Posts Tagged ‘Elena Udrea’

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

01/08/2009

 

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Prezentarea temei

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

Structura de ansamblu a instalatiei

Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

–         turbina eoliana propriu-zisa

–         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

–         senzor de pasi

–         bloc de comanda

–         girueta

–         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

–         element de executie

–         motor

Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

 

Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

Principiul elaborarii comenzilor

Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

–         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

–         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

–         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

Figura 2 - Cercul trigonometric

 

 

 

 

 

Figura 2 – Cercul trigonometric

În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

– t  → poziţia unghiulară a turbinei.

– g → poziţia unghiulară a giruetei.

– f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

 

 

Cazul 1

Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

–         dacă t < g → dreapta

–         dacă t > g → stânga

–         dacă t = g → stop

Cazul 2

Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

–         dacă t < g → stânga

–         dacă t > g → dreapta

Violenta si prostul gust la stirile Tv

12/07/2009

sgc-legitimatie Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

Salut Cristi,

 

Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor , Ioan Danila

26/02/2009

Din punct de vedere juridic Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor. Daca Stalin a preluat-o cu un Proces_Verbal nelegiferat nici in zilele noastre, acest aspect tine de lasitatea politicienilor romani de atunci si a celor din zilele noastre.
Astazi 26 februarie 2009 Academia Daco-Romana va dezbate acest aspect si va infiera politica nefasta promovata de guvernele Romaniei.
Statutul Juridic al Dunarii din cele mai vechi timpuri e clar si necontestabil. Sigur ca Uceaina e multumita in conditiile cand Haha ii atribuie un teritoriu nemeritat, teritoriu in care vrea sa-si instaleze baze militare.
Statutul Juridic

 

Din punct de vedere juridic, al apartenentei teritoriale, Insula Serpilor a urmat indeaproape soarta gurilor Dunarii, a Dobrogei si Deltei Dunarii.

Initial, a apartinut geto-dacilor, pana cand a inceput colonizarea greaca.

Intre sec. VII – VI i.Hr. Miletul devine stapan al tarmurilor Marii Negre (intemeind coloniile Histria si Tomis).

Din sec. VI i.Hr., suprematia revine dorienilor care vor intemeia cetatea Callatis. In toata aceasta perioada, Insula Serpilor s-a aflat sub controlul Histriei.

In timpul lui Burebista, insula a fost in stapanirea dacilor.

Sec. I – III d.Hr.: Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor vor fi sub dominatia Imperiului Roman.

Dupa caderea Imperiului Roman (395), Dobrogea va deveni una dintre cele 12 dioceze ale Imperiului Roman de Rasarit, Scitia Pontica, cu capitala la Tomis.

Intre sec. IV – VII, Dobrogea a devenit provincie de sine statatoare, Scythia Minor (Scitia Mica), avand implicit in autoritate Insula Serpilor.

Intre sec. VIII – X, Dobrogea cu pertinentele sale teritoriale a intrat in componenta Scitiei Bizantine; stapanirea bizantina dureaza pana la caderea Constantinopolului, la 12 aprilie 1204.

Din sec. XIII, incepe infiltrarea populatiei musulmane in Dobrogea.

Locul bizantinilor a fost luat de Venetia, pentru scurta perioada, apoi de Genova, puterea maritima care va domina Marea Neagra pana la 1475, marcand o epoca de prosperitate economica.

1388 – Mircea cel Batran intra in stapanirea Dobrogei, pe care o unifica cu Tara Romaneasca, asigurandu-si controlul gurilor Dunarii si tarmului Marii Negre.

Roman Musat, Alexandru cel Bun, vor ajunge si ei pana la tarmul marii.

Cucerirea Cetatii Chilia de catre Baiazid al II-lea, 1484, va transforma Marea Neagra in “lac otoman”; in sec. al XV-lea, Dobrogea va cadea sub stapanire otomana. Timp de aproape 4 secole, aceste teritorii, inclusiv Insula Serpilor vor fi sub dominatie otomana.

Urmand politica lui Petru cel Mare, “eu nu caut uscat, ci apa!”, tarii Rusiei au si-au stabilit drept tinta Marea Neagra; tarile Romane au suferit 12 inavazii rusesti: 1711, 1736-1739, 1768, 1787, 1806-1812, 1828-1834, 1848, 1853, 1878, 1916-1920, 1920-1940, 1944.

In urma razboiului ruso-turc (1806-1812), Insula e ocupata abuziv de rusi (pana in 1854), neaparand mentionata in Tratatul de pace de la Bucuresti, din 1812.

Razboiului ruso-turc din 1828 -1829, incheiat cu Pacea de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), pune capat statutului de “lac turcesc” al marii Negre, iar cetatile Turnu, Giurgiu si Braila au redevenit, din raiale, orase ale Tarii Romanesti. Rusia tarista va institui un protectorat asupra Principatelor. Nici in Tratatul de la Adrianopol nu apare mentionata Insula Serpilor, dar Rusia o stapaneste de facto.

Imperiul Otoman cedeaza Rusiei (desi nu-i apartineau), cele 3 brate ale Dunarii: Chilia (1812), Sulina (1826), Sfantu-Gheorghe (1829), care va deveni astfel stapana Marii Negre, a Deltei Dunarii si a gurilor Dunarii.

Razboiul Crimeii, declansat la 4/16 octombrie 1853, va aduce si invadarea si ocuparea Principatelor (octombrie 1853 – septembrie 1854) de catre armatele rusesti. Congresul de Pace de la Paris, 1856, va consfinti inlaturarea protectoratului rus asupra Principatelor Romane, care vor ramane sub suzeranitate otomana, dublata de o garantie comuna a marilor puteri europene. Congresul de Pace de la Paris nu face referire la Insula Serpilor, care fusese ocupata militar de Austria, in 1854.

La 31 decembrie 1856 are loc o noua consfatuire a puterilor europene care aproba un protocol conform caruia Insula Serpilor si Delta Dunarii revin Turciei, care le va stapani pana la 1878.

29 aprilie/11 mai 1877, Romania declara stare de razboi cu Turcia.

9/21 mai 1877 – Romania isi proclama independenta de stat.

In urma razboiului romano-ruso-turc din 1877-1878, Tratatul de la Berlin din 1/13 iulie 1878 atribuie Insula Serpilor, Delta Dunarii si Dobrogea Romaniei. In schimb, judetele Cahul, Bolgrad si Ismail, din sudul Basarabiei, vor fi anexate Rusiei tariste.

La 14-26 noiembrie 1878 Dobrogea revine oficial la Romania, administratia oficiala fiind preluat la 23 noiembrie -5 decembrie.

La 12 aprilie 1879 se desfasoara formalitatile oficiale de reunire a Insulei Serpilor cu Romania.

Pana in 1947, Insulei Serpilor va apartine Romaniei.

In august 1944 (la o data situata intre 26 si 30 august), Insula Serpilor este ocupata de fortele navale sovietice, desi Romania ii devenise aliat.

la 4 februarie 1948, delegatiile romane si sovietica semneaza:

1. “Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Populara Romana”

2. “Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”. Acest protocol, pregatit de ministrii de externe al Romaniei, Ana Pauker, si al URSS, V.M. Molotov, preciza, printre altele, ca “Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra in cadrul Uniunii R.S.S”.

Acest Protocol a fost semnat oficial de catre V.M. Molotov (ministrul de externe al URSS) si Petru Groza (prim-ministru al Romaniei). Semnarea acestui document fusese hotarata inca de la Bucuresti, de catre Biroul Politic al CC al PCR format din Hannah Rabinsihn (Ana Pauker), Gheorghe Gheorghiu-Dej, Luka Laszlo (Luca Vasile ) si Burach Tescovici (Teohari Georgescu).

La 23 mai 1948 este semnat, pe teritoriul Insulei Serpilor, procesul verbal de predare-primire a a insulei, de catre Nikolai Pavlovici Sutov, primsecretar de ambasada, reprezentand MAE al URSS, si Eduard Mezinger (Mezincescu), reprezentantul MAE al Republicii Populare Romane.

