Posts Tagged ‘Conductor torsadat MT’

LEA versus LES inconsecvente legislative

11/09/2013

SGC 2010 Ca sa usuram lectura, pentru un spectru mai larg de utilizatori ai blogului, precizam de la inceput semnificatia abrevierilor din titlu LEA = Linie Electrica Aeriana si LES = Linie Electrica Subterana

Va semnalez o necorelare intre HGR 490/2011 si Legea energiei electrice 123/2012 in privinta solutiilor de realizare a retelelor electrice de distributie publica:

HG 490/2011 care modifica HG 525/1996 prevede la art.28:

„(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.
(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.”

Legea 123/2012 prevede la art.45, alin (5):

(5)Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare.

Legea 123/2012 prevede la art.24, alin (4) aliniatul b:

„(4)La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:

b)limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;”

Pot exista cazuri (in fapt chiar exista) in care „Primaria” sa se rigidizeze pe aplicarea prevederilor HGR 490/2011 pe calea acesta OD este obligat sa realizeze retele electrice exclusiv in cablu. Mai departe apar probleme la amplasarea cutiilor de distributie si o posturilor de transformare. Daca domeniul public nu mai este disponibil ramane domeniul privat. Sunt si cazuri in care nici proprietarii privati nu isi doresc instalatii ale operatorului de distributie pe ternul lor. Si atunci care sunt optiunile OD? Ce este de facut?

Ramane optiunea sugerata de HGR 490/2011, coroborata cu un eventual acord al Primariei de a monta cutiile de distributie si posturile de transformare pe domeniul public in solutie subterana. Experienta de exploatare de pana acum ne arata ca aceste instalatii realizate in solutie subterana sunt puncte foarte slabe ale retelei de distributie fiind frecvente incidente soldate cu durata mare de intrerupere deteriorari de echipamente electrice si accidente umane. Sa avem in vedere doar riscul de inundare,  de infiltrare a apei si de functionare a instalatiilor intr-un mediu umed si slab ventilat

Toate neajunsurile enuntate mai sus se repercuteaza foarte neplacut asupra cetatenilor ale caror interese ar trebui sa le promoveze „Primaria cu idei fixe”.

Mai sunt si alte dezavantaje ale solutiei „toate echipamentele de distributie montate subteran”:

– durata mare de remediere defecte

– riscuri reale de defectare de catre „Dorel”

– costuri de minim 2-3 ori mai mari pentru racordarea la reteaua de distrinutie publica fata de racordarea la o retea electrica aeriana,

– repetate probleme cu obtinerea aprobarilor pentru sapaturi care lungesc timpii de interventie si maresc costurile

Activitatea OD va fi in totalitate dependenta de modul in cate Primaria intelege sa se mobilizeze pentru certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizatii de construire pentru ca OD sa poata interveni la reteaua de cabluri si echipamente subterane. Cel care in final inregistreaza pierderi si disconfort datorat de lipsa energiei electrice ete tocmai cetateanul reprezentat de „Primaria rigida” Adeseori „Primaria rigida” este si o Primarie cu mobilizare lenta pentru eliberarea actelor necesare promovarii lucrarilor!

Solutia ar putea fi reprezentata de o aliniere a HGR 490/2011 la prevederile Legii energiei electrice 123/2012 care contine prevederi mult mai rationale.

Optiunea realizarii retelelor subterane poate fi una cu efecte benefice daca:

–  posturile de transformare si a cutiilor de distributie sa fie amplasate rational preponderent pe domeniul public astfel incat sa se integreze cat mai firesc in peisaj si sa nu incurce circulatia,

– cutiile de distributie si posturile de transfornare  sa faciliteze racordarea cat mai facila a consumatorilor,

– toate subtraversarile de drumuri fiind necesar sa se faca cu tevi/canale de trecere astfel incat sa fie si protejate mecanic si sa permita inlocuirea/repararea cablului fara ca drumul sa fie spart.

Un caz interesant il constituie o ipotetica (I?) Primarie care este inconsecvent rigidizata pe aplicarea HGR 490/2011 si alterneaza perioadele (lungi) de rigiditate cu „ferestre”  imprevizibile de permisivitate astfel incat nu stii ce sa mai intelegi!

Va recomand sa cititi pe blog articolul LEA versus LES unde amalizam optiunile in corelatie cu constrangerile rezultate din necesitatea si dificultatile OD de obtinere drepturi de uz si servitute pentru zonele de protectie si de siguranta.

Acolo unde Primaria intelege sa isi reprezinte corect si echilibrat cetatenii si unde cetatenii se raporteaza corespunzator la interesul public OD poate identifica solutii de realizare a retelelor stradale in solutie aeriana (LEA) sau subterana (LES) astfel incat reteaua de distributie publica sa corespunda necetatilor clientilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica si la care utilizatorii sa se poata racorda cu eforturi financiare cat mai mici intr-un timp cat mai scurt!

Din experienta mea cele mai multe Primarii coopereaza bine si chiar foare bine cu OD  iar cei care culeg avantajele acestor colaborari sunt cetatenii reprezentati de aceste Primarii!

Pregatesc un articol care sper sa fie interesant in care analizez problematica tipurilor de solutii in care se pot realiza retelele electrice stradale de distributie publica „LEA vs LES” din perspectiva complexa a costurilor  de infiintare, costurilor de racordare, probabilitatii de defect durata si costurile de exploatre etc.!

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

11/05/2013

SGC 2010

Unii oameni improvizeaza fara jena si au pretentia ca sunt originali. Sa vedem un exemplu de PTA racordat cu LEAT 20 kV facut dupa ureche vs solutia corecta:

IMG_2042

In fotogratia urmatoare avem  un detaliu al „solutiei” de realizare a legaturii electrice intre conductorul torsadat mt si PTA. In fapt un detaliu de pozare a CTE aferente conductorului trosadat

dataliu solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Constructorul a argumentat ca rilele cutiei terminale au impus acesta solutie fara se se intrebe daca cutia terminala folosita este potrivita pentru LEAT! Pana la urma a rezultat o strutocamila  inestetica si  complicata.

detaliu2  solutie de legatura electrica LEAT la PTA.

In conditiile in care nu exista nici o constrangere legata de orientarea echipamentului si a transformatorului pe stalpul PTA in cazul nostru s-a ales cea mai nefericita solutie care a impus improvizarea unei console pentru indepartarea de stalpul PTA a punctului de prindere a legaturii de intindere a circuitelor jt.

detaliu de prindere improvizata a legaturilor de intindere jt la PTA

Pe langa faptul ca este inestetica solutia a generat si reducerea gabaritelor circuitelor jt fata de calea de acces!

dataliu 2 solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Ca setul de improvizatii sa fie complet PTA-ul a fost dotat si cu un corp de iluminat public! De echiparea cutiilor de distributie nu mai vorbim  ca sa nu ne intristam de tot!

Sa vedem ce solutie recomanda ERICSON pentru arhitectura PTA racordat cu conductor torsadat mt sau cu cablu universal:

PTA cabl univ1    Remarcam simplitatea si eleganta solutiei dar si faptul ca se utilizeaza cutii terminale cu rile perpendiculare pe axul CTE. Si in cazul utilizarii unui set de cutii terminale termocontractibile pozitionarea rilelor inclinate trebuie sa fie facuta cu orientarea  personalizata a conului functie de pozitia papucului cutiei la punctul de racordare la PTA.

Referitor la prinderea circuitelor jt de stalpul PTA sper ca imaginea urmatoare sa fie relevanta!

PTA cu cablu univ 2

Fotografiile sunt preluate din cataloagele ERICSON si ENSTO fiind publicate initial pe blog in articolul:

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

Ca intodeauna viata bate filmul! Nu conteaza cat de simpla si de ofertanta este o tehnologie noua. Incompetenta poate  compromite tot. Sa nu uitam ca vorbim de oameni care la 10 ani de la aparitia CLAMI inca nu stiu cu siguranta cu se monteaza  corect acesta clema si care „protejeaza” surubul dimamomentric ca chiar si la clemele cu dinti performante!.

Ceea ce este profund neplacut ca sistemul de asigurare a calitatii  nu este de natura sa previna solutii improvizate de tipul celei prezentate in articol!

Va recomand sa cititi pe blog:

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Modernizarea distributiei energiei electrice.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Se poarta CLAMI colorate!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Scump, prost si periculos!

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Facem pana iese bine (1)!

Facem pana iese bine (2)!

Facem pana iese bine (3)!

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

 

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 5

30/08/2012

Actualizare 5:

Stalpi Metalici Zabreliti echipati cu coronament cu izolatie elastica => fise tehnice complete pentru 12 tipuri de SMZ cu inaltimi de 9m, 10m si respetiv de 12m => SMZ – Echipat cu CIE

Actualizare 4:

Fise tehnice complete 28 tipuri de Stalpi Metalici Zabreliti UNIMEC

UNIMEC, a omologat impreuna cu SC Electrica SA stalpii metalici zabreliti (SMZ) pentru LEA mt

Codul produsului este format astfel: SMZ 9-500  unde:

  S  -stalp

  M – metalic
  Z–  zabrelit
  9 metri – inaltimea stalpului deasupra solului
  500 daN – forta nominala portanta la varful stalpului
Stalpii metalici zabreliti se executa intr-o gama dimensionala suficient de larga pentru a satisface necesitatile curente de momente capabile pentru realizarea LEA si PTA:
Prim amabilitatea dlui Director Vasile Gheorhe va pot facilita accesul la un set de fise tehnice relevante referitoare la clasa de stalpi metalici SMZ produsi de UNIMEC.
Urmeaza sa detaliez in articol anumite aspecte din aceste din aceste fise tehnice:
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-sustinere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-intindere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura de-sustinere-colt
SMZ cu LEATorsadat dc legatura terminala
 
Legat de montarea stalpilor bulonati va prezint atasat fisele de montaj. Fiecare componenta este poansonata. In fisa de montaj sunt indicate clar pozitiile ocupate de fiecare parte componenta a stalpului.
fisa de montaj: SMZ 9-1400-1
fisa de montaj: SMZ 9-2300-1
fisa de montaj: SMZ 9-2800-1
In fisierul atasat avem informatii tehnice de detaliu privind stalpii metalici zabreliti.
fisa stalpi metalici zabreliti 20KV
In figura urmatoare va prezint imaginea de anzamblu a unui ZMZ.
De remarcat tronsonul de baza care se incastreaza in beton pentru realizarea fundatiei stalpului. Solutia adoptata de fabricant simplifica mult realizarea fundatiei necesare unui SMZ:
Imagini cu LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt  realizata recent cu  Stalpi Metalici Zabreliti produsi de UNIMEC
    Structura este realizata in procedeul bulonat pentru a permite un transport compact.
Precizia de executie si siguranta la montaj este asigurata de utilaje CNC.
Se asigura protectie anticoroziva prin zincare termica sau pulverizare termica.
Stalpii metalici zabreliti produsi de UMIMEC pot fi utilizati ai pentru realizarea PTA-urilor respectiv pentru amplasarea de echipamente de comutatie in LEA 20 kV:
Stalpii metalici zabreliti au fost omologati in colaborare cu SC Electrica Bucuresti care a emis in acest sens un atestat Electrica pentru comercializare. Calitatea si rigoarea executiei recomanda stalpii pentru utilizare in toata tara si reprezinta un produs UNIMEC competitiv pe pietele externe.
Consider important sa remarcam cateva avantaje ale LEA mt realizate cu stalpi metalici zabreliti:
  • usurarea transportului la borna a pachetelor care contin componentele SMZ
  • posibilitatea de asamblare in teren accidentat din zonele de munte
  • aspect placut
  • gama larga de momente capabile 4500- 25200 daN*m
  • coronamente adaptabile profilului LEA
  • utilizabili pentru toata gama de conductoare. de la conductorul neizolat pana la cablul universal 20 kV
  • distanta redusa intre montantii stalpului de la 0,4 m pama la 1m
  • procedee moderne, eficiente si ecologice de protectie impotriva coroziunii care pot asigura durate de exploatare de pana la 80 de ani
  • posibilitatea uzinarii unor caracteristici atipice gabarit si/sau moment capabil
  • stalpii permit montarea intregii game de armaturi existente necesare realizarii LEA mt si jt inclusiv a placutelor cu inscriptii de identificare respectiv de electrosecuritate
  • imbinarea se poate realiza in santier cu suruburi si/sau prin sudare astfel incat rezolva inclusiv aspectele de protectie la tentativele de vandalizare.
  • SMZ aste superior stalpilor de beton respectiv stalpilor de lemn in ceea ca priveste conditiile de securitate pentru lucrul la inaltime. SMZ permite atat urcarea/coborarea electricienilor in conditii sporite de securitate cat si executarea operatiilor tehnologice la inaltime de construire LEA sau de mentenanta

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

LEA versus LES

11/09/2010

Influenta reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta asupra solutiilor tehnice

Rezumat: Paleta solutiilor tehnice de realizare a RED este influentata de cerintele impuse de autoritatile de reglementare nationale privind conditiile de coeziatenta cu proprietatile, constructiile, plantatiile, caile de acces, si alte retele de utilitati invecinate. Pentru a mentine o gama larga de solutii operatorii de distributie sunt receptivi la noile materiale si tehnologii aparute pe piata. Exista insa dificultati in promovarea acestor solutii datorate inertiei asociate actualizarii actelor normative care reglementeaza conditiile de coexistenta de catre autoritatile de reglementare. In lucrare se scot in evidenta solutiile de realizare a RED si solutiile alternative pe care le au operatorii de distributie pentru indeplinirea conditiilor tot mai restrictive legate de zonele de protectie si de siguranta. Se argumenteaza pentu Romania necesitatea de actualizare a doua reglementari ANRE privind zonele de protectie si de siguranta.

Lucrarea isi propune si sa stimuleze schimbul de experienta dintre participanti privitor la particularitatile reglenetarilor din tarile lor privitoare la zonele de protectie si de siguranta si solutiile agreate de operatorii de distributie pentru conformare la reglementari

Autorii sunt interesati sa obtina feedback si de la persoanele care vor  citi articolul dupa conferina astfel incat sa poata aduna opinii si material documentar (reglemetari ale autoritatilor locale, articole care abordeaza aceeasi teme similare etc) din cat mai multe tari ale globului care sa faciliteze reluarea mai bine documetata a subiectului in viitor.

Key-Words:autoritati de relemetare in domeniul energiei electrice, zone de protectie, zone de siguranta, coexistenta, pericol de electrocutare

1 Introducere

In intreaga lume cerintele autoritatilor de reglementare a domeniului energiei electrice directioneaza dezvoltarea reteleor electrice de distributie spre solutii tehnice cat mai prietenoase cu mediul si care sa functioneze in conditii negociate cu proprietatile invecinate. Cerintele autoritatilor de reglemntare trebuie coroborate cu legislatia generala privind protectia proprietatilor.

In statele democratice infiintarea noilor circuite de distributia energiei electrice presupune cicluri repetate de negocieri cu proprietarii si cu  administratiile publice locale pana cand se reuseste agreerea conditiilor in care poate fi realizat fiecare nou circuit de distributie a energiei electrice.

Se poate aprecia ca tendinta generala pentru zonele urbane si rezidentiale inclina balanta spre retele electrice subterane si spre statii si posturi de transformare de interior. In lucrarea [1] autorii au trezentat o situatia comparativa care se refera la cateva tari din Europa table 1 and table 2

Se remarca existenta unor rapoarte foarte diferite intre volumele de retele de distributie in solutia aeriana si cele in solutie in cablu existente in Europa. Evident ca si experienta de exploatare acumulata este foarte difersificata. Statisticile legate de performatele tehnice si economice provenite din statele europene pot fi utile in cazul deciziilor strategice privind optiunile de dezvoltare ale RED

2        Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale  de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

  • zona de protectie este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
  • zona de siguranta este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie

Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

Nr crt Tip instalatie Zona Protectie

(ZP)

Zona de siguranta

(ZS)

Observatii
1 HT OHL 37 m 37 m 18,5 m fata de ax
2 MV OHL 24 m 24 m 12 m fata de ax
3 LV OHL (0.1 + d) m (0.1 + d) m 0.1 m fata de conductoarele extreme
4 MV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
5 LV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
6 Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolation Conturul proiectiei orizontale a postului (ZP+20) m
5 Interior transformer point MV/LV Contul incint +3m pe latura cu usa

Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiri

ZP
6 Station HV/MV Fence perimetre (ZP+20) m

2.1 Analiza cazului MV OHL

In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]

Notatii utilizate:

  • ZP                    zona de protectie
  • ZS                    zona de siguranta
  • LP1 ÷4             limita proprietate cazurile 1 ÷ 4
  • A,B,C              cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6]  care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.

Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)

Tabelul 4  Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD

In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei

Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

3        Solutii posibile

Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

  • utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS
  • utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)
  • utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

Ing Stoian Constantin

4        Conclusion

References:

[1] Lauri Kumpulainen a.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod  NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL