. 16, jud. Maramures
e-mail: cci_mm@ccimm.ro,
site: www.ccimm.rowww.proafaceri.ro
10. LIN IMPEX Targoviste, Str. Capitan Andreescu nr. 9-11, jud. Dambovita Tel./ Fax 0245-620.725 , e-mail:linimpex@yahoo.com
12. ASOCIATIA PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ Cluj Napoca, Str. Avram Iancu nr. 52, jud. Cluj Tel: 0264-595.793, Tel/Fax 0264-430.148,e-mail: formare@apm.ro, site:www.apm.ro,
13. SC ASCENDO SRL Ramnicu Valcea, Aleea Olanesti, jud. Valcea Tel/Fax : 0250/ 712021, e-mail:ascendo2001@yahoo.com, site:www.ascendo2001.ro,
14. FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVESITAR – VIITOR Sacele, Str Nicolae Iorga, nr 65, jud. BrasovPct de lucru: Brasov,

Sc gen „Diaconu coresi” nr 2, Bdul Stefan cel Mare, nr 15B

Tel: 0268/ 331.329, Fax :0368.816.188, 0751.272.222, e-mail:brasov@calificat.rooffice@calificat.ro, site: http://www.calificat.ro
15. S.C. E.ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A. Iasi, Str Ciurchi, nr 146-150, cod.700359
Pct de lucru: Suceava, Str. Mitropoliei nr.2, cod. 720037
Persoane de contact :
Dan Sumovschi
Sef Centru de Instruire si Perfectionare Suceava
Tel  0230 20 57 34
Fax 0232 40 58 00
Mob  0728 98 98 92
dan.sumovschi@eon-romania.ro
Ovidiu-Magdin Tanta, Instructor pregatire profesionala ,Tel  0230 20 58 64
Fax  0232 20 58 01, Mob  0730 00 37 21
ovidiu.tanta@eon-romania.ro
Site:
http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/servicii/Servicii-de-instruire/contact.html
16. CENTRUL DE CALIFICARE SI PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU Buzau, Str Ostrovului nr 14, Jud. Buzau

Pcte de lucru:
Tg Jiu, Str Victorii, nr 132-134, 132-134, incinta caminului liceului nr.2, etaj 3, camera 341,  jud. Gorj

Deva,
 str. 22 Decembrie, nr.118, et.1, cam.32 – Cladirea CORATRANS S.A.
Tel: 0238 723 653, Persoana de contact Ioana Popescu – 0743.404.651Telefon/fax 0253.237.818
Persoana contact: Vilcu Rodica Mihaela – 0748.143.103 tel/fax:  0254.21.80.88

Persoane de contact:
Clara Ianachis – 0754.469.350 , Elena Balaban – 0762.325.256

17. S.C. ARTOPROD S.R.L. Rm. Valcea, Str Regina Maria nr 17A, Jud. ValceaPcte de lucru:
Pitesti, str. Calea Bucuresti, Bl.1, Sc.C, Ap.4, ,jud. Arges, Tel/fax: 0248.221.291
Sibiu  str. Vasile Milea, Bl.9, Sc.C, Ap.33,  jud. Sibiu, Tel/fax: 0269.212.996
Tel: 0250.736.527, 0350.413.537
0744.147.345
Fax 0250.736.528

e-mail: artoprodsrl@yahoo.com
site: http://www.artoprod.go.ro

18. S.C. PROFESIONAL PN S.R.L. Sibiu, Cojocarilor nr.2 , Jud. Sibiu

Tel/Fax: 0269 220 449
0745.373.606, 0720.229.998
e-mail:

profesional_pn@yahoo.com
site: http://www.cursurigaze.ro,www.profesional-pn.ro

19. ASOCIATIA ROMANA A ELECTRICIENILOR Bucuresti, Str Padesu nr. 16, Bl 15, Sc A, Et 7, Ap 29, Sect 4Punct de lucru:Centru Incubator Afaceri -CIAF , Bucuresti, Sos Oltenitei nr. 225A Tel: 0722.622.697/ 0744.544.886
Fax: 031.81.70.639
e-mail:

asociatia.electricienilor@gmail.com
site: http://www.arel.ro

20. S.C. AMIRAS C&L IMPEX S.R.L Targoviste, Str Constantin Brancoveanu nr.66, Jud Dambovita 
Tel/ FAX : 0245.215.813, Mob: 0722.402.285
e-mail: office@amiras.ro
site: http://www.amiras.ro
21. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA IALOMITA Slobozia, Str. Lujerului 2, judetul Ialomita
Tel./ Fax: 0243/231353
e-mail: office.cciail@gmail.comnicolae.stanca@gmail.com
22. S.C. Sind Tour Operator SRL Bucuresti, Str Doamna Chiajna nr. 26, Sect3
Tel. 021.318.30.18, 318.30.10 Fax: 021/318.30.17 Mob: 072.687.28.35
e-mail: office@mysto.ro


Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa darae@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

NOU-Cursuri de pregatire teoretica    « inapoi
I. Prevederi legale
II. Conditii pentru organizatori
III. Precizare 2010 
IV. LISTA DE ORGANIZATORII. Prevederi legale
In conformitate cu prevederile art. 17 ale „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic”, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 90/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 847 din 08-12-2009,
participarea la primul examen de autorizare, indiferent de gradul si tipul solicitat de candidat, este permisa numai dupa ce acesta face dovada ca a urmat un curs de pregatire teoretica in domeniul instalatiilor electrice. Cursul trebuie sa aiba un continut corespunzator tematicii si bibliografiei recomandate si publicate pe pagina de Internet a ANRE, si sa fie organizat de institutii de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, sau de societati comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu, organizatorii cursurilor avand obligatia de a obtine in prealabil aprobarea ANRE. Regulamentul impune, de asemenea, obligatia electricianului autorizat de a urma un curs de pregatire teoretica cel putin o data la 10 ani, perioada considerata rezonabila ca timp de actualizare/ modificare a normelor tehnice si legislative in domeniul instalatiilor electrice.  In conformitate cu prevederile Regulamentului, facem urmatoarele precizari:

II. Conditii pentru organizatori
Institutiile de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, precum si societatile comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu‚ care doresc sa obtina aprobarea ANRE in vederea organizarii cursurilor de pregatire teoretica, trebuie sa transmita la ANRE o solicitare in acest sens si sa anexeze acesteia documente, din analiza carora, sa rezulte ca:
         institutia/ societatea este furnizor de formare profesionala, organizat conform legislatiei in domeniu si detine autorizatii emise de autoritatile statului competente in acest scop,

         dispune/ asigura logistica necesara, corespunzatoare desfasurarii cursului,

         asigura lectori avand calitatea de formatori, specialisti in domeniu, cu experienta in Sistemul Electroenergetic National,

         respecta tematica si bibliografia de examen, publicata de ANRE pe pagina de Internet.

 III. Precizare 2010
Titularii de legitimatii de electrician autorizat, emise de ANRE, a caror valabilitate expira in anul 2010, pentru inscrierea la examenul de autorizare la acelasi grad/ tip, vor respecta prevederile art. 19 din Regulament, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, nu trebuie sa faca dovada ca au urmat un curs de pregatire teoretica.  

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR LA EXAMENELE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

Institute de invatamant superior

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti,
Splaiul Independentei 313
Tel: 021-4029433
Fax: 021-4029675
2. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47
Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic
Tel: 0236/468061
Fax 0236/468061, 0336.130.100
3. UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
Baia Mare, str. Dr. Victor Babeº 62A
Tel: 0262/422778,
Fax 0262/276153

Societati comerciale

4. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105, Etaj 5, Camera 519C
Tel: 0727744009
Fax 021/3189347
autorizare@energy.org.ro
5. EUROTRAINING SOLUTION
Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
6. FORMENERG
Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3
Tel 021/3069900, Fax 021/3069901
office@formenerg.ro
7. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
PL: Bacau str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12; str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/524335, 0234/577177, 0234/541544, 0740/172472

Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa anre@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2010

25/01/2010

Examen primavara 2010    « inapoi

ANUNT
 In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

 

 

20 ianuarie 2010 Publicarea anuntului
15 – februarie -2010 26 – februarie -2010 Inscrierea candidatilor
26 – februarie -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
19-martie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
26-martie-2010 Publicarea:
  a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
29-martie-2010 – 02-aprilie-2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
05-aprilie-2010 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
12 – aprilie –2010 9 –mai –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
11-mai-2009 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
14-mai-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
21-mai-2010 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

ANRE organizeaza, in perioada 15.02.2010 – 21.05.2010,  sesiunea de Primavara 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

Raport accesari la 18.01.2010

18/01/2010

SGC 2002  

Situatia accesarilor la 18.01.2010

Summarize:  All Time

All Time

Titlu Vizualizări  
Home page 105,876 Mai multe statistici
– aa_Autorizare electricieni 63,906 Mai multe statistici
– Bine ati venit! 53,830 Mai multe statistici
Tematica şi bibliografie pentru examenul 21,902 Mai multe statistici
Chestionar norme generale de aparare imp 21,491 Mai multe statistici
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 17,858 Mai multe statistici
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 17,625 Mai multe statistici
Chestionar norme metodologice de aplicar 16,151 Mai multe statistici
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 16,085 Mai multe statistici
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 16,044 Mai multe statistici
Chestionar legea securitatii si sanatati 13,127 Mai multe statistici
Opinii proaspete despre examenul de auto 11,528 Mai multe statistici
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 11,335 Mai multe statistici
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 10,741 Mai multe statistici
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 10,583 Mai multe statistici
Raspunsuri la chestionarele test din leg 10,162 Mai multe statistici
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 10,106 Mai multe statistici
Avizul tehnic de racordare la retelele e 9,858 Mai multe statistici
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t 9,708 Mai multe statistici
Autorizare electricieni sesiunea de prim 9,187 Mai multe statistici
– Avizul tehnic de racordare la retelele 8,949 Mai multe statistici
Agentia Nationala Reglementare in domeni 8,386 Mai multe statistici
Tematica şi bibliografie pentru examenul 7,912 Mai multe statistici
Probleme pt examenul de autorizare elect 7,729 Mai multe statistici
– aa_Cuprins 7,447 Mai multe statistici
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 7,427 Mai multe statistici
Normele specifice de securitate a muncii 7,254 Mai multe statistici
Centre de examene de autorizare electric 7,222 Mai multe statistici
Sesiunea de autorizare a electricienilor 7,103 Mai multe statistici
Protectia diferentiala a bransamentelor 6,126 Mai multe statistici
Normativ pentru proiectarea si executare 6,098 Mai multe statistici
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 5,677 Mai multe statistici
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim 5,394 Mai multe statistici
Tematica si bibliografia pentru examenul 4,970 Mai multe statistici
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857 Mai multe statistici
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,857 Mai multe statistici
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 4,689 Mai multe statistici
– Tehnologii moderne de constructie LEA 4,655 Mai multe statistici
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 4,416 Mai multe statistici
– a_Energie eoliana 4,367 Mai multe statistici
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 4,146 Mai multe statistici
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,845 Mai multe statistici
Sectiunea conductorului de nul in retele 3,483 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 21 3,313 Mai multe statistici
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 3,312 Mai multe statistici
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime 3,260 Mai multe statistici
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 3,206 Mai multe statistici
Compatibilizarea instalatiilor interioar 3,199 Mai multe statistici
electricieniprobleme20092 3,152 Mai multe statistici
Formulele pentru calculul parametrilor s 3,065 Mai multe statistici
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 3,017 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 26 3,012 Mai multe statistici
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 3,006 Mai multe statistici
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 2,995 Mai multe statistici
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,955 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 25 2,933 Mai multe statistici
– La multi ani cu energie 2010! 2,880 Mai multe statistici
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,794 Mai multe statistici
Lista finala a candidatilor acceptati la 2,792 Mai multe statistici
Blocurile de masura si protectie nu se p 2,755 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 38? 2,686 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 22 2,681 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 23 2,660 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 37 2,626 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 24 2,614 Mai multe statistici
Posturi de transformare cerinte tehnice 2,610 Mai multe statistici
Informatii generale privind activitatea 2,604 Mai multe statistici
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,530 Mai multe statistici
– Calitatea energiei electrice extras di 2,470 Mai multe statistici
Caderea de tensiune deducerea formulelor 2,454 Mai multe statistici
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,400 Mai multe statistici
Intreruptoare „cap de scara” 2,372 Mai multe statistici
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 2,324 Mai multe statistici
– Avizul de amplasament 2,291 Mai multe statistici
Programul de organizare si desfasurare a 2,255 Mai multe statistici
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 2,250 Mai multe statistici
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 2,177 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 29 2,113 Mai multe statistici
Descrierea tehnologiei de construcţia şi 2,105 Mai multe statistici
Legaturi de intindere in liniile aeriene 2,101 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 27 2,101 Mai multe statistici
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 2,093 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 35 ? 2,060 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 33? 2,047 Mai multe statistici
Introducere in problematica energiei eol 2,018 Mai multe statistici
Avram Iancu solutioneaza problema 32 2,015 Mai multe statistici
Parcul Eolian Fantanele Vest 1,995 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 28 1,968 Mai multe statistici
Statistica candidaturilor la examenul de 1,929 Mai multe statistici
– Regimurile deformante si dezechilibrat 1,910 Mai multe statistici
Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,877 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 32? 1,822 Mai multe statistici
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,817 Mai multe statistici
Rezolvarea problemei 36 1,800 Mai multe statistici
– Supratensiuni o prezentare agreabila p 1,757 Mai multe statistici
Subiecte legislatie Gradul II 1,680 Mai multe statistici
Formule: parametrii electrici ai LEA 1,660 Mai multe statistici
Normele metodologice de aplicare a preve 1,650 Mai multe statistici
– Energia Electrica o afacere rentabila 1,638 Mai multe statistici
LEA jt performante: cerinte tehnice 1,620 Mai multe statistici
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,588 Mai multe statistici
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,538 Mai multe statistici
LEA mt cerinte tehnice 1,486 Mai multe statistici
Sarbatori fara lumina 1,455 Mai multe statistici
La multi ani cu energie! 1,448 Mai multe statistici
LES mt cerinte tehnice 1,400 Mai multe statistici
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,394 Mai multe statistici
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,369 Mai multe statistici
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,368 Mai multe statistici
Factura de energie electrica poate fi re 1,363 Mai multe statistici
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,358 Mai multe statistici
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,293 Mai multe statistici
– Preturile energiei electrice pentru co 1,241 Mai multe statistici
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 1,235 Mai multe statistici
Asupra noului regulament de racordare la 1,232 Mai multe statistici
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,216 Mai multe statistici
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,216 Mai multe statistici
Calitatea energiei electrice – extras di 1,216 Mai multe statistici
Subiecte Legislatie Gradul I 1,147 Mai multe statistici
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7 1,119 Mai multe statistici
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 1,113 Mai multe statistici
Standardizarea domeniului productiei ene 1,111 Mai multe statistici
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 1,102 Mai multe statistici
Care sunt etapele si principiile racorda 1,061 Mai multe statistici
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 1,051 Mai multe statistici
Alimentarea fara intrerupere a consumato 1,034 Mai multe statistici
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 1,033 Mai multe statistici
Interpretarea rezultatelor sondajului de 1,014 Mai multe statistici
LES jt cerinte tehnice 989 Mai multe statistici
rezolvarea-problemei-23 982 Mai multe statistici
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 955 Mai multe statistici
Chestionar pt sondajul de opinie privind 927 Mai multe statistici
– Standardul de performanta pentru servi 907 Mai multe statistici
Raport privind rezultatele examenelor de 891 Mai multe statistici
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 878 Mai multe statistici
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 876 Mai multe statistici
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 875 Mai multe statistici
Modernizarea distributiei energiei elect 866 Mai multe statistici
– Managerul actor 864 Mai multe statistici
Separator versus intreruptor telecomanda 855 Mai multe statistici
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 854 Mai multe statistici
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 846 Mai multe statistici
solutia-problemei-26 838 Mai multe statistici
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl 837 Mai multe statistici
Calitatea energiei electrice este influe 808 Mai multe statistici
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 802 Mai multe statistici
Optiunile consumatorilor industriali pe 796 Mai multe statistici
Diferente intre tematica sesiunii Toamna 787 Mai multe statistici
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 784 Mai multe statistici
Harta potentialului eolian 779 Mai multe statistici
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 773 Mai multe statistici
Subiecte legislatie Gradele III si IV 762 Mai multe statistici
Bransamente pe stil nou, gata stricate 757 Mai multe statistici
O abordare sistemică a instalaţiilor de 721 Mai multe statistici
– Contorizarea utilitatilor 710 Mai multe statistici
Retele electrice aeriene torsadate de me 698 Mai multe statistici
STEPNo montat gresit 693 Mai multe statistici
Experienta promotorilor utilizarii cablu 691 Mai multe statistici
Care este explicatia (1)? 684 Mai multe statistici
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 676 Mai multe statistici
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 675 Mai multe statistici
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 672 Mai multe statistici
Dezintegrarea unei turbine eoliene 669 Mai multe statistici
De ce cad stalpii de iluminat public var 621 Mai multe statistici
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 617 Mai multe statistici
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 587 Mai multe statistici
Diagrama cauza efect aplicata in energet 587 Mai multe statistici
Andrea Bocelli 559 Mai multe statistici
PTA cu racord in LES 20 kV 543 Mai multe statistici
Avizul de amplasament 537 Mai multe statistici
Pana de curent a paralizat America de No 533 Mai multe statistici
Ghid de administrare a unui blog! 510 Mai multe statistici
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 508 Mai multe statistici
Incze Andras „admira” solutii improvizat 499 Mai multe statistici
Capcanele tarifelor sociale intre realit 498 Mai multe statistici
Foren 2008 494 Mai multe statistici
Nessun Dorma in interpretari celebre 491 Mai multe statistici
Aurel se vrea pe blog! 487 Mai multe statistici
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 486 Mai multe statistici
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 486 Mai multe statistici
Baietii destepti 478 Mai multe statistici
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 468 Mai multe statistici
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 456 Mai multe statistici