1948 – 1991, Insula Serpilor a fost baza militara sovietica, si cel mai puternic centru de ascultare al fostei URSS din intreaga Europa de Est.

Dim 1991, Insula Serpilor a devenit baza militara ucrainiana

Ioan Danila

Posturi de transformare cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Viata amarata de bucurestean blocat in trafic!

10/12/2007

 Sincere felicitari domnule @Barbu Alexandrescu

 http://www.gandul.info/gandul/propuneri-simple-pentru-descongestionarea-bucurestiului.html?6447;1080462

Va propun cateva idei pe care sa le comunicati Dl. Adrian Videanu:

1. Amendarea tuturor celor care parcheaza pe prima sau chiar a doua banda. Din amenzile acestea puteti plati sute de noi politisti angajati.  

2. Amendarea celor ce depasesc pe linii de tramvai si blocheaza intersectiile

  3. Aprovizionarea magazinelor, luarea gunoiului, serviciile de curierat si altele, mutate seara sau dimineata devreme.

 4. Camioanele sa nu mai aiba voie sa circule dacat intre anumite ore, sa aprovizioneze santierele intre orele 4 si 6 dimineata.

 5. Politisti in fiecare mare intersectie zilnic (platiti din amenzile incasate)

6. Reglarea semafoarelor corespunzator traficului. 

 7. Crearea de culoare de trafic pe care sa se circule continuu, neintrerupte de semafoare in care intrarile sa fie pe intermitent. macar la orele de dus si intors de la serviciu (7 – 9 si 17 – 21) 

 8. Interzicerea virarii la stanga

9. Sensuri unice pe toate strazile adiacente bulevardelor mari, pe principiul una iesire – una intrare (nu ca pe Calea Victoriei in care multe sant doar intrare) 

 10. Guvernul sa acorde facilitati oraselor din jurul Bucurestiului, Ploiesti, Targoviste, Giurgiu, Calarasi, etc. pentru ca sa reuseasca sa atraga afaceri mai mari.  Nu toate afacerile si zgarie norii si mallurile trebuie sa se faca in Bucuresti, facultati si alte distractii sa fie si in aceste orase mari. 

 Dar cea mai buna masura, care nu necesiita nici o investitie este in primul rand ramane penalizarea, asta va face ca toti sa respectam regulile

Fara aceste lucruri pierdem toti, pierde economia tarii la care Bucurestiul participa cu 30%, pierdem toti la sanatate, nimeni nu mai lucreaza nimic in aceste conditii, nici macar cand ajunge la servici… Guverul Romaniei, Presedentia Roamaniei, toate institutiile importante se afla aici…toti strainii sant cu ochii pe noi, nu se poate sa nu gasim o rezolvare urgenta

Va multuimim pentru ajutor.  

@Barbu Alexandrescu

Baietii destepti

06/12/2007

Timisoara     ANRE a deschis pas cu pas piata energiei electrice. In primii pasi a fost nevoie de stimularea aparitiei actotilor pietei libere. In principal producatorii de energie electrica si comerciantii (adica furnizorii de energie electrica (FEE)).

Reglementarile au fost publice. Poate usor permisive la inceput. Viteza de reactie a agentilor economici a fost foarte diferita. Cum necum au aparut primii furnizori, treptat piata s-a consolidat. Acum este destul de aglomerata si mult mai consolidata ca acum cativa ani. Vezi lista completa a FEE autorizat pe site www.anre.ro sunt cateva sute deja!

Unul din evenimentele cele mai importante care a consolidat piata libera a energiei electrice l-a constituit intrarea pe piata libera a FEE agentilor economici rezultati prin divizarea ELECTRICA Bucuresti. Acesti agenti economici au fost privatizati, si-au divizat afacerea in distributia energiei electrice (monopol natural reglementat si supravegheat de ANRE) si operatori independenti pe piata furnizarii energiei electrice.

„Baietii destepti” este o sintagma de presa asociata primilor investitori in domeniul furnizarii energiei electrice. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca furnizorii care opereaza pe piata libera pot cumpara energie electrica pe plan intern numai la preturi mai mari decat cele pe care producatorii le-au negociat cu ANRE pentru piata reglementata a consumatorilor captivi.

Surprinzator nu? Si atunci cum se vorbeste de oferte mai avantajoase? Destul de complicat de explicat. Ideea este ca la nivelul pietei reglementate (la care au acces consumatorii captivi, cei care nu vor sau nu pot sa-si gaseasca un furnizor si sa uzeze de dreptul de consumator eligibil) trebuie sa vorbim despre un pret mediu in care este obligatoriu sa intre si energia electrica produsa (scump) in termocentrale (CET) deoarece acestea au un rol special in functionarea sistemului electroenergetic, rol care nu poate fi jucat de centralele hidroelectrice, si nici preluat integral de centralele nucleare si in plus de functionarea CET  este legat un alt produs util societatii: energia termica, agentul termic despinat aplicatiilor industriale si incalzirii locuintelor. FEE de pe piata libera nu au aceleasi cunstrangeri. Ei isi asigura un mixt de energie electrica care desi achizitionata pe componente mai scump decat pretul minim negociat de ANRE pentru piata reglementata per ansamblu da un pret mediu mai redus. FEE de pe piata libera curteaza producatorii cei mai performanti.

FEE respecta miraculosul indemn: „cumpara scump si vinde ieftin” secretul sta in referinte si timpi diferiti ai cumpararii si ai vanzarii, in efectul de scara etc.

Oricum niciun „baiat destept” nu poate avea de exemplu numai energie electrica foarte ieftina produsa hidrocentrale pentru ca cu ea n-ar putea sustine o curba de sarcina 24 de ore din 24 (mai ales daca vorbim de puteri foarte mari).

Hai sa ne inchipuim ca si clientii (consumatorii de energie electrica) se trezesc si devin baieti destepti. Nimeni nu mai cumpara la pretul propus de ANRE pentru clientii captivi. Din acel moment piata ar fi cu adevarat libera supusa cererii si ofertei. Atunci grija pentru producerea asociata de energie electrica si energie termica o vor avea insasi termocentralele care vor dori totusi sa traiasca (si pentru faptul ca au totusi o piata serioasa si stabila) si vor oferta cat vor putea mai bine. Evident ca se vor stabili alte preturi. Nu stiu daca mai mari sau mai mici dar mai chinuite si mai volatile si mult mai expuse factorilor internationali.

Baietii destepti sunt intradevar destepti si si-au asumat un rol extrem de important pe o piata speciala care inregimenteaza toata suflarea tarii, neconditionat. Cu certitudine avem nevoie de cati mai multi baieti destepti se vor concura in beneficiul clientilor finali: consumatorii de energie electrica.

Ce este independenta energetica si cum poate ea sa fie asigurata. Ce este o strategie energetica nationala/regionala.

Vezi si link-ul : http://www.agathepower.eu/site_ro.html dar si celelalte articole din capitolul (categoria) energie electrica al acestui blog.

Succes in aventura ta pe piata libera de energie electrica. ANRE ti-a pregatit o plasa de siguranta ea se numeste furnizorul de ultima optiune. La el se poate oricand apela daca se strica prietenia cu FEE pe piata libera!!

STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE

04/12/2007

sgc cu pana    Ord. 28 /2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice poate fi lecturat pe site ANRE urmand link-ul alaturat. http://www.anre.ro/ordin.php?id=625 se ajunge intro pagina web de unde poate fi descarcat fisierul care contine standardul de performanta.

Ordinul 28/2007 a fost publicat si in Monitorul Oficial 760/14.11.2007. Standardul de performanta in forma actuala este o reala provocare pentru Operatorii de Distributie a energiei electrice in beneficiu clientilor.

Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

02/12/2007

SGC 2002     Recomand   lecturarea articolului  https://stoianconstantin.wordpress.com/2007/12/02/asupra-nevoii-de-instruire-la-schimbarea-legislatiei/  pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          

Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenumele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 9 

HGR 971/2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

  1)      Validati titlurile care definesc structura HGR 971/2006 :

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatii generale

c)      Informarea si instruire lucratorilor

d)      Dispozitii finale si tranzitorii

e)      Cerintele minime generale privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

f)        Cerinte minime privind panourile de semnalizare;

g)      Cerintele minime privind semnalizarea pe recipiente si conducte;

h)      Cerinte minime privind identificarea si localizarea echipamentelor destinate prevenirii si stingerii incendiilor ;

i)        Cerinte minime privind semnalizarea obstacolelor si a locurilor periculoase si pentru marcarea cailor de circulatie ;

j)        Cerinte minime privind semnalele luminoase ;

k)      Cerinte minime privind semnalele acustice ;

l)        Cerinte minime privind gesturile-semnal ;

m)    Cerinte minime privind frecventa si durata pauzelor de lucru ; 

2)      In situatia in care in  HGR 971/2006  exista cerinte mai restrictive decat cele stipulate in Legea 319/2006 care se aplica ?

a)      cele din Legea 319/2006 ;

b)      cele din HGR 971/2006 ;

c)      amandoua ; 

3)      Cand se utilizeaza semnalizarea de securitate si/sau de sanatate in munca ?

a)      cand e cazul

b)      preventiv

c)      atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice si/sau organizatorice ; 

4)      Enumerati modalitati de semnalizare se securitate si sanatate in munca .

a)      semnalizare permanenta

b)      semnalizare ocazionala

c)      semnalizari preventive
 

 5)      Care sunt expresiile explicitate in HGR 971/2006 ?

a)      semnalizare de securitate si/sau de

b)      semnal de interzicere

c)      semnal de avertizare

d)      semnal de obligativitate

e)      semnal de salvare sau de prim ajutor

f)        semnal de indicare

g)      panouh)      panou suplimentar

i)        culoare de securitate

j)        simbol sau pictograma

k)      semnal luminos

l)        semnal acustic

m)    comunicare verbala

n)      gest-semnal 

6)      Care este semnificatia culorii rosii  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de interdictie

b)      pericol alarma

c)      materiale si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor ;

d)      pauza de lucru . 

7)      Care este semnificatia culorii galben  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de avertizare

b)      pauza de lucru  

8)      Care este semnificatia culorii albastru   de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de obligatie

b)      semnal aleatoriu 

9)      Care este semnificatia culorii verde de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de salvare sau de prim ajutor;

b)      situatie de securitate

c)      green peace . 

10)  Care sunt cerintele cod care trebuiesc utilizate in comunicarea verbala sau asociat cu gesturile-semnal ?

a)      start – pentru a indica inceperea comenzii ;

b)      stop – pentru a intrerupe sau termina o miscare ;

c)      opreste – pentru a opri operatiunea ;

d)      ridica – pentru a ridica o greutate ;

e)      coboara – pentru a cobora o greutate ;

f)     inainte 

 g)    inapoi

h)    dreapta

i)      stanga

j)        pericol – pentru a solicita oprirea de urgenta;

k)      repede – pentru a accelera o miscare,din motive de securitate                                                     

Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei  http pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog 

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare                                                            

Numele si prenumele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

    1)       Bifati titlurile principale din HGR 1048/2006

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatiile angajatorilor

c)      Prevederi genelale

d)      Evaluarea echipamentului individual de protectie (EIP)

e)      Reguli de utilizare

f)        Informarea,consultarea si participarea lucratorilor ;

g)      Dispozitii finale ;

h)      Evaluarea riscurilor in vederea selectionarii EIP ;

i)        Lista orientativa neexhaustiva EIP

j)        Lista orientativa neexhaustiva a activitatilor si sectoarelor care necesita utilizarea EIP ;

k)      Nomenclator universal minimal de dotare cu EIP ; 

2)       Definitii EIP

a)      Orice echipament destinat sa fie utilizat individual de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-I puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca ;

b)      Hainele de orice fel in special cele din piele sau cauciuc ;

 3)       Ce conditii trebuie sa indeplineasca EIP ?

a)      sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ;

b)      sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ;

c)      sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;

d)      sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ;

e)      sa fie aspectuos ; 

4)       Cu cat trebuie sa contribuie angajatul la suportarea costului EIP ?

a)      cu 50 %

b)      cu 75 %

c)      EIP este pus gratuit la dispozitia fiecarui salariat ; 

5)       Ce obligatii de informare are angajatorul in raport cu riscurile pentru care acorda EIP ?

a)      sa informeze salariatul asupra riscurilor impotriva carora il protejeaza purtarea EIP ;

b)      nu prevede nimic HG 1048/2006 in acest sens ; 

6)       Care sunt riscurile la care EIP pot proteja luctatorul daca EIP este ales corespunzator ?

a)      Caderi de la inaltime ;

b)      Lovituri,taieturi,impact,strivire;

c)      Intepaturi,taieturi,zgarieturi;

d)      Vibratii;

e)      Alunecare , cadere la acelasi nivel ;

f)        Caldura,foc ;

g)      Frig;

h)      Neionizante;

i)        Ionizante;

j)        Pulberi,firbe;

k)      Fum;

l)        Ceata;

m)    Imersii;

n)      Improscare,stropire ;

o)      Bacterii patogene ;

p)      Virusi patogeni ;

q)      Ciuperci generatoare de micoze ;

r)       Antigeni biologici nemicrobieni. 

7)       Lista orientativa si neexaustiva a EIP data in anexa 2 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este obligatorie

b)      este mai mult obligatorie ;

c)      decat orientativad)      este orientativa 

 8)       Lista orientativa si neexaustiva a activitatilor si sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea EIP data in anexa 3 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este orientativa

b)      este obligatorie  

9)       Cand trebuie utilizat EIP ?

a)       cand riscurile nu pot fi evitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,metodele sau procedurile de organizarea muncii ;

b)       ori de acte ori este necesar ; 

10)   Poate fi un EIP utilizat de mai multe persoane ?

a)      DA , daca nu se pot lua masuri de prevenire a problemelor de sanatate sau de igiena;

b)      NU , categoric.

Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

02/12/2007

SGC 2002     Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

           Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare Numele si prenumele___________________Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________    

 CHESTIONAR TEST 

HGR 1028/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

 1)      Care sunt situatiile la care nu se aplica HGR 1028/2006 ?

a)      cabinei soferului sau cabinei de comanda in cazul vehiculelor si masinilor ;

b)      sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de trabsport;

c)      sistemelor informatice destinate in principal utilizarii publice;

d)      sistemelor portabile care nu se utilizeaza in mod prelungit la postul de lucru;

e)      masinilor de calculat ,caselor de marcat si oricarui echipament prevazut cu un mic dispozitiv de afisare sau de masurare a datelor , necesar pentru utilizarea directa a acestui echipament;

f)        masinilor de scris de conceptie clasica , de tipul “masini de scris cu fereastra”

g)      ferestrelor termopan. 

2)      Calculatorul de birou face obiectul HGR 1028/2006 daca este folosit in mod obisnuit pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru ?

a)      da

b)      nu

c)      numai pentru persoanele incadrate pe functie de operator calculator 3)      La ce se refera cerintele monime ?a)      la echipament

b)      la ecran

c)      la tastatura

d)      la masa de lucru

e)      la scaunul de lucru

f)        la mediul de lucru 

4)      Care sunt cerintele minimale pentru scaunul de lucru ?

a)      scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila;

b)      scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala;

c)      spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe veticala ;

d)      un reazem pentru picioare trebuie pus la dispozitia celor care il doresc ;

e)      lucratorul sa-si poata alege culoarea ;

f)        stofa utilizata trebuie sa fie antistatica si aseptica;
 

 5)      Care sunt cerintele minime impuse de GHR 1028/2006 ecranului calculatorului ?

a)      caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite si distincte , de dimensiuni corespunzatoare si cu spatiu suficient intre caractere si intre randuri;

b)      imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila , fara fenomene de scanteiere sau alte forme de instabilitate;

c)      stralucirea si/sau contrastul dintre caractere si fondul ecranului trebuie sa poata fi usor reglat de catre operator si usor de adaptat conditiilor ambiante;

d)      pentru a se adapta nevoilor operatorului , ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat cu usurinta ;

e)      trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru ecran;

f)        ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul;

g)      sa aiba minim 25 toli ;

h)      sa aiba posibilitatea atasarii unei folii transparente in culoarea agreata de lucrator;

 6)      Care sunt cerintele minimale pentru masa de lucru ?

a)      masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta , sa aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului , tastaturii,documentelor si echipamentului auxiliar ;

b)      suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor ;

c)      trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie confortabila; 

7)      Care sunt cerintele minimale referitoare la iluminat ?

a)      iluminatul general si iluminatul local (lampi de lucru) trebuie sa asigure conditii de iluminat satisfacatoare si cu contrast corespunzator intre ecran si mediul inconjurator , tinand seama de tipul de activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului ;

b)      stralucirile si reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munca si a postului de lucru in functie de amplasarea si caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.

c)      Sa existe in toate cazurile iluminat de veghe si iluminat de siguranta;  

Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog           Raspunsurile se gasesc aici.

Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare  Numele si prenulele___________________                                                                           Compartiment________________________                                                                                                             Functia______________________________                                                                                                             Semnatura___________________________                                                                                                             Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

 Referitor HGR 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 

 1)      Care sunt raporturile HGR 1146/2006 si Legea 319/2006  a securitatii si sanatatii in munca ?

a)      modifica legea

b)      abroga legea

c)      completeaza prevederile legii 319/2006

 2)      Care din urmatorii termeni si definitiile lor se regasesc in HGR 1146/2006 ?

a)      echipament de munca – orice masina,aparat,unealta sau instalatie folosita la locul de munca ;

b)      utilizarea echipamentului de munca – orece activitate referitoare la echipamentul de munca , cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea,transportul , repararea,modificarea, intretinerea,inclusiv curatarea lui;

c)      zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acets unui risc pentru sanatatea si securitatea sa ;

d)      lucrator expus – orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoas ;

e)      operator – lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de unca ;

f)        forta majora – factori externi care te afecteaza intempestiv si care nu pot fi influientati; 

3)      Care din urmatoarele capitole/sectiuni/anexe se regasesc in structura HGR 1146/2006 ?

a)      dispozitii generale

b)      obligatiile angajatorului

c)      obligatii generale.Reguli referitoare la echipamentele de munca;

d)      verificarea echipamentelor de munca ;

e)      echipamente de munca cu riscuri specifice.Ergonomia si sanatatea la locul de munca ;

f)        informarea lucratorilor;

g)      instruirea consultarea si participarea lucratorilor ;

h)      dispozitii finale

i)        cerinte minime de securitate si sanatate ;

j)        dispozitii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca ;

k)      utilizarea echipamentelor in zilele de sarbatoare si repaus saptamanal;
 4)      Care sunt obligatiile angajatorului referitor la echipamentele de lucru puse la dispozitia lucratorilor ?

a)      sa corespunda lucrului prestat;

b)      sa fie adaptat scopului urmarit ;

c)      sa poata fi utilizat de lucratori fara a le pune in pericol sanatatea si securitatea ; 

5)      Caror elemente este obligat sa le acorde atentie angajatul la alegerea echipamentelor de munca ?

a)      conditiilor de munca

b)      caracteristicilor specifice ale ecgipamentelor

c)      riscurilor existente la locurile de munca

d)      riscurilor susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca

e)      optiunile lucratorilor fata de uzura morala a sculelor existente in unitate ; 

6)      Care sunt obligatiile angajatorului in situatia in care utilizarea echipamentelor de munca are asociate unele riscuri ?

a)      sa nu cumpere acele echipamente de munca

b)      sa ia masuri corespunzatoare de reducerea riscurilor ; 

7)      Care sunt obligatiile angajatorului in raport cu echipamentele de munca care sunt supuse unor influiente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase ?

a)      unor verificari periodice si,daca este cazul,unor incercari periodice efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale ;

b)      unor verificari speciale,efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale,de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca , cum ar  fi modificari ale procesului de munca , accidente , fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare;

c)      sa cumpere unele noi  neantarziat ori de cate ori este nevoie ; 

8)      Ce informatii trebuie sa contina fisele de lucru referitoare la echipamentele de lucru ?

a)      conditiile de folosire a echipamentelor de munca;

b)      situatiile anormale previzibile;

c)      concluziile care pot fi trase , acolo unde este cazul , din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca ;

d)      producatorul , dealerul si procedura de achizitie publica utilizata la cumpararea echipamentului; 

9)      Este obligat angajatorul sa informeze si sa instruiasca lucratorii privind modul de utilizare corecta a echipamentului de munca si riscurile posibile asociate utilizarii echipamentelor de munca ?

a)      da

b)      nu

c)      este sarcina asociatiilor profesionale
 10)  Enumerati categorii de cerinte minime care se regasesc in anexa 1 la HGR 1146/2006.

a)      referitor la sistemele de comanda

b)      referitor la pornirea ehipamentului

c)      referitor la oprirea echipamentelor

d)      referitor la oprirea de urgenta

e)      referitor la noxe degajate de echipament

f)        referitor la fixarea echipamentelor;

g)      referitor protectia la riscurile de accidente prin contact mecanic

h)      referitor la iluminatul de lucru

i)        referitor zonele calde/reci ale echipamentului

j)        referitor la intretinerea echipamentului

k)      referitor la avertizari

l)        referitor la dispozitivele de separare fata de sursele de energie

m)    referitor riscuri de incendii si explozii

n)      referitor la protectia impotriva electrocutarilor  prin atingere indirecta sau directa

o)      referitor la echipamentele de munca mobile cu sau fara autopropulsie

p)      referitor la echipamentele folosite pentru ridicarea sarcinilor

q)      referitor la instalatiile si echipamentele de munca electrice 

11)  Care sunt masurile impuse de HGR 1146/2006 pentru asigurarea protectiei  impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice ?

a)      persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;

b)      sa nu se produca temperaturi , arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor ;

c)      constructia echipamentelor de munca sa fi adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii ;

d)      persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de echipamentul electric ;

e)      izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunsatoare pentru conditiile prevazute;

f)        echipamentul sa fie de ultima generatie in privinta software utilizat; 

12)  Care sunt cerintele pentru asigurarea protectiei impotriva influientei externe care trebuie satisfacute de echipamentele electrice ?

 a)      sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in  mediul de munca;

b)      sa nu fie influientate de conditiile de mediu , astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca ;

c)      sa nu periclitze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile de suprasarcina;


 13)  Care sunt masurile tehnice care trebuie asigurate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa.
a)      acoperiri cu meteriale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;b)      inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare

c)      ingradiri

d)      protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;

e)      scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;

f)        utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

g)      folosirea mijloacelor de protectie electroizolante ;

h)      alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie ;

i)        egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru;

j)        amplasarea la distanta si ingradirea echipamentului astfel incat sa nu poatea fi atins de nimeni;

k)      robotizarea liniilor tehnologice;

 14)  Care sunt masurile organizatorice de prevenire a electrocutarii prin atingere directa?

a)    executarea interventiilor la instalaţiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

b)       executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;

c)             delimitarea materială a locului de munca (ingradire);

d)             eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

e)             elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

f)             organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie impotriva atingerilor directe. 

15)  Care sunt formele de lucru in baza carora sunt permise lucrari la instalatiile,utilajele,echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrice?

a)      autorizatii de lucru scrise (AL)

b)      instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI_PM)

c)      atributii de serviciu(AS)

d)      dispozitii verbale (DV)

e)      procese-verbale(PV)

f)        obligatii de serviciu(OS)

g)      propria raspundere(PR) 

16)  Pentri protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa este permisa completarea masurilor tehnice cu masuri organizatorice ?

a)      da

b)      nu


 17)  Care sunt principalele reguli privind asigurarea protectiei prin atingere indirecta ?
a)      sunt permise numai masuri tehnice b)      nu sunt acceptate masuri organizatorice

c)      vor exista: o masura de protectie principala si una suplimentara

d)      cele doua masuri tehnice trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. 

18)  Care sunt masurile tehnice care trebuie sa fie realizate pentru asigurarea protectiei impotriva atingerii indirecte?

a)      folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS

b)      legarea la pamant

c)      legarea la nul de protectie

d)      izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului , in procesul de fabricare;

e)      izolarea amplasamentului

f)        separarea de protectie

g)      egalizarea si/sau dirijarea potentialeor

 h)      conectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

i)        folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; 

19)  Ce prevede HGR 1148/2006 referitor la carcasele si ingradirile de protectie ale instalatiilor de inalta tensiune?

a)      nu prevede nimic

 b)      trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv,iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala. 

20)  Cum trebuie asigurata posibilitatea executarii legaturilor de protectie pentru instalatiile si echipamentele de munca electrice din clasa I ?

a)      in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut /prevazuta cu doua borne de masa :una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica,pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei , si a doua la borna pe carcasa echipamentului /instalatiei in exterior,pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;

b)      in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil , prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie; 

21)  Care sunt cerintele min ime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa II ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa aiba izolatie suplimentara dubla sau intarita

c)      sa aiba o eticheta galbena

 22)  Care sunt cerintele minime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa III ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa nu produca o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare 

 23)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa I ?

a)      sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;

b)      sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;

c)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata; 

24)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa II  ?

a)      sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata sau eliminata;

b)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata .

c)      sa existe conditii atmosferice favorabile; 

25)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa III ?

a)      sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate sa functioneze;

b)      sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari.Daca se utilizeaza un transformator coborator , acesta trebuie sa fie un transformator de separare(de siguranta);

c)      izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite , in circuitul de tensiune foarte joasa;

d)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau  deteriorata;

e)      sa existe conditii antiseismice asigurate; 

26)  Pentru executia lucrarilor cu scoatere de sub tensiune in cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca ce elemente trebuie scoase de sub tensiune?

a)      partile active aflate sub tensiune , la care urmeaza a se lucra;

b)      partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza , dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru( utilaje,unelte etc), indicata in documentatia tehnica specifica;

c)      partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa , dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere , trebuie scoase de sub tensiune.


 27)  Ce prevede HG 1146 referitor la legarea la pamant in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune?
a)      nimic b)      in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune. 

28)  HG 1146/2006 obliga ca la executarea lucrarilor la instalatiile/echipamentele de munca c7u sau fara coatere de sub tensiune sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante .Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a)      la lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , care constituie singura masura tehnica de protectie , cumulate cu masurile organizatorice.

b)      La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , cumulate cu alte mijloace de protectie;

c)      Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucru sub tensiune. 

29)  Care sunt cerintele minime de dotare cu mijloace de protectie a instalatiilor respectiv a locurilor de munca unde exista sau se exploateaza echipamente electrice ?

a)      mijloacele de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant , respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor , manipularea indicatoarelor mobile de tensiune , montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante , covoare si platforme electroizolante,manusi si incaltaminte electroizolante etc.,

b)      detectoare mobile de tensiune , cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

c)      garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;d)      panouri , paravane, imprejmuiri(ingradiri);e)      panouri de semnalizare;  

Chestionar legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenulele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor 

  1)      Este Legea 307/2006 corelata cu Ordonanata 21/2004 in privinta termenilor si expresiilor care definesc situatiile de urgenta ?

a)      da

b)      nu

c)      nu e cazul trateaza un alt aspect 

2)      Definiti pericolul de incendiu .

a)      Situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului , declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;

b)      Nerespectarea Legii 307/2006 si a normelor PSI;

c)      Orice situatie periculoasa reclamata ca atare la organele de PSI; 

3)      Definiti planul de analiza si acoperire a riscurilor

a)      documentul PSI intern care da coerenta actiunilor preventive si corective

b)      documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile si resursele necesare pentru managementul acestora;

c)      planul de management al riscurilor de incendiu; 

4)      Ce se intelege prin prevenirea incendiilor?

a)      actiunile PSI corective ;

b)      actiunile PSI preventive

c)      actiunile PSI corective si preventive

d)      totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor de salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

 5)      Definiti notiunea de scenariu de securitate la incendiu .

a)      inventarul punctelor tari ;

b)      inventarul cumulativ al punctelor tari si al punctelor slabe ;

c)      documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu in timp, identificand evenimentele cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte incendii posibile intr-o incinta. 

 6)      Apararea impotriva incendiilor este o activitate optionala ?

a)      da

b)      da in limita resurselor BVC

c)      nu , este obligatorie stipulata prin lege 

7)      Legea 307/2006 obliga persoanele care au observat un incendiu sa anunte serviciile de urgenta, primariile sau politia si sa ia masuri , dupa posibilitati , pentu limitarea si stingerea incendiului ?

a)      da

b)      aceasta ( anuntarea) este o actiune civica voluntarac)      nu 

8)      Incendiile sunt considerate cazuri de forta majora ?

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia celor provocate. 

9)      La incheierea actelor de cedare temporara a dreptului de folosinta al unui imobil legea prevede obligatii privind prevederea in mod expres a raspunderii partilor in ceea ce priveste apararea impotriva incendiilor?

a)      da

b)      nu

c)      obligatiile sunt evidente si implicite

 10)  Cui stabileste legea 307/2006 obligatii si competente de aparare impotriva incendiului ?

 a)      persoanelor fizice si juridice

b)      Consiliului Local si primarului

c)      Consiliului Judetean

d)      Prefectului

e)      Autoritatilor Administratiei Publice centrale

f)        Administratorului,conducatorului institutiei si salariatului

g)      Proiectantilor si executantilor

h)      Cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor

i)        Ormanizatiilor sindicale

j)        Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca

k)      Organizatorilor spectacolelor cu peste 10000 de participanti. 

11)  Care sunt obligatiile conducatorului institutiei pentru apararea impotriva incendiilor ?

 a)   sa stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea impotriva incendiilor în unitatea sa, sa le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi sa le aducă la cunostinta salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

b)   sa asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi sa asigure corelarea măsurilor de apărare impotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

c)   sa solicite şi sa obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi sa asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, sa dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea functionarii ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;

d)   sa permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspectiilor de prevenire impotriva incendiilor, sa prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi sa nu ingreuneze sau sa obstructioneze în niciun fel efectuarea acestora;

e)   sa permită alimentarea cu apa a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenta;

f)    sa întocmească, sa actualizeze permanent şi sa transmită inspectoratului lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice forma, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substantele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

g)   sa elaboreze instrucţiunile de apărare impotriva incendiilor şi sa stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de munca;

h)   sa verifice dacă salariaţii cunosc şi respecta instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare impotriva incendiilor şi sa verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

i)    sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenta privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori sa încheie contract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;

j)    sa asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

k)   sa permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi sa participe la exerciţiile şi aplicatiile tactice de intervenţie organizate de acesta;

l)    sa asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare impotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

m) sa asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenta privat pentru intervenţie;

n)   sa asigure şi sa pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

o)   sa stabilească şi sa transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

p)   sa informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forte şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare sa completeze şi sa trimită acestuia raportul de intervenţie;

q)   sa utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor, certificate conform legii;r) sa îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea impotriva incendiilor.)

s)            sa numeasca CSSM si sa participe la sedintele de bugetare a activitatii PSI;

t)             sa aloce minim 10 % din cifra de afaceri pentru bugetul activitatilor de aparare impotriva incendiilor. 

12)  Coproprietarii unui imobil trebuie sa colaboreze pentru asigurarea conditiilor de aparare impotriva incendiilor pentru intreg ul imobil.

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia blocurilor de locuinte

d)      raspunde asociatia de proprietari 

13)  Care sunt obligatiile privind apararea impotriva incendiilor ale utilizatorului unui imobil ?

a)   sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;

b)   sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea impotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;

c)   sa respecte normele de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;

d)   sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

e)   sa aducă la cunostinta administratorului, conducatorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defectiune tehnica ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu. 

 f)      nu are obligatii . Apararea impotriva incendiilor este sarcina proprietarului cladirii ;

 14)  Care sunt obligatiile salariatului privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   sa respecte regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

b)   sa utilizeze substantele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

c)   sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare impotriva incendiilor;

d)   sa comunice, imediat după constatare, conducatorului locului de munca orice încălcare a normelor de apărare impotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defectiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare impotriva incendiilor;

e)   sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor;

f)    sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

g)   sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.

h)        sa participe la sedintele de instruire PSI

i)        sa participe voluntar la exercitiile de simulare a actiunilor PSI. 

15)  Care sunt obligatiile proiectantilor de constructii,amenajari, de echipamente , utilaje si instalatii in privinta apararii impotriva incendiilor ?

a)   sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi sa evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b)   sa cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

c)   sa prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

d)   sa includă în proiecte şi sa predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare impotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

e)   sa asigure asistenta tehnica necesară realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, pana la punerea în funcţiune.

   f)        sa supuna proiectele avizarii CTI

g) sa participe la receptii si omologari

h) sa verifice periodic respectarea celor dispuse in documentatie . 

16 Care sunt obligatiile cadrelor tehnice/ personalului de specialitate din cadrul operatorilor economici cu privire la apararea impotriva incendiilor ?

a)             participa la elaborarea şi aplicarea conceptiei de apărare impotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

b)             controlează aplicarea normelor de apărare impotriva incendiilor în domeniul specific;

c)             propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare impotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

d)   indruma şi controlează activitatea de apărare impotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenta voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

e)   prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare impotriva incendiilor;

f)             răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenta voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

g)   acorda sprijin şi asistenta tehnica de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenta în îndeplinirea atribuţiilor.h) sa respecte fisa postului

i)         sa poarte echipamentul individual  de protectie la interventii si simulari

j)         sa fie disponibil 24/24 ore pentru interventii 

 17) Exista prevederi ale lagii 307/2006 privind existenta unei metodologii privind identificarea , evaluarea si controlul riscurilor de incendiu ?

a)   da

b)   nu 

18) Exista prevederi ale Legii 307/2006 privind avizele si autorizatiile de securitate la incendiu ?

a)   da

b)    nu

19) Utilizatorul poate fi sanctionat pentru necunoasterea si/sau nerespectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor , stabilite de administrator, proprietar, producator sau importator ?

a)   da

b)   nu 

20) Salariatii pot fi sanctionati cu pana la 2500 lei pentru neandeplinirea obligatiilor legale privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   da

b)    nu

Ghid de administrare a unui blog!

28/11/2007

interior-stalp-metalic.jpg              Cred ca daca am pune de un ghid de creare/administrare a unui blog un manual al blogului in limba romana am contribui la economia de energie (am o obsesie cu energia), timp (intra si el in ecuatia energiei daca este putere in zona) si bani (sunt un inevitabil corolar al energiei). O astfel de actiune ar conduce la inmultirea blogerilor si la creterea satisfactiei acestei indeletniciri. Avem bineinteles la dispozitie instructiunile in engleza oferite de wordpress.com (WP) insa unora engleza le joaca feste si in plus rezultatele experimentarii diferitelor combinatii de facilitati pot fi rezultate individuale utile natiei daca sunt mediatizate.

                 Din comentariu in comentariu se pot strange diverse instructiuni, algoritmi, explicatii care cu timpul pot sa fie eventual sortate si sistematizate astfel incat sa fie utile natiei. Putem avea echivalentul romanesc al FAQ (cele mai frecvente intrebari)

Start ghid:

Care este diferenta intre „pagina” si „post”?

Eu cred ca principala diferenta consta in aceea ca titlurile paginii se pot afisa individual in zona de ‘Widgest’ (butoane si titluri menite sa asigure informatii despre continutul blogului + link-uri cu alte site si alte facilitati ) asociata fiecarei machete (presentation). „Posts” (eu i-as spune articol) pot fi accesate de regula prin intermediul categoriei din care fac parte. O alta diferenta majora o constituie faptul ca acestea (post) permit declaraea/asocierea unor tag-uri.

Ce se intelege prin tag?

Pana una alta eu asociez notiunea de tag cu acelea de: cuvinte cheie, respectiv domenii initiate de blogeri. Un nou bloger sau o noua publicare de articol se poate face asociindu-i unul sau mai multe  tag-uri existente cu care autorul crede ca materialul lui are legatura sau poate propune noi tag-uri. WP listeaza in paginile comune nori sau liste de tag-uri combinand cele mai des utilizate in asociere cu unele noi sau cu unele ce par mai exotice astfel incat prin acest joc deruleaza un episod de marketing al blogurilor. Accesand un tag afiat de (propus de) WP ti se ofera o lista cu blogurile care au invocat tagul respectiv. De aici, pe aceasta sortare se presupune ca esti mai aproape de ceea ce cauti. Este posibil ca unele taguri din listele individuale sa nu fie niciodata listate de WP si sa nu li se faca publicitate de loc. Cred ca tastand denumiri cunoscuta sau banuite/dorite de taguri in motoarele de cautare ai sansa alaturi de alte milioane de pagini (din pacate) sa fie listate si bloguri din WP care contin aceste tag-uri/cuvinte cheie.

Gata pe azi. Next time mi-am propus sa traduc denumirea meniurilor de administrare oferite de WP si poate sa spun cateva cuvinte despre fiecare din cele pe care cred ca le-am inteles!! But only next time!

Introducerea unui link intrun articol/pagina

In fereastra de editare (pagina si/sau articol) exista la partea superioara a ferestrei de scriere un mic meniu. Pe la mijloc sunt doua icoane: o “za de lant” si o “za rupta de lant”. Prima este utila pt introducerea unui link iar a doua pt anularea unui link.
Se marcheaza cu mausul cuvantul/ cuvintele/propozitia care se doreste sa ascunda un link. Se da clik pe butonul “za de lant” : apare o ferestra cu 3 zone: prima cere adresa web a paginii catre care se face legatura de tipul http… (se scrie adresa sau se insereaza cu functia de “paste” daca a fost memorata inainte cu functia “copy”) a doua zona permite optiunea ca link-ul sa se “deshida” in aceeasi fereastra ori intro fereastra noua (eu aleg optiunea doua) iar in zona reia se cere sa se denumesca link-ul generat (cred ca merge si fara denumire).

Introducerea unui link intr-un mesaj

Poate sunt si alte cai. Eu am descoperit una din ele. Dupa ce raspund la un mesaj (de fapt incep sa raspund) dupa salvare ni se ofera un buton de edit deasupra mesajului. Dupa clik apare o fereastra de editare care in bara de meniuri in stanga sus are un buton denumit chiar link. Se da clik pe el si se deschide o fereastra in care trebuie sa scrii adersa web de tipul http… spre care vrei sa asiguri link din fereastra de mesaje

Dashboard – panou de administrare – panou care asigura accesul la mai multe utilitare de administrarea blogului.

Statistics_statistici,

Aici lucrurile sunt destul de evidente:

. clik pe nodul unui grafic zilnic si se intra intr-un ecran unde sunt afisate in detaliu informatii despre articolele accesate. In pagina de statistici se retin doar top 11 accesari.

. WorPress a pus la dispozitie statistici noi (pt cele 4 domenii : referenti, articole postate, termenii motoarelor de cautare respectiv linkuri utilizate din blog): 7 Days (ultimele 7 zile) 30 Days(ultimele 30 de zile)  Quarter  (trimestru) Year (an) All Time  (de la inceputul fiecarei afisari)

. daca in pagina de statistici (de fapt in oricare pagina de statistici) se utilizeaza butonul albastru din dreptul fiecarui element (la dreapta campului de denumire) care face obiectul statisticilor de exemplu: un titlu de articol, se va accesa un grafic cu evolutia accesarii respectivului articol de la inceputul afisarii lui.

Poate continui tu prietene …

Atentionare: materialul abunda de „cred ca” asta este in fapt o invitatie pentru voi cei care aveti o opinie mai corecta sa initiati un comentariu corectiv. personal sunt foarte dispus sa invat si sa-mi redefinesc afiratiile

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret, social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU, diverse, segmentarea clientilor, matricea boston, marticea ansoff, distributie, publicitate stradala, sport, cercetare de piata, promo, obiecte promotionale, agentie de publicitate, partener media, design, sigla, cataloage, agende

 

Bine ati venit!

25/11/2007

SGC 2002         Scop blog:

          Valorificarea unei cai de comunicare care permite interactiunea directa intre specialistii care activeaza in unitatile Sistemului Energetic National si respectiv intre acestia si beneficiarii finali: consumatorii de energie electrica.

Asteptari:

  1.         Initierea unui dialog menit sa faciliteze consumatorilor de energie elctrica mecanismele de acces la reteaua electrica de distributie si necesitatea acordarii unei importante deosebite etapelor de contactare serviciilor de distributie si furnizare a energiei electrice care incep cu avizul tehnic de racordare (ATR) si continua cu gestionarea problemelor de calitatea energiei electrice, cu preocuparile pentru reducerea costurilor cu achizitia energiei electrice respectiv cu cresterea eficientei consumului de energie electrica, cu mentenanta si exploatarea instalatiilor electrice. Un client bine informat va face distinctia intre situatiile obiective din SEN si situatiile in care interesele ii sunt afectate de lipsa de performanta a partenerilor care ii asigura energia electrica. Practica mi-a demonstrat ca intrun procent nedrept de mare situatiile obiective din SEN sunt receptate ca ‘mall-praxis’. Coroborand aceasta constatare cu preocuparile concrete ale operatorilor SEN pentru imbunatatirea continua si reala a serviciilor consider ca merita efortul sa informam cat mai bine si pe orice cale  opinia publica asupra diverselor aspecte ale muncii noastre. Indiferent cum se numeste angajatorul nostru, operator al SEN, pana la urma noi ca persoane fizice suntem cei care ne confruntam cu nemultumirile clientilor neinformati de unde si interesul legitim pentru informarea clientilor. Avand in vedere caracterul special al energiei electrice care este resursa funamentala a oricarui agent economic implicatiile parametrilor de calitate si al pretului sunt  fundamentale in rentabilitatea oricarei afaceri. Este dovedit practic ca informatiile despre energia electrica contribuie in mod hotarator la succesul agentilor economici.

  2.         Initierea unui dialog intre specialistii din SEN asupra unor probleme tehnice menit sa contribuie la generalizarea unor solutii competitive. Fiecare dintre noi avem realizari intr-un anumit domeniu al energeticii, am facut pasiune pentru rezolvarea unei anumite probleme. Punerea in discutie a concluziilor la care am ajuns este de natura sa ne asigure un feedback obiectiv care sa ne permita aprofundarea subiectului si/sau, dupa caz,  solutia gasita va produce efecte pe scara mai larga prin preluarea ei de catre alti specialisti.

  3.         Capacitarea producatorilor de materiale si echipamente sa-si prezinte produsele contribuind direct la informarea specialistilor beneficiari ai produselor/serviciilor ofertate.

  4.         Oferirea unor link-uri utile catre pagini web de interes

Harta blog:

       Materialele sunt structurate pe categorii. Accesul la un articol se face fie direct din motoarele de cautare pe calea cuvintelor cheie sau accesand categoria al carei titlu preinta interes.

       O parte din articole sunt listate ca pagini. Inca nu mi-am dat seama care sunt criteriile se selectie in aceasta lista scurta. Ma gandesc chiar sa renunt la ea.

        In categoriile:  „Marketing nume firma” voi structura materialele primite de la agentii economici care doresc sa comunice cu piata prin intermediul acestui blog.

         Sub denumirea „blogroll” veti gasi link-uri recomandate de mine pentru utilitatea deosebita a informatiilor care pot fi accesate.

Solutii alternative:

          Informatii despre energia electrica se pot obtine din foarte multe locuri de pe internet. De asemenea exista multe surse de informatii despre materialele si echipamentele necesare instalatiilor energetice. Totusi de multe ori ne confruntam cu informatii vechi, nereactualizate, nesistematizate iar comunicarea cu administratorii locatiilor respective de regula nu prea functioneaza.

           Un blog prin excelenta ar trebui sa fie mai viu. Facilitatea pe care o au vizitatorii de a formula intrebari si de a emite opinii vizibile tuturor vizitatorilor permite initierea unui dialog independent de administratorul locatiei astfel incat cresc sansele de a gasi raspunsul la intrebarile preocupa pe fiecare in parte.  Prin aceasta particularitate sansele blogului de a contribui la solutionarea unei probleme concrete sunt superioare solutiilor alternative existente pe net fara insa sa le excluda!

Contorizarea utilitatilor actualizat 20.08.2015

25/11/2007

SGC 2002         Energetica in mod evident se regaseste si ‘la bloc’. Fara rezerve toate utilitatile unui bloc sunt legate de domeniul energetic. Mai mult decat atat unele dintre acestea sunt produse si servicii ale operatorilor din Sistemul Energetic National (SEN). Va propun sa discutam despre contorizarea utilitatilor: apa calda, apa rece, caldura.

        Dupa parerea mea contorizarea intrarilor in bloc poate avea o justificare destul de clara. Delimitarea/protejarea proprietarilor condominiului de pierderile din retelele publice de distributie: apa rece, apa calda, agent termic si asigurarea unui control mai bun al pierderilor. Desigur atunci cand vorbim de delimitarea de pierderile operatorului de distributie (OD). Eu cred ca vorbim de o delimitare fizica mai mult decat de o delimitare financiara deoarece operatorul ‘lezat’ de aceasta masura a clientilor va proceda pe termen scurt la modificarea (cresterea) pretului unitar care sa compenseze diminuarea cantitatii (de apa, energie termica) facturate clientilor. Sub o forma sau alta pierderile in retelele de distributie publica se platesc de catre consumatori altfel distribuitorul piere.

           De regula in cazul distribuitorilor de utilitati vorbim de monopoluri ‘naturale’ pe un anumit teritoriu. Modernizarea retelelor de distributie este demersul necesar care asigura reducerea  pierderilor pe termen lung in beneficiul reciproc al distribuitorilor si al clientilor lor. Cea mai eficienta parghie de actiune pentru declansarea si mentinerea efortului investitional al OD pentru modernizarea retelelor de distributie il au autoritatile de reglementare si/sau consiliile locale care gireaza activitatea acestor OD.

          In ceea ce priveste cuantumul consumului unui bloc in fapt al unei locuinte pe medie diferentele sunt foarte asemenatoare incat statistic contorizarea unui imobil nu ar trebui sa duca la rezultate spectaculos diferite fata de un consum pausal corect determinat.

           Contorizarea individuala  este de cele mai multe ori o iluzie bazata pe saracie care pe termen lung nu-si dovedeste utilitatea dar a cerei realizare presupune un efort individual important. Eu personal cred ca daca nu exista un consens al coproprietarilor unui imobil initiativele individualale de contorizare nu sunt legale. Acest lucru mi se pare mai evident daca deja exista o contorizare a utilitatilor la nivel de bloc de care beneficiaza toti proprietarii (chiriasii) imobilului.

          In permanenta va exista o diferenta intre consumul citit pe contorul de la intrarea in bloc si suma contoarelor individuale datorat in cel putin nesimultaneitatii citirilor. Acest diferente trebuie impartite intre proprietari. In acest moment daca nu exista consens asupra montarii coantoarelor individuale apar divergentele si nedreptatile. Cei ‘destepti’ induc costuri celor ‘conservatori’ sau prea saraci sa tina pasul cu moda contorizarilor individuale ori acest lucru nu poate fi legal.

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice

24/11/2007

SGC 2010 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In mediile profesionale s-a constatat generalizarea regimurilor deformante si dezechilibrate la toate nivelurile de tensiune. La nivelul retelelor de joasa tensiune aceste regimuri insumeaza efectele de la nivelele de tensiune superioara si se resimt acut in calitatea energiei electrice si in cresterea semnificativa a CPT si chiar marirea erorilor aparatelor de masura.

In acest moment nu se mai justifica utilizarea in retelele de 0,4 kV a conductoarelor de nul cu sectiune redusa fata de conductoarele de faza .

Avand in vedere dificultatile reale de majorare a sectiunii cablurilor 0,4 kV aflate in exploatare se impune ca noile instalatii sa fie construite utilizand cabluri cu conductoare de faza si nul de sectiune egala.

Este momentul ca operatorii de distributie (OD) sa analizeze oportunitatea trecerii, in cadrul lucrarilor de modernizare, la utilizarea  cablurilor cu sectiuni egale pentru conductoarele de faza si nul si sa notifice proiectantii /producatorii de cablu referitor la aceasta decizie

Este necesar sa tinem cont ca in acest mod pe langa efectele benefice asupra calitatii energiei electrice se vor putea obtine si avantaje privind pretul de achizitie al cablurilor si reduceri ale timpilor de asteptare pana la onorarea comenzilor  deoarece in acest moment aceste tipuri de cabluri se lanseaza in fabricatie numai dupa cumularea unor comenzi care sa depaseasca 1000 m. pentru fiecare tip de cablu.

Un alt aspect care trebuie semnalat producatorilor de cablu il constituie cresterea ponderii bransamentelor amplasate la limita de proprietate si implicit cresterea neesarului de cabluri cu 3 respectiv 5 conductoare.

In privinta LEA 0,4 kV productia de conductoare este mult mai flexibila iar trecerea pe scara larga a utilizarii unei sectiuni marite pentru conductorul de nul sau chiar trecerea la utilizarea fasciculelor torsadate cu conductoare distincte pentru nulul de lucru si nulul de protectie constituie o problema asupra careia inca mai putem sa ne documentam si care are solutii chiar si pentru instalatiile existente. In cazul trecerii la schema TNS apar oportunitati de noi protectii in CD ale PT .

Este necesar sa remarcam ca in prezent sectiunile preponderente ale TYIR utilizate la modernizari sunt de OL 50+ Al 3×70 mmp. cu tendinta de a creste la Ol 50 Al 3×95 mmp.

In practica o forma de manifestare a suprasarcinii conductoarelor de nul o constituie o parte din sectionarile de nul care adesea sunt insotite de deteriorari de receptoare electrocasnice. Este nefiresc sa continuam sa ignoram aceasta realitate si sa punem sectionarile numai in sarcina contactele slabe ca tocmai pe conductorul care teoretic ar trebui sa fie strabatut de curenti foarte mici.

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

24/11/2007

Timisoara

             Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică,

                                                                           Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              

              ing. STOIAN Constantin     

 

 

                 Rezumat. Partea a doua a referatului trece în revistă principalele cerinţe tehnice necesare pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor LEA (XPLE) şi prezintă o avarie produsă pe una dintre liniile exploatate de E.D. Rm. Vâlcea, în contextul reţinerilor manifestate de către utilizator asupra calităţii acestui tip de conductoare fabricate de unul dintre furnizorii interni. Referatul ridică problema valabilităţii standardelor finlandeze, adoptate de către producătorii interni la construcţia conductoarelor izolate destinate liniilor electrice din România. Se ajunge la concluzia necesităţii elaborării unui set de standarde referitoare la proiectarea, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Polietilenă reticulată (XLPE).

   

1.       STUDIU DE CAZ  

              Am studiat comportarea in  exploatare a noii tehnologii atât la liniile nou construite cât şi la LEA modernizate prin înlocuirea conductorului clasic cu conductor izolat, la liniile aflate în exploatare. Această a doua variantă a fost aplicată pe un tronson al LEA 20 kV prin utilizarea de conductor izolat fabricat de S.C. Pirelli România S.A. Acest caz il vom detalia in continuare.

                 În timpul funcţionării, pe tronsonul modernizat cu conductor preizolat sa produs o avarie, constând în distrugerea izolaţiei conductorului întruna dintre deschideri, ca urmare a contactului cu vegetaţia. Preocupat pentru a stabili cauzele acestei avarii, care în opinia sa constau în caracteristicile tehnice necorespunzătoare ale conductorului, beneficiarul a organizat o expertiză tehnică la care au participat şi reprezentanţii producătorului.

                     Ca urmare a examinării în teren a LEA în cauză, au fost constatate următoarele:

                   a)     Tronsonul pe care s-a făcut înlocuirea conductorului neizolat tip OL-Al cu conductor preizolat cu polietilenă reticulată, tip OAC2X, parcurge un traseu aflat în imediata vecinătate a unui versant muntos împădurit şi se întinde pe lungimea a cca. 4 km. În zona respectivă, buna funcţionare a LEA era periclitată în foarte mare măsură de acţiunea vegetaţiei, fapt ce a justificat pe deplin instalarea conductoarelor preizolate.

                    b)    Schimbarea conductoarelor s-a făcut de către Serviciul Exploatare, folosindu-se tehnologia obişnuită şi fără producerea de modificări esenţiale în configuraţia coronamentului stâlpilor sau a izolaţiei şi armăturilor. S-au luat însă măsuri suplimentare pentru evitarea deteriorării stratului izolator din polietilenă reticulată, în timpul manipulării şi instalării conductorului.

                  c)     Datorită ecranării produse de vârfurile copacilor aflaţi pe versanţii din imediata apropiere, pe tronsonul la care ne referim, probabilitatea apariţiei unei supratensiuni produse prin lovitură directă de trăsnet este extrem de redusă. Nu se poate însă exclude posibilitatea apariţiei unei supratensiuni pe conductoarele LEA din zona respectivă, fie sub forma unei unde propagate pe linie (“călătoare”) ca urmare a unei descărcări directe de trăsnet într-o zonă apropiată, fie sub forma unei unde de supratensiune indusă de o descărcare atmosferică produsă în imediata vecinătate a liniei.

                   d)    Pe LEA în cauză (în ax), după instalarea conductoarelor preizolate, nu au fost montate dispozitive suplimentare pentru protecţia împotriva supratensiunilor accidentale, rămânând funcţionale doar cele existente anterior acestei operaţii (DRV-uri şi DC-uri montate în general pe ramificaţii, imediat în amonte de transformatoarele din PT-uri, sau la trecerile LEA-LES);

                   e)     În timpul expertizei, tronsonul de linie în cauză a fost scos de sub tensiune, fapt care a permis studierea din apropiere a conductoarelor. Analiza s-a concentrat asupra unui defect relativ grav produs asupra unui conductor izolat din zona amintită, defect care a ridicat din partea gestionarului LEA semne de întrebare asupra performanţelor conductoarelor preizolate produse de către S.C. Pirelli România S.A. Slatina şi asupra eficienţei noii tehnologii. Descrierea defectului constatat se prezintă mai jos;

                    f)      Pe conductorul de pe faza plasată pe vârful stâlpilor, într-una dintre deschideri, aproximativ la jumătatea deschiderii, pe o porţiune de lungime cca. 25 cm, izolaţia de polietilenă era topită şi carbonizată, cu urme de picurare şi zone de 3-4 cm în care conductorul a rămas descoperit ;

                    g)    Nu s-a constatat afectarea integrităţii conductorului funie OL-Al;

                     h)    Conform celor descrise la constatări anterioare, în dreptul locului în care s-a produs distrugerea stratului izolator, a fost găsită creanga unui copac din apropierea liniei, ce prezenta urme evidente de arsură, creangă ce ulterior a fost îndepărtată de către personalul de exploatare;

                      i)      În general conductorul preizolat existent în deschidere prezenta urme de zgârieturi longitudinale, produse cel mai probabil în timpul montajului, dar ele aveau un caracter superficial, nefiind de natură să pericliteze semnificativ calităţile mecanice sau electrice ale conductorului;

                      j)      Suprafaţa exterioară a stratului izolator era relativ curată, conţinând depuneri inerente de praf, minore, acumulate temporar din atmosferă;

                      k)     Este evident că defectul