Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)


Timisoara

               Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică , 

                                                                             Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              ing. STOIAN Constantin

 

          

Rezumat. Prima parte a referatului expune o serie de aspecte privitoare la evoluţia tehnologiei de construcţie a liniilor electrie aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, tehnologie a cărei utilizare este tot mai extinsă şi în reţele din România. Se descriu variantele constructive, se expun avantajele şi dezavantajele noii tehnologii, se comentează protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice şi se prezintă tipurile de dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Tipuri constructive. Dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.  


1.       INTRODUCERE
                  Fiabilitatea în exploatare a reţelelor electrice poate fi apreciată pe baza unui indicator statistic deseori utilizat şi anume rata de defectare, exprimată  ca fiind numărul mediu anual de defectări produse la 100 km de linie electrică. În reţelele de medie tensiune performante, în construcţie “clasică”, acest indicator este situat în jurul valorilor de 4,5÷5 defecte la 100 km, ameliorarea lui constituind o preocupare constantă a specialiştilor.                  Extinderea tot mai pronunţată a liniilor electrice aeriene de medie tensiune (în construcţie clasică – cu conductoare neizolate) şi totodată creşterea pretenţiilor consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea energiei electrice furnizate, au făcut ca valorile de mai sus să devină necorespunzătoare.                 Una dintre soluţiile acestei probleme o constituie folosirea conductoarelor izolate în locul conductoarelor neizolate din tehnologia clasică.  2.       VARIANTE CONSTRUCTIVE                 În literatura de specialitate aceste conductoare, care au început să se fabrice şi în România, se întâlnesc sub diverse denumiri cum ar fi:   cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată (XLPE) pentru LEA de medie tensiune (IPROEB S.A. Bistriţa), [1];   conductoare izolate (EXIMPROD GRUP S.A. Buzău), [2];   cabluri aeriene cu conductor de oţel-aluminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată (S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina), [3];   conductoare acoperite (Covered Conductors – CC) – denumire folosită în general în Ţările Nordice şi în Marea Britanie; [4,5,6],                 Aceste denumiri se întâlnesc pentru varianta constructivă cea mai simplă a unor astfel de conductoare, folosită în general în zone fără o activitate keraunică deosebită. Este vorba despre un conductor multifilar oţel-aliminiu, compactizat, acoperit cu un strat electroizolant din polietilenă reticulată (XLPE), aceasta din urmă având o compoziţie specială, ce o face rezistentă la acţiunea factorilor de mediu şi grosimi cuprinse între 2÷2,5 mm (fig. 1). Ele au denumiri specifice în diverse ţări, de exemplu: cabluri de tip SAX în Finlanda, BLX în Suedia, etc. Acest tip de conductoare, folosit cu predilecţie în Ţările Nordice şi în Marea Britanie dar având o utilizare tot mai extinsă în Europa, a fost conceput pentru a evita avariile şi deranjamentele produse de vânturile puternice, de depunerile masive de chiciură sau zăpadă şi de solicitările climatice moderate (radiaţii ultraviolete solare şi activitate keraunică moderate). Denumirea de conductoare acoperite, folosită în aceste ţări nu este întâmplătoare. Aşa cum se precizează şi în standarde (de exemplu în [4], cap. 6), ele nu se consideră conductoare izolate ci doar înlocuitoare ale conductoarelor neizolate obişnuite. Atunci când sunt sub tensiune ele trebuie tratate identic cu conductoarele neizolate.  OAC fig 1

              În zonele cu activitate keraunică pronunţată (de exemplu în ţările tropicale) se impune folosirea unor variante constructive complexe, care, pentru a elimina distrugerile produse de loviturile directe de trăsnet pe linie, utilizează pentru stratul exterior materiale izolatoare rezistente la descărcările electrice pe suprafaţă.  

 Din această categorie fac parte:

          cablurile izolate parţial (Partial Insulated Cables – PIC), prezentate în fig. 2.  Faţă de varianta CC aceasta se deosebeşte prin utilizarea unui strat semiconductor la suprafaţa conductorului, cu rol de ecranare, iar stratul exterior din XLPE are în plus proprietatea de a rezista la curenţii de scurgere pe suprafaţă;

          cablurile aeriene cu distanţiere (Spacer Aerial Cables – SAC), fig. 3.

 OAC fig 2_3

           La această variantă constructivă între stratul de ecranare şi stratul exterior utilizate la varianta PIC se intercalează un strat de XLPE naturală. Această variantă permite realizarea unei construcţii foarte compacte a LEA (distanţa între conductoarele de fază putând fi de chiar 10÷15 cm) prin folosirea unor distanţiere şi a unui cablu suplimentar din oţel pentru susţinerea întregului ansamblu. 

                Tipurile de conductoare prezentate mai sus constituie elementele unor sisteme constructive care au fost denumite: PAS în Finlanda, SLIM (Sisteme de linii izolate de medie tensiune) în România, etc.

  3.       Avantajele noii tehnologii    

             Folosirea conductoarelor izolate la construcţia LEA de medie tensiune conferă o multitudine de avantaje, care se pot rezuma prin creşterea siguranţei în alimentare şi deci a serviciului de furnizare a energiei electrice. 

                Primele astfel de linii au fost construite în Finlanda în anul 1976. De atunci şi până în prezent au fost construite în această tehnologie, linii totalizând peste 5000 de km. Sistemul a fost adoptat începând cu anul 1985 şi în Suedia unde a fost construit cam acelaşi volum de linii. Aplicarea sa în Norvegia a început în anul 1986, unde s-au construit mai bine de 2800 km. Ritmurile anuale de creştere a construcţiei acestui tip de linii în ţările amintite sunt foarte mari: 35% în Finlanda, 60% în Suedia, 35% în Norvegia. Motivul: rezultatele foarte bune obţinute în exploatarea acestor linii. Astfel, rata de defectare a scăzut de la 4,5 la 0,9 , ceea ce a făcut ca mai multe companii de electricitate din ţările nordice să decidă construcţia în viitor a liniilor aeriene de medie tensiune, exclusiv folosind noua tehnologie.                Aplicarea soluţiei conductoarelor izolate şi-a găsit o largă răspândire şi în Australia, în ţări din America de Sud şi Orientul Îndepărtat.   

             Iată cele mai importante avantaje conferite de noua tehnologie:

1°. izolaţia din XLPE permite reducerea distanţei dintre faze până la 1/3 faţă de sistemul clasic, deoarece:

        orice atingere accidentală a conductoarelor de fază în deschidere (provocată de exemplu în timpul furtunilor) nu conduce la scurtcircuite şi deci la declanşarea liniei;

        căderea pe linie a crengilor sau chiar a unor arbori (desigur în limitele rezistenţei mecanice a liniei) în condiţii de furtună, nu antrenează imperativul unei intervenţii imediate, aceasta putând aştepta îmbunătăţirea condiţiilor meteo;Reducerea distanţelor dintre faze înseamnă:        reducerea culoarului ocupat de linie, mai ales în cazul circuitelor duble şi deci a cheltuielilor legate de suprafeţele de teren ocupate sau de menţinerea culoarului prin defrişări (volumul de defrişări se reduce cu cca. 60% faţă de liniile clasice);

        impactul redus asupra mediului datorită gabaritului redus;

        impactul vizual redus şi aspectul îmbunătăţit, datorită zvelteţei construcţiei.

2°. Scăderea riscului de incendii în zonele forestiere datorită reducerii riscului de formare a arcurilor electrice prin scurtcircuite sau puneri la pământ monofazate.

3°. Scăderea riscului de electrocutare în cazul atingerii accidentale a liniei în timpul unor manevre executate în apropiere (activităţi de construcţii, defrişări, transporturi agabaritice, etc.).

4°. Micşorarea solicitărilor mecanice produse de către stratul de chiciură sau gheaţă depus pe conductoare în timpul iernii, datorită aderenţei reduse şi deci a grosimii reduse a acestuia pe învelişul de XLPE.

5°. Micşorarea numărului de puneri la pământ şi/sau scurtcircuite provocate de păsări sau chiar folosirea tehnologiei cu conductoare izolate ca o soluţie pentru protecţia păsărilor, de exemplu pe teritoriul rezervaţiilor naturale.

6°. Posibilitatea transformării cu efort financiar şi tehnologic redus a liniilor aeriene clasice în linii aeriene cu conductoare izolate. 

4.       Dezavantaje  

               Construcţia şi exploatarea unei linii electrice aeriene în noua tehnologie, implică şi câteva dezavantaje, ce pot fi clasificate în două categorii: economice şi tehnice.  

              Din punct de vedere al efortului investiţional, construcţia unei astfel de linii costă de 2,5÷3 ori mai mult decât o linie aeriană clasică, fiind însă de aproximativ două ori mai ieftină decît o linie electrică subterană [8]. Având în vedere însă creşterea spectaculoasă a siguranţei în funcţionare a reţelelor în care sunt instalate şi deci micşorarea pronunţată a cheltuielilor de exploatare dar şi a daunelor produse prin furnizarea unei energii electrice de calitate necorespunzătoare, folosirea acestor linii devine de fapt avantajoasă.

                Sub aspect tehnic se ivesc în principal 3 probleme:

1°. Pentru anumite variante constructive, în zona unor componente metalice, se produc descărcări electrice parţiale care în unele situaţii pot conduce la apariţia unor interferenţe radio. În funcţie de fiecare caz în parte, se pot găsi soluţii pentru diminuarea consecinţelor negative.

2°. Conductorul acoperit cu înveliş electroizolant este vulnerabil în faţa loviturii directe de trăsnet. Într-o astfel de situaţie, “piciorul” arcului electric aferent unei descărcări produse prin conturnarea izolatorului de susţinere, nu se poate deplasa de-a lungul conductorului sub acţiunea forţelor electrodinamice, tocmai datorită stratului electroizolant. Staţionarea arcului electric poate duce astfel la arderea stratului electroizolant din dreptul său şi chiar la deteriorarea conductorului (îndeosebi în situaţia în care prin spaţiul prin care s-a produs descărcarea undei de supratensiune se închide un curent mare dinspre reţea – curent de scurtcircuit). Rezolvarea acestei probleme se poate face prin folosirea unor echipamente de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Device) sau PAD (Power Arc Device). În principiu, acestea constau în nişte descărcătoare cu coarne (uneori putând fi însoţite de descărcătoare cu rezistenţă variabilă, de exemplu cu ZnO) care preiau unda de supratensiune directă sau indusă de pe conductorul de fază şi o conduc spre sol, favorizând deopotrivă stingerea rapidă a arcului electric aferent. Soluţiile constructive, modul de funcţionare, stabilirea dimensiunilor spaţiului de descărcare respectiv a distanţei dintre descărcătoare, au fost discutate în cadrul capitolului 6.

3°. Materialul din care este confecţionat stratul electroizolant trebuie să răspundă unei multitudini de cerinţe, pentru satisfacerea cărora în general se impun acţiuni contradictorii la nivelul compoziţiei amestecului:

        stabilitatea proprietăţilor fizico-chimice sub acţiunea solicitărilor climatice tipice expunerii în mediul exterior (umiditate, variaţii de temperatură, radiaţii ultraviolete solare, poluare, etc.);

        bune calităţi dielectrice în special sub aspectul rezistenţei la acţiunea curenţilor de descărcare pe suprafaţă, cerinţă impusă de un bun comportament faţă de supratensiunile atmosferice;

        bune calităţi mecanice pentru a face faţă solicitărilor specifice din timpul montării şi funcţionării;

        uşurinţa procesării.   

             Soluţia cea mai răspândită, obţinută ca un compromis între cerinţele enumerate mai sus, o constituie polietilena reticulată (XLPE), cu conţinut de negru de fum. Detalii referitoare la cerinţele impuse şi soluţiile aplicate la construcţia conductoarelor izolate, sunt prezentate în partea a doua a referatului. 

5.       Protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice

5.1. Cazul LEA cu conductoare neizolate (construc-ţia clasică)   

             Conform normelor româneşti ([2]), “liniile electrice aeriene de 3-35 kV nu trebuie să se protejeze în mod special împotriva loviturilor directe de trăsnet”. În general aceste linii nu sunt prevăzute cu conductor de protecţie (de gardă).  

               Astfel, o lovitură de trăsnet directă în conductoarele unei LEA sau respectiv în apropierea acesteia, constă de fapt în apariţia unei unde de supratensiune directe respectiv induse de-a lungul conductorului în ambele sensuri faţă de locul descărcării atmosferice şi apoi pe eventualele racorduri (derivaţii) ale LEA. În cazul LEA fără conductoare de gardă, lovitura de trăsnet este preluată în marea majoritate a cazurilor de către unul dintre conductoarele de fază laterale (în cazul dispunerii pe orizontală a conductoarelor de fază) sau de către conductorul superior (în cazul dispunerii în triunghi a conductoarelor de fază). 

               La început, frontul impulsului de tensiune este foarte abrupt, având valori de până la 10.000 kV/ms, amplitudinea acestuia având valori de mai mulţi MV. Prin propagare pe linie, unda este amortizată, atât amplitudinea cât şi panta sa scăzând foarte rapid. 

               Dacă considerăm spre exemplu cazul unei LEA de 20 kV obişnuite, construită cu conductoare neizolate şi având izolatoare suport tip ISNS, respectiv izolatoare de suspensie tip ITfs, tensiunea de ţinere nominală la undă de impuls normalizată 1,2/50 ms pentru cele două tipuri de izolatoare este de 125 kV, conturnarea lor producându-se în realitate pentru amplitudini ale undelor de impuls cu 15÷20 % mai mari. 

               Ajunse în dreptul izolatoarelor, undele de supratensiune vor produce conturnarea acestora (izolatoarele de tipurile amintite fiind nestrăpungibile), bineînţeles dacă amplitudinea undelor este suficient de mare. Se produce o descărcare sub forma unui arc electric, între conductorul de fază şi consola stâlpului (legată la pământ) care constituie de fapt o punere la pământ monofazată. Efectul acestei puneri la pământ asupra reţelei respectiv asupra consumatorilor alimentaţi de către aceasta, depinde de modul de tratare al neutrului reţelei în cauză.

                Astfel, în cazul reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere (sau neutrul izolat), curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia, este relativ mic, de maxim 10÷15 A (curentul rezidual rezultat în urma compensării curentului capacitiv de punere la pământ de către curentul inductiv forţat de bobina de stingere). De aceea, de cele mai multe ori, după trecerea undei de supratensiune, acest curent nu poate menţine ionizarea traseului pe care s-a produs conturnarea şi arcul electric se stinge spontan. Cu alte cuvinte, conturnarea nu se poate transforma în arc electric stabil. Energia termică dezvoltată în timpul conturnării nu este suficient de mare pentru a putea produce deteriorarea sau distrugerea conductorului sau izolatorului. Fiecare conturnare produsă în acest fel constituie o atenuare pronunţată a undei de supratensiune, suplimentară atenuării produse prin propagarea “naturală” pe linie. Defectul este deci trecător, linia nu este deconectată de către protecţii şi deci nu este afectată alimentarea consumatorilor. Se poate afirma deci că se produce o autoprotecţie a liniei faţă de descărcările atmosferice. 

               În cazul reţelelor cu neutrul tratat prin rezistor de limitare, punerea la pământ monofazată produsă prin conturnare, se transformă în scurtcircuit monofazat. Prin urmare, curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia este foarte mare (de fapt curentul de scurtcircuit monofazat 600÷1000 A). Efectul distructiv al acestuia asupra conductorului şi asupra izolatorului poate fi foarte mare, cu atât mai mult cu cât el determină menţinerea arcului. Se produce însă o limitare a acestui efect, pe două căi: pe de o parte prin deplasarea în sensul circulaţiei de puteri pe linie, a piciorului de arc de pe conductor (datorită efectului de suflaj electrodinamic) şi pe de altă parte de către protecţia maximală de curent ce deconectează linia după 0,2÷0,3 s. Această deplasare a arcului electric permite ca energia termică dezvoltată de către curentul prin arcul electric să nu rămână concentrată, realizân-du-se îndepărtarea arcului de pe suprafaţa izolatorului şi favorizându-se astfel stingerea arcului electric. După pauza RAR, timp în care arcul electric dispare (prin dispariţia tensiunii, traseul pe care s-a produs conturnarea se deionizează) şi după repunerea liniei sub tensiune aceasta revine la funcţionarea normală. 

               După ce, în urma loviturii de trăsnet în conduc-tor, s-a produs conturnarea izolaţiei acestuia faţă de pământ, curentul de trăsnet se scurge la pământ prin priza de punere la pământ a stâlpului determinând creşterea pronunţată a potenţialului acesteia. În funcţie de cuplajul electromagnetic dintre faze, în conductoarele celorlalte faze se pot induce tensiuni periculoase, care pot conduce la apariţia unei conturnări a izolaţiei şi pe acestea, dubla conturnare transformându-se într-un scurtcircuit bifazat. Valorile distanţelor dintre faze şi limita maximă impusă valorii prizelor de pământ ale stâlpilor (R<10 W), vor face ca probabilitatea apariţia unei duble conturnări sau a unei descărcări între faze, să fie extrem de redusă. 

                În consecinţă, pe LEA de medie tensiune obişnuite nu se prevăd dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor, cu excepţia aşa-numitelor “puncte slabe” ( [9] ) în care se instalează descărcătoare cu coarne (DC) sau descărcătoare cu rezistenţă variabilă (DRV) şi care corespund în general locurilor de schimbare a impedanţei caracteristice a traseului de propagare a undelor [9]: trecerile LEA – LES, stâlpii cu separator intercalaţi în liniile electrice pe stâlpi de lemn, separatoarele de secţionare şi de derivaţie (în special cele care în schema normală funcţionează în poziţie deschisă), porţiunile de linii pe stâlpi din beton intercalate în linii pe stâlpi de lemn, recordurile pentru posturile de transformare, etc. 

5.2. Cazul LEA cu conductoare izolate 

               Să presupunem în continuare cazul unei LEA în configuraţie clasică, cu singura deosebire că în locul conductoarelor neizolate se montează conductoare izolate cu un strat din polietilenă reticulată.

                Apariţia unei unde de supratensiune de origine atmosferică directă sau indusă, se propagă pe linie ca şi în cazul anterior, în ambele sensuri relativ la locul de producere a sa. Considerând că în dreptul unui izolator de susţinere sau suspensie, amplitudinea undei de supratensiune depăşeşte valoarea tensiunii de ţinere, de data aceasta a ansamblului format din izolaţia din XLPE şi izolatorul liniei, se va produce o străpungere a stratului electroizolant în dreptul izolatorului urmată de o conturnare a acestuia din urmă.

                În funcţie de modul de tratare a neutrului reţelei, va exista un comportament similar până la un punct, cu cazul conductorului neizolat, practic deteriorările produse depinzând de valoarea curentului de însoţire ce se stabileşte dinspre reţea prin căile deschise de străpungerea plus conturnarea (de data aceasta) produse de trăsnet. 

                Astfel, dacă curentul de însoţire este mic (cazul reţelelor cu neutrul izolat sau tratat cu bobină de stingere), deteriorările vor consta doar într-o străpungere (necontrolată de altfel) a stratului electroizolant al conductorului în dreptul izolatorului şi va avea forma unei perforaţii de dimensiuni cu valori sub 1 mm ([7]). În mod normal, într-o astfel de situaţie, dacă bobina de stingere îşi îndeplineşte funcţia, arcul electric nu se menţine şi reţeaua poate reveni la regimul normal, ca în cazul construcţiei clasice. 

                Prin urmare, la prima vedere, pe LEA aparţinând reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere, având conductoare izolate şi stâlpi cu coronament clasic, nu sunt necesare dispozitive speciale, suplimentare faţă de varianta clasică, pentru protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet. Acestea vor fi necesare însă, din două considerente:

1.     Producerea descărcării pe o cale controlată;

2.        Protecţia învelişului electroizolant în situaţia apariţiei unei unde de supratensiune pe un conductor aflat în contact cu vegetaţia. Simultaneitatea celor două evenimente are o probabilitate foarte mare în timpul furtunilor, adică tocmai în perioadele în care se contează pe eficienţa conductoarelor izolate. În fapt, este vorba despre descărcătoare cu coarne, care vor prelua unda de supratensiune evitând distrugerea stratului izolant în zona de contact cu vegetaţia. Un astfel de incident poate fi cauza avariei descrise în partea a doua a prezentului referat.

                În cazul în care străpungerea stratului electroizolant urmată de conturnarea izolatorului determină producerea unui curent mare de însoţire dinspre reţea (curent de scurtcircuit monofazat – cazul reţelelor cu neutrul tratat cu rezistor de limitare), atunci, în intervalul de timp până la deconectarea liniei de către protecţie, arcul electric poate deteriora foarte grav stratul electroizolant şi chiar poate topi parţial sau total conductorul, efect amplificat de faptul că stratul electroizolant împiedică deplasarea “piciorului” de arc de pe conductor, arcul rămânând staţionar şi deci având un efect distructiv foarte pronunţat. Din acest motiv, în acest caz, liniile aeriene construite cu conductoare izolate, trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Devices) sau PAD (Power Arc Devices).                 Montarea acestor dispozitive devine imperativă întotdeauna însă atunci când, în cazul construcţiilor liniilor noi, se prevăd distanţe între faze mult micşorate faţă de tehnologia clasică (1/3) deoarece la acestea, ca urmare a unei lovituri directe de trăsnet, sunt posibile şi descărcări între faze, ce vor produce scurtcircuite polifazate, deci curenţi de însoţire foarte mari, cu efectele descrise anterior. 

6.       Dispozitivele de protecţie   împotriva arcului electric 

6.1. Tipuri constructive 

               Primele sisteme de protecţie împotriva acţiunii arcului electric s-au realizat prin dezizolarea  conductorului pe o porţiune de câţiva zeci de centimetri de o parte şi de alta a punctului de fixare pe izolator, capetele stratului electroizolant fiind fixate de conductor prin intermediul unor coliere de aluminiu cu muchii rotunjite (fig. 6). În acest fel, în cazul loviturii directe de trăsnet, efectele sunt practic identice cu cele din cazul construcţiei clasice, la care se adaugă descărcarea dintre faze, ce se produce datorită micşorării distanţelor dintre acestea până la 1/3, descărcare ce va fi preluată de către coliere. 

               Soluţia prezintă însă câteva dezavantaje:

          necesită o manoperă suplimentară pentru desizolarea conductorului în dreptul fiecărui punct de fixare;

          arderea arcului electric rămâne necontrolată;

          fiabilitatea redusă a colierelor de aluminiu.

 fig 6

                Cu toate acestea, sistemul a fost folosit în Ţările Nordice mulţi ani de zile, cu rezultate satisfăcătoare. 

               Pe la mijlocul anilor ’80 a început să fie folosit un nou sistem, care constă în montarea unei cleme cu dinţi (ce penetrează deci stratul electroizolant) în apropierea punctului de fixare a conductorului pe izolator şi prin intermediul căreia se fixează un corn de descărcare (fig. 7). Clema cu dinţi este conectată la acelaşi potenţial cu gulerul izolatorului suport prin intermediul unei conexiuni metalice (un fir de aluminiu infăşurat elicoidal la suprafaţa conductorului). Scopul acestui sistem este ca, în cazul apariţiei unei unde de supratensiune pe conductorul de fază, aceasta să producă conturnarea izolaţiei clasice, după care “piciorului” arcului să i se permită deplasarea sub acţiunea forţelor electrodinamice de-a lungul conexiunii metalice spre clema cu dinţi şi cornul descărcătorului, deci pe o cale sigură şi controlată. Se poate deduce de aici că dispozitivul trebuie instalat pe acea parte a izolatorului care este opusă părţii cu sursa, pentru a permite refularea arcului spre cornul de descărcare, şi pe ambele părţi în cazul circulaţiei în ambele sensuri a puterii pe linie (în regimul normal). 

 fig 7

        Descărcarea între faze, care succede descărcarea între fază şi consolă (pământ) prin conturnarea izolatorului, este preluată de către coarnele de descărcare, la o distanţă suficient de mare faţă de izolatoare, astfel încât acestea să nu fie afectate. 

        Aceste dispozitive de protecţie împotriva arcului electric au fost denumite la modul general APD (Arc Protection Devices). 

               Cele două soluţii descrise mai sus se folosesc pe linii cu conductoare izolate, la care curenţii de însoţire în cazul descărcărilor între fază şi pământ sunt mari sau la care distanţele între faze sunt micşorate la 1/3 din distanţele de la construcţia clasică.

                 S-a pus întrebarea dacă aceleaşi sisteme de protecţie se pot folosi şi în cazul în care linia este construită cu conductoare izolate dar stâlpii au coronament clasic. Studiile făcute la firma ENSTO ([7]) au condus la concluzia că în acest caz arcul nu are destulă energie pentru a putea ioniza spaţiul de aer dintre faze (nu se poate produce şi descărcarea dintre faze) iar arcul poate să ardă staţionar între firul de aluminiu şi consolă, ceea ce poate conduce la distrugerea izolatorului. De aceea, pentru astfel de situaţii se foloseşte o altă construcţie, mai precis cea denumită PAD (Power Arc Devices), de fapt un descărcător cu coarne montat în paralel cu izolatorul de susţinere sau de suspensie a conductorului (fig.8). 

OAC fig 8

                Dispozitivele de tip PAD sunt destinate şi cazurilor în care curentul de însoţire este un curent de scurtcircuit dar de valori relativ reduse. În aceste situaţii, arcul electric nu se poate mişca suficient de repede de la punctul de început al descărcării spre cornul de descărcare, ceea ce de asemenea poate duce la distrugerea izolatorului şi a conductorului

                Rolul cornului inferior este evident: cel de a îndepărta şi piciorul inferior al arcului de izolator şi a uşura totodată stingerea arcului.

                Modul de instalare a acestor dispozitive de protecţie este descris în detaliu în standarde (de exemplu în SFS 5792/1996 [6]).                Dispozitivele tip PAD pot fi folosite şi pentru protecţia “clasică” la supratensiuni (trecerile LEA-LES, racordurile de PT, extremităţile reţelei, etc.).

 6.2. Alegerea dispozitivelor de protecţie împotriva acţiunii arcului electric  

              Utilizarea dispozitivelor de tip APD şi PAD, în funcţie de distanţa dintre faze şi valoarea curentului de însoţire, este precizată în tabelul 1 ([7]). 

                Şi din acest tabel rezultă că dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric sunt aplicabile în reţelele în care curentul de însoţire are valori relativ mari. 

                În România, conform tabelului 1, dispozitivele de protecţie sunt aplicabile în reţelele de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistor, curenţii de însoţire având valori maxime în jurul valorii de 1 kA. Astfel, în cazul liniilor la care conductorul clasic a fost înlocuit cu conductor izolat (stâlpi cu coronament clasic), se vor monta dispozitive de tip PAD, dacă curentul de însoţire depăşeşte valoarea de 1 kA (soluţia 1), iar la liniile nou construite (cu distanţe reduse între faze) la care curenţii de însoţire au valori sub 1,5 kA, se vor monta de asemenea dispozitive tip PAD (soluţia 4).

                                                                         Tabelul 1. Alegerea dispozitivelor de tip APD sau PAD 

Soluţia nr. Spaţiul dintre faze[mm] Curentul de însoţire[kA] Tipul de dispozitiv de protecţie

  Dacă reţeaua are neutrul tratat cu bobină de stingere, rolul PAD este cel precizat la paragraful 5.2.                 Pentru alegerea corectă a echipamentului de protecţie împotriva arcului electric, stabilirea dimensiunii spaţiului de descărcare (distanţa dintre cornul de descărcare şi consolă sau între coarnele de descărcare) respectiv a distanţelor dintre dispozitive de-a lungul liniei, trebuie să se ţină seama de o multitudine de factori: tipurile de trăsnete, valorile curenţilor de trăsnet şi ale curenţilor de însoţire, probabilitatea loviturii de trăsnet, probabilitatea conturnării izolatoarelor LEA, configuraţia terenului şi a vegetaţiei din apropiere, configuraţia şi traseul liniei electrice, modul de realizare a prizelor de pământ, nivelul de risc, tipul de echipamente de protecţie existente, costuri, etc.                Conform [7], “pentru a exista certitudinea 100% că nu apar nici un fel de avarii pe linie datorită loviturii directe de trăsnet, ar trebui instalat câte un dispozitiv APD la fiecare stâlp, ceea ce în practică devine o soluţie foarte costisitoare”. 

               În procedura de determinare a distanţei dintre două APD, parametrii determinanţi sunt: densitatea loviturilor de trăsnet, probabilitatea loviturilor directe de trăsnet în linie în zona respectivă şi de asemenea probabilitatea de conturnare a izolatoarelor.                 Referitor la protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet a LEA construite cu conductoare izolate, în literatura tehnică de specialitate se întâlnesc următoarele recomandări [7]:

          pentru LEA aflate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate mare de producere (în câmp deschis, fără ecranări naturale sau artificiale), distanţele dintre APD vor fi de max. 100÷200 m;

          pentru LEA plasate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate redusă (perimetre ecranate, în zone forestiere, văi, etc.) distanţele între APD vor fi de max 300÷400 m;

          pentru stabilirea numărului şi locului de amplasare a APD, se va ţine seama în permanenţă de modificările produse în ceea ce priveşte activitatea keraunică pe teritoriul străbătut de linie;

          APD se vor plasa obligatoriu:   pe toţi stâlpii ce ocupă poziţii proeminente pe traseu;   la toate transformatoarele racordate la linie (cât mai aproape de acestea);

   la capetele tuturor ramificaţiilor;   la toate trecerile LEA-LES;

                În ceea ce priveşte distanţa dintre coarnele descărcătorului din componenţa PAD, în literatură se recomandă valori cuprinse între 100÷150 mm [2], sau chiar 80±10 mm dacă PAD sunt prevăzute şi cu descărcătoare cu ZnO ([10]), fig. 9. 

fig 9

  Bibliografie 

Lucrare prezentata de autori la SIG 2001

[1] * * *   Cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată pentru linii elecrice aeriene la tensiuni nominale U0/U 12/20 kV, Um 24 kV, Standard de firmă – SF 21/1998, IPROEB S.A., Fabrica de cabluri izolate;

        

[2] * * *   SLIM – sisteme de linii izolate de medie tensiune – fişă tehnică 1999, EXIMPROD GRUP S.A. Buzău;
[3] * * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina;
[4] * * *   12/20 kV overhead lines. PAS – system, Standard SFS 5790/1995, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[5] * * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[6] * * *   12/20 kV overhead lines. Constructions and light arc protection devices for XLPE – covered overhead conductor PAS, Standard SFS 5792/1996, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[7] Kokkonen, M., APDs and Lightning Protection, ENSTO Oy Sekko Ab, Finland;
[8] * * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[9] * * *   PE 109-92  Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor, Regia Autonomă de Electricitate – RENEL, Bucureşti, 1992;
[10] * * *   Current limiting arcing horn SDI 46.7 – ENSTO SEKKO OY, document 20.5.99/SH

Etichete: , , , ,

21 răspunsuri to “Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)”

  1. MOCANU CONSTANTIN Says:

    Articolul este interesant si pentru cei ce nu au abordat acest gen de lucrari poate constitui un ghid. Interesant ar fi daca s-ar putea face publice datele legate de comportarea in exploatare a instalatiilor realizate in tehnologia prezentata.

    • stoianconstantin Says:

      Va salut domnule Director Mocanu Constantin. Ma onoreaza vizita Dv.
      Cu siguranta imi ridicati o minge la fileu! Statistici la scara nationala cred ca sunt mai greu de obtinut in noua structura a OD, insa este de asteptat ca rezultatele per ansamblu sa fie bune. In zona de retea in care activez am redus numarul de incidente pe o LEA, cu traseu prin paduri care ajunge in munte la cota 1500 (cca 1000 m diferenta de nivel fata de statia de transformare la care este racordata L 20 kV), de la cca 50/an la 4buc/an. Exploatam acesta LEA de cca 10 ani.
      Incidentele pe care le avem sunt datorate caderii unor arbori doborati de vant de la distante destul de mari de axul LEA si chiar de la altitudini diferite si datorita desurubarii izolatoarelor compozit din tija. Am realizat aceasta LEA cu primele loturi de izolatoare compozit care s-au livrat cu tija separata si care in conditii de santier nu s-a putut strange mai bine. Cu aceasta ocazie producatorul izolatoarelor a primit un feedback pe care si l-a insusit:
      – a facut doua frezari diametral opuse in capa de la daza izolatorului astfel incat sa poata sa fie fixat in menghina si/sau cheie fixa pt montarea si strangerea tijei si
      – a montat o contrapiulita pe tija labaza izolatorului
      Am de multi ani o promisiune, neonorata din partea furnizorului, ca ni se vor inlocui izolatorele … . Oricum tot e bine ca produsul s-a imbunatatit. Restul e istorie cu gust amar!
      Culoarul de siguranta al LEA trebuie totusi tinut in conditii decente. Nu este recomandat ca vegetatia sa stea, prea mult timp, in contact cu LEA
      Mai sunt cateva probleme legate de protectia la supratensiuni pe care “tehnologia” romaneasaca de constructie LEA cu conductor torsadat le-a preluat cam superficial si mai multe probleme legate de protectia LEA in statiile de transformare.
      Va recomand si un articol legat de aspecte constructive ale LEA 20 kV realizata cu conductoare preizolate, tehnologia PAS
      Dupa ce am luat cunostinta cu tehnologia de realizare LEA cu cablu universal 20 kV consider ca vor exista suficient de multe zone in care se va renunta la tehnologia PAS in favoarea LEA realizata cu cablu torsadat 20 kV .

  2. Pavel Says:

    Stimate domn Stoian ,

    stiam de site-ul dv. de mai multisor , dar abia azi 9 aug. am reusit sa-mi fac timp pt accesare .
    Trebuie sa recunosc ca de 6 ore stau si ,, navighez ” printre informatiile foarte utile , ce sa mai vorbesc de comentarii .
    Un singur regret am , nu prea gasesc opinii /comentarii ale specialistilor din Electrica . Parca le este frica sa-si impartaseasca cunostintele ori sa-si spuna parerea ; ce sa spun ca ar putea da raspunsuri pertinente in cunostinta de cauza .

    Am o sugestie despre ordonarea informatiilor despre LEA mt , pt. o mai usoara gasire a informatiilor .
    La grupa ,, Categorii ”
    sa aveti
    1. LEA mt – Conductoare neizolate (clasice)
    2.LEA mt – Conductoare preizolate
    3.LEA mt – Conductoare torsadate autoportante
    4.LEA mt – Cablu universal
    5.LEA mt – Diverse despre LEA mt ?

    Probabil 1 si 5 sa fie comun .

    1. LEA mt – Conductoare neizolate (clasice)

    2.LEA mt – Conductoare preizolate

    .. LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS
    decembrie 20, 2007

    Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)
    noiembrie 24, 2007

    Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 1)
    noiembrie 24, 2007

    3.LEA mt – Conductoare torsadate autoportante

    4.LEA mt – Cablu universal

    1. Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt
    august 8, 2008

    LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie
    decembrie 14, 2007

    5.LEA mt – Diverse despre LEA mt ?

    De asemenea la LEA jt sa fie 2 parti

    A. LEA jt – 0,4 kV
    B. LEA jt – 1 kV
    deja in Electrica sunt suficient de multe retele de 1 kV , pt a fi tratate aici .Exista documentatie si experienta

    Cu respect ,

    Pavel

    • stoianconstantin Says:

      Salut Pavel,

      Sunt si eu impresionat. Adevarul este ca am mai avut sansa ca blogul sa fie vizitat de specialisti care mi-au facut surpriza unor comentarii interesante. Cu unii am continuat discutii deosebite pe email.

      Cred ca problema legata de un numar mai mare de opinii ale specialistilor din SEN poate fi pusa pe seama lipsei unor demersuri de promovare. Impactul initial al blogului concretizat intr-un numar destul de mare de accesari m-a determinat sa adopt o pozitie pasiva. Se pare totusi ca cei interesati de subiectul autorizarii ANRE au “facut legea”.
      Apoi a urmat o perioada in care am avut tot mai putin timp la dispozitie (se vede probabil si dupa numarul de articole publicate in fiecare luna!). Mi-am propus sa contactez oamenii care participa la simpozioane/consfatuiri si sa ii invit sa acceseze blogul si eventual sa publice diferite lucrari.
      Un lucru care ma bucura destul de mult si imi da sperante ca voi reusi sa ofer un spatiu pentru un veritabil forum de dezbatere il constituie buna vizibilitate a blogului in motoarele de cautare. Este foarte important sa ai la dispozitie o platforma software performanta pt un astfel de demers.

      Voi incerca sa sistematizez mai bine articolele si voi crea noile categorii. Cred ca voi face acest lucru la sfarsitul lunii august cad revin din CO.

      Te astept cu noi comentarii si cu noi articole !. Daca lucrurile merg bine exista posibilitatea software sa-ti asigur acces independent pe blog pt administrarea articolelor tale si a comentariilor asociate lor

      Cu stima

      SGC

  3. Anca Dumitru Says:

    Stimate Domnule Stoian,

    Vreau sa va multumesc pentru ajutorul pe care mi-l dati cu toate aceste informatii. Indraznesc totusi sa va rog sa ma ghidati un pic. Ca sa fiu concisa: compania la care lucrez doreste dezvoltarea unor centrale eoliene… problema mea este legata de faptul ca nu am gasit nicaieri informatii despre cabluri de MT (20kV, 33kV) sau IT (110 kV). In afara NTE-urilor sau a PE-urilor alte informatii nu am gasit. M-ar interesa tehnologia de constructie si de exploatare a LEC.
    Experienta mea se leaga mai mult de calitatea energiei electrice, din acest motiv tehnologia de constructie si de exploatare a LEC este aproape nula.

    Va multumesc foarte mult pentru amabilitate,

    Cu consideratie,

    Dumitru Anca

    • stoianconstantin Says:

      Salut Anca,
      E destul de mult de scris! Acum sunt cam ocupat pt 2 saptamani! Iti recomand sa contactezi un OD care are la biblioteca tehnica fise tehnice de realizare a LES intr-o gramada de solutii tehnice. Exista si un PE dedicat exploatarii LES. Din solutiile tehnice trebuie sa te opresti totusi la LES cu izolatie uscata.
      Cere la producatorii de cabluri de la Slatina si/sau Bistrita cataloage si de la dealerii de accesorii: capete terminale si mansoane cere prospecte. Acestea descriu f clar tehnologia de realizare.
      Daca mai pigmentezi informatiile cu NTE 007/2008 totul e super OK si poate chiar suficient!
      Dupa ce te vei documenta poate scrii articolul pe care ai fi dorit sa il gasesti pe blog!
      SGC

    • Anca Says:

      Multumesc frumos 🙂 .

      Anca

    • Anca Dumitr Says:

      Recunosc ca am incercat la un moment dat sa discut cu un OD, dar raspunsul nu a fost tocmai unul fericit… (pentru mine). In general OD nu este prea incantat sa ofere informatii indiferent de natura acestora.
      Va multumesc foarte mult si cu toate ca nu va promit, poate am sa scriu articolul… 🙂

      Cu consideratie,

      Anca Dumitru

    • stoianconstantin Says:

      Salut Anca,
      Ok, succes!
      SGC

  4. gaby Says:

    BUNA ZIUA . Am achizitionat un teren aflat la 35m de linia electrica LEA 20kW mentionez ca reteaua respectiva se afla in mijlocul drumului de acces la parcela mea .Nu primesc aviz favorabil de amplasament datorita acestei retele .Am inteles ca eu indeplinesc conditiile fata de aceasta retea.
    CE POT SA FAC. POATE SA RAMANE ACEEA RETEA IN MIJLOCUL DRUMULIU. VA MULTUMESC.

    • gaby Says:

      Ma scuzati ca v-am deranjat ! Dar nu stiu cui sa ma adresez deoarece am apelat la ANRE si am primit acelas raspuns ; investitorul privat are obligatia de a executa lucrarile de reglementare prevazute in PUZ .si mie nu-mi acorda aviz favorabil desi indeplinesc conditiile pana nu se reglementeaza problema stilpilor aflate in mijlocul drumului de acces la parcela mea.anre nu a iesit la fata locului si nu a verificat distanta terenului meu fata de stilpi . eu am luat legatura telefonica cu ei si le-am spus ca am apr 35m fata de acceesta retea . au spus ca o sa mai verifice. dupa care m-a sunat od si mi-a comunicat verbal sa cer ajutorul primariei ptr rezolvarea situatiei.DACA INVESTITORUL PRIVAT ARE OBLIGATIA DE A REZOLVA PROBLEMA , DE CE MA PUN PE MINE LA MIJLOC. VA MULTUMESC PTR TIMPUL ACORDAT

    • stoianconstantin Says:

      Salut Gaby,
      Ti-am mai raspuns la aceasta intrebare! daca nu vii cu informatii suplimentare nu am cum sa iti dau alt raspuns. Nu am garantia ca ai receptat raspunsul anterior de aceea ti-l mai reproduc inca o data.
      Pe blogul asta fiecare isi cauta raspunsurile la intrebari acolo unde le-a pus! Eu de regula nu trimit emailuri cu raspunsul decat daca problema este intradevar interesanta pentru mine din pdv profesional.

      Un alt aspect pe care vreau sa til scot in evidenta consta in faptul ca am deschis niste teme de discutie bazate pe prezentarea cadrului de reglementare. Acolo ar trebui sa se polarizeze discutiile. De ex pt cazul tau exista articole dedicate avizului de amplasament. Trebuie sa le citesti si sa citesti comentariile altora ca sa iei cunostinta cu cadrul legal si sa inveti din experientele altora. Daca continui sa postezi comentarii in locuri improprii, la articole sau pe pagini care trateaza alte subiecte iti pierzi timpul si poti sfarsi prin ati lua dreptul de acces pe acest blog! (sper sa nu fie cazul sa iau astfel de masuri)

      Deci raspunsul anterior:

      Imi oferi prea putine informatii ca sa pot emite o opinie corecta. In aceata faza nu pot decat sa acord credit OD si sa imi imaginez ca nu toti oamenii sunt corecti cand vand un teren iar cumparatorii nu sunt intodeauna suficient de vigilenti/informati /inspirati astfel incat sa depisteze situatiile complicate care pot face inutilizabil un teren pt scopul in care a fost cumparat si/sau sa necesite costuri suplimentare.
      Dar probabil ca exista solutii. Iti recomand sa soliciti sprijinul unui proiectant autorizat ANRE din zona care va putea expertiza situatie si te va putea consilia corect.
      Citeste de pe blog articolul ref la avizul de amplasament si utilizeaza link-urile spre legislatia domeniului.
      Succes!
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      Salut Gaby,
      In principiu accept cu placere comentariile si acord consultanta cu responsabilitate. Poate tocmai din acest motiv nu ma hazardez sa emit opinii nesustinute de informatii complete si corecte.
      Acum daca inteleg eu bine exista un PUZ, exista un aviz de amplasament dat de OD unui dezvoltator imobiliar iar intre timp acesta a cam vandut parcelele fara sa transpuna in practica obligatiile stabilite anterior de OD. Daca este asa atunci s-a cam pripit iar tu te pot considera prejudiciat si ai dreptul la despagubiri.
      OD actioneaza consecvent avizului initial. Daca incepe sa faca concesii, “s-a ars”. V-a pierde controlul dezvoltarii legale a zonei! acest lucru mai devreme sau mai tarziu ii va afecta negativ pe toti proprietarii din zona.
      Nu stiu daca iti convine raspunsul. Daca premisele in baza caruia am emis rationamentul sunt carecte atunci problema ta este cel care ti-a vandut terenul.
      SGC

    • gaby Says:

      VA MULTUMESC!!PUZUL ESTE PE NUMELE LUI.DAR IN PUZ NU ESTE SPECIFICAT CUI REVINE SARCINA DE A MUTA 2STILPI LEA 20KV.IAR DRUMUL DE ACCES CRED CA ESTE DONAT PRIMARIEI. CE ESTE DE FACUT ?DACA IMI PUTETI RASPUNDE .SAU SA-MI DATI UN SFAT .CUM A-TI PROCEDA ?
      MENTIUNE. EL INTRE TIMP SI-A VANDUT TOATE PARCELELE.

      VA MULTUMESC

    • stoianconstantin Says:

      Salut Gaby,
      Parerea mea este ca trebuie sa ai acces la date si documente certe asta ca sa nu faci ipoteze gresite.
      Este de aflat care au fost conditiile initiala la aprobarea Puz (exista si posibilitatea ca in fapt acesta sa nu fie aprobat) Sunt importante si actele de “donatie”.
      Este important ce scrie in actele voastre de vanzare-cumparare ref la regimul terenului intravilan/extravilan si ref la viabilizarea terenului
      Toate chestiunile acestea trebuie analizate astfel incat sa se stabileasca daca vanzatorul a facut cumva promisiuni neonorate. Daca da atunci poate fi obligat sa-si realizeze promisiunile.
      Daca ati cumparat “in cunostinta de cauza” atunci iar se stie cine va finanta.
      Un alt aspect este cel legat de implicarea administratiei locale. Este posibil sa isi fi asumat obligatii prin acceptarea donatiei. Aici este important de vazut la cadastru cum figureaza parcela care are rol de drum. Tot aici trebuie stiut daca s-au emis autorizatii de construire si in ce conditii vis-a-vis de viabilizarea terenului (asigurare de utilitati).
      Poate exista si contextul in care admin locala constient sau nu si-a asumat sarcina viabilizarii terenului.
      Pot sa generez si alte idei de abordare dar pt asta as avea nevoie de mult mai multe informatii.
      Cred ca acum iti este si tie clar ca imi cereai opinia intr-un caz complicat si practic inafara celor “35m” nu prea mi-ai oferit nicio informatie relevanta!
      In final reiterez sugestia de a te adresa unui proiectant autorizat din zona ta si/sau unui avocat.
      Acum daca tot am discutat atat pe acest subiect te rog sa ma tii la curent cu evolutia cazului.
      SGC

    • gaby Says:

      PUZ-ul sigur a fost avizat atat pe plan judetean cat si comunal. Am vazut partea referitoare la OD unde scrie clar ca trebuie mutati cei doi stalpi dar nu se specifica in sarcina cui revine [firesc in sarcina cui solicita !, documentatia de modificare PUZ a avut un titular, toate sarcinile sunt in sarcina acestuia]. Se poate asa ceva?
      Investitorul a facut o cerere de elaborarea unui proiect pe care la si achitat dar nu se tine de el in continuare [ar trebui sa obtineti informatii suplimentare].
      Un lucru foarte interesant ca toate sectiile de la OD cunosc problema si totusi sarbatoresc ziua de 8 martie la restaurantul de lux a investitorului [asta nu cred ca are relevanta si nici legatura cu problema Dv].
      Pe plan comunal nu se stia de existenta problemei ca ei au avut incredere in primaria judeteana . Ei mi-au spus ca daca jud. a aprobat atunci au aprobat si ei [ !!!].
      Se cam incurca firele si eu cand am achizitionat terenul am sesizat existenta stalpului [cui ati sesizat !] si mi-au spus [cine !] ca am distanta legala fata de acesta . Asa ca m-am aventurat si l-am achizitionat. Dar lucrurile s-au schimbat si mi s-a comunicat ca daca i-mi acorda aviz favorabil trebuie sa le deie si la restu. [v-am spus ca OD nu poate crea precedente si nici nu poate sa aiba tratamente preferentiale]
      Stilpi afecteaza cam 5 parcele , iar restul parcelelor nu sunt influentate de ei . Doar ca pe drumul de acces spre parcele. In mijlocul drumului se afla stalpii [ mutati drumul, nu e posibil ?]. Va pot trimite un plan de amplasament sau de situatie daca i-mi dati o adresa de e-mail.
      Am studiat atat legea 350/2001 art 48 cat si hg 525/96 art 47 aliniat 2 si 4 cat si ordin 48/2008 capitolul vi art 9,10 unde scrie clar ca avizul de amplasament este valabil numai pentru amplasamentul pentru care a fost emis etc iar eu ma incadrez in cerintele lor . Iar cat timp ei se distreaza impreuna eu stau si-mi caut dreptatea terenul a fost intravilant arabil si parcelat dar nu afost scos de sub circuitul agricol . Intre timp eu au obtinut toate avizele cerute de certificatul de urbanism care de curand i-mi expira pe rand .Suntem numai 2 cu actele in regula si care nu am construit, dar suntem putini.
      S-au facut cateva amplasamente dar fara autorizatie de constructie [sa vedeti ce probleme vor fi la alimentarea cu ee !]. Asta stiu sigur . Luni ma duc sa vorbesc cu primarul sa vad de situatia drumului. Dar daca investitorul a facut deja un proiect cu OD atunci ei de ce se leaga de noi si nu de el ?? [ Pai, OD nu se leaga de nimeni, pune aceleasi conditii. Cei interesati trebuie sa le aplice ! OD este echidistant si consecvent. OD nu este responsabil de actiunile sau inactiunile celor care la un moment dat solicita avize de amplasament si/sau de racordare. Pana la un moment dat acestea pot fi doar cu rol de informare a celor interesati de o problema de coexistanta/acces la reteaua de distribuie]
      Va multumesc daca o sa aflu mai mult o sa va instiintez. Pur si simplu a-si dori sa mediatizez acest caz, ca alte situatii de genul asta sa nu se mai intample. Ce parere aveti? [daca nu e documentata suficient de bine problema, mesajul “mediatizarii” va fi nul. In momentul in care veti reusi documentarea cazului veti avea si solutia. Uneori solutiile se impun in instanta, din pacate]
      # gaby spune:
      08/03/2009 la 10:18 | Răspunde modifică

      Va multumesc ptr. timpul acordat. daca puteti sa-mi mai da-ti inca o informatie , la ce distanta minima poate fii amplasat o cladire fata de linia LEA 20kV MENTIONEZ ca linie nu traverseaza parcelele si drumul este de 9m latime intre parcele . daca a-m ceda din parcele in favoarea largirii drumului ? O parcela este afectata direct de stalpul respecti deoarece se afla pe ea o constructie apr.la 6m de stalp . va multumesc.
      # gaby spune:
      08/03/2009 la 10:25 | Răspunde modifică

      eu am un tabel de la ANRE. dar nu stiu daca este inca valabil NTE003/04/00 TABELUL 32. am incercat sa descarc de pe saitul lor dar nu am reusit ,nu am programul de deschidere.iar in programul vechi scrie in felul urmator ; tensiunea nominala a liniei 1kV<Un<sau egal 20KV Dma [m] 3m cladiri locuite . este valabil? va multumesc!!

    • stoianconstantin Says:

      Salut Gaby,

      Da se este valabila distanta limita de apropiere de 3m de cladiri locuite. Vezi ca deja ai devenit creativ!
      Cand o sa teminam cu speta asta esti pregatit de niste cursuri de energetica. Sa stii ca merita, are parti si mai frumoase si mai interesante decat “coexistenta” RED cu terenurile, constructiile, amenajarile etc riverane!
      Succes, ne “auzim” sambata viitoare!
      SGC
      # gaby spune:
      29/04/2009 la 18:45 | Răspunde modifică

      buna seara. eu am primit raspunsul oficial de la ANRE si mi se comunica ca daca am distanta corespunzatoare fata de stalp ,trebuie sa-mi acorde aviz favorabil. Eu am distanta corespunzatoare si totusi n-am primit nici un raspuns de la OD . mi s-a spus ca ei nu au primit raspunsul oficial de la ANRE si le-am lasat o copie de-a mea, dar tot nimica . Au trecut de atunci 5 saptamini si tot nimic .
      Ce sa fac?
      Multumesc!

      # stoianconstantin spune:
      29/04/2009 la 18:53 | Răspunde modifică

      Salut Gaby,

      Reitereaza sesizarea la ANRE!
      SGC

  5. Levente Says:

    Buna Ziua!
    As avea nevoie de o lamurire, daca aveti un pic de timp, stiind ca sunteti asaltat din toate partile.
    Sunt student in an terminal si imi fac lucrarea de diploma INT.In fisa de solutii electrica se prevede montarea unui PTA 100 kVA(linia initiala era 3,5 km, nivele de tensiune sub limitele admise).Se monteaza un ste2apn pe un stalp separat, pe langa PTA se monteaza o CD cu trei plecari pe joasa.
    As dori sa fac ceva breviar de calcul cu pierderile de linii, raportat si la imbunatatiile aduse de PTA
    Conductorul folosit este tyir 50+3×70+2×25, care se inlocuiestepe portiuni de cativa zeci de m, restu se continua in conductor neizolat existent

    • Levente Says:

      Buna,
      Scuze dar din cauza conexiunii nu am apucat sa va multumesc.

      # stoianconstantin spune:
      06/06/2009 la 19:12 | Răspunde modifică

      Salut Levente,
      Nu inteleg exact ce doresti! Pe blog ai cateva articole despre problematica L jt. Daca reusesc sa inteleg ce vrei poate gasesc o cale sa te si ajut.
      Astept lamuriri suplimentare.
      SGC

      # Levente spune:
      07/06/2009 la 11:24 | Răspunde modifică

      Buna,
      eventual daca imi lasati o adresa de email va trimit o schema in autocad, si avizul electrica.
      Multumesc

      # stoianconstantin spune:
      07/06/2009 la 11:35 | Răspunde modifică

      Salut Levente,
      Te caut eu pentru schema. Sper ca nu ma lasi sa ghicesc din schema ce urmaresti!
      SGC

  6. Florin Says:

    Buna ziua,
    As avea nevoie de o informatie daca ma puteti ajuta.
    As vrea sa stiu cum se realizeaza derivatia pe un stalp echipat cu consola de sustinere triunghi CST150.
    Se amplaseaza sub consola un CDV550 si se utilizeaza conductoare preizolate? (destul de greu datorita faptului ca fazele nu sunt la aceeasi inaltime)
    Sau, avand in vedere faptul ca faza din mijloc este deasupra fazelor extreme, pentru a realiza derivatia langa izolatorul suport de pe faza din mijloc se monteaza un lant dublu de intindere,iar fazele extreme se vor lega la un CDV 550?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: