Posts Tagged ‘retele electrice’

Responsabil Tehnic cu Executia: RTE_ISC vs RTE_ANRE

18/11/2017

ISC si ANRE au convenit asupra impartirii competentelor de autorizare a Responsabililor Tehnici cu Executia (RTE) pentru instalatii si retele electrice. Astfel Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat Ordinul ANRE 11/2013 care prevedea autorizarea RTE in competenta exclusiva a ANRE a fost inlocuit cu Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE 116/2016 care este corelat cu Ordinul  MDRAP 1895/2016.

In baza acestor Ordine autorizarea RTE (si pentru instalatii si retele electrice) a trecut din competenta ANRE in competenta ISC.

Legitimatiile emise pana in 2016 de ANRE pentru RTE raman valabile pana data de valabilitate inscrisa pe ele. In paralel incapand cu 2017 ISC a demarat aplicarea procedurilor proprii de autorizare RTE.

Ord ANRE 116/2016 ART. 45
(1) Legitimatiile de responsabil tehnic cu executia de instalatii electrice emise în conditiile legii de Autoritatea competenta pana la intrarea în vigoare a prezentului regulament raman valabile pana la expirarea acestora, titularii acestora avand competentele prevazute la alin. (2) si obligatiile prevazute la alin. (3). Persoanele autorizate de ANRE ca responsabil tehnic cu executia în domeniul instalatiilor electrice pot solicita autoritatilor competente prevazute la art. 1 alin. (4) preschimbarea legitimatiilor ANRE cu documente de autorizare emise de aceasta, în conditiile reglementarilor în vigoare.
=> examen la ISC conf Ord MDRAP 1895/2016
(2) Legitimatia de responsabil tehnic cu executia eliberata de ANRE, confera titularul acesteia urmatoarele competente:
a) aproba executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte autorizati în conditiile prezentului regulament;
b) verifica si avizeaza fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de instalatii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, inclusiv cele de control si încercari din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente acestora;
c) verifica respectarea cerintelor de personal calificat si autorizat în conformitate cu cerintele
Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, si de echipamente specifice tipului de lucrari de instalatii electrice executate.
(3) Responsabilul tehnic cu executia autorizat de ANRE are urmatoarele obligatii:
a) sa admita executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
b) sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente lucrarilor de instalatii electrice;
c) sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectarii prezentului regulament;
d) sa opreasca executia lucrarilor de instalatii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie a montajului si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora;
e) sa întocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a lucrarilor de instalatii electrice pe care le coordoneaza tehnic si de care raspunde.
(4) La expirarea legitimatiilor de electrician autorizat, respectiv de verificator de proiecte în domeniul instalatiilor electrice tehnologice sau de expert tehnic de calitate si extrajudiciar în domeniul instalatiilor electrice tehnologice, calitatea conferita de acestea nu se pierde. În aceasta situatie autoritatea competenta emite adeverinte în locul acestor legitimatii, la cererea titularului, în conditiile art. 16, respectiv art. 17 si 18. Cererea se transmite la autoritatea competenta împreuna cu documentele prevazute la art. 16 alin. (3), respectiv art. 17 alin. (5) si art. 18 alin. (5) cu cel putin 60 de zile înainte de data expirarii legitimatiilor, dar nu mai mult de 120 de zile înainte de aceasta si se solutioneaza în cadrul celor doua sesiuni de autorizare stabilite de catre ANRE.
(5) Titularii legitimatiilor prevazute la alin. (4) nu au dreptul de a desfasura activitatile ce fac obiectul acestora de la data expirarii valabilitatii lor si pana la data emiterii adeverintei în conditiile prezentului regulament.
(6) Avizele emise de Autoritatea competenta în baza Procedurii de avizare a furnizorilor de formare profesionala în domeniul instalatiilor electrice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 97/2014, pentru organizarea si desfasurarea cursurilor de pregatire teoretica de catre societati de formare profesionala, raman valabile pana la expirare.

ISC a infiintat Registrul electronic al RTE_ISC unde sunt evidentiati pe judete si domenii de autorizare RTE autorizati ISC.

ANRE tine evidenta pesoanelor autorizate inclusiv evidenta RTE_ANRE intr-o baza de date dedicata accesibila pe pagina de web a institutiei.

Situatia numarului de RTE_ISC pentru domeniile 6.1 Instalatii Electrice si 8.1 Retele Electrice asa cum a rezultat dupa etapa de recunoastere/prelungire a legitimatiilor RTE_ISC emise anterior aparitiei Ordinului MDRAP 1895/2016 respectiv dupa sesiunea de autorizare RTE din septembrie 2017 este urmatoarea:

Remarcam numarul total insuficient de RTE pentru a putea acoperi toate lucrarile de instalatii si retele electrice care se desfasoara simultam in tara. Avem pentru domeniul 6.1 Instalatii Electrice 20 de judete fara RTE iar pentru domeniul 8.1 Retele Electrice 24 de judete fara RTE.

Activitatea poate insa continua in conditii normale intrucat sunt in termen de valabilitate cca 1400 de legitimatii RTE enise de ANRE.

Anual, pana in 2021, inceteaza valabilitatea a cca 300-400 de legitimatii RTE_ANRE timp in care este de presupus sa cresca numarul persoanelor care vor da examen de RTE la ISC astfel incat sa poata sa fie acoperite de/cu RTE toate santierele pe care se executa lucrari de Instalatii si Retele Electrice.

Probabil ca ar fi util ca de pe paginile de web ale celor doua registre cu evidenta RTE_ISC si RTE_ANRE sa existe trimiteri reciproce astfel incat cei interesati sa isi gasesca RTE pentru lucrarea proprie sa poata sa aiba acces la ambele liste cu RTE autorizati: RTE_ISC si RTE_ANRE

Va recomand sa cititi pe blog:

Biblografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

Regulamentul privind receptia constructiilor

Reclame

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Ordin 1895/31.08.2016 referitor la autorizarea si activitatea Responsabililor Tehnici cu Executia

18/11/2016

SGC 2010 Domnul Ing Iacob Mihai ne semnaleaza adoptarea de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice (MDRAP) a ordinului-nr-1895_11-08-2016-privind-autorizarea-responsabililor-tehnici-cu-executia pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea şi exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de construcţii, precum şi pentru modificarea Reglementării tehnice „Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003.

Existenta acestui ordin necesita clarificari privind corelarea cu Ordinul ANRE 11/2013 privind privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electric.

Aparent cele doua ordine reglementeaza acelasi domeniu sau cel putin se suprapun generand frustrari si ingrijorare in randul specialistilor.

ord-11-din13-032013_regulamentul-de-autorizare-a-electricienilor

Care este opinia Dvs?

Ordin 25/2016 metodologie de emitere avize de amplasament

07/07/2016

A fost publicat Ordinul ANRE 25/2016 in Monitorul Oficial 504/05.07.2016.

Ordinul ANRE 25/2016 aproba noua metodologie de emiterea avizelor de amplasament si abroga editia precedenta care a fost aprobata prin ordinul ANRE 48/2008 care a fost publicat in MO 436/11.06.2008

Aveti atasat formatul Word al noii metodologii: Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament

In aricolul : Comunicat ANRE ref actualizarea metodologiei de emitere avize de amplasament aveti un rezumat al schimbarilor din noua metodologie de emitere a avizelor de amplasament.

Gasiti in Ordinul 25/2016 si cateva prevederi care vin sa completeze Metodologia pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice aprobata prin Ordinul nr. 75/2013

Cod Rosu: explozia unui intreruptor 110 kV

28/01/2016

SGC 2010 Variatiile bruste de temperatura suprasolicita izolatia liniilor electrice aeriene, echipamentelor electrice din statii si posturi de transformare. Rezultanta o constituie un val de incidente asociat perioadelor cu conditii meteorologice severe specifice codurilor de avertizare publica incepand cu cel galben.

Variatiile bruste de temperatura precum si temperaturile extreme atat pozitive cat si negative induc un stres termic deosebit de agresiv care in asociere cu alte fenomene meteoerologice: vant, ploaie, ninsoare, chiciura determina strapungerea si/sau conturnarea izolatiei sau in cazurile severe ruperea fizica a conductoarelor si sau a altor componente metalice ale liniilor si/sau echipamentelor statiilor si posturilor de transformare.

Costurile financiare suportate de Operatorii de Distributie si efortul uman depus de persoanele implicate in eliminarea urmarilor calamitatilor naturale asupra retelelor electrice sunt foarte mari.

Desi isi desfasoara activitatea in anonimat oamenii care lucreaza in activitatea de distributie a energiei dau dovada de un spirit civic deosebit care ii motiveaza si le sustine efortul remarcabil.

Sa vedem o fotografie a exloziei unui intruptor 110 kV dintr-o statie de transformare prelucrata dupa inregistrarea unor camere de supraveghere

Situatia initiala:

Situatia dinainte de explozie

In zona intreruptorului avariat se aflau trei persoane:

Situatia dinainte de explozie_ 3 oameni langa intreruptor

Explozia

Explozie intraruptor 110 kV

Avaria s-a soldat doar cu intreruperea distributiei energiei electrice pana la repararea avariei. Doar norocul a facut sa nu existe victime umane!

As fi vrut sa postez fisierul in format *.mp4 insa platforma WordPress nu accepa acest tip de fisier. In schimb il pot pune, la cerere, la dispozitia celor interesati pe email!

Am rezolvat problema cu ajutorul dlui Andras:

Multumesc colegilor care au avut initiativa difuzarii inregistrarilor sunt convins ca astazi inregistrarea evenimentului s-a raspandit in intreaga tara si sute poate mii de electicieni au vazut inregistrea traind emotiile unui eveniment care putea secera vieti!

 

Va recomand pe blog:

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

DSCN0607

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Chestionar de energetica

07/08/2015

SGC 2010  Va supun atentiei un set de intrebari sau mai degraba de teme de discutie care ar putea fi utilizate pentru examinari, dezbateri in cadrul interviurilor de angajare respectiv pentru pregatirea unor examene la care urmeaza sa participati, etc.:  Chestionar energetica generala 1

Cum vi se pare prima intrebare?

  1. Care sunt efectele supradimensionarii unei Ljt?

a) costuri neperformante de investitii

b) creste curentul de scurtcircuit

c) se imbunatateste sensibilitatea protectiilor

d) scade CPT

e) se reduce caderea de tensiune in lungul liniei

f) alte optiuni: ______________________________

Succes!

2012 in review

30/12/2012

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

About 55,000 tourists visit Liechtenstein every year. This blog was viewed about 290,000 times in 2012. If it were Liechtenstein, it would take about 5 years for that many people to see it. Your blog had more visits than a small country in Europe!

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012

21/09/2012

Aveti atasate subiectele descarcate de pe site www.anre.ro  la data de 20.09.2012 Este important sa consultati site ANRE deoarece este posibil sa se faca actualizari.

Am retinut ca s-au facut actualizari ale intrebarilor din legislatie fata de sesiunea anterioara si am constatat ca sunt diferente unele semnificative altele doar „de forma” fata de setul de raspunsuri existent publicat pe blog pentru sesieunile anterioare.

Am fost si eu la „cursul obligatoriu„, am si cumparat o carte cu raspunsuri editata in 2011. Si fata de lista de intrebari din acesta carte sunt diferente fata de intrebarile publicate pe site ANRE pentru sesiunea Toamna 2012. Un aspect important la cartea cumparata este faptul ca nu se indica norma din care s-a formulat respectiva intrebare cum nici ANRE nu indica norma/legislatia din care s-a formulat fiecare intrebare.

Una peste alta  „cursul obligatoriuajuta putin mai ales la pregatirea psihologica pentru ca evident in 3 zile in pas alert nu prea se pot retine multe informatii iar la final ramai tot singur sa te pregatesti „in timpul liber”!

Eventual daca chiar ai niste intrebari sunt sanse mari ca lectorul sa te poata lamuri ceea ce poate fi important.

Din punctul meu de vedere neprecizarea normei/legislatiei din care s-a formulat fiecare intrebare  nu este de natura sa faciliteze studiul. Determina doar un consum inutil de timp pentru cei care pregatesc examenul!

Am constatat ca s-a marit destul de mult numarul intrebarilor! Apreciez ca si acesta masura este discutabila ca si obligativitatea cursului pe o tematica de cca 3000 de pagini de legi si norme tehnice.

In concluzie m-am hotarat sa revad raspunsurile si sa public, daca este posibil setul complet de raspunsuri actualizate. Sper sa si reusesc sa o fac in timp util pentru cei care pregatesc acesta sesiune. Accept cu placere ajutor si voi marca explicit ajutorul primit!

Mentinem standardul initial: identificam pentru fiecare intrebare legea/norma si facem trimitere la articolul care justifica optiunea de raspuns!

Va prezint cateva tipuri de modificari, unele „interesante” altele necesare:

  1. In loc de „LEA” s-a trecut explicit „linie electrica aeriana” !
  2. In loc de „J.T.” si uneori chiar in loc de „j.t.” s-a trecut explicit „joasa tensiune”!
  3. S-au reasezat cuvintele din textul unor intrebari sensul si raspunsurile ramanand nemodificate!
  4. La cateva intrebari s-a inceput cu indicarea normei. Ceva de genul : „Conform PE 134/95 (Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiuni peste 1 kV)”+ textul intrebarii vechi!
  5. Actualizarile au scos in evidenta si un numar destul de mare de intrebari initial gresit formulate. Cu aceste actualizari sunt de acord. In speta este vorba de intrebari care ar fi trebuit sa contina in text si nivelul de tensiune la care se refera. Doar asociarea „text eliptic initial” cu variantele de raspunsuri oferite permite cititorului sa „banuiasca” nivelul tensiunii
  6. Un alt set de intrebari dovedit gresite sunt cale care se refereau la articole unde se exprima o „regula cu exceptii”. Sensul initial al intrebarii viza doar „regula” . Variantele de raspuns contineau si regula dar si exceptiile => confuzii si respectiv => favorizarea inutila a unor greseli generate de o intrebare prost formulata. Ex text vechi: „se admite instalarea„…, text nou: „se admite conditionat„… variantele de raspunsuri oferite ramanand identice!
  7. a fost eliminat din tematie PE 116/94. E posibil sa se fi eliminat mai de mult. Eu abia acum am observat acest lucru

01_ElectricieniTematica examan de autorizare _Aug2012

02_ElectricieniProbleme 2011_Toamna 2012

03_Subiecte ELECTROTEHNICA_Toamna 2012

04_Subiecte_Norme tehnice_IIIA-IVA_Toamna 2012

05_Subiecte_NORME TEHNICE_ III B si IV B_Toamna 2012

06_Subiecte_NORME TEHNICE_ IIA+B_Toamna 2012

07_Subiecte_NORME TEHNICE_ IA+B_Toamna 2012

08_Subiecte – Legislatie_III A+IV A_Toamna 2012

09_Subiecte – Legislatie_ III B+IV B_Toamna 2012

10_Subiecte – Legislatie_ II A+B_Toamna 2012

11_Subiecte – Legislatie_I A+B_Toamna 2012

Succes natural!

SGC

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

07/12/2011

Continut actualizat 12.12.2016

Calitatea energiei electrice este o problema deoasebit de complexa cu ramificatii in toate sferele economico-sociale ale unei tari/regiuni. Calitatea energiei electrice este o consecinta a unui complex impresionant de factori intre care amintim:

  • reglementari tehnice,
  • reglementari asiguratorii privind coridoarele de siguranta ale retelelor electrice
  • nivel tehnologic al receptoarelor electrice simultan racordate la retele,
  • nivel de educatie energetica a utilizatorilor,
  • reglementari privind compatibilitatea electromagnetica,
  • grad de dotare cu aparatura si structura ei pe generatii tehnologice,
  • structura zonala a sistemului electroenergetic,
  • factori geografici si meteorologici,
  • nivel de trai, grad de dotare cu sisteme de protectie etc.,etc.

            In mediile profesionale internationale se afirma si se demonstreaza un adevar aparent paradoxal:calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori (vezi si SREN 50160 anexa A).

            Greu de crezut, nu? Ar fi mai comod sa existe un inamic comun: distribuitorul /furnizorul de energie electrica. Pentru a facilita intelegerea acestei ”stranii” realitati va oferim doua exemple plastice:

            Fie reteaua electrica similara unei sali de asteptare. Atata timp cat sala  este inchisa publicului se mentine curatenia, atmosfera este respirabila. Odata cu accesul publicului lucrurile se schimba zona devine neancapatoare, atmosfera se incarca, creste concentratia virusilor apar diverse riscuri.

            Prin urmare odata cu aparitia sarcinii mediul respectiv capata alti parametri. De la un anumit  nivel al sarcinii mediul devine toxic. Care sunt masurile pe care le poate lua proprietarul salii? Care sunt masurile pe care le pot lua utilizatorii salii? Probabil si unii si altii pot lua niste masuri dar care nu pot restabili conditiile existente inaintea deschiderii salii pentru public.

            Un al doilea exemplu este cel al retelelor de calculatoare. Aproape toti stim cat de valoroase pot fi informatiile cat de importante sunt accesul nerestrictionat oriunde in lume si viteza schimbului de informatii. In acelasi timp stim cate pericole ne pandesc din momentul in care am accesat internetul. Uneori este mai comod sa nu ne implicam in cunoasterea pericolelor si sa ignoram masurile de siguranta desi sunt situatii in care pagubele accesului pe internet pot depasi copios beneficiile.

            Asemeni retelelor de calculatoare in care diversii utilizatori debiteaza virusi si alti factori poluanti in retelele electrice calitatea energiei electrice este o consecinta a influientei reciproce pe care o genereaza interactiunea dintre diversele receptoare racordate la retea si a proceselor fizice asociate circulatiei de curent.

            Niciodata oriunde in lume nu se vor impaca calculatoarele, televizoarele, etc. cu aparatele de sudura racordate la aceeasi retea, cu morile de uroaie, cu betonierele, cu scurtcircuitele produse de crengile arborilor, cu tentativele de furt, cu vandalismele.

Cele de mai sus sunt o realitate obiectiva totusi ele nu exonereaza OD de la responsabilitati. Una din sarcinile OD este de a monitoriza calitatea energiei lectrice din Ljt si de a lua masuri corective astfel incat nivelul calitatii ee sa fie readus in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice (ANRE)

In Romania calitatea ee in retelele electrice de distributie publice este reglementata prin Ordinul ANRE 11/2016 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice care abroga  Ordinul ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice .

Deoarece elementele de intrare in dimensionarea unei retele stradale sunt determinate pe baze statistice  exista situatii in care dinamica si specificul consumului pe o retea stradala se pot schimba sau pot sa nu corespunda cu datele statistice avute in vedere la dimensionare. In aceste situatii este posibil ca paramentrii calitatii ee de la un moment dat sa nu (mai) corespunda prevederilor legale.

Un alt aspect obiectiv il constituie evolutia in timp a gradului de dotare cu aparatura electrocasnica a gospodariilor. Creste coeficientul de simultaneitate (mai multe receptoare electrice in stare de functionare simultana la un moment dat), creste puterea absorbita de fiecare gospodarie. Toate acestea conduc la incarcarea circuitelor stradale (Ljt, linie de joasa tensiune) si implicit la cresterea caderii de tensiune pe conductoarele Ljt. Consecinta acestui fapt o constituie scaderea generala a nivelului tensiunii in Ljt uneori sub limitele acceptate de standardul de performanta. In acesta situatie unele receptoare electrice se autoprotejeaza deconectandu-se de la circuitele de alimentare cu ee sau functioneaza in regimuri neperformante.

Exista o corelatie intre dimensionarea Ljt si nivelul de calitate a ee avut in vedere la dimensionarea receptoarelor electrice

Inainte de a ne defini poazitia asupra problematicii calitetii ee in Ljt ptrebuie sa avem si o imagine de ansamblu: suma banilor necesari unei compatibilitati intre Ljt si receptoarele electrice ar putea fi privita ca o constanta. Sursa acestor bani o constituie fonduri atrase de la beneficiari: plata costului receptoarelor electrice si plata energiei electrice (care include si tariful de distributie).

Simplist ar trebui sa ne gandim ce preferam sa platim putin pentru receptoarele electrice sau sa platim putin pentru energia electrica consumata. Raspunsul este greu de dat. Problema este puternic influentata de nivelul tehnologic atins de materialele si tehnologiile utilizate la realizarea/reabilitarea  retelelor stradale respectiv de interesele si performantele producatorilor de echipamente electrice. In plus in ecuatia balantei costurilor trebuie tinut cont de o serie intreaga de aspecte sociale.

ANRE decide unde se stabileste echilibrul. Producatorii de echipamente electrice ar trebui sa se informeze asupra reglementarilor de compatibilitate electromagnetiga din retelele stradale de distributia ee din tarile in care intentioneaza sa isi vanda produsele. In cazul internationalizarii retelelor de productie si de distributie adeseori amanuntele legate de necesitatea de a asigura compatibilitatea dintre cerintele de calitate a ee necesare pentru buna functionare a receptoarelor electrice si posibilitatile retelelor stradale sunt adesea ignorate. Asta in cazul bunei credinte a participantilor la actele de comert!

Acesta „lupta” a costuilor penntru asigurarea compatibilitatii electromegnetice a facilitat aparitia unor solutii tehnice care asigura armonizarea necesitatilor si a posibilitatilor:

– echipamente de protectie inclusiv la supratensiuni atmosferice si de comutatie

– stabilizatoare de tensiune

– redresoare & invertoare cu fara baterii de acumulatoare incorporate (UPS-suri sau surse neintreruptibile)

Producatorii acestor echipamente si bazeaza afacerea tocmai de discrepantele dintre necesitatile de calitate a receptoarelor electrice si posibilitatile reteleor de distributie. Clientul final obtine avantaje care se concretizeaza in marirea duretei de viata a echipamentelor electrice ceea ce se traduce pana la urma in avantaje financiare si in spor de confort.

Mecanismele de finatare in retelele de distributie publica si incertitudinile de prognozare a asarcinii  pun Operatorii de distributie in situatia de a actiona mai degraba corectiv decat preventiv in problemele legate de calitatea ee. In permanenta vor exista Ljt in asteptarea constituirii fondurilor de investitii pentru marirea capacitatii de distributie.

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

Asupra inchirierii terenurilor pentru centrale eoliene

26/06/2011

 Am constatat interesul din ce in ce mai mare al detinatorilor de terenuri pentru a atrage invesitori care sa infiinteze parcuri eoliene. In mintea unor oameni chestiunea e simpla: faci turbina o pui in priza si produce bani. In realitate lucrurile sunt infinit mai complexe

Este necesar sa punctam cateva idei care sa puna intro lumina mai lucrativa aceste initiative.

Investitia intr-un parc eolian este o investitie mare. Se vorbesre de cca 1 milion de euro/MW instalat. Rentabilitatea parcurilor eoliene este o chestiune complexa dependenta de foarte multi factori. Probabil ca pragul de rentabilitate depaseste 50 MW/parc

Pentru ca o locatie sa fie viabila sunt necesare cateva conditii preliminare:

  • zona sa aiba un potential eolian confirmat prin studii de vant. In general zonele traditionale sunt cunoscute. Nu peste tot sunt facute studiile potentialului eolian
  • sa existe posibilitati de evacuare a puterii produse. Deja pe zone largi in Dobrogea nu prea mai exista capacitate disponibila in retelele de transport (tensiuni 220 si 400 kV) si nici in cele de dictributie (tensiuni de 110 kV si 20 kV) Zona este o zona de supra productie: CNE Cernavoda, parcuri eoliene in functiune de sute (poate mii) de MW, CET-uri si alti producatori. Ca sa infiintezi un nou parc eolian probabil ca trebuie sa investesti serios in statii 110/220 kV sau 110/400 kV si/sau in majorari de sectiune in retelele de transport poate in trecerea la 400 kV a unor linii de 220 kV etc. etc Bani ff multi.
  • sa existe terenuri disponibile situate inafara zonelor ecologice protejate, inafara perimetrelor construibile si validate si din alte puncte de vedere.

Fiind vorba de fonduri foarte mari pentru infiintarea unor parcuri eoliene acestea se dezvolta in etape. Exista  societati comerciale care s-au specializat in etapele preliminare in care se fac proiectele se obtin autorizatiile si ternurile si care vand adevaratilor investitori aceste proiecte. Este posibil ca si in faza in care parcul devine operational sau pana atunci parcul sa isi schimbe de mai multe ori proprietarii. In final banii foarte multi investiti exercita o uriasa presiune pentru ca parcul eolian sa fie mentinut functional.

Toate ritualurile investitioanle mentionate mai sus, sau altele posibile, sunt absolut normale si sunt specifice aproape oricarei investitii de mare amploare.

In conditiile enuntate mai sus rezulta ca detinerea unui teren nu garanteaza transformarea acestuia in parc eolian nici macar daca acest teren este situat intro zona cu potential eolian confirmat.

Daca sunteti in situatia in care aveti un teren si va doriti sa il inchiriati pentru infiintarea unui parc eolian atunci trebuie sa ii faceti reclama si/sau sa va lamuriti asupra potentialului eolian. Terenurile cu studiile de vant facute in mod evident sunt mult mai atractive fata de cele cate nu au aceste studii. Daca vreti sa va cresteti sansele trebuie sa va interesati de conditiile de evacuare a eventualei puteri produse in zona Dv.

Abia acum aveti ceva informatii preliminare care sa va permita sa va faceti singuri o idee despre adevarata valoare / atractivitate a terenului Dv pentru investitorii in parcuri eoliene. Duna cum realizati ca sa ajungeti la aceste informatii va trebui sa investiti poate ceva mai mult decat preocuparea de a culege informatii,

Daca ati facut toti pasii preliminari mentionati mai sus, atunci cand apare, trebuie sa profitati cu inteligenta, inspiratie si cumpatare de eventualele oportunitati de negociere care pot aparea.

Succes!

SGC

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

18/05/2011

Klaxxy

Klaxxi ne ofera un interesant articol legat de supratensiunile care pot aparea in instalatiile electrice:

Klaxxy, supratensiuni in instalatiile electrice

Mie mi-a placut articolul. Sper ca va fi bine apreciat si de Dv!

Asupra „legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

25/04/2011

  De cca 3 ani ne tot lovim de lipsa unor reglemetari ANRE legate de utilizarea conductorului torsadat 20 kV si respectiv de utilizarea cablului universal 20 kV.

Majoritatea specialistilor in distributia energiei electrice considera  atractiva tehnologia si uneori singura solutie menita sa asigure dezvoltarea RED in zone unde nu se pot obtine acordurile proprietarilor de terenuri pentru  servitutile induse de zonele de protectie si de siguranta.

Cu toate ca lipsesc reglemetarile  ANRE  dedicate acestei tehnologii in ultimii 3 ani s-au realizat un volum semnificativ de retele mt (cel mai adesea comune cu jt, pe stalpii Ljt) utilizand conductoare torsadate.

Pun in discutia Dv: legalitatea proiectarii retelelor electrice de distributie  in lipsa unor standarde si norme tehnice.

In asteptarea opiniilor Dv imi exprim propria opinie asupra problemei puse in discutie:

 Pana mai acum 20 de ani aproape intregul domeniu al proiectarii a fost acoperit de standarde, norme tehnice, prescriptii energetice, fise tehnologice si mai ales de proiecte tip. Dupa 1989 lucrurile au mers oarecum inertial dar de la un moment dat a devenit evident pentru specialisti ca actualizarea reglemetarilor tehnice a ramas o problema neacoperita.

Ulterior ANRE si-a asumat gradual rolul de reglemetator tehnic. Faptul ca abordarea a fost una graduala indica ca „piata” reglementata putea intr-o maniera proprie sa utilizeze editii vechi ale reglemetarilor, noile reglementari si respectiv sa suplineasca cumva reglementarile lipsa.

Ca sa nu mai lungesc discutia consider ca atunci cand exista standarde si norme tehnice cu acoperire nationala acestea sunt binevenite si necesare. Totusi proiectarea poate continua si in lipsa acestor reglemetari:

  • da, acest lucru s-a si intamplat iar in materie de conductor torsadat mt se intampla in aceasta perioada
  • facand apel la legile electrotehnicii combinate cu performatele materialelor se poate elabora o documetatie tehnica completa sub toate aspectele care sa permita realizarea unei retele de distributie si functionarea ei in conditii legale.
  • volumul de munca pentru proiectarea unei retele de distributie (ca de altfel pentru orice alt produs, echipamet, instalatie etc) in absenta unor standarde este mult mai mare. Raspunderea proiectantului este de asemenea mare

Existenta standardelor si normelor tehnice vine sa reduca efortul de proiectare si sa uniformizeze solutiile. Standardele in multe cazuri presupun si o importanta componenta experimetala. De exemplu standardele de electrosecuritate contin incepand cu limitele curentilor prin corpul uman si continuand cu relatiile de calcul multe  rezultate experimetale. Aceasta componenta experimentala a standardizarii face dificila, dar nu imposibila proiectarea.

Pana la urma daca negam posibilitatea de a proiecta in lipsa unor norme tehnice negam dezvoltarea bazata pe cercetare!

In sustinerea celor de mai sus aduc cateva argumente:

  •  Ordinul ANRE 19/2004: Privind caracterul voluntar al standardelor mentionate in reglementari emise de ANRE:  Ord 19 04 StandardeOrd 19_2004 Standarde au caracter voluntar 
  • nu in toate tarile exista organisme similare ANRE si un peste tot „ANRE” are atributii in domeniul normelor tehnice
  • inainte de decantarea unor prevederi tehnice standardizabile acestea trebuie sa treaca focul practicii: de ex domeniul protocoalelor de comunicatii. Uniformizarea a aparut ulterior aplicatiilor practice de succes ca o masura de optimizare si de deschidere a pietelor si de evitate a creerii monopolurilor.
  •  art 31 din  Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobate prin Ord. 49 /2007  care introduce o cale suplimetara pentru redefinirea zonelor de protectie si de siguranta asociate capacitatilor energetice „analiza de risc”:

„Art. 31   – (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2) Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în anexele 1 – 5  la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de o capacitate energetică, respectiv amplasarea unor capacităţi energetice care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de obiective de tipul menţionat se poate face pe baza unei analize de risc;

(3) Analiza de risc se face de către un operator economic sau de către un specialist/ expert atestat în analiza riscului tehnic şi tehnologic şi devine anexă la avizul de amplasament; rezultatul analizei stă la baza emiterii favorabile /nefavorabile a avizului de amplasament şi la stabilirea măsurilor necesare emiterii acestuia; costul analizei de risc se suportă de către solicitant.

(4) Eventualele neînţelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se soluţionează de către ANRE conform reglementărilor în vigoare.”

Centre de examen Primavara 2011

20/03/2011

 

 Urmariti site www.anre.ro paginile dedicate examenului si incepand cu 04.04.2011 veti putea afla data, locatia, sala si ora la care se va desfasura examenul Dv.

Atentie examinatorii ANRE respecta programul!

Succes natural!

SGC

Centrul
 
 

Perioada examen 

Locul examenului
 
 

Data /Ora examenului
 
 

Timisoara 

18 -21 aprilie 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Amfiteatru si sala (etaj 1)
 

  

Iasi 

03 -06 mai 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA
GH. ASACHI IASI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI  INFORMATICA APLICATA

Bd. Profesor Dimitrie Mangeron, nr. 21-23 (Splai Bahlui)
Amfiteatru E1- Sala E107
 

  

BUCURESTI 

08-10 aprilie 

15 -17 aprilie

si 29 aprilie

2011

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
Splaiul Independentei nr. 313,
Sala 1: Amfiteatrul EC 104
Sala 2: Amfiteatrul EC 003
Sala 3: Amfiteatrul EC 001
(Intrarea prin B-dul Iuliu Maniu, 
Facultatea de Automatica)
 

 

  

 

 

Programul de organizare si desfasurare:

10  ianuarie – 2011

Publicarea anuntului

07 februarie

18  februarie -2011

Inscrierea candidatilor

18  februarie -2011 (data postei)

Termen final de inscriere la examen

18 martie-2011

Nominalizarea centrului de examinare

25  martie -2011

Publicarea:

 

a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;

b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.

28 martie – 01aprilie -2011

Completarea dosarelor (dupa caz)

04 aprilie -2011

Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul

08 aprilie

08  mai – 2011

Desfasurarea examenelor de autorizare

13 mai – 2011*

Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet

19 mai – 2011*

Data limita pentru inregistrarea contestatiilor

03 iunie – 2011*

Rezultatele analizarii contestatiilor

 

 

 

 

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

Informatii
Tel : 021-3278137, 021-3278104, Fax: 021-3278170 



Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

19/02/2011

Specialistii agreaza ideea existentei unor obiective investitionale insa exista relativ rare cazurile in care analiza este facuta pe intreg volumul de instalatii (discutam aici de investitii in retele electrice de distributie (RED)).

In practica curenta ne limitam investigatia la determinarea performatelor fiecarei lucrari de investitii deja promovate. Practica curenta de fundamentare a promovarii unei anumite lucrari de investitii este destul de neomogena de la un operator de distributie (OD) la altul.

In acest articol introducem ideea de evaluare preliminara a solutiilor investitionale posibile pentru modernizarea / marirea capacitatii de distributie / reabilitarea intregului volum de retele/instalatii echipamente plecand de la un set de obiective prestabilite.

Deoarece fiecare investitie conduce implicit la imbunatatirea mai multor parametrii functionali constientizam existenta unor obiective asociate care este necesar sa fie evaluate pentru a consolida matricea cost performanta asociata intentiilor investitionale si implicit pentru fundamentarea mai buna a deciziei investitionale.

In practica curenta este recomnadat sa utilizam cat mai multe din statisticile existent la nivelul OD care sa ne permita o eventuala selectie preliminara a instalatiilor eventual pentru reducerea, intr-o prima etapa, a volumului de munca. Altfel OD trenuie sa aiba analize preliminare pentru dezvoltarea fiecarui activ.

Solutiile vor prevedea alocari graduale de fonduri pentru a crea posibilitatea acoperirii unei game cat mai largi de retele si mai ales pentru a asigura posibilitatea optimizarii randametelor investitionale.

Prin randamet investitional inteleg raportul cost/performata directionata spre obiective tinta.

Algoritmul propus prezina avantajul unei imagini de ansamblu care va scoate deopotriva in evidenta punctele slabe si va asigura de fiecare data posibilitatea de atingere a  celui mai bun randament investitional posibil corelat cu fondurile disponibile. Algoritmul permite si o bucla de reglare documetata pentru redefinirea obiectivelor si/sau fondurilor disponibile.

Consider foarte utile decantarile conceptuale pentru ca atunci cand „stim intradevar ce vrem” lucrurile se clarifica si se dechide un larg drum pentru valorificarea experientei si initiativei locale. In egala masura clientii, specialistii si actionarii pot avea satisfactia unor realizari deosebite.

Algoritmul propus se preteaza foarte bine pentru fundametarea actiunilor preventive. In acest caz efortul atragere a fondurilor de investitii este prin definitie mai marepentru ca actionarii sunt de regula mai circumspecti si mai pretentiosi!

Va propun in continuare o scurta privire asupra unei analize preliminare pentru marirea capacitatii de distributie a unei retele stradale 0.4 kV. Veti observa evaluarile a 6 solutii. In pasul urmator ar trebui sa calculam pentru fiecare solutie performatele asociate: DU, CPT, Iscc, SAIFI si altii. Vom avea matricea cost performata de care am vorbit in prezentarea algoritmului investitional centrat pe performata.

In momentul in care exista determinate matricele cost performanta pentru toate RED jt (de ex) putem vorbi de optimizarea alocarii fondurilor si de randamete investitionale consolidate.

Articole pe blog  cu subiete inrudite:

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

Criza gazului si calitatea energiei electrice

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Viziune asupra RED 2030 (2/8) 

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

13/02/2011

 

 

 

Rezumat: lucarea isi propune sa prezinte un concept nou: ordinea de merit investitionala si un algoritm asociat. Aplicand acest algoritm se obtine, pentru fiecare categorie de instalatii, ordinea in care trebuie efectuate investitiile astfel incat sa se obtina cele mai bune randamente orientate catre realizarea unui set de obiective prestabilite. Diagrama cauza efect precum si ordinea de merit investitionala pot deveni instrumente uzuale in fundamentarea strategiilor de dezvoltare a retelelor electrice de distribitie (RED).

 

1          Introducere   

Principiile moderne de management recomanda operatorilor de distributie sa elaboreze strategii de dezvoltare a RED [1], [2] urmarind respectarea: cerintelor organismelor de reglemetare privind conditiile de calitate a alimentarii cu energie electrica, cerintelor de mediu, cerintelor de electrosecuritate, si exploatarea eficienta a RED

Aplicarea principiilor moderne de management care vizeza asigurarea unor performate tehnice superioare ale RED, conformarea cerintelor organismelor de reglemetare, cerintelor de mediu si de electrosecuritate precum si nevoilor clientilor in conditii de eficienta economica impun

Prin definitie o strategie presupune existenta unui set de obiective tinta. Elaborarea strategiei presupune identificarea mai nultor cai prin care se poate asigura atingerea obiectivelor tinta. Caile identificate sunt evaluate si comparate selectandu-se calea, care cu resursele disponibile, permite atingerea obiectivelor tinta in cele mai bune conditii

In domeniul distributiei energiei electrice multimea seturilor de obiective previzibile este destul mare. Fiecarei zone de retea functie de particularitatile care o definesc exista o anumita gama de obiective fezabile. Corelat cu necesitatile si resursele disponibile se pot satabili pentru fiecare obiectiv tinte de evolutie diferentiate [3].

Procesul poate fi iterativ astfel incat prin simulari si selectii repetate se poate justifica nivelul dorit al unor obiective precum si adaptarea progresului vizat la resursele disponibile pe o amunita perioada de timp.

Pentru asigurarea unei coerente a dezvoltarii RED staregiile de dezvoltare se elaboaraza de regula pe trei paliere de timp: termen scurt 2-3 ani, termen mediu 3-5 ani si termen lung 5-10 ani. Exista si preocupari pentru investigarea directiilor in care vor evolua retelele electrice din prisma constrangerilor de mediu, solutiilor de modernizare a materialeor echipamentelor tehnologiilor, evolutia previzibila a nivelurilor de exigenta a organismelor de reglemetare etc. Aceste preocupari urmaresc conturarea unor viziuni de dezvoltare care vizeaza paliere mai lungi de timp de 25-30 de ani [4]. 

2                Obiectivele cel mai des avute in vedere la definirea strategiilor de dezvoltare RED sunt: 

  • CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)
  • SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala
  • ·         ECO: conformarea la cerintele de mediu

 

Preocuparile celor mai multe companii de distributie de a avea strategii de dezvoltare coexista cu situatii in care se promoveaza investitii mai ales cu pronuntat caracter corectiv care au un numar redus de obiective sau uneori chiar fara alte obiective decat eliminarea neconformitatilor. In aceste situatii investitorul se priveaza de informatii utile care ar putea fi obtinute de evaluarea progresului asigurat in urma lucrarilor respective de investitii.

Datorita corelatiilor dintre criteriile de performata, eliminarea unor neconformitati, conduce la realizeaza evolutiiei implicite a unei game destul de largi de criterii de performata tehnica si economica asociate. Constientizarea progresului inregistrat poate contribui la sporirea increderii ca s-a actionat intr-o directie favorabila dezvoltarii companiei si asigura suportul unor analize ulterioare mai bine documetate si incurajeaza compania respectiva sa isi bazeze dezvoltarea ulterioara pe strategii de dezvoltare.

3                Identificarea profilului investitional al instalatiilor vizate de lucrari utilizand diagrama cauza efect

Atunci cand analizam evenimente care au cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect [5]. In cazul nostru utilizarea diagramei cauza efect ne permite sa obtinem o imagine de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune. In figura 1 prezentam forma clasica a diagramei cauza efect

 

Fig 1 diagrama cauza efect 

Exista o puternica interconditionare intre categoriile de obiective investitionale enumerate mai sus. Intelegerea acestor conditionari ne permite sa identificam criteriile de prioritate investitionala in cadrul fiecarei categorii de instalatii si respectiv criteriile de repartizare a fondurilor intre categoriile de instalatii.

 In figura 2 punem in evidenta a categoriile de informatii continute in diagrama cauza efect structurate pe trei nivele:

 nivelul obiectivelor ;

  • nivelul categoriilor de instalatii in care trebuie investit pentru atingerea obiectivelor. Instalatiile sunt identificate prin „profilul investitional” care sintetizeaza argumentele legate de contributia scontata la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare ;
  • nivelul paletei de solutii la care putem apela pentru atingerea obiectivelor investitionale.

Figura 2: Diagrama cauza efect pt identificarea criteriilor de prioritate investitionala pentru dezvoltarea RED

 

Fig 2 Structurarea informatiilor in diagrama cauza efect pe trei nivele

 Se poate dovedi ca exista urmatoarele corelatii intre obiective precum si intre acestia si unele caracteristici ale instaltiilor:

  • CPT = f1(SAIFI, SAIDI, ENS, calitate energie, electrosecuritate) ;
  • Obiectivele de dezvoltare = f2( stare tehnica; topologie retea; parametrii constructivi: lungimi, sectiuni; numar de clienti; nivelul consumului de energie).

 

Bazandu-ne pe diagrama cauza efect putem defini profil investitional al instalatiilor care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare:

  • instalatii cu stare tehnica precara;
  • grad de uzura ridicat care se pune in corelare directa cu varsta instalatiei;
  • instalatii cu incarcare mare;
  • instalatii care alimenteaza un numar mare de clienti;
  • linii electrice lungi;
  • linii electrice subdimensionate;
  • instalatii cu abateri de la normele de electrosecuritate;
  • retele care asigura nivel necorespunzator al tensiunii (ΔU mare);

4                Ordinea de merit investitionala 

 

Dupa definirea obiectivelor si identificarea corelatiilor dintre acestea urmate de identificarea profilului investitional al instalatiilor in care investitiile vor avea un randament sporit focalizat pe  atingere obiectivelor este necesar sa ierarhizam instalatiile din perspectiva contributiei scontate la atingerea obiectivelor de dezvoltate. Aceasta iererhizate am numit-o ordine de merit.

 

Tabelul 1 contine informatiile necesare explicarii conceptului de ordine de merit investitionala pentru LEA mt  (similar se poate proceda pentru oricare alta categorie de instalatii).

 

S-au identificat criteriile care vor fi utilizate pentru ierarhizarea instalatiilor. Aceste criterii sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare si sunt legate de probabilitatea de defect si/sau de neconformitatile care sunt vizate de actiunile investitionale necesare pentru imbunatatirea performatelor.

Tabelul 1: Ordine de merit LEA MT

 

Remarcam posibilitatea separarii criteriilor pe categorii, de exemplu tehnice sau economice si realizarea unor analize distincte ale caror concluzii se pot compara sau completa reciproc.

 

Este posibila ponderarea reprezentarii criteriilor in ordinea de merit ceea ce va permite setarea mai precisa a efectelor investitiilor asupra performantelor RED valorificand superior experienta fiecarui operator de distributie care aplica ordinea de merit.

 

Schema logica alaturata ilustreaza modul in care se determina ordinea de merit in baza careia se stabilesc prioritatile investitionale.

 

Se remarca faptul ca sunt avute in vedere caracteristici fizice, topologie, si functionale (continuitate, incarcare, pierderi, calitate ee) care influenteaza determinant obiectivele investitionale strategice. Algoritmul de determinare a ordinii de merit tine cont de aportul fiecarui criteriu astfel incat efectele investitionale asupra imbunatatirii performantelor RED sa fie cat mai semnificative.

 

Sa luam de exemplu cazul unei linii mt ramificate cu lungime mare a axului si cu volum important de retea in racorduri si derivatii. Dupa criteriile de probabilitate de defect (data de volumul mare de LEA) linia poate aparea de exemplu pe prima pozitie (sortare „descendenta”). Daca aceasta retea a fost recent modernizata eficient si numarul de incidente este redus atunci la sortarile dupa vechime si dupa numarul de defecte, linia se va pozitiona spre sfarsitul clasamentului acumuland multe puncte in coloana Ordine de merit astfel incat atunci cand sortam baza de date ascendent dupa ordinea de merit linia noastra nu se va pozitiona in zona de prioritate investitionala ceea ce corespunde starii tehnice si comportarii in exploatare a acestei instalatii.

 

Liniile care se pozitioneaza de mai multe ori pe primele pozitii ale clasmentului le vom regasi in zona de interes la sortarea finala ceea ce inseamna ca necesitatea investitionala este sustinuta/confirmata de mai multe argumente. In baza acestei scheme logice s-a realizat o macrocomanda EXCEL care permite determinarea rapida a ordinii de merit si reluarea determinarii ori de cate ori se fac actualizari ale datelor primare.

 

5                    Rezultate obtinute

 

Plecand de la un set concret de obiective  SMART de dezvoltare, aplicand diagrama cauza efect s-au scos in evidenta legaturile dintre obiective (piramida obiectivelor) si profilul investitional al instalatiilor care vor face obiectul strategiei de dezvoltare.

 

Profilul investitional al instalatiilor permite identificarea criteriilor necesare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale printr-un algoritm original, multicriterial.

 

Utilizand algoritmul de determinare a ordinii de merit investitionale s-a reusit relativ usor si rapid ierarhizarea unui numar de peste 700 circuite LEA 20 kV dintr-o zona de retea destul de extinsa. In acest clasament, pe primele pozitii, sunt listate LEA mt cele mai sensibile la investitii care asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor strategice.

 

In tabel 2 avem prezentate datele de intrare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale in cazul LEA mt iar in tabelul 3 avem sectiunea de punctaje aferente fiecaruia din cele 11 criterii pe baza carora s-a determinat ordinea de merit investitionala

 

Solutia investitionala concreta (lucrarile necesare de modernizare), costurile aferente fiecarui circuit mt precum si aportul concret la realizarea obiectivelor strategice se obtin analizand fiecare LEA ierarhizate dupa ordinea de merit investitionala vizand directiile (profilul investitional) identificate in diagrama cauza efect.

             In tabelul 4 avem dispersia pe zone a circuitelor selectate pentru investitii dupa aplicarea ordinii investitionale. Am utilizat multiplii de 7 pentru ca in compania analizata este acceptata existenta a 7 zone de retea. Traditional fondurile ereau repartizate uniform in plan teritorial. Realizarea unor performante focalizate pe atingerea unor obiective impun alocarea fondurilor acolo unde randamentul investitional va fi mai bun.

Table 4

investitionale superioare pentru fondurile de investitii disponibile putandu-se ajunge la situatia in care masurile de dezvoltare vor avea un caracter predominant preventiv iar care s-ar putea obtine cu un efort investitional mai redus

6                    Concluzii. Conclusions

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un demers profesional complex care presupune utilizarea iterativa a unor seturi de algoritmi si metode cu grade diferite de complexitate pentru prelucarea unor volume mari de date de intrare referitoare la: elementele constructive ale LEA, particularitatilor de traseu, conditiile de mediu, comportare in exploatare, prognoza evolutiei incarcarii RED etc

 Algoritmii si metodele de planificare au fost destul de mult diversificate si rafinate foarte mult in ultimii 50 de ani [1]. Abordarile cele mai complexe apleaza la inteligenta artificiala prin algoritmi evolutivi multicriteriali.

 Oricat de complexi ar fi ar fi algoritmii utilizati nu se poate garanta obtinerea unor rezultate absolut obiective. Exista de asemenea pericolul GIGO generat de datele de intrare incerte de care in mod real dispun operatorii de distributie.

Abordarea propusa in aceasta lucrare:

  • prelucarea unor obiective de dezvoltare SMART definite
  • determinarea profilului investitional al instalatiilor care fac obiectul modernizarii utilizand disgrama cauza efect
  • identificarea ordinii de merit investitionale

asigura cu un minim de informatii, a caror acuratete poate fi garantata, obtinerea unei ierarhizari ale instalatiilor la care investitiile pot asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor de dezvoltare

             Desi gama disponibila de metode si algoritmi pentru fundamentarea deciziilor de dezvoltare este foarte diversificata faptul ca pana acum nu s-a impus niciunul pentru utilizare pe scara larga indica faptul ca domeniul ramane deschis unor solutii noi.

             Sunt necesare de asemenea eforturi de standardizare a bazelor de date RED care sa poata fi utilizate la definirea strategiilor de dezvoltare.

 7          Bibliografie  Bibliography

[1] Mauhamad Vaiziri, Klein Tomasivic, Turan Gönen „ Distribution expansion problem revised. Part 1. Categirial analysis and future directions”

[2] UG Knight „The logical design of electical networks using linear programming methods” IEEE Procedings vol 33 No A, 1960, p 306-314

[3] Jalal Abdalah „ Distribution network planning and design using branch and bound methods” American Journal of applied Science 2(3): 644-645, 2005 © Science Publications 2005

[4] Lauri Kumpulainen s.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[5] Gheorghe Mazilu, Mihaela Conu, „ Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator” FOREN 2008, lucrarea S3-25-ro

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2011

11/01/2011

    ANUNT
In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic 
ANRE organizeaza, in perioada 07.02.2011 – 27.05.2011,  sesiunea de Primavara 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

 

10  ianuarie – 2011 Publicarea anuntului
07 februarie 18  februarie -2011 Inscrierea candidatilor
18  februarie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
18 martie-2011 Nominalizarea centrului de examinare
25  martie -2011 Publicarea:
  a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.
28 martie – 01aprilie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
04 aprilie -2011 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
08 aprilie 08  mai – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
13 mai – 2011* Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
19 mai – 2011* Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
03 iunie – 2011* Rezultatele analizarii contestatiilor
       

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

 


Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

23/08/2010

Va semnalez actualizarea legii 220/2008 prin legea 139/2010 publicata in Monitorul Oficial nr 474/9 Iulie 2010. Legea 220/2008 regelementeaza „sistemul de promovare a producerii  energiei din surse regenereabile de energie”.

In fisierul urmator gasiti teztul actualizat al legii 2010 asa cum a fost el publicat in MO nr 577/August 2010:  Surse Regenerabile de Energie_Legea 220_MO577_August 2010

Textul legii 220/2008 actualizat a fost descarcat de pe site http://www.anre.ro.

Putem discuta pe marginea acestei legi in masura in care acest lucru va prezenta interes pentru Dv.

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2010

07/08/2010

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 17.08.2010 – 6.12.2010,  Sesiunea de Toamna 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN

Programul de organizare si desfasurare:

30 iulie 2010 Publicarea anuntului
17 – august 24 – august -2010 Inscrierea candidatilor
24 – august -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
20-septembrie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
28- septembrie -2010 Publicarea:
  a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
29 – septembrie – 5 – octombrie -2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
12 – octombrie -2010 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
18 – octombrie 14 – noiembrie –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
17-noiembrie-2010 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
25- noiembrie-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
6- decembrie -2010 Rezultatele analizarii contestatiilor

Opinia ANRE asupra intreruperilor in alimetarea cu ee

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre obligatiile OD in privinta continuitatii in alimetarea cu ee. De remarcat ca intreruperile sun monitorizare de OD, ca exista indicatori de performata si ca ANRE este preocutat de imbunatatirea prestatiei OD:

2010-02-09 21:35:58
Buna seara d-le Presedinte!

Numele meu este BMG. Locuiesc In Romania. Ceea ce doresc sa va aduc la cunostiinta este despre incapacitatea OD  de a rezolva problemele legate de alimetarea zonel in care locuiesc. Sistematic, din data de 15 decembrie 2009, este intrerupta alimentarea cu energie in fiecarea seara. O parte din sesizarile mele sunt inregistrate cu numerele cele mai recente: 476407/26.01.2010, 473554/24.01.2010, 476462/29.01.2010, 487796/ 07.01.210, etc…….

Din pacate toate aprobarile pentru noi racordari in zona s-au dat fara a se modifica corespunzator capacitatea de distributie a retelei de alimentare cu energie electrica a zonei.

Va rugam sa ne sprijiniti in sensibilizarea operatorului (care din pacate este strain si investeste pe cat se pare in masini  de interventii si ma putin in tehnologie cu efect direct la consumatori) in schimbarea postului de tranformare la o putere corespunzatoare noilor cerinte ale zonei.

In calitate de consumatori suntem frustrati, cu ata mai mult daca in cazul in care din partea noastra nu am platii acest serviciu ce ne-am astepta ? Nu mai vorbesc de politica de strut adoptata de serviciul care preia sesizarile si care nu da nicio explicatie consumatorilor pentru problemele care apar. In speranta ca veti dispune masurile firesti in vederea rezolvarii celor relatatate, primiti, stimate d-le Presedinte , cele mai cordiale salutatri. BMG

2010-03-10 :
Stimate domnule BMG,
In urma analizei petitiei dumneavoastra si a clarificarilor transmise, la solicitarea noastra, de operatorul de distributie a energiei electrice si de furnizorul de energie electrica din zona DV suntem in masura sa va comunicam ca, din consultarea bazei de date a serviciului Call Center, figureaza, pentru perioada decembrie 2009 ÷ ianuarie 2010, un numar de zece sesizari telefonice, transmise de dumneavoastra, referitoare la intreruperi ale alimentarii cu energie electrica la locul Dv de consum  si anume:
– sesizarea nr. 447634/28.12.2009 ora 1831; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1900;
 – sesizarea nr. 450345/30.12.2009 ora 1752; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2015;
sesizarea nr. 473554/24.01.2010 ora 2145; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in data de 25.01.2010, la ora 1140;
sesizarea nr. 476407/26.01.2010 ora 2101; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200;
– sesizarea nr. 479462/29.01.2010 ora 0105; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 0250;
-sesizarea nr. 487796/07.02.2010 ora 0912; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1405;
 -sesizarea nr. 488988/08.02.2010 ora 0325; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1000;
-sesizarea nr. 490965/09.02.2010 ora 1958; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2020.
Motivele producerii primelor opt intreruperi, comunicate de operatorul de distributie, au constat in arderea sigurantelor cu mare putere de rupere din postul de transformare aferent zonei in care este situat locul de consum, pe fondul cresterii consumului de energie electrica din perioada mentionata, perioada in care s-au inregistrat temperaturi foarte scazute.
Pentru remedierea problemei mentionate, OD a executat o lucrare constand in inlocuirea transformatorului din acest post de transformare cu unul de putere superioara, care a fost finalizata in data de 10.02.2010.
 Pentru realizarea acestei lucrari, a fost necesara intreruperea alimentarii cu energie electrica a mai multor locuri de consum din zona, printre care si cel in discutie, iar la serviciul Call Center s-au inregistrat, din partea dumneavoastra, sesizarile nr.491877/10.02.2010 ora 1809 ºi nr. 491733/10.02.2010 ora 1943. Reluarea alimentarii cu energie electrica a locurilor de consum afectate s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200.
Mentionam ca operatorul de retea a precizat ca aceasta intrerupere planificata a fost anuntata in mass-media, conform prevederilor legale in vigoare, prezentand documente in acest sens.
De asemenea, dorim sa va aducem la cunostinta prevederile legale privind obligatiile operatorului de distributie referitor la intreruperile accidentale ale alimentarii cu energie electrica, precizate la art. 14 al Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice”,  aprobat prin Ordinul ANRE nr. 28/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007, denumit in continuare „Standard”.
Astfel, operatorul de distributie a energiei electriceasigura sosirea echipei de interventie in minimum de timp dupa anuntarea de catre utilizator a intreruperii in alimentare, astfel incat restabilirea alimentarii, din momentul anuntarii, dupa o intrerupere neplanificata, sa se realizeze in maximum:
a) 12 ore pentru mediul urban, in conditii normale de vreme; 
b) 24 de ore pentru mediul rural, in conditii normale de vreme;
c) 72 de ore pentru mediul urban sau rural, in conditii meteorologice deosebite.”
In concluzie:,
 in cazul intreruperii din data de 24.01.2010, durata pana la reluarea alimentarii cu energie electrica a locului de consum in discutie a depasit durata maxima legala.
Din cele mentionate anterior, rezulta ca operatorul de distributie a incalcat prevederile art. 14 din „Standard” si,  in acest sens, ANRE va lua masurile legale in vigoare privind sanctionarea  OD.  Mentionam, de asemenea, ca in conformitate cu prevederile art. 26 ºi art. 37 alin. (4) din „Standard”, aveti dreptul de a solicita OD  plata unor compensatii, a caror valoare se calculeaza conform celor precizate in Anexa 4 a acestuia: 30 lei/depasire la joasa tensiune si suplimentar 20 lei la fiecare 12 ore, cu precizarea ca valoarea compensatiilor nu poate depasi 100 lei.
Operatorul de retea are obligatia de a plati aceste compensatii in termen de 30 zile de la inregistrarea cererii dumneavoastra. Ca urmare a semnalarii de catre consumatori a unui numar din ce in ce mai mare de cazuri de intrerupere a alimentarii cu energie electrica sau de neincadrare a energiei electrice furnizate in parametrii prevazuti de Standard,
ANRE a organizat mai multe intalniri cu operatorul de distributie a energiei electrice solicitandu-le acestora sa demareze, de urgenta, un program de identificare a acelor zone de retea unde apar in mod frecvent astfel de probleme si, de asemenea, sa stabileasca un program de masuri (inclusiv de reanalizare a lucrarilor prevazute in programele de investitii), in cel mai scurt timp posibil, astfel incat consumatorii racordati la instalatiile electrice aflate in gestiunea OD sa beneficieze de serviciul de distributie conform prevederilor legale in vigoare.
Dorim, de asemenea, sa va asiguram, pe aceasta cale ca, prin intermediul compartimentelor specializate, ANRE urmareste punerea in aplicare a prevederilor legislatiei in vigoare de catre operatorii ce activeaza pe piata de energie electrica (producatori, transportatori, distribuitori, furnizori), precum si de beneficiarii serviciilor prestate de acestia (inclusiv consumatorii casnici de energie electrica).

Deranjamentele in reteaua de iluminat public

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site http://www.anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre deranjamentele in reteaua de iluminat public:

” 2010-03-06 23:42:16

Stimate domnule PETRU LIFICIU – PRESEDINTELE ANRE,

Numele meu este CV, domiciliez in Piatra Neamt. Ma adresez dvs. spre a trimite spre competenta solutionare sesizarea subsemnatului de mai jos intrucat personal am epuizat mijloacele de sesizare catre OD DERANJAMENTE. Daca nici in urma sesizarii ANRE, OD nu va rezolva aspectele semnalate nu-mi ramane altceva de facut decat a trimite acest caz pe adresa tuturor mijloacelor mass-media pentru a arata cum trateaza cetateanul si contribuabilul roman distinsii reprezentanti ai OD.

SPETA: In perioada 18.02.2010 – 06.03.2010 am sesizat telelefonic de 5 ori la OD DERANJAMENTE – 0233.929 -faptul ca pe str. Mihai Viteazu din Piatra Neamt, in spatele magazinului „UNIC”, sunt mai multi stalpi de iluminat public ce nu functioneaza.

Problema n-ar fi deranjanta dar sunt si locuri de parcare in zona, iar noaptea e intuneric bezna, conditii ce favorizeaza furturile de si din auto.

De asemnea, pentru locuitorii ce incep devreme serviciul sau revin la ore tarzii la domiciliu, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al savarsirii unor fapte infractionale de natura furturilor/ talhariilor.

La sesizarile efectuate mi s-a raspuns ca s-a constatat un cablu defect, s-a intocmit o nota de constatare dar pana acum nu s-a rezolvat problema.

Personal nu ma incalzeste cu nimic daca de fiecare data cand telefonez la 929 mi se spune acelasi lucru ca ” e un cablu defect”.

Este o problema nerezolvabila aceasta defectiune?

 Trebuie sa asteptam luni sau ani pana la rezolvarea unei defectiuni ? Daca acesta este modul de rezolvare al aspectelor sesizate de cetateni, in sensul ca ni se confirma ca este o defectiune dar nu se repara, cred ca orice comentariu e de prisos……..

Sper un raspuns favorabil prezentei petitii. Cu deosebita consideratie, CV

 2010-04-12 : Stimate domnule CV,

In urma analizei petitiei dumneavoastra, si a explicatiilor pe care institutia noastra le-a solicitat operatorului de distributie a energiei electrice  va comunicam ca disfunctionalitatile instalatiilor de iluminat public aferente str. Mihai Viteazul din municipiul Piatra-Neamt, judetul Neamt, s-au datorat defectarii unui cablu electric subteran de joasa tensiune apartinând instalatiei de iluminat public.

Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile din cursul lunii februarie a anului curent, OD  a comunicat institutiei noastre faptul ca accesul echipelor de interventie la casetele de iluminat a fost blocat de prezenta ghetii, ceea ce a intarziat remedierea defectiunii semnalate. In consecinta, reparatia cablului respectiv s-a realizat in mai multe etape, fiind finalizata in data de 08.03.2010.

De asemenea, consideram ca ar fi util sa va aducem la cunostinta o serie de prevederi legale referitoare la iluminatul public, si anume:

a). in acord cu prevederile art. 13, alin. (2) lit. f) si alin. (3) al „Legii serviciilor comunitare de utilitati publice” nr. 51 din 8 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, iluminatul public este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC;

 b)„Legea serviciului de iluminat public” nr. 230 din 7 iunie 2006 – Legea 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 precizeaza faptul ca incepand cu data de 21 martie 2010 sistemele de iluminat public intra in gestiunea autoritatilor locale

si prevede, in cadrul art. 41, faptul ca „Pana la atribuirea sau darea in administrare a serviciului de iluminat public, dupa caz, operatorii de distributie a energiei electrice care presteaza in prezent serviciul de iluminat public vor asigura continuitatea acestuia, cu recuperarea costurilor aferente, in baza unui contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale prin negociere directa, cu avizul A.N.R.E.”

Precizam ca OD a afirmat, prin intermediul adresei transmise institutiei noastre, faptul ca a notificat Primaria Piatra-Neamt privind obligatia incheierii, pe o perioada de timp determinata, a unui contract de mentenanta pentru asigurarea functionarii iluminatului public.”

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

23/07/2010

Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

2010-06-07 10:39:04

 „ Buna ziua D-le Presedinte,

vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

Stimate domnule Banescu,

Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

Astfel,

 in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

 iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

 „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

 (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

 b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

 c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

(4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

 5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.”

 Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Situatii „atipice” din LEA mt

30/06/2010

 Cazuistica situatiilor „atipice” din LEA mt este  surprinzator de diversificata. Unele situatii sunt pur si simplu fara explicatie in conditiile in care domeniul a fost (este!?) super reglemetat si tixist de electricieni autorizati si firme atestate. Pana la urma in fata unor realitati cu istorie consistanta te intrebi care este rostul reglementarilor atata timp cat puterea lui „merge si asa” isi face simtita forta mult prea des

Pentu a nu lungi vorba sa vedem un separator de racord care are minim 30 de ani vechime:

Pe partea dinspre axul LEA 20 kV avem o superba legatura simpla de intindere pe IsNs. In aval de separator avem o interesanta legatura simpla de intidere cu ITFs fixata mecanic direct de rama separatorului.

1.000.000 de accesari ale blogului!

30/06/2010

Recunosc ca sunt impresionat!

 Depasirea unui milion de accesari reprezinta o performata la care nu puteam spera in noiembrie 2007 cand am realizat acest spatiu de informare si dezbateri pe probleme de energetica.

Blogul mi-a adus multe satisfactii care m-au determinat sa sustin pe parcursul a aproape 3 ani comunicarea cu specialistii SEN si cu beneficiarii muncii noastre: consumatorii de energie electrica. As puncta cateva din beneficiile pe care mi le-a adus administrarea acestui blog:

  1.  am prieteni  peste tot in tara. Este impresionant sa constati departe de casa, ca oamenii te cunosc si sunt dispusi la randul lor sa iti acorde sprijinul!
  2.  sunt multumit de fiecare data cand ii pot ajuta direct pe cei care imi cer sprijinul pe blog.
  3.  am confirmari clare ca multe din mesajele profesionale legate de dezvoltarea RED, solutii tehnice respectiv de abordare a relatiei cu clientii au avut un ecou deosebit in tara. Internetul si-a dovedit puterea sporita de comunicare in raport cu oricare alta forma de comunicare profesionala. Din acest punct de vedere am reusit sa compensez putin efectele reducerii numarului de participari la conferintele de specialitate.
  4.  testul Win-4-All a dat rezultate interesante. Foarte multi utilizatori ai blogului au acceptat sa sustina o idee propusa de mine. Am convingerea ca cei care vor avea puterea si interesul de a urmari momentul in care Win-4-all va intra in operational vor putea beneficia de avantaje importante. Cei care in aceasta perioada isi vor consolida propriile lor retele se vor felicita pentru efortul facut!

Statisticile accesarilor sunt interesante (vezi mai jos)  insa pentru mine certitudinea vizibilitatii blogului sunt cele peste 5000 de adrese de email ale utilizatorilor care  cu care am discutat direct!

Trebuie sa scot in evidenta si faptul ca incerc o insatisfactie legata de faptul ca inca n-am reusit sa stimulez colegii sa publice pe blog articole de specialitate care sa asigure un schimb de experienta mult mai intens decat il poate asigura o singura voce. Apetitul redus de comunicare profesionala coroborat cu reducerea drastica cu 70-80% a numarului de participari la conferintele si simpozioanele de specialitate, care inca se mai organizeaza in tara de cativa pasionati de energetica, spune destul de mult pentru cine  este interesat de aceste lucruri!

Inca mai sper sa pot conving specialistii SEN, care au multe de spus, ca merita sa faca efortul de comunicare publica a realizarilor si preocuparilor profesionale. Schimbul de experienta este o necesitate de care nu ne putem dispensa fiind util in egala masura atat celor care si comunica ideele cat si celor care studiaza articolele publicate si participa la dezbateri.

Pe blog am discutat despre conceptul de benchmarking: o denumire sofisticata a schimbului de experienta. Pur si simplu punad in discutie preocuparile/realizarile tale obtii feedback-ul necesar confirmarii ca esti pe durumul cel bun sau eviti sa muncesti sa „reinventezi roata”. Preluand o idee noua finisata de alt specialist poti progresa foarte mult. Investitia de timp in comunicarea profesionala ne poate fi utila tuturor. Va propun sa redescoperim  impreuna forta comunicarii profesionale. Viata noastra profesionala poate fi mai interesanta daca mizam pe comunicare!

Pentru a vedea mai bine datele din tabelele/diagaramele/fotografiile de mai jos putei da un clik pe ele si se vor deschide intro pagina noua unde se vor vedea mai clar!

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dinamica articolelor scrise in perioada nov 2009- iunie 2010 este destul de interesanta, pentru mine are si o semnificatie aparte! Probabil ca dinamica acesta are semnificatie si pentru cei care ma cunosc suficient de bine!

Cele mai populare articole în ultimele toate zile până la 2010-06-25 (pe scurt)

Summarize: 7 Days 30 Days Quarter Year All Time

All Time

Titlu Vizualizări
Home page 131,836
– aa_Autorizare electricieni 75,953
– Bine ati venit! 63,142
Chestionar norme generale de aparare imp 24,331
Tematica şi bibliografie pentru examenul 23,771
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 20,416
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 19,999
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 18,580
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 17,945
Chestionar norme metodologice de aplicar 17,939
Chestionar legea securitatii si sanatati 15,041
– Avizul tehnic de racordare la retelele 14,632
Avizul tehnic de racordare la retelele e 13,269
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 13,219
Opinii proaspete despre examenul de auto 12,731
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 12,064
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 11,848
Raspunsuri la chestionarele test din leg 11,768
Normele specifice de securitate a muncii 11,686
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 11,139
Probleme pt examenul de autorizare elect 10,430
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t 10,396
Autorizare electricieni sesiunea de prim 9,857
Tematica şi bibliografie pentru examenul 9,660
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 9,654
Agentia Nationala Reglementare in domeni 9,027
Protectia diferentiala a bransamentelor 8,391
– aa_Cuprins 8,282
Centre de examene de autorizare electric 7,804
Sesiunea de autorizare a electricienilor 7,479
Normativ pentru proiectarea si executare 7,020
– Tehnologii moderne de constructie LEA 6,277
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim 6,088
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 5,925
– a_Energie eoliana 5,703
Tematica si bibliografia pentru examenul 5,485
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 5,316
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 5,182
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 5,101
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 4,906
Sectiunea conductorului de nul in retele 4,878
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Formulele pentru calculul parametrilor s 4,549
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 4,189
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 4,161
Rezolvarea problemei 21 4,075
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 4,068
electricieniprobleme20092 3,983
Compatibilizarea instalatiilor interioar 3,795
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 3,760
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime 3,695
Informatii generale privind activitatea 3,683
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 3,638
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 3,594
Posturi de transformare cerinte tehnice 3,519
Blocurile de masura si protectie nu se p 3,499
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 3,433
Introducere in problematica energiei eol 3,399
– Avizul de amplasament 3,378
Rezolvarea problemei 26 3,377
Rezolvarea problemei 25 3,302
Rezolvarea problemei 37 3,214
Rezolvarea problemei 22 3,172
Lista finala a candidatilor acceptati la 3,152
Caderea de tensiune deducerea formulelor 3,134
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 3,116
– Calitatea energiei electrice extras di 3,065
Rezolvarea problemei 23 3,059
Rezolvarea problemei 24 3,026
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,987
Rezolvarea problemei 38? 2,972
– La multi ani cu energie 2010! 2,904
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 2,835
Intreruptoare „cap de scara” 2,752
Parcul Eolian Fantanele Vest 2,707
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 2,669
Care sunt etapele si principiile racorda 2,656
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,621
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 2,543
Legaturi de intindere in liniile aeriene 2,465
Programul de organizare si desfasurare a 2,464
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 2,387
Informatii generale examen de autorizare 2,380
– Regimurile deformante si dezechilibrat 2,369
Descrierea tehnologiei de construcţia şi 2,355
Rezolvarea problemei 27 2,345
Rezolvarea problemei 29 2,324
Rezolvarea problemei 33? 2,308
Rezolvarea problemei 35 ? 2,291
Avram Iancu solutioneaza problema 32 2,284
Rezolvarea problemei 28 2,191
LEA jt performante: cerinte tehnice 2,158
– Energia Electrica o afacere rentabila 2,137
Formule: parametrii electrici ai LEA 2,123
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 2,106
– Supratensiuni o prezentare agreabila p 2,076
Rezolvarea problemei 36 2,070
Studiu de caz privind cerintele tehnice 2,059
Rezolvarea problemei 32? 2,055
Statistica candidaturilor la examenul de 2,047
Subiecte legislatie Gradul II 1,971
LEA mt cerinte tehnice 1,922
Normele metodologice de aplicare a preve 1,893
Retele electrice aeriene torsadate de me 1,872
Programul sesiunii de autorizare electri 1,847
LES mt cerinte tehnice 1,768
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,759
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,724
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,699
Factura de energie electrica poate fi re 1,665
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,634
Sarbatori fara lumina 1,622
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,596
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,595
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,503
– Preturile energiei electrice pentru co 1,494
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7 1,460
Calitatea energiei electrice – extras di 1,459
La multi ani cu energie! 1,457
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 1,410
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,401
Asupra noului regulament de racordare la 1,358
Standardizarea domeniului productiei ene 1,282
Subiecte Legislatie Gradul I 1,271
Interpretarea rezultatelor sondajului de 1,267
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 1,250
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 1,240
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,238
Alimentarea fara intrerupere a consumato 1,233
LES jt cerinte tehnice 1,195
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 1,173
– Standardul de performanta pentru servi 1,136
Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de aut 1,133
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 1,130
PTA cu racord in LES 20 kV 1,080
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 1,070
Chestionar pt sondajul de opinie privind 1,063
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 1,060
Separator versus intreruptor telecomanda 1,048
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 1,021
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 1,020
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 1,014
Modernizarea distributiei energiei elect 1,002
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 998
Harta potentialului eolian 995
rezolvarea-problemei-23 984
Optiunile consumatorilor industriali pe 974
Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 967
solutia-problemei-26 963
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 961
Raport privind rezultatele examenelor de 956
– Managerul actor 916
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 885
Calitatea energiei electrice este influe 876
Diferente intre tematica sesiunii Toamna 858
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 858
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 854
Subiecte legislatie Gradele III si IV 852
Bransamente pe stil nou, gata stricate 850
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl 837
O abordare sistemică a instalaţiilor de 803
Dezintegrarea unei turbine eoliene 786
Diagrama cauza efect aplicata in energet 785
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 777
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 763
Lista formatorilor autorizati de ANRE sa 759
Experienta promotorilor utilizarii cablu 751
STEPNo montat gresit 745
Care este explicatia (1)? 727
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 711
– Contorizarea utilitatilor 710
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 709
De ce cad stalpii de iluminat public var 677
Retele electrice pe proprietati. Incalca 666
Evolutia preturilor si tarifelor regleme 663
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 630
Pana de curent a paralizat America de No 622
Cum aflam puterea unui motor fara etiche 622
Structura productiei de energie electric 602
Ghid de administrare a unui blog! 601
Avizul de amplasament 597
Andrea Bocelli 590
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 559
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 557
Baietii destepti 555
Poze LEA 20 kV realizata utilizand condu 553
Incze Andras „admira” solutii improvizat 549
Capcanele tarifelor sociale intre realit 548
Cum se stabilesc solutiile de racordare 545
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 528
Aurel se vrea pe blog! 527
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 525
UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 525
Vanzarea ee produsa in centrale eoliene 520
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 519
Nessun Dorma in interpretari celebre 517
Puterile instalate in CHE – urile din ge 513
Foren 2008 506
Energia clasică – sursă epuizabilă! 499
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 495
Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestiona 491
Parcul Eolian Fantanele santier in lucru 489
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 479
Cereri si oferte de locuri de munca 467
Tehnologiile noi impun redefinirea zonel 448
Exemplu american: gandirea pozitiva 447
Automatizarea distributiei noi frontiere 442
Incze Andras are o problema 430
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 430
Win 4 All, castiga cumparatorii avizati! 429
Costel Busuioc 427
Distributia campului electric si magneti 420
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 415
Odihna activa! 415
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 412
Is Michael Jackson alive? Polls online! 372
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 371
Vanzari si inchirieri de terenuri pentru 369
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 368
Celine Dion 365
Starea suportilor de bare in unele stati 362
Ajuta ca sa fii ajutat! 359
Preturile energiei electrice pentru cons 347
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentr 330
Facem pana iese bine (3)! 329
Amatorism cu radacini adanci! 327
Facem pana iese bine (1)! 324
Boilerul lui Nicu 319
Scump, prost si periculos! 318
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 308
Preturile energiei electrice pentru cons 306
Rezultatele sondajului de opinie privind 306
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 297
Asupra unor caracteristici ale intrerupt 294
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 293
* Mondial 285
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 283
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 282
solutia-problemei-24 281
– Sondaje de opinie 273
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 273
Coexistenta cladirilor cu LEA mt realiza 271
Viata amarata de bucurestean blocat in t 269
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 258
Structura piatei angro de energie electr 257
Emotia este si ea o forma de energie! 256
Facem pana iese bine (2)! 255
Principalii actori ai pietei angro de en 250
Obama, speranta pentru toti! 241
Servituti induse de retelele electrice p 239
Dialoguri despre poluare 233
solutia-problemei-27 230
Instalatiile electrice abandonate, peric 229
Pene de curent, debransari, deconectari 229
Criza gazului si calitatea energiei elec 223
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 221
Putem traduce WordPress in limba romana 219
Ce sa fie, ce sa fie? 219
solutia-problemei-29 218
problema-25-solutionata 217
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 217
solutia-problemei-21 216
Infrastructura energetica sustine comuni 208
Bonnie Tyler 207
Caracteristici intreruptoare jt 200
Optiuni strategice de limitare a lungimi 200
Energia Electrica o afacere rentabila si 197
Vank 1000 189
Lantul de distributie 188
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 187
Gandirea de grup 184
Dezastre previzibile! 183
Coexistenta drumurilor cu LEA mt realiza 179
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 178
The power of wind 175
Nerespectarea parametrilor de caliate ai 163
Problema lui Attila! 162
Centrala Electrica Eeoliana (CEE) Gălbio 160
ABBA take a chance on me 160
Raport accesari la 18.01.2010 155
Introduceti un videoclip in spatiul dest 144
structura-productieie-de-ee-oct-2008 142
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 142
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 139
Beijing, China Olimpiada 2008 136
rezolvarea-problemei-22 135
Craciun Fericit 2008! 133
Bine ati venit! 132
Contorizarea utilitatilor 130
Efectele golurilor de tensiune asupra re 130
rezolvarea-problemei-28 129
Sefii care aplica micromanagementul 127
Planul de comunicare asigura succesul af 124
Protectia la supratensiuni moft sau nece 121
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 118
Evolutia pretului petrolului trim I 2008 118
Cosmarul Gandului: penele de curent 116
ATR consumatorii casnici- proiect de rev 113
Dinamica preturilor petrolului si gazelo 113
Power Of Love in interpretari celebre 112
Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pen 111
principalii-participanti-la-piata-angro- 108
Declansator OEZ pentru linii electrice l 107
Solutia iesirii din criza! 107
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 105
Rolul comunicarii in afaceri 101
Corespondenta de afaceri ca instrument d 97
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 94
Oferta unica de vanzare 93
Managerul actor 92
Vank-1000 91
Top 39 al linkurilor utilizate de vizita 90
Imaginea unei organizatii pe piata 90
Coexistenta cailor ferate cu LEA mt real 89
Decizia de cumparare 88
Profilul si dipersia utilizatorilor blog 87
Transporturi la romani 86
Ordonata 43/2010 de modificare a legii e 83
Consiliul Consultativ al ANRE 80
Topul accesarilor pe articole/pagini la 80
zona-in-litigiu 79
Votul si democratia 78
Violenta si prostul gust la stirile Tv 71
Gripa AH1N1 este prost gestionata 68
Democratie schioapa vs dicatura cu fata 65
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 61
Publicitatea asociata manifestarilor spo 57
Is Pince Jackson his father’s clone? Est 56
solutiaproblemei-22 56
Clasificarea clientilor 55
rezolvarea-problemei-25 55
Zambeste vietii! 55
structura-pietei-angro-de-ee2 50
Structura pietei cu amanuntul 49
Cadouri promotionale personalizate 48
Culorile primaverii! 41
Certificate verzi 37
Statistica si dinamica numarului de acce 35
Dinamica rezervei de energie in lacuri 2 34
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 25
Hello world! 21
solutia-problemei-25 17
SECRETUL SUCCESULUI by Romulus Modoran 15
– Topul accesarilor pe articole/pagini l 15
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 14
solutia-problemei-28 14
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Mo 13
– Top 50 al cuvintelor cheie utilizate p 13
structura-pietei-angro-de-ee1 10
– Top 39 al linkurilor utilizate de vizi 10

Va propun sa analizam putin statistica oferita de  stite de monitorizare a traficului http://www.flagcounter.com/ . Conform celor declarate in oferta publica de servicii oferite de acest site sunt numarati vizitatorii o singura data, la prima accesare. Se ofera o statistica pe tari. In ultimul an am avut vizitatori din 85 de tari. Din Romania blogul a fost accesat  in perioada 06.06.2009 si 25.06.2010 de la 57066 de calculatoare diferite.

Mai jos avem un detaliu al dispersiei vizitatorilor pe state in ultimul an:

Top Denumire tara Nr de vizitatori
1. Romania 57,066
2. United States 2,520
3. Moldova, Republic of 1,096
4. Germany 558
5. Italy 332
6. Spain 266
7. France 255
8. Unknown – European Union 177
9. United Kingdom 133
10. Canada 92
11. Hungary 68
12. Austria 64
13. Belgium 44
14. Greece 39
15. Netherlands 38
16. Poland 32
17. Norway 31
18. Sweden 29
19. Portugal 26
20. Ireland 26
21. Switzerland 22
22. Czech Republic 21
23. Russian Federation 21
24. Bulgaria 17
25. Israel 16
26. Cyprus 15
27. Finland 15
28. Denmark 10
29. Ukraine 10
30. India 10
31. Iran, Islamic Republic of 9
32. Serbia 8
33. Qatar 8
34. Tunisia 8
35. Angola 8
36. Turkey 7
37. Algeria 7
38. Slovakia 7
39. Morocco 7
40. Albania 6
41. Nigeria 5
42. Japan 4
43. Colombia 4
44. China 4
45. Indonesia 4
46. Peru 4
47. Luxembourg 4
48. Libyan Arab Jamahiriya 4
49. Equatorial Guinea 4
50. Palestinian Territory, Occupied 4
51. Australia 3
52. Latvia 3
53. Saudi Arabia 3
54. Slovenia 3
55. Chile 3
56. Brazil 3
57. Vietnam 3
58. Iraq 3
59. South Africa 3
60. Mexico 3
61. Argentina 2
62. Korea, Republic of 2
63. Costa Rica 2
64. Lithuania 2
65. Estonia 1
66. Martinique 1
67. Armenia 1
68. Reunion 1
69. Mauritius 1
70. Taiwan 1
71. Kuwait 1
72. Botswana 1
73. United Arab Emirates 1
74. Oman 1
75. Monaco 1
76. Dominican Republic 1
77. Afghanistan 1
78. El Salvador 1
79. Syrian Arab Republic 1
80. Madagascar 1
81. Croatia 1
82. Bosnia and Herzegovina 1
83. Cape Verde 1
84. Lebanon 1
85. Azerbaijan 1

Mai jos avem rezultatele unei statistici interesante legate de dispersia pe localitati a ultimelor 500 de utilizatori. Satistica este oferita de http://www.statcounter.com/  (clik pe tabel pt o mai buna vizualizare) :

Informatii interesante rezulta si din analiza cailor de acces pe blog (providerilor de servicii de internet) utilizate pentru acces pe blog. Avem tot o statistica http://www.statcounter.com/  referitoare la ultimii 500 de utilizatori. Sunt convins ca daca veti face o scurta analiza a datelor veti putea trage concluzii interesante! (clik pe tabel pentru o mai buna vizualizare)

Asupra zonelor de protectie si siguranta

26/06/2010

  Consolidarea patimoniala a RED precum si administrarea ZP/ZS trebuie sa constituie preocupari fundamentale ale OD. Aceste preocupati vizeaza/afecteaza mai multe etape ala procesului tehnologic de distributia ee fiind necesara colaborarea mai multor departamante si angajati ai OD.

Prin acest articol va propun o decantare conceptuala a problematicii ZP/ZS si a consolidarii patrimoniale RED.

  1. 1.   Definitii,
  • Culoar de trecere a liniei electrice aeriene: Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de desupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
  • Distanţă de protecţie: Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia 
  • Distanţă de siguranţă: Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
  • Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă 
  • Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
  • Zone de protectie si de siguranta asociate drumurilor: notiunile principale legate de coexistenta cu drumurile sunt prezentate in figura urmatoare

 

 

 

  1. 2.   Reglemetari nationale legate de ZP/ZS

2.1                   Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

2.2                   HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

2.3                   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.4                   Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.5                   Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

2.6                   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2.7                   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

2.8                   Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

2.9                   Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

2.10               HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

2.11                HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

2.12                OUG  nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii  Naţionale a Căilor Ferate Române

2.13                OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

2.14                OG  nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

2.15                Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

2.16      Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ – ediţia 03/2007;

2.17                Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

2.18                Ordin  nr. 196 /2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

2.19                NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

2.20                Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

2.21                Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00

2.22                Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kv (în prezent PE 101/85)

2.23                Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101A/85.

  • ·        este previzibil ca lista sa fie necesar sa fie completata cu legislatie privind proprietatea asupra terenurior/cladirilor etc

 

3      Obiective privind coexistenta RED cu proprietatile tertilor riverani RED

In cazul ideal de amplasare a RED poate fi caracterizat de urmatoarele cerinte

  • o   Respectarea valorilor maxime normate ale ZP/ZS acestea sigura minimizarea riscurilor atat pentru RED cat si pentru obiectivele invecinate
  • o   Existenta posibilitatilor de acces la instalatii
  • o   Servitutie privind ZP/ZS sa fie inscrise in cartile funziare ale imobilelor
  • o   Ori de cate ori est posibil amplasamentul RED si ZP/ZS aferente vor trebui sa afecteze doar domeniul public.
  • o   Limitele ZP/ZS vor fi inscriptionate pe RED pentru avertizarea/informarea riveranilor pentru a preveni afectarea ZP/ZS (cerinta legala stipulata la art 23 Ordinul ANRE 49/2007)
  • o   Existenta AC si a tuturor avizelor necesare inclusiv a celor prevazute in CU

O instalatie legal amplasata cu ZP/ZS respectate si consolidate prin servituti inscrise la CF  va putea fi exploatata in conditii de siguranta maxima cu costuri minime. Ori de cate ori RED va fi afectata de actiunile tertilor prin activitati in ZP/ZS vor genera costuri imputabile autorilor agresiunii

4      Rolul ridicarilor topocadastrale ale RED in analiza conditiilor de coexistenta

  • o   De informare a emitentului CU/AC si a avizatorilor asupra amplasamentului RED
  • o   Crearea unei referinte privind amplasamentul RED aprobat prin AC si respectiv concret realizat in teren
  • o   OCPI prin vizarea planurilor topocadastrale confirma din punct de vedere tehnic doar  corectitudinea cotelor RED, a obiectivelor civile si industriale din ZP/ZS
  • o   In cadrul serviciului de verificare tehnica a ridicarilor topocadastrale OCPI nu confirma limitele de proprietate. Motivul principal al neconfirmarii limitelor de proprietate este legat in principal de faptul ca multe (majoritatea) proprietati(lor) nu au carte funciara constituita (nu figureaza in evidenta OCPI).
  • o   OCPI are servicii prin care face o analiza juridica a coexistentei. Aceste servicii sunt asigurate doar pentru proprietatile cu carte funciara.
  • o   Obligatia  identificarii corecte a limitelor proprietatilor afectate de amplasamentul RED si/sau de ZP/ZS revine investitorului RED (CEZD in cazul nostru). Acest demes are efecte juridice incontestabile doar daca se finalizeaza cu inscrierea proprietatii la cartea funciara si inscrierea servitutilor asociate existentei RED in CF.
  • o   Neefectuarea cercetarii privind coexistanta RED cu proprietatile invecinate si implicit neinscrierea servitutilor asociate existentei RED la CF expune CEZD la despagubiri si/sau la pretentii de eliberare a amplasamentului ocupat aparent legal!
  • o   Un amplasament ocupat aparent legal este un amplasament ocupat in baza unei AC si a avizelor acordurilor prevazute in CU dar fara obtinetinerea tuturor avizelor acordurilor necesare inpuse de conditiile de coexistenta RED cu proprietatile si obiectele/obiectivele/plantatiile invecinate afectate de ZP/ZS si fara inscrierea avezelor acordurilor obtinute in CF a proprietatilor.

In scopul exemplificarii modului in care trebuie facuta analiza bazata pe cumosterea certa a limitelor de proprietate respectiv pentru exemplificarea riscurilor asociate incertitudinii limitei de proprietate analizam conditiile de coexistenta asociate amplasarii unei LEA.

Fie situatiile posibile de coexistenta din figura alaturata:

 

In tabelul urmator am scos in evidenta caracteristicile fiecarei variante posibile de coexitenta rezultand ca din cele 8 cazuri analizate in 5 este necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti.

 

 

 

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

5      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pentru instalatiile noi

Proiectantul va obţine in numele CEZ Distributie si va include in documentatie:

    1. certificatul de urbanism,
    2. toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    3. toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    4. Procese verbale de vecinatati sustinute cu ridicari topo-cadastrale in coordonate STEREO 70 pentru stabilirea „certa” a limitelor de proprietate ori de cate ori acest lucru este esential pentru definirea conditiilor de coexistanta a RED cu proprietatile private riverane 
    5. toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    6. toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    7. toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    8. planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila OD se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cu ocazia elaborarii SS si a emiterii ATR ori de cate ori este posibil si/sau necesar se va urmari si consolidarea parimoniala a instalatiilor existente prin referirea lor in PV de vecinatate si/sau in conventiile de drept de uz si servitute incheiate cu proprietarii riverani

6      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pt instalatiile vechi

Cazuistica este bogata. In tabelul de mai jos am identificat 20 de cazuri rezultate din personalizarea pe tip de instalatii a aspectelor legate de natura juridica a ternului ocupat de amplasamentul RED, servituti impuse de zonele de protectie si de siguranta respectiv conditiile de acces pentru manevre si/sau lucrari. Fiecare caz analizat se divizeza intr-un numar de spete derivate functie de situatie modul in care prezumtivii proprietari pot sa isi dovedeasca statutul. Forma considerata consolidata a statutului de proprietar il reprezinta existanta CF deschisa pe numele proprietarului. In toate cazurile sunt importante si eventualele sarcini existente in CF pentru imobilul respectiv.

In cazul RED existente exista o protectie oferita de legea ee dar care trebuie dublata de actiuni de consolidare patrimoniala. Probabil ca nu se poate vorbi de o consolidare patrimoniala “absoluta” care poate fi asigurata pentru instalatiile noi. Se pot initia actiuni de reducere a expunerii amplasamentelor RED fata de litigiile / agresiunile initiate de terti.

Pentru limitarea costurilor si pentru cresterea gradului de succes probabil ca trebuie lucrat pe actiuni care sa vizeze rezolvarea unor clase de spete cu solutii asemanatoare care pot contribui la limitarea riscurilor de costuri neperformate asociate pretentiilor / actiunilor tertilor.

Departamentul Patrimoniu si Departamentul Juridic trebuie sa faca eforturi de decelare a cazurilor de coexistenta care este necesar/pot fi solutionate si sa defineasca retetele asociate de demersuri de consolidare perimoniala. Aceste actiuni trebuie bugetate si incluse in programe de actiuni functie de criterii obiective


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7      Optiuni tehnice pe categorii de instalatii pentru indeplinirea cerintelor legale privind ZP/ZS

  • ·        plecam de la premiza ca noi trebuie sa respectam limitele ZP/ZS din reglementari si ca avem libertatea sa ne alegem solutii tehnice care sa limiteze volumul de avize/acorduri respectiv care sa faca posibila amplasarea legala a RED. Probabil ca scriind vom putea vedea daca va trebui sa ne imaginam anumite situatii/configuratii particulare de coexistenta si sa mentionam gama de solutii sau va trebui sa ne definim optiunea pentru solutii standard care au asociate ZS/ZP de dimensiuni mai reduse. Totusi daca ar fi  sa vb de solutii preferate cred ca ele trebuie sa faca in primul rand obiectul politicilor th ale categoriei de instalatii
  • ·        ceea ce nu putem face acum, nu putem credita solutiile „noi” gen LEA mt realizate cu conductoare izolate torsadate cu dimensiuni mai reduse ale ZP/ZS atata timp cat ele nu sunt inca recunoscute in reglemetarile nationale

7.1             LEA 0.4 kV

  • Utilizarea conductoarelor torsadate
  • Inserarea unor portiuni LES in axul LEA
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV

7.2             LES 0.4 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta

7.3             LEA 20 kV

  • Utilizarea coronametelor dezaxate si sau compacte
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV
  • Amplasarea mai multor circuite pe aceeasi stalpi
  • Majorarea sectiunilor pe LEA existente pentru a se evita necesitatea altor trasee LEA
  • Utilizarea conductoarelor torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt pentru imbunatatirea comportarii LEA in zonele cu vegetatie
  • Constructia LEA mt comuna cu LEA jt utilizand torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt respectiv conductoare torsadate pentru LEA jt

7.4             LES 20 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta
  • Utilizarea LES mt trifazate, torsadate sau pozate in trefla pentru reducerea spatiului ocupat de traseul cablului
  • Marirea sectiunii LES pe traseele existente pentru evitarea realizarii unor noi circuite

7.5             Posturi de transformare aeriene

  • Utilizarea transformatoarelor cu izolatie uscata
  • Inlocuirea cu PTAM/PTAB-uri cu schema redusa: separator si cadru de sigurante montat pe stalp, transformatorul si CD adapostite in anvelopa metalica sau de beton de dimensiuni reduse

7.6              Posturi de transformare in cladire de zid, PTAM, PTAB

  • Utilizarea celuleor mt compactizate de regula
  • Scheme mt simplificate cu bara simpla nesectionata

7.7             Statii de transformare

  • Utilizarea echipamentelor 110 kV compacte
  • Utilizarea TT/TC combinate
  • Executia in variante de interior cu echipament capsulat

Vanzari si inchirieri de terenuri pentru Parcuri Eoliene

22/02/2010

SGC 2002  Avand in vedere ca pa blog utilizatorii oferteaza terenuri pentru vanzare/inchiriere pentru infiintarea de parcuri eoliene m-am gandit sa pun la dispozitia celor interesati acest spatiu. Cine stie poate se vor intalni cererea si oferta!

Citeste si: 

Proiecte de ferme eoliene in judetul Constanta    

Va doresc succes!

Lista formatorilor autorizati de ANRE sa tina cursuri pentru candidatii la examenul de autorizare electricieni

14/02/2010

SGC 2002  Pe site www.anre.ro s-a publicat lista agentilor economici deja autorizati sa tina cursuri pentru autorizarea electricienilor. Acesta lista se poste actulaliza frecvent!

Update 22.03.2013:

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR

NOTA. 
In lista de mai jos este precizat sediul social al entitatii respective. Va rugam sa accesati pagina de Internet a organizatorilor  sau sa contactati reprezentantii acestora, deoarece se pot organiza cursuri nu numai in localitatea de resedinta a acestora, ci si in alte localitati.

  Institute de invatamant superior 

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti, Splaiul Independentei 313
Tel/fax: 021-4029446
mail: autorizare_electricieni@system.power.pub.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
2. Facultatea de Constructii -UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
Timisoara, Str. Traian Lalescu nr. 2A, Romania
Tel:0256-404.000, Fax 0256-404.010
mail: secretar.sef@ct.upt.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
3. Facultatea de instalatii- UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.128-130 Tel: 0264.401.279, 0264.401.200, Fax 0264.401.179
site: http://instalatii.utcluj.ro/
4. Facultatea de electrotehnica- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Craiova, Bd. Decebal nr. 107
Tel/fax 0251-436447
e-mail: decanat@elth.ucv.ro
5. Facultatea de energetica – UNIVERSITATEA ORADEA Oradea, jud. Bihor ,CP 114 OP Oradea nr. 1, Str. Universitatii nr. 1
Tel: 0259-432.830, 0259-408.115,
Fax 0259-432.789
site: http://www.uoradea.ro

e-mail: rectorat@uoradea.ro
6. Facultatea De Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata UNIVERSITATEA TEHNICA „Gheorghe Asachi” Iasi Iasi, Bd. Dimitrie Mangeron nr. 53, jud. Iasi
Tel: 0232-278.680, 0232-278.683
site: www.ee.tuiasi.ro
e-mail: secretariat@ee.tuiasi.ro
7. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
-CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE-
Baia Mare, str. Dr. Victor Babes, nr. 62 A  Tel: 0362/401265, Fax 0262/276153
site: http://cee.ubm.ro
e-mail:  mircea.horgos@cunbm.utcluj.ro
8. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47 Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic Tel: 0336.130.142, Fax  0336.130.100 Mob: 0730.678.362 ,0747.417.828
e-mail: ctabacaru@ugal.ro

site: Cursuri de pregatire teoretica in domeniul instalaiilor electrice
9. Facultatea de inginerie -UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA Resita, Piata Traian Vuia nr. 1-4 jud.Caras Severin  Tel: 0255-210.227 Fax 0255-210.230
site: www.uem.ro ,
e-mail: rector@uem.ro
Persoana de contact :prof. Ion Piroi,tel: 0744-603-121, 0723-523-349,
e-mail: i.piroi@uem.ro
10. Facultatea de Inginerie Electrica -Catedra Electroenergetica
UNIVERSITATEA TEHNICA din Cluj Napoca
Cluj Napoca 40114 , str. Memorandumului nr. 28
Tel:0264-202209, fax 0264-202280
site: www.utcluj.ro
 
11. Facultatea de Inginerie
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU
Bacau, Str. Calea Marasesti, nr. 157
Tel: 0234-542411, Tel.Fax: 0234-545753
site: www.ub.ro

e-mail: rector@ub.ro
Persoana de contact: Aneta Hazi , Tel.: 0722472091

Societati comerciale

1. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105,  Camera 606-607B Tel: 0727744009, Fax : 021/3189347,  021/ 3189353,  0378/105421
email : autorizare@energy.org.ro sauoffice@3tteam.ro
site : www.3tteam.ro
2. EUROTRAINING SOLUTION
<Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,  email :
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
3. FORMENERG Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3 Tel : 021/3069900, Fax:  021/3069901
Programare: 021/ 3069925
email : 
office@formenerg.ro
4. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
Pcte de lucru Bacau:
–  str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12;
– str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/ 524335, 0234/ 511517, Fax: 0234/ 541544, Mobil : 0740172472
e-mail:consultingcont@yahoo.com
site:www.consultingcont.ro
5. FUNDATIA SCOALA DE AFACERI SI MESERII
SAM-TIMISOARA
Timisoara, Casa tineretului,  str. Aries 19, Jud Timis
Tel/ Fax: 0256/483144,Mobil: 0769/060800, 0769/060802e-mail:office@fsam.rosite: www.fsam.ro
6. MARVI CONS Sat Garcina, Comuna Garcina, jud. Neamt
0233 /216276,  0765542547marvi_cons@yahoo.com
7. PROACTIVE COMMUNICATION Timisoara, Calea Torontalului 3
0356/412575, e-mail:office@proactivecommunication.ro
8. CONFORTUL Botosani, str. Pacea nr. 14, Bloc 14, Scara B, ap. 7, jud. Botosani
Tel: 0743.828.331, 0742.833.367, 0331.401.405 Fax 0331.401.406 , email:vladanmarcel@teacher.com,
site: www.confortul.ro
9. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES Baia Mare, Bd. Unirii nr. 16, jud. Maramures
e-mail: cci_mm@ccimm.ro,
site: www.ccimm.rowww.proafaceri.ro
10. LIN IMPEX Targoviste, Str. Capitan Andreescu nr. 9-11, jud. Dambovita Tel./ Fax 0245-620.725 , e-mail:linimpex@yahoo.com
12. ASOCIATIA PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ Cluj Napoca, Str. Avram Iancu nr. 52, jud. Cluj Tel: 0264-595.793, Tel/Fax 0264-430.148,e-mail: formare@apm.ro, site:www.apm.ro,
13. SC ASCENDO SRL Ramnicu Valcea, Aleea Olanesti, jud. Valcea Tel/Fax : 0250/ 712021, e-mail:ascendo2001@yahoo.com, site:www.ascendo2001.ro,
14. FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVESITAR – VIITOR Sacele, Str Nicolae Iorga, nr 65, jud. BrasovPct de lucru: Brasov,

Sc gen „Diaconu coresi” nr 2, Bdul Stefan cel Mare, nr 15B

Tel: 0268/ 331.329, Fax :0368.816.188, 0751.272.222, e-mail:brasov@calificat.rooffice@calificat.ro, site: http://www.calificat.ro
15. S.C. E.ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A. Iasi, Str Ciurchi, nr 146-150, cod.700359
Pct de lucru: Suceava, Str. Mitropoliei nr.2, cod. 720037
Persoane de contact :
Dan Sumovschi
Sef Centru de Instruire si Perfectionare Suceava
Tel  0230 20 57 34
Fax 0232 40 58 00
Mob  0728 98 98 92
dan.sumovschi@eon-romania.ro
Ovidiu-Magdin Tanta, Instructor pregatire profesionala ,Tel  0230 20 58 64
Fax  0232 20 58 01, Mob  0730 00 37 21
ovidiu.tanta@eon-romania.ro
Site:
http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/servicii/Servicii-de-instruire/contact.html
16. CENTRUL DE CALIFICARE SI PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU Buzau, Str Ostrovului nr 14, Jud. Buzau

Pcte de lucru:
Tg Jiu, Str Victorii, nr 132-134, 132-134, incinta caminului liceului nr.2, etaj 3, camera 341,  jud. Gorj

Deva,
 str. 22 Decembrie, nr.118, et.1, cam.32 – Cladirea CORATRANS S.A.
Tel: 0238 723 653, Persoana de contact Ioana Popescu – 0743.404.651Telefon/fax 0253.237.818
Persoana contact: Vilcu Rodica Mihaela – 0748.143.103 tel/fax:  0254.21.80.88

Persoane de contact:
Clara Ianachis – 0754.469.350 , Elena Balaban – 0762.325.256

17. S.C. ARTOPROD S.R.L. Rm. Valcea, Str Regina Maria nr 17A, Jud. ValceaPcte de lucru:
Pitesti, str. Calea Bucuresti, Bl.1, Sc.C, Ap.4, ,jud. Arges, Tel/fax: 0248.221.291
Sibiu  str. Vasile Milea, Bl.9, Sc.C, Ap.33,  jud. Sibiu, Tel/fax: 0269.212.996
Tel: 0250.736.527, 0350.413.537
0744.147.345
Fax 0250.736.528

e-mail: artoprodsrl@yahoo.com
site: http://www.artoprod.go.ro

18. S.C. PROFESIONAL PN S.R.L. Sibiu, Cojocarilor nr.2 , Jud. Sibiu

Tel/Fax: 0269 220 449
0745.373.606, 0720.229.998
e-mail:

profesional_pn@yahoo.com
site: http://www.cursurigaze.ro,www.profesional-pn.ro

19. ASOCIATIA ROMANA A ELECTRICIENILOR Bucuresti, Str Padesu nr. 16, Bl 15, Sc A, Et 7, Ap 29, Sect 4Punct de lucru:Centru Incubator Afaceri -CIAF , Bucuresti, Sos Oltenitei nr. 225A Tel: 0722.622.697/ 0744.544.886
Fax: 031.81.70.639
e-mail:

asociatia.electricienilor@gmail.com
site: http://www.arel.ro

20. S.C. AMIRAS C&L IMPEX S.R.L Targoviste, Str Constantin Brancoveanu nr.66, Jud Dambovita 
Tel/ FAX : 0245.215.813, Mob: 0722.402.285
e-mail: office@amiras.ro
site: http://www.amiras.ro
21. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA IALOMITA Slobozia, Str. Lujerului 2, judetul Ialomita
Tel./ Fax: 0243/231353
e-mail: office.cciail@gmail.comnicolae.stanca@gmail.com
22. S.C. Sind Tour Operator SRL Bucuresti, Str Doamna Chiajna nr. 26, Sect3
Tel. 021.318.30.18, 318.30.10 Fax: 021/318.30.17 Mob: 072.687.28.35
e-mail: office@mysto.ro


Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa darae@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

NOU-Cursuri de pregatire teoretica    « inapoi
I. Prevederi legale
II. Conditii pentru organizatori
III. Precizare 2010 
IV. LISTA DE ORGANIZATORII. Prevederi legale
In conformitate cu prevederile art. 17 ale „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic”, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 90/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 847 din 08-12-2009,
participarea la primul examen de autorizare, indiferent de gradul si tipul solicitat de candidat, este permisa numai dupa ce acesta face dovada ca a urmat un curs de pregatire teoretica in domeniul instalatiilor electrice. Cursul trebuie sa aiba un continut corespunzator tematicii si bibliografiei recomandate si publicate pe pagina de Internet a ANRE, si sa fie organizat de institutii de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, sau de societati comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu, organizatorii cursurilor avand obligatia de a obtine in prealabil aprobarea ANRE. Regulamentul impune, de asemenea, obligatia electricianului autorizat de a urma un curs de pregatire teoretica cel putin o data la 10 ani, perioada considerata rezonabila ca timp de actualizare/ modificare a normelor tehnice si legislative in domeniul instalatiilor electrice.  In conformitate cu prevederile Regulamentului, facem urmatoarele precizari:

II. Conditii pentru organizatori
Institutiile de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, precum si societatile comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu‚ care doresc sa obtina aprobarea ANRE in vederea organizarii cursurilor de pregatire teoretica, trebuie sa transmita la ANRE o solicitare in acest sens si sa anexeze acesteia documente, din analiza carora, sa rezulte ca:
         institutia/ societatea este furnizor de formare profesionala, organizat conform legislatiei in domeniu si detine autorizatii emise de autoritatile statului competente in acest scop,

         dispune/ asigura logistica necesara, corespunzatoare desfasurarii cursului,

         asigura lectori avand calitatea de formatori, specialisti in domeniu, cu experienta in Sistemul Electroenergetic National,

         respecta tematica si bibliografia de examen, publicata de ANRE pe pagina de Internet.

 III. Precizare 2010
Titularii de legitimatii de electrician autorizat, emise de ANRE, a caror valabilitate expira in anul 2010, pentru inscrierea la examenul de autorizare la acelasi grad/ tip, vor respecta prevederile art. 19 din Regulament, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, nu trebuie sa faca dovada ca au urmat un curs de pregatire teoretica.  

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR LA EXAMENELE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

Institute de invatamant superior

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti,
Splaiul Independentei 313
Tel: 021-4029433
Fax: 021-4029675
2. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47
Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic
Tel: 0236/468061
Fax 0236/468061, 0336.130.100
3. UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
Baia Mare, str. Dr. Victor Babeº 62A
Tel: 0262/422778,
Fax 0262/276153

Societati comerciale

4. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105, Etaj 5, Camera 519C
Tel: 0727744009
Fax 021/3189347
autorizare@energy.org.ro
5. EUROTRAINING SOLUTION
Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
6. FORMENERG
Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3
Tel 021/3069900, Fax 021/3069901
office@formenerg.ro
7. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
PL: Bacau str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12; str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/524335, 0234/577177, 0234/541544, 0740/172472

Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa anre@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

Hst+ 3m3)

7,50 5)
Neelectrificate 7 4)

Hst

7,50 4)

74bis)

Hst+ 3m3)

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV
Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

7)

7bis)

15)

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007<