Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice


SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In imaginea urmatoare avem schema electrica a BMPM asa cunm este ea data in anexa 3 a specificatiei tehnice ST3/2003, revizia 3, editata de SC Electrica Bucuresti. Am inclus in imagine si un text cu informatiile esentiale legate de functia BMP de protectie la supratensiuni de frecventa industriala

schema electrica a BMPM

In conformitate cu ST3/2003 BMPM trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor functii:

  • racordarea instalatiei de utilizare aconsumatorului la instalatia de alimentare cu energie electrica
  • masurarea energiei electrice active (avem aici o limitare care nu erea neaparat necesara si care in conditiile agentilor economici si chiar al unor gospodarii casnice aduce pierderi OD prin scaparea de sub control a energiei reactive, problema are o solutie tehnica care vine din partea contoarelor alectrice monofazate electronice care la un gabarit compatibil cu spatiul din BMPM asigura si posibititatea masurarii energieie reactive).
  • protectia la suprasarcina, scurtcircuit si la curenti diferentiali reziduali a coloanei generale de alimentare cu energie electrica a consumatorului
  • protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor montate in cutia BMPM , aflate in mod normal sub tensiune
  • posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un curent de defect in sinstalatiile acestuia
  • posibilitatea citirii contorului sau, daca este cazul, intreruparii alimantarii cu energie electrica de catre furnizor, independent de prezenta consumatorului (asta este valabil doar daca BMP este pus la limita de proprietate cu acces la BMP din exteriorul poprietatii)
  • protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorerii echipamentului prin actiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate (si nu prea insistente !!)

Acestea sunt cerintele. Despre protectia diferentiala am discutat. In acest articol doresc sa ne oprim asupra cerintei din ST3/2003 privind protectia la supratensiuni de frecventa industriala.

Pentru a lucra ordonat este necesar sa prezentam capitolul 2.2.2.2 din ST3/2003 referitoare la cerintele impuse modulului voltmetric cauia i se mai spune si DPST:

  • poate sa fie incorporat in intreruptor de bransament sau ca modul separat
  • sa aiba buton de reset/test
  • tensiunea nominala de izolare 660 V ca
  • sa nu functioneze la varfuri de tensiune de 300 V, 50 ms, datorate supratensiunilor de comutatie
  • sa functioneze la o tensiune de alimentare Ua: 50…400 V cu un timp de declansare ≤ 0.2s (secunde) si anume:
    • sa functioneze la o tensiune de 270 V ± 10 V
    • sa functioneze la o tensiune de retur pe nul da 50 V ± 5 V
    • sa functioneze la inversarea fazei cu nulul de lucru
    • sa functioneze la intreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau in situatia unei prize auxiliare necorespunzatoare
  • in toate situatii le in care modulul voltmetrica a lucrat (a comandat ) si a determinat declansarea disjunctorului, functionarea (DPST) va fi semnalizata optic prin stegulet mecanic sau LED
  • dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele (de retea ale) intreruptorului, vor fi prevazute cu protectii la defectele interne
  • in cazul in care se utilizeaza schema TN (cea mai des intalnita in retelele stradale) modulul voltmetric necesita o priza auxiliara de impamantare ( Rpa, priza tehnologica) prin care circula un curent < 5A si care se va executa respectand urmatoarele cerinte
    • legatura intre priza si modulul voltmetric se va face printrun conductor de Cu multifilar cu sectiunea minima de 2.5 mmp
    • iesirea conductorului din BMP se va face printro presetupa
    • conductorul va fi protejat cu tub PVC intre BMP si priza
    • legatura la priza se admite sa se execute si prin surub (STAS 12604/4 si STAS 12604/5)
    • valoarea prizei auxiliare de impamantare va fi specificata de producatoul modulului voltmetric
    • producatorul va livra priza auxiliara de impamantare, odata cu BMPM
  • tensiunea maxima admisa pe priza tehnologica auxiliara, in regim normal sau la intreruperea nulului sa nu fie mai mare de 50 V
  • se interzice suntarea contactelor intreruptorului prin legarea gresita a modulului Voltmetric

Sa presupunem ca BMPM realizeaza toate conditiile impuse de ST3/2003. In aceste conditii atata timp cat modulul DPST este supus la supratensiuni mai mici de 660 V el isi face misiunea ori de cate ori la bornele BMPM apare o tensiune >270 V comanda deconectarea intreruptorului din BMPM si receptoarele electrice alimentate din acest BMPM vor fi protejate.

Analizand prevederile standardului care reglementeaza parametrii de calitate ai energiei electrice SR EN 50160/1998 in retelele electrice pot aparea supratensiuni atmosferice si/sau de comutatie de pana la 6 kV.  Constatam ca imunitatea DSPT la supratensiuni este limitata la cca 10% din nivelul supratensiunilor atmostefice si/asu de conutatie din retelele electrice. Prin urmare DSPT isi face misiunea pana la primele descarcari electrice in apropierea retelei electrice stradale cand DSPT se defecteaza.

Dovada acestei stari de fapt o constituie mmile de DSPT-uri anulate si/sau defecte din BMPM-urile aflate in exploatare. Dupa parerea mea cel putin 40% din DSPT-urile montate in BMP-uri sunt defecte si/sau anulate.

De fiecare data se repeta scenariul:

  • declansari repatate ale BMP = disconfort si pierderi pentru clientii OD ,
  • reclamare deranjament,
  • deplasare tura de servire operativa (SO) = costuri neperformante pentru OD + imobilizare tura SO = coada de asteptare pentru alte interventii SO la care stau constructorii si/sau clientii OD = insatisfactii, disconfort si pierderi
  • anulare DPST, daca prin exceptie tura SO are la dispozitie un DPST nou atunci il va inlocui pe cel vechi si ciclul se va relua la prima ploaie cand in sfarsit DSPT va fi anulat.

Prin urmare blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni devine o afirmatie suparator de adevarata. Solutia problemei este simpla. Modificarea ST3/2003 prin introducerea cerintei ca DPST sa aiba o imunitate electromagnetica la supratensiuni atmosferice si/sau de comutatie cel putin egala cu a intreruptorului din BMPM. in aceste conditii DSPT nu va mai fi punctul slab al BMPM iar acesta isi va face timp indelungat functia de protectia la supratensiunile de frecventa industriala care insotesc ruperile de conductoare de nul din retelele stradale.

In conditiile in care ST3 se va modifica in sensul celor enuntate mai sus este de asteptat ca pretul acestuia sa creasca dar vom avea protectia dorita iar OD si clientii lor vor fi feriti de multe neplaceri si pagube!

Probabil ca daca se va face o analiza la OD se va constata o paradoxala crestere, an de an, a numarului de deranjamente desi se fac tot mai multe modernizari si se monteaza tot mai multe BMPM-uri.  Paradoxul se explica prin incompatibilitatea unor instalatii interioare cu protectia diferentiala din BMPM dar si prin imunitatea redusa a DPST la supratensiuni atmosferice si de comutatie.

Dupa cum s-a demonstrat mai sus de calitatea BMP depinde atat rentabilitatea OD cat si  calitatea seviciului de distributie. Sunt necesare decizii urgente privitoare la soarta DPST. Una din aceste decizii poate fi chiar renuntarea la acest modul voltmetric si implicit la priza de pamant auxiliara si la functiile BMP legate de acest modul voltmetric. Va rezulta un BMP cu mai putine functii dar mult mai fiabil si evident ceva mai ieftin (!!). Ramane ca OD si clientii lor sa-si gestioneze fiecare cum poate consecintele intreruperilor de nul atunci cand ele se vor produce!

 

Anunțuri

Etichete: , , , , , ,

90 răspunsuri to “Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice”

  1. Daniel B Says:

    Cu mult respect v-as ruga daca puteti sa imi trimiteti pe mail, functionarea detaliata a unui BMPM (care este diferenta intre protectia la suprasarcini de frecventa industriala si cea diferentiala).
    Va multumesc!

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Daniel,
    Una actioneaza la supratensiuni si una actioneza la curenti mici care insotesc defectele de izolatie in faza incipienta. Protectia la supratensiuni de frecventa industriala mai sesizeaza si inversarea nulului cu faza si contacte slabe pe nul!
    SGC

  3. martin Says:

    Poate fi folosita aceasta protectie la supratensiuni si in apartamente? Ar putea functiona daca firul ce in mod normal se leaga la priza de pamant auxiliara sa fie legat la PE din tablou?
    Multumesc

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Martin,
    Se poate monta protectie la supratensiuni in tabloul electric al apartamentului. Este insa necesar sa se stabileasca de la inceput ce fel de protectie dorim:
    – la supratensiuni atmosferice si/sau
    – la supratensiuni de frecventa industriala

    Prima se realizeaza cu descarcatoare clasele B, C si D vezi pe blog detalii
    A doua se realizeaza intr-o gama mai larga de solutii, in principiu utilizand un modul (releu) maximal de tensiune.
    Priza de pamant auxiliara nu poate sa fie lagata in tablou la nulul de protectie PE pt ca modulul DPS (fac ipoteza ca ai dori sa adopti aceeasi solutie de protectie ca cea utilizata in BMP) are nevoie de o referinta de potential nul pe care trebuie sa si-o ia de la o pp amplasata inafara zonei de influenta a pp de lucru si/sau de protectie.

    SGC

  5. martin Says:

    Da, stiu de protectiile la supratensiuni atmosferice (sau supratensiuni de comutatie). Iar pentru protectia contra supratensiunilor de frecv. industriala folosesc relee MSU, de la Schneider. Eu doream sa aflu ce probleme apar in momentul in care Rpa coincide cu Rpl.
    Pe Rpl nu ar rebui sa am circulatii de curent, decat accidental.

  6. stoianconstantin Says:

    Salut Martin,

    Nu cunosc releul de care vorbesti. Fiecare releu cu cerintele lui de referinta de potential. De ex DPST din BMP are si functii antifurt si atunci odata in plus nevoia de separare de prizele de lucru.
    In privinta circulatiilor de curent prin prizele de lucru e de discutat.
    SGC

    • Ionuț Says:

      În ce condiții un dpst poate comanda declanșarea diferențialului în bmpt?

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Va retransmit raspunsul primit pt Dvs de la dl Klaxxy

      Un DPS poate comanda declansarea unui RCD daca este legat in asa numitul montaj „anti-paralel”. Asta inseamna ca va avea o conexiune facuta la intrarea in RCD (de regula nulul) iar cealalta (celelalte, daca vorbim de un sistem trifazat) la iesirea din RCD, respectiv faza / fazele. cand DPS-ul intra in conductie, va produce un dezechilibru artificial asupra sumatorului diferential din RCD, iar acesta va declansa. Schema este cea din dreapta desenului atasat. Mentionez ca, pentru exemplificare si simplitate, am facut schema pentru un sistem monofazat. Un sistem trifazat lucreaza identic, doar ca schema va fi ceva mai stufoasa.
      Vreau sa accentuez ca aceasta solutie a fost in uz in urma cu vreo 15 ani. Acum este o solutie interzisa, intrucat inspectorii de protectia muncii au considerat ca legatura „in cruce” poate pune in pericol, in niste situatii limita, abonatul.
      Solutia actuala este cu legaturile de aceeasi parte a RCD-ului (deci elimina posibilitatea de a „specula” functia diferentiala), iar comanda protectiei se face prin intermediul unui Shunt Trip (o bobina speciala de declansare) – varianta de schema din stanga desenului.

  7. Zaharia Says:

    ieri mi s-a facut bransamentul trifazic, si cer si eu parerea voastra, ce protecti as putea sa pun pt echipamentele interioare ale cladirii. Bransamentul s-a facut la o spalatorie auto. Din cate stiu imi trebuie echipamente cu grad de protectie IP65.

  8. stoianconstantin Says:

    Salut Zaharia,
    pentru dimensionarea protectiilor in primul rand trebuie sa imi comunici puterea maxima aprobta prin avizul tehnic de racordare (ATR), curentul nominal al intreruptorului din BMP precum si numarul circuitelor din tabloul tau si eventual puterile utilajelor racordate la fiecare circuit interior.
    In acest moment daca OD isi facea treba bine instalatia interioara ar fi trebuit sa fie gata si in fapt sa nu mai ai nicio problema.
    Chestiunea cu IP65 nu tine de protectia la scurtcircuit sau suprasarcina ci este legata de protectia la factorii de mediu. IP65 asigura protectia la umezeala chiar daca se pune tabloul respectiv sub jet de apa.
    Iti recomand sa apelezi la o unitate specializata intrucat pericolul de electrocutare poate fi mare daca instalatiile electrice nu sunt amplasate si protejate corespunzator impotriva patrunderii apei. O atentie deosebita trebuie acordata prizei de pamant.
    SGC

  9. Costea Says:

    Buna ziua,
    As vrea sa va intreb cum sesizeaza DPST-ul inversarea nulului cu faza(principiul sau de functionare intern), de ce are nevoie DPST-ul de acest potential ”zero” si rog sa-mi explicati principiul de functionare al diferentialei trifazice.

  10. Costea Says:

    Este corect sa se intrerupa si nulul in BMPT? prin folosirea unor sigurante tetrapolare? Cineva spunea ca s-ar putea sa avem lipsa de contact electric si am ajunge la intreruperea accidentala al nulului.

    Va multumesc

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Costea

    1 SPS compara potentialul nulului de lucru N cu potentialul de referinta. La o anumita diferenta de potential cda decansarea intreruptorului. Daca nu este amplasata priza auxiliara sufient de departe de pp a instalatiei de ex in casul unor FDCP-uri (grupuri de BMP-uri) la bocurile de locuinte atunci practic se viciaza diferenta de potential si DPST nu mai functioneaza.
    2 diferentiala are acelasi principiu si la monofazat si la trifazat!
    3 Nu recomand nici eu utilizarea intreruptoarelor tetrapolare si din ratiuni de electrosecuritate. Am scris mai pe larg intr-un alt comentariu.
    SGC

  12. calin george Says:

    salut ma numesc george si sant din navodari lucrez in domeniu de 9 ani. la mine in cartier de case da cu fulgere plus probleme de retea. eu am lucrat in afara tarii mult timp . vecinii spun ca sau prajit multe. am priza de pamant f buna. eu stiu ca e buna protecti cu dpst. i mi este teama ca nu am f multe dar muncesc ca toata lumea.va multumesc astept raspuns.

  13. stoianconstantin Says:

    Salut George,
    Din pacate ce am scris in articolul de mai sus este adevarat. Mai citeste si alte articole de pe blog referitoare la protectia „adevarata” impotriva supratensiunilor atmosferice.
    Dupa ce reusesti sa citesti articolele respective mai discutam.
    SGC

  14. Klaxxy Says:

    Analiza rezistentei „dispozitivelor de protectie la supratensiuni de frecventa industriala” la supratensiuni de origine atmosferica si / sau de comutatie este, in principiu, incorecta. Chiar in paragraful din ST3 citat de dvs este scris:

    „# sa nu functioneze la varfuri de tensiune de 300 V, 50 ms, datorate supratensiunilor de comutatie
    # sa functioneze la o tensiune de alimentare Ua: 50…400 V cu un timp de declansare ≤ 0.2s (secunde)”

    Rezulta clar ca acestor dispozitive le este impusa o plaja de valori ale timpului de declansare intre 50 ms si 200 ms.

    Rampa de crestere a supratensiunilor de natura atmosferica sau de comutatie este de ordinul zecilor / sutelor de nanosecunde, deci aceste supratensiuni sunt de aproximativ un milion de ori mai rapide.

    Solutia este sa fie amplasate, cu costurile de rigoare, descarcatoarecu oxizi metalici atat pe LEA de distributie cat si pe BMP, IN AMONTE de DPS existent.

    Tema data prin ST3 este clara. Discutia de aici se refera insa, din cate imi dau seama, la alta tema. Asa cum spune o vorba invatata inca din primii ani de facultate, „Alta tema = alta schema”.
    Sa auzim (si) de bine !

  15. George Bulai Says:

    V-as ruga sa-mi spuneti unde se leaga cele doua conductoare, de culori diferite, alb si maro la o DPST-01.
    Cu stima

    • stoianconstantin Says:

      Salut George,
      Sper sa iti raspunda cineva care vede mai des DPST-uri! Pana atunci de unde vin acele conductoare. In principiu trebuie sa ai conductoare legate la faza si nul pt modulul voltmetric din DPST si iesirea catre bobina de actionare a intreruptorului.
      SGC

    • Klaxxy Says:

      Depinde de schema de racord.
      Daca DPS-01 este legat la un aparat RCD (dispozitiv diferential) sau la un RCBO (intreruptor automat magnetotermic si diferential), un fir de la DPS-01, oricare, se leaga pe nul la intrarea in aparat (amonte de aparat), iar al doilea fir pe faza, la iesirea din aparat (aval de aparat). In acest fel forteaza declansarea aparatului respectiv (RCD sau RCBO) prin injectarea unui curent diferential la aparitia unei supratensiuni.
      In cazul in care in schema exista o bobina de declansare a aparatului (un shunt trip), un fir (oricare) de la DPS-01 se leaga la faza, la iesirea din MCB (intreruptor automat magnetotermic) sau RCBO, al doilea fir se leaga la una din bornele shunt trip-ului, iar a doua borna a shunt trip-ului se leaga la nul, tot aval fata de aparataj.
      Daca explicatia mea nu este bine inteleasa (este greu sa descrii o schema – o imagine face cat 1000 de vorbe), astept un e-mail pentru solicitarea explicatiilor si voi trimite scheme mai concludente.
      Sa auzim (si) de bine !

  16. gbacau Says:

    Multumesc, am priceput.

  17. Petru Buran Says:

    Buna ziua!
    Am urmatoarea intrebare? De ce se distruge DPST-S3C la cuplarea tensiunii din sigurantele automate daca circuitul este in gol (sigurantele din tabloul de distributie sunt decuplate). Pana in prezent am patit cu doua DPST -uri. Impamantarea imobilului este OK (2,7ohm). Acest lucru se intampla numai la cuplarea tensiunii din BPM la doua sau trei cuplari se distruge DPST-ul. Este posibil sa fie de proasta calitate sau sigurantele automate au o problema in cuplarea si decuplarea tensiunii. Inca o data mentionez ca cuplarea si decuplarea tensiunii se face in gol si nu in sarcina.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Petru,
      Nu stiu! Chiar daca nu sunt niste dispozitive foarte grozave totusi o buna perioada de timp, in absenta supratensiunilor ar trebui sa functioneze fara probleme. Poate ca ar trebui sa te asiguri ca DPST-ul este montat corect.
      Daca bransamentul este monofazat ar trebui sa ai si o priza auxiliara care ar trebui sa fie montata, izolat, la distanta de priza de pamant de lucru cca 5 m
      SGC

  18. Klaxxy Says:

    Din pacate nu cunosc schema dispozitivului cu codul de fabricant „DPST-S3C”, nu stiu cine il produce si nici nu am idee ce fel de hibe ar putea avea.
    Totusi, din postarea dvs se ridica o intrebare. Ati afirmat ca aveti o priza de pamant de buna calitate. Acest detaliu ma pune pe ganduri (ciudat, nu ?).
    Un DPS realizat conform ST3/2001 nu se leaga la pamant (are doar functia de protectie la supratensiune, masoara tensiunea intre faza si nul). Necesitatea prizei AUXILIARE (sau tehnologice) apare doar la DPS realizate conform ST3/2003 si ulterioare, unde se cere monitorizarea nulului, ceea ce impune masurarea tensiunii existente intre nul si pamant. Cum nulul este, in cele mai multe cazuri, legat la pamant inainte de BMP (de regula este vorba de impamantare la stalp), tot prin ST3 este impusa o priza auxiliara de pamant amplasata la cel putin 2m de centura de impamantare a imobilului, priza care are valoarea de dispersie impusa de fabricantul DPS, de regula intre 150 Ohm si 10 kOhm. Legarea prizei tehnologice a DPS la centura de impamantare DE PROTECTIE a imobilului constituie o abatere de la normativul de instalare, fapt ce ar putea duce inclusiv la distrugerea acestuia, eventual prin descarcarea fortata a unor condensatoare.
    Nu cumva dvs exact asta ati facut?
    Daca, totusi, aveti probleme cu acest tip de dispozitive, puteti solicita adminului acestui blog sa va dea adresa mea de e-mail. Va promit ca voi incerca sa va ajut.
    O seara buna !

    • stoianconstantin Says:

      Salut Klaxxy,
      Chiar ma gandeam ca ar fi util sa fiti prin zona! Multumesc pentru interventie. Va pun in legatura cu Petru.
      SGC

  19. Petru Buran Says:

    Va salut cu respect.
    Din cele spuse de d-vostra intradevar nu este respectata distanta de la priza auxiliara la priza de pamant a imobilului. Sunt cca 50cm. valaoarea prizei auxiliare nu o cunosc . Cel de la Electrica a venit a instalat BMP-ul a batut un tarus metalic langa imobil, a legat DPST la el si a plecat. La prima distrugere a DPST a spus ca sunt probleme cu instalatia. I-am aratat ca cuplarea si decuplarea tensiunii din BMP se face in gol. Nu mi-a dat nici un raspuns dar eu nu pot sa cred ca acest dispozitiv daca este OK se distruge la cuplarea si decuplarea tensiunii in gol.

  20. Petru Buran Says:

    Era sa uit. De ce la cateva cuplari de tensiune nu se intampla nimic si apoi dupa ceva timp de ordinul zilelor la o alta cuplare se distruge?Conditiile sunt aceleasi.

    • stoianconstantin Says:

      1) Butonul „raspunde” asigura gruparea discutiei! eu pierd pre mult timp sa le grupez ulterior (daca o fac!).
      2) De acord cu argumetele dlui Klaxxy. Mai plastic: primele conectari „fezandeaza” DPST (il uzeaza) si in timp, la un momet dat, se produce si inevitabilul!
      SGC

  21. Klaxxy Says:

    Buna ziua!
    Repet afirmatia anterioara: nu cunosc produsul respectiv, nu l-am studiat, deci mi-ar fi imposibil sa imi dau cu parerea in cazul unor probleme particulare.
    Probabil sunt de vina niste componente electronice alese „cu economie”, datorita faptului ca la licitatii nu inginerii au ultimul cuvant, ci economistii. Nu se mai uita nimeni la calitate si tehnologie, toata lumea vrea preturi cat mai mici. Urmarile le vedeti si dvs…

  22. porav Says:

    salut la un bloc de masura trifazat dspt-ul decupleaza dupa 3 ore de functionare,dupa 1ora pot sal ridic si iarasi decupleaza dupa un anumit timp.puteti sami spuneti eventualele cauze

    • stoianconstantin Says:

      Salut Porav
      Iti sugerez in prima etapa sa consideri ca faza protectia diferentiala funtioneaza corect. Incearca sa depistezi circuitul sau receptorul electric care are probleme de izolatie. De mentionat ca izolatia, cel putin in faza incipienta a defectelor, permite mentinerea unui anumit timp sub tensiune fara ca protectiile sa functioneze. Am intalnit f multe cazuri in care problemele de izolatie au fost depistate la frigidere, masini de spalat.
      Evident ca se poate face o verificare a izolatiei intregii retele interioare si a receptoarelor. Poate judecand si observand ce se intampla in instalatia casei te vei dumiri si fara masuratori prea complicate.
      Este important daca protectia diferentiala a functionat fara declansari in perioada anterioara si daca ai facut ceva modificari
      Pe blog am mai analizat cateva cazuri in care se intrunesc conditii de functionare de ex daca la o priza se inveseaza nulul de lucru cu cel de protectie atunci ori de cate ori se conecteaza un receptor in respectiva priza protectia diferentiala va declansa intreruptorul sau.
      Te rog pentru alte comentarii sa utilizezi de fiecare data butonul „raspunde” de langa numele tau
      Intre timp poate reusesti sa studiezi si oferta Win-4-All!
      SGC

    • Klaxxy Says:

      Salut!
      Descrierea, mai mult decat succinta, a problemei dvs sugereaza ca NU DPS-ul este de vina. Deconectarea consumatorului dupa un anumit timp de functionare si incapacitatea de a reconecta un alt timp, relativ mic, sugereaza ca ar fi o problema de suprasarcina – protectia termica din MCB.
      Va sugerez sa observati atent care parghii sunt cazute din pachetul de aparate.
      De regula ar trebui sa existe trei parghii separate: una a MCB (siguranta automata), alta a RCD (intreruptorul diferential) si alta a ST (shunt-trip, bobina de declansare comandata de DPS). Cele trei parghii ar trebui sa poata actiona independent, astfel:
      -scurtcircuit si/sau suprasarcina – cade doar parghia MCB, celelalte parghii de manevra raman ridicate.
      -curent diferential – cade parghia de la RCD, eventual (dar nu obligatoriu, depinde de solutia constructiva) si parghia MCB. Parghia de la ST ramane ridicata.
      – supratensiune – cade parghia de la ST impreuna cu parghia de la MCB. Parghia de la RCD ramane ridicata.
      Observand atent care este pozitia parghiilor de manevra in momentul in care ramaneti fara curent, va puteti da seama si care este motivul declansarii.

  23. stanciu calin Says:

    eu am renuntat la DPST-ul din BMPM din cauza declansarilor repetate, acum vreau sa va intreb ce solutie imi recomandati ca sa mi protejez aparatura din casa….

    • Incze Andras Says:

      Doua seturi de descarcatoare de tensiune cu caracteristici diferite, una pentru supratensiuni atmosferice si una pentru supratensiuni industriale si eventual un modul de protectie impotriva intreruperii conductorului de nul.

    • Incze Andras Says:

      Ori un modul gen DPST, dar cu tensiune de tinere marita, fata de DPST-urile montate in BMP.

    • calin stanciu Says:

      sunt novice si nu prea cunosc fenomenul, sunt DPST-uri care sa se poata monta in tabloul din casa nu in BMPM, daca da unde gasesc , ms

  24. Klaxxy Says:

    Descarcatoare de tensiune pentru supratensiuni de frecventa industriala nu exista. Va garantez asta !
    DPS-urile sunt reglate pentru intervalul 260-280Vca, dar IN LABORATOR ! Gama temperaturilor de functionare impusa este de -30grd – +55 grd. Necazul este ca, atunci cand sunt in bataia soareluri (cazul majoritatii BMP-urilor), efectul de sera face ca temperatura in incinta sa depaseasca 80 grd (am masurat personal asta). Majoritatea componentelor electronice de uz industrial sunt garantate pana pe la 70 grd, dar chiar si la aceasta valoare apar variatii foarte mari ale parametrilor. Solutia ar fi utilizarea componentelor de uz militar, dar acestea sunt mult mai scumpe. Cum toata lumea alearga dupa preturi mici, fabricantii nu utilizeaza asa ceva. Rezultatul este cel expus de dl Calin Stanciu. Solutia? Sa aiba si inginerii un cuvant de spus atunci cand se emite o comanda, nu doar contabilii.
    Parerea mea !

  25. georgebc Says:

    Am realizat acum vreo 6 ani un dispozitiv de protectie la supratensiune electronic in felul urmator: Am bobinat un minitransformator pentru tensiunea in primar de 400 v. In secundar am bobinat un numar de spre corespunzator tensiunii de 24 v, la tensiunea de lucru de 220 v. Cu un montaj electronic cu tiristor am stabilizat aceasta tenziune astfel incat pana la 400 v in primar sa am permanent 24 V cc la bornele de iesire ale stabilizatorului. Cu un comparator integrat, dar se poate si cu elemente discrete, am comandat un minicontactor de 20 A. Cu alt minitransformator am alimentat un dispozitiv de afisare a tensiunii cu leduri verzi. O frumusete! Se poate comanda si un triac de putere, care sigur este mai rapid, dar elementul semiconductor va fi mereu sub tensiune si nu este indicat. La timpul respectiv am avut si cu ce masura timpul de actionare, stiu ca era sub 0,2 miisecunde, daca nu ma insel, oricum am uitat datele respective. Puteam sa reglez de la 220V sa decupleze, dar am lasat la 235 V. Am facut schimb de apartament si noul proprietar nici in ruptul capului nu a vrut sa ma lase sa-l dau jos. Lui ii placeau mult ledurile, nu intelegea ce protectie are.
    Nu exista aparatura civila cu componente militare, va dati seama ca acestea sunt sortate special si imbatranite artifical. Apoi au compensari cu temperatura, chiar dispuse in incinte termostatate. Pretul nu ar justifica fabricarea, nu le-ar cumpara nimeni!

    • stoianconstantin Says:

      Salut George,
      interesanta realizarea. Daca vreti va pot publica un articol pe aceasta tema!
      SGC

  26. Lepadatu Marin Says:

    ciudata chestie, cand fulgera cade bmp-ul, ce se intampla ca habar nu am, trebuia sa ies afara sa salt sig de 32

    • Incze Andras Says:

      Ar trebui mai multe detalii pentru analiza problemei. Cat de des se intampla asta, ce contine exact BMP-ul, ce tip de siguranta este cel mentionat, etc. Sigurantele se declanseaza in mod normal la supracurenti, suprasarcina ori scurtcircuit in reteaua protejata din aval. Nu intra cumva apa in BMP sau undeva la o legatura in instalatie producand scurtcircuit ?

  27. petru dobrin Says:

    Mi-a cazut bmp-ul in 3 nopti la rand. Pana acuma nu a cazut. Ce fenomen s-a produs oare ca dupa ce am citit tot ce scrie pe aicea am intrat complet in ceata

    • stoianconstantin Says:

      Petru,
      Sunt doua variante:
      1) ai un defect in sinstalatia interioara sau ai utilizat o priza legata necorespunzator
      2) ai o defectiune in BMP
      Trebuie sa vezi ce alternativa creditezi mai mult si sa actionezi in consecinta!
      Daca mai vb va rog sa utilizati butonul „raspunde” de langa numele Dv pt a mentine discutia grupata.
      Poate iti faci timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.
      Succes!
      SGC

    • Klaxxy Says:

      Ciudat e faptul ca ti se intampla doar noaptea. Ar trebui ceva precizari in sensul acesta – cade cand te uiti la tv, cand aprinzi lumina, cade noaptea tarziu, cand dormi ? Daca BMP-ul declanseaza noaptea tarziu, cand majoritatea vecinilor dorm, ar putea fi un defect de retea. Daca ne oferi mai multe detalii vom incerca sa iti oferim si noi cat mai multe ipoteze plauzibile.

  28. petru dobrin Says:

    Buna ziua,

    Vreau sa dau mai multe informatii referitor la faptul ca a cazut bmpm-ul in 3 nopti la rand.
    Este vorba de o casa la tara in care in una din camere se afla un magazin.

    In primavara am schimbat toata instalatia electrica a casei si am montat inclusiv un bmpm .(bmpm nr 1 ) Respectivul bmbm a fost legat la pamant prin tarusul din dotare.

    Dupa ce am terminat instalatia casei am refacut si instalatia in camera unde se afla magazinul, care este instalatie separata cu contorul ei etc.Am montat si la aceasta instalatie un bmpm (bmpm nr 2 ) care se afla langa celalalt bmpm. Acesta nu a mai fost legat la pamant cu tarusul din dotare ci a fost legat de surubul celuilalt bmpm si deci merge la pamant tot prin tarusul bmpm nr 1.

    bmpm-ul care a cazut in 3 nopti la rand este bmpm-ul nr. 2 cel caruia nu i-am pus propriul lui tarus. (Aceasta sa fie cauza ?)

    Mentionez ca toate instalatiile electrice pe care le-am facut sunt prevazute cu fir de impamantare ( verde-galben) la toate prizele dar nu sunt legate la pamant deoarece casa nu a avut impamantare si aceasta problema a ramas nerezolvata deocamdata. Caut o firma care sa faca aceasta impamantare corect.
    Ma imentionez ca toate lucrarile amintite mai sus au fost facute de un electrician iar la sfarsit legaturile din bmpm-uri au fost verificate de un electrician de la „electrica” si au fost sigilate cutiile bmpm-urilor.
    Dupa ce a cazut bmpm-ul de 3 ori am intrebat pe acest electician de la electrica ce sa fac si mi-a spus ca in prima faza sa torn niste apa cu sare la tarusul de impamantare iar daca totusi se mai intampla o sa gaseasca o alta solutie.
    Dupa ce am turnat apa cu sare nu a mai cazut.
    Acuma nu stiu ce sa fac pentru ca nu pot sa fiu la cheremul unei galeti cu apa, nu stiu cand o sa se intample din nou etc.
    Ma gandesc ca in prima faza sa montez totusi si tarusul celalalt ce parere avet?
    Si ce sa mai fac?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Petru,
      Daca mai vb va rog sa utilizati butonul „raspunde” de langa numele Dv pt a mentine discutia grupata.
      In principiu daca nu se realizeaza legatura la priza de pamant auxiliara atunci BMPM nu functioneaza corect. Aceasta pp este pentru o referinta de potential. Ea trebuie sa fie izolala de alte instalatii de legare la pamant.
      Nu cred ca este o problema ca sunt legata doua BMP la o priza artificiala desi fiecare ar trebui sa aiba propria priza artificiala. O rezistenta de dispersie prea mare a prizei de pamant artificiale poate fi causa unor functionari anormale. In acest caz apa cu sare duce la imbunatatirea rezistentei de dispersie. Prblema s-ar putea rezolva cu un tarus (elecrod) mai lung ca sa asigure un contact pe o suprafata mai mare cu solul.
      Alte cauze pot proveni si din instalatia interioara: ai un defect de izolatie incipient in faza in care ocazional strapunge izolatia urmata de refacere pana cand canalul de strapungere va ramane ferm si permanent.
      Daca nu poti face verificari ale rezistentei de izolatie a instalatiei interioare si a receptoarelor ramane sa observi configuraria echipamentelor aflate sub tensiune inainte de declansarea BMP si pe cale logica sa il identifici pe cel necorespunzator.
      Daca vorbim de supratensiuni aleatoare in reteaua stradala ar trebui sa existe si alti vecini cu probleme similare cu a ta.
      Poate fi valabila si ipoteza defectarii modulului de comanda al MBP. Probabil ca daca problema persista va trebui sa apelezi la un specialist care sa faca verificarile necesare la fata locului
      SGC

  29. Cornel Says:

    Buna ziua,

    Am un bransament nou-BMPT (trifazic) la care s-a montat de curand contorul.Problema este ca in conditiile in care siguranta generala din tabloul electric din casa este lasata jos, siguranta diferentiala (32A) nu se poate ridica deloc sau se poate ridica numai dupa apasarea butonului galben, iar dupa un anumit timp (30-40 min) se decupleaza fara sa am un consumator alimentat. Care ar putea fi cauza? Inversarea nulului de lucru cu cel de protectie sau blocul diferential defect?

    Multumesc,

    Cornel

    • stoianconstantin Says:

      „Inversarea” produce efecte daca se pun in functiune receptoare electrice legate la nulul de protectie.
      Daca declanseaza cu instalatia electrica interioara in gol atumci exista un defect de izolatie in reteaua interioara.
      Daca ar declansa doar cu coloana sub tesniue (tabloul de distributie izolat) aunci cauza poate fi un defect de izolatie pe coloana.
      In toate cazurile putem vb de declansari daca MBPT este defect
      Ar trebui sa apelati la serviciile unui electrician autorizat!
      SGC

    • Klaxxy Says:

      Inteleg ca acolo exista un MCB (siguranta automata magneto-termica) si un RCD (Dispozitiv de protectie diferentiala), elemente separate, nu un RCBO Aparat comun). Ar fi de ajutor sa avem si schema, plus detalii despre „siguranta generala din casa” asa cum o denumiti dvs. Daca, de exemplu, aveti un RCD 4P (patru poli), dar „siguranta generala din casa” este un MCB 3P, inseamna ca nulul nu este decuplat. In aceasta situatie, daca aveti pe nulul de lucru o tensiune relativ mica (10-20 V), ceea ce se intampla de foarte multe ori, in plus, daca instalatorul a facut eroarea de a impamanta nulul de lucru in instalatia casei DECI AVAL DE RCD, declansarea elementului diferential RCD este cat se poate de explicabila, chiar daca „siguranta generala din casa” este deconectata.
      Daca doriti sa incercam o mana de ajutor „blind”, avem nevoie de mai multe informatii si de schema BMPT-ului, care ar trebui sa va fi fost pusa la dispozitie in momentul instalarii.

  30. Vas Alexandru Says:

    Buna seara,
    Revin la o intrebare anterioara in legatura cu intreruperea nulului in LEA jt care genereaza supratensiuni,cu privire la articolul publicat de dl Stoian Constantin.
    Cunoscand efectele ce pot fi produse daca in reteaua de distributie LEA jt (380/220V) un faptas intentionat sau fara intentii, produce o avarie ,drept urmare a taierii unui pom din gradina proprietate pesonala,in urma caruia se produc daune la alti consumatori,ce legislatie opreste semenea actiuni

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata!

      Cred ca sunt aplicabile legea ee 123/2012 si Codul de procedura Civila. Chiar daca remane in final o fapta din culpa autorul trebuie sa suporte toate daunele produse de fapta sa!
      Partea pagubita trebuie sa faca plangere in intanta, Operatorul de distrinutie poate incerca si o plangere penala fara sanse prea mari pentru obtinerea unei condamnari.
      SGC

  31. Florin Says:

    Buna ziua!
    Am o intrebare referitor la sigurnata Dpst-n montata de cei de la **** si nu sunt firele legate in panou nu este alimentata, mentionez ca saptamana trecuta am taiat cablul unui prelungitor accidental si cu toate acestea siguranta diferential nu a decuplat.

    Imi puteti da un raspuns va rog?

    Stima!

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      Dl Florin, cred ca nu ati pus respectiva intrebare! Din relatarea DV ar rezulta ca aveti un montaj gresit in BMP. Ca sa va iesiti din pareri va recomand sa sesizati acest lucru catre operatorul de distributie eventual prin ANRE.

      SGC

  32. STEF DANUT Says:

    ENEL doreste sa ,,scape” de povara DPST-urilor,punandu-le in sarcina electricienilor autorizati si a beneficiarului.

    S-a transmis deja o circulara in acest sens.Ce parare aveti despre acest lucru?

    Ar insemna ca diferentialul si DPST-ul sa se monteze in tablourile de utilizare.

    Cum se va monta priza auxiliara in blocuri,de exemplu?

    De ce trebuie sa plateasca beneficiarul inlocuirea DPST-urilor decalibrate pentru ca ENEL nu va furniza energia electrica in paramentii contractati?

    Cred ca este de discutat pe aceasta tema…

    Cu stima!
    Dan Stef

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara dl Stef,

      Interesant subiect. Nu cunosc circulara la care faceti Dv referire. Sa asteptam cateva eventuale puncte de vedere asupra acestui subiect dupa care va spun si ce cred eu.

      SGC

    • Klaxxy Says:

      Informatie falsa!

      ENEL a scos complet protectia diferentiala si pe cea de supratensiune din BMP intrucat se monteaza contori SMART care au inglobate aceste protectii. Tot din cauza asta s-a trecut protectia coloanei (MCB 2P) din amonte in aval de contor, punand in amonte un simplu separator de sarcina 2P, pentru izolarea coloanei cand se inlocuieste contorul.

      Modificarile sunt continute in fisele tehnice FT-124_MAT, ed.3 si FT-133_MAT, ed.3. Va sugerez sa le studiati atent!

      Nu a aparut niciun fel de „circulara” pentru montare de protectie diferentiala, sau de supratensiune in afara BMP-ului. De altfel nici nu ar avea cum. Posesia ENEL se opreste la cutia de conexiuni de la iesirea din BMP. Tot de acolo (exact de la ultimul surub al clemelor de sir) incepe proprietatea abonatului. Din acel punct ENEL nu mai are niciun drept si nicio putere.

      Il provoc pe dl Dan Stef sa va trimita dvs, dle Stoian, o copie a „circularei” de care vorbeste, pentru a o expune aici. Daca dl Dan Stef gaseste o asemenea circulara, promit sa i-o platesc cu aceeasi suma (oricat de mare!) pe care dl Dan Stef se angajeaza sa mi-a o dea mie daca nu o are.

      Ce ziceti, dle Dan Stef? Deal?

  33. STEF DANUT Says:

    Din pacate nu sunt inca in posesia FT 124 si FT 133 astfel incat sa dezvolt subiectul.
    Dati-mi o adresa de mail si eu va voi da contul meu si ,,circulara” (va voi da-o dv. pentru ca o am!). Deal!
    Cu stima!
    Dan Stef
    (nova.danstef@yahoo.com)

  34. Iulian Says:

    Buna ziua,
    Poate cineva sa imi trimita FT 124 si FT 133 ed. 3 ?

    • stoianconstantin Says:

      La ce se refera aceste fise tehnologice?
      SGC

    • Klaxxy Says:

      Sunt fisele tehnice pentru BMP emise de ENEL, ultima editie.
      I le-am trimis eu dlui Stoian, cu rugamintea de a vi le trimite.
      O zi faina tuturor!

    • stoianconstantin Says:

      Rezolvat!
      Multumim!
      SGC

  35. vasile Says:

    Buna ziua domnule Stoian,
    va rog daca puteti sa ma ajutati in urmatoarea chestiune:

    cum se leaga corect (explicatie babeasca va rog) o bobina declansatoare la supratensiuni gen MSU de la Schneider pentru a functiona corect ? (de asemenea considerati ca-si face treaba in caz de supratensiuni de comutatie?tin sa precizez ca este vb de un apartament de bloc cu instalatie subtarana si riscuri aproape nule de supratensiuni cauzate in urma trasnetelor)

    Am bobina MSU precum si bipolara de 25A de la acelasi producator la care se conecteaza mecanic si care va avea rol de siguranta principala in tablou.

    Legatura intre aceasta si celelalte se efectueaza cu piaptan la partea de sus si alimentarea la partea de jos.

    Multumesc si astept raspuns.

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      Va retransmit raspunsul dlui Klaxxy50,

      „Buna seara, dle Stoian!

      Prea multe nu as avea de spus: se conecteaza mecanic cu cele doua clipsuri. Am inteles ca pentru dl Tolba nu asta e problema, ci conexiunea electrica. Va atasez doua variante de legaturi (parca am inteles din postarea dlui Tolba ca la el se intra pe kos si se iese pe sus). oricum, isi alege varianta buna, nu sunt decat doua, deci… daca nu e prima, sigur este a doua.

      Am rezerve privind protectia la supratensiuni de comutatie. Chiar daca varistorul din MSU poate reactiona in cateva microsecunde, timpul de zbor al contactelor din MCB si, de altfel, al intreagii lui mecanici, este de ordinul zecilor de milisecunde. Pragurile de crestere ale undei de comutatie pot fi mult mai rapide, deci… NU!

      Parerea mea este ca pentru protectia la supratensiuni de comutatie trebuie, la fel ca in cazul supratensiunilor atmosferice, descarcatoare cu ZnO.
      O seara faina!

      P.S. Conectare MSU. Daca nu era vorba si de schema, raspundeam eu direct pe blog.”

      Multumesc, dlui Klaxxy pentru raspuns!
      Toate cele bune SGC

    • vasile Says:

      Va multumesc ptr promtitudine.
      Deci se pare ca am aruncat banii aiurea bobina MSU.
      Puteti sa-mi dati mai multe detalii in legatura cu varianta propusa de dvs?
      Cat de voluminoasa este solutia?
      Unde se gaseste de cumparat?
      Este scumpa?
      Cum se leaga?
      Multumesc anticipat.

    • vasile Says:

      Va rog daca aveti idee sa-mi dati si o firma(marca)care stiri ca realizeaza cele mai bune protectii de acest fel.
      MULTUMESC.

  36. Klaxxy Says:

    Ideea pe care o solicitati s-ar putea sa o gasiti aici:

    https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2011/05/klaxxy-supratensiuni-in-instalatiile-electrice.pdf

    Este un articol mai vechi, propus de mine dlui Constantin, care a avut amabilitatea sa il gazduiasca.

    Pentru dvs, care aveti alimentare prin LES (parca asa am inteles), supratensiunile atmosfericie nu ar trebui sa va deranjeze. Deoarece va este teama doar de supratensiunile de comutatie, cred ca un simplu descarcator de tablou (cele care seamana izbitor ca forma cu un intreruptor automat MCB, montat pe sina omega in tabloul de abonat) va va fi suficient.

    Astfel de descarcatoare se produc si vand acum pe scara larga. Eu am folosit descarcatoare fabricate de Obo-Bettermann si General Electric, dar in principiu toate sunt la fel de bune. Toate au niste varistoare cu oxizi metalici care deschid in cateva nanosecunde si dirijeaza energia in exces la pamant.

    Referitor la aceasta dirijare: mare grija la impamantare! E nevoie de o instalatie de impamantare cat se poate de buna si de sigura.

    Pentru protectia finala a aparaturii electronice, se pot folosi si unele tipuri moderne de prelungitoare cu prize multiple, dotate cu descarcatoare incorporate. Este o masura de protectie in plus. Si in cazul lor, esentiala este o priza cu un contact de protectie (de punere la pamant – asa numitele prize Schuko) cat mai sigur.
    O zi buna!

    • vasile Says:

      Buna ziua,
      Deci spuneti pana la urma ca orice este mai indicat decat acele bobine MSU cum sunt cele de la schneider?
      Multumesc.

    • Klaxxy Says:

      Bobinele MSU, la fel ca si dispozitivele de protectie la supratensiuni indigene (indiferent de fabricantul lor), asigura protectia la supratensiuni de frecventa industriala. Asta inseamna ca sunt concepute sa recunoasca valori aferente formelor de unda de 50 Hz, actionand undeva intre 50ms si 200 ms (milisecunde). Sunt foarte bune pentru situatiile in care apar avarii la transformatoare, sau la liniile de transport / distributie. De aceea pot fi cuplate cu aparatajul de protectie (MCB, RCBO etc), timpul de raspuns fiind compatibil.

      In cazul supratensiunilor de comutatie, sau de origine atmosferica, atunci cand nu vorbim de unda plina, ci de varfuri, iar panta de crestere este extrem de abrupta (de ordinul nanosecundelor), sunt necesare alte dispozitive, alte abordari, alt tip de functionare.

      Deci bobina MSU nu spune nimeni ca nu e buna, doar ca nu e buna pentru scopul dvs – protectia la supratensiuni de comutatie.

  37. VASILE Says:

    Buna ziua ,

    Am inteles foarte bine cum functioneaza o protectie diferentiala monofazata .

    Va rog sa publicati o schema si sa o explicati ,cum functioneaza o protectie diferentiala trifazata ,care pe langa consumatorii trifazati are si consumatori monofazati ,iar consumul pe cele trei faze este normal sa fie diferit din acest punct de vedere .

    Va multumesc !

    • Klaxxy Says:

      Va sugerez sa vedeti articolul:

      https://stoianconstantin.wordpress.com/2013/11/07/modele-noi-de-aparataj-rcd-by-klaxxy/

      Acolo veti gasi si scheme de conectare a RCD-urilor trifazate.
      Ideea de baza a functionarii dispozitivului diferential (RCD) in sistem trifazat este SUMAREA VECTORIALA a celor trei faze.
      Chiar daca sistemul este (puternic) dezechilibrat, valoarea curentului rezultat din sumarea vectoriala a fazelor va fi intotdeauna egal si de sens contrar cu valoarea curentului de pe nulul de lucru. Trecand prin torul de sumare diferentiala, suma algebrica a campului magnetic rezultant va fi zero (campurile magnetice generate de cei doi curenti care parcurg torul in sensuri diferite – unul intra, celalalt iese – vor fi egale si de sens contrar, deci se anuleaza reciproc).
      In cazul in care apare o scurgere la pamant pe oricare din faze (una, sau mai multe faze, nu conteaza), dupa sumatorul diferential (deci dupa RCD), suma algebrica a curentilor de pe faze si de pe nulul de lucru va fi diferita de zero, deci si campul magnetic indus in torul de sumare va fi diferita de zero, iar sistemul de protectie va actiona.

  38. Mircea Says:

    Va salut,

    Rog sa imi spuneti parerea Dvs de specialist vizavi de ,,minunile,, montate de enel. Sunt niste firide de plastic ( sau rasina) care au in componenta doua disjunctoare.

    Rog sa imi spuneti de ce este nevoie de doua echipamente, unul este de 32 A iar celalat de 40 A.

    Aici este link catre producator, am si poza reala dar nu stiu cum sa o postez.

    http://www.recomplast.com/bloc-de-masura-si-protectie-monofazat-enel-ft124ft133-montaj-ingropat-montaj-pe-soclu-de-beton/1-1-93

    Multumesc fain!!

    • stoianconstantin Says:

      La prima vedere mi se par OK! In plus am vazut aceste echipamente de racordare in multe locuri din tara. Au un potential serios de generalizare pt integrare in solutiile de racordare.
      Pe Dvs ce va deranjeaza?
      SGC

    • Klaxxy Says:

      „Minunile” de care intrebati sunt BMPM, sau BMPT, dupa caz, realizate nu dupa fantezia producatorului, ci strict dupa specificatiile tehnice emise de ENEL pentru piata proprie, respectiv FT-124_MAT si FT-133_MAT. Acestea sunt realizate din PAFS (poliester armat cu fibre de sticla) si sunt destinate montarii la limita de proprietate – ca sa se elimine riscul ca angajatul ENEL sa fie agresat de catre abonat, sau cainii lui, atunci cand vine la o interventie, sau la citirea contorului. Aparatul de 32A este un intreruptor automat MCB de tip bipolar. Aparatul de 40A este un simplu separator de sarcina, destinat intreruperii tensiunii atunci cand se umbla la contor, avand in vedere ca acesta este plasat in amonte fata de MCB-ul de protectie.

  39. Mircea Says:

    Multumesc mult pentru lamurire. Banuiam ca o sa primesc informatii profesioniste!

    Totusi, cred ca pentru linistea ,,abonatului,, trebuie montat ca prim element de protectie un intreruptor diferential, nu? Firidele astea protejeaza doar la scurtcircuit si suprasarcina, nu? La curent diferential nu sunt protejate…

    • Klaxxy Says:

      Politica ENEL este diferita de cea „traditionala” de la Electrica. ENEL a inceput sa monteze contori speciali, de conceptie proprie, care au facilitati inexistente pana acum.

      Pe langa alte caracteristici dedicate, acesti contori inglobeaza in interior si un sistem de protectie magneto-termica si diferentiala, astfel incat protectia coloanei de abonat este facuta de contor, nu de aparate externe.

      Din acest motiv protectia externa este plasata in aval de contor si contine un simplu MCB bipolar. Practic, acest MCB este mai mult un limitator de sarcina, care nu permite depasirea puterii alocate, fiind mai putin important pentru protectia propriu zisa. Acesta este motivul inexistentei protectiei diferentiale externe si a aparitiei separatorului de sarcina.

      Pe de alta parte, trebuie sa intelegeti ca niciun dispozitiv diferential plasat in BMP nu protejeaza abonatul, ci coloana de abonat.

      Toate diferentialele din BMP-uri sunt de 300mA, iar omul intra in fibrilatie si moare daca este parcurs de un curent de peste 40-45mA.

      Din acest motiv TOATE societatile de distributie recomanda plasarea unor elemente diferentiale de 30mA in interiorul tabloului de abonat, pentru protectia persoanelor. In plus, ENEL recomanda (nu obliga) plasarea unui dispozitiv de protectie la supratensiune in tabloul de abonat, aruncand responsabilitatea unei astfel de protectii pe acesta.

      CEZ si E.On au renuntat la astfel de protectii, anchilozata ramanand doar Electrica.

    • Mircea Says:

      Inca odata va multumesc! Se vede ca stapaniti in proportie de 100 % domeniul.

      Sa inteleg ca Enel are o linie speciala de contorizare cu ,,facilitati,, sporite. Daca continui ideea, contorii acestia au un releu de putere care deconecteaza abonatul. Se poate deconecta de la distanta?

      Intrebarea de mai sus este una din pura curiozitate, la ceea ce ma interesa deja ( cu multa bunavointa) mi-ati raspuns.

      Cu stima, va multumesc.

      MP

    • Klaxxy Says:

      Cu placere!
      Nu sunt expert in contorizare, dar din cate cunosc, toti contorii cu teletransmisie a datelor au inglobata si o functie de telecomanda. Aceasta asigura doar deconectarea la distanta. Reconectarea este posibila, din motive de securitate, doar prin operare la fata locului.

  40. Mircea Says:

    Multumesc mult!

  41. Marius Says:

    este obligatoriu realizarea unei prize de impamantare (platbanda,tarusi, sapat.etc )?? sau se poate lega nulul de protectie la sirul de cleme din BMPM unde vine nulul de la reteaua stradala (electrica) si din acel sir de cleme sa merg cu doua fire separate ,nul de lucru si nul de protectie la tabloul de sigurante din casa si mai departe la circuitul de prize… se poate ??? multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Da se poate!
      SGC

    • Marius Says:

      deci sa inteleg ca nu mai e necesara realizarea unei impamantari….folosesc nulul de la reteaua stradala si ca impamantare si ca nul de lucru.Am inteles bine??si daca da,protectia de punere la pamant la aparate de genul (maina de spalat,frigider,boiler electric,etc.)este la fel de sigura ca si cum ma legam la o priza de impamantare ?multumesc

    • Klaxxy Says:

      Cu regret că am o poziție diferită: se poate, dar nu este, sub nicio formă, recomandabil. Asta este „soluția săracului”, implicând riscuri pe măsură.
      Orice defecțiune pe nulul de lucru, de la transformator până la BMP, se va regăsi la contactul de protecție al prizei. Astfel, dacă undeva, pe traseul de transport trifazat, se întrerupe nulul de lucru (și se întâmplă curent așa ceva!), apare în aval un nul flotant, al cărui potențial depinde direct de impedanțele consumatorilor de pe cele trei faze și de curentul absorbit de fiecare. Asta poate duce la sute de volți pe nul, iar dacă acesta este legat solidar cu nulul de protecție, exact tensiunea asta va fi pe contactele de protecție de la prizele din casă.
      Dacă aveți copii care, se știe, sunt mai „scormonitori” de felul lor, deci ar putea atinge oricând accidental contactele de protecție ale prizelor, este mai bine să vă lipsiți de soluția asta. Poate că realizarea unei prize de pământ este o investiție ceva mai costisitoare, dar eu cred că siguranța persoanelor din casă este mai importanta decât orice.
      Părerea mea…

    • Radu Margineanu Says:

      Din cate stiu eu, de regula, bransamentele monofazate din retele stradale se realizeaza fara prize de pamant. Marea majoritate (cele vechi) au coloanele (legatura intre firidele/blocurile de masura si protectie si tabloul general de interior al imobilului) realizate cu doua consductoare.

      In ultimii ani sa zicem in ultimii 10 ani in BMPM se separa nulul de lucru si protectie pe conductoare distincte, legate in BMP la aceeasi bareta de nul, iar coloana se realieaza cu 3 conductoare F, N, PE

      In materie de prize de pamant probabil ca se poate dovedi ca „niciodata nu sunt suficiente” desi probabil ca exista un optim. Un inginer foarte bun intodeauna poate argumenta frumos necesitatea unei prize de pamant suplimentare.

      Probabil ca in tara sunt peste 3 milioane de bransamente monofazate racordate la retelele stradale fata priza de pamant!

      O priza de pamant odata infiintata genereaza niste obligatii de intretinere si de masurare periodica. Fara acestea nu vom sti niciodata momentul in care priza de pamant „ne-a parasit”!

      Dl Marius, sfatul meu este sa va uitati in jur la alte bransamente si daca nu v-ati convins si nu sunteti „sarac” puneti si o priza de pamant! Cu cat are electrozi verticali mai multi si mai lungi si cu cat are mai multa platbanda care sa ii uneasca cu atat mai bine!

      Veti gasi si prize da pamant „de 4 ohmi” gata confectionate!

      Radu Margineanu

    • Gazdi Says:

      Sunt de acelasi parere cu dl Klaxxy.
      Am inteles de la cineva ca sunt situatii cand asta este solutia, de exemplu in cazul apartamentelor din blocuri mai vechi si cu bransamente electrice nemodernizate la care nu exista legatura cu priza de pamant al cladirii (daca are).

    • Radu Margineanu Says:

      Multumesc! Nu imi doresc dispute cu nimeni!

      Margineanu Radu

    • Klaxxy Says:

      Buna ziua!

      Acesta este, probabil, ultimul meu comentariu pe acest blog. Multumesc tuturor pentru dialog!

      In weekend-ul care abia a trecut m-am lovit de o problema generata chiar de folosirea nulului de lucru (N) pe post de nul de protectie (PE).

      Concret: imobil privat (casa mare, cu etaj), bransament monofazat din reteaua stradala torsadata (sosire pe 2 fire – F, N), protectii diferentiale pe prize de 30 mA, centrala termica murala de 24 kW, cu toata instalatia de apa executata cu teava de cupru. Fara centura proprie de impamantare! Firele interioare de PE au fost legate la N, separat pe fiecare circuit, dupa cum i-a venit instalatorului – uneori inainte, alteori dupa aparatul de protectie.

      Desi functioneaza de peste 10 ani (!), deodata centrala a inceput, la simpla introducere a stekerului in priza, sa provoace declansarea protectiilor diferentiale de la prize etaj + coloana care pleaca de la parter spre etaj. Dupa 10 ani de functionare „corecta”!!! Am desfacut centrala, am facut zeci de masuratori… in fine, munca multa si intrebari cat cuprinde. Nu mai trec prin toate etapele de masura si deductii, pentru ca, desi sunt relevante, ar lua prea mult timp.

      Concluzia finala:
      Pe N exista o tensiune care, in diferite momente ale zilei, variaza intre 0,4 V si 3,2 V. Aceasta tensiune se regaseste, evident, si pe PE, intrucat sunt legate solidar. In general, aparatele din casa nu au fost perturbate de aceasta legare complet aiurea, intrucat, chiar daca or mai fi avand scurgeri, daca PE este legat la N DUPA diferential, nimic nu-l va face sa declanseze. In cazul centralei insa, a aparut un element perturbator: tevile de apa, din cupru, care trec prin pereti, dar si teava de gaze, care trece prin pamant, asigura un potential de impamantare corect, deci masa centralei este cu adevarat impamantata. Cand firul de PE al alimentarii centralei (legat in interior, evident, la masa centralei) a atins CP-ul prizei, diferenta de potential de 0,4 – 3,2 V, pe fondul unei impedante foarte reduse, a asigurat cei minim 30 mA care sa provoace declansarea protectiilor diferentiale.

      Bun, dar de ce, sau cum a functionat 10 ani? Simplu! Contactul de CP al stekerului nu a facut niciodata contact cu contactul CP al prizei. La un moment dat insa, dintr-o lovitura accidentala aplicata pe corpul stekerului, acesta s-a miscat intr-o pozitie in care cele doua CP au facut contact… si a inceput „engineering circus”. Practic, firul de N, rebotezat PE, a trecut cu adevarat la potentialul zero prin atingerea tevilor de gaze / apa, care trec prin zid / pamant.

      QED!

      Zile bune tuturor!

    • Gazdi Says:

      Interesant caz Dl Klaxxy si pacat ca ne parasiti ! 😦 Principiul de separare al N si PE ar trebui respectat peste tot ! Desi am intalnit cazuri cand electricieni care lucreaza la OD au realizat lucrari in particular cu folosirea N pe post de PE dar si firma cu patroni ingineri care au terminat energetica si care de asemenea foloseau aceasta practica. Nu stiu daca i-as contacta pentru vreo lucrare.

  42. Marius Says:

    multumesc Klaxxy deci este obligatoriu realizarea unei impamantari

    • Marius Says:

      daca nu deranjez, imi puteti da cateva detalii pt realizarea unei impamantari? Locuiesc la casa!

      Conteaza ce consumatori am?

      Multumesc si multa stima !

    • Klaxxy Says:

      Nu știu detalii de calcul, nu este domeniul meu de interes, dar 3-4 electrozi de 1,5-2 metri lungime, plus o platbanda de 10-15 metri ar trebui sa fie suficient pentru un consumator casnic uzual.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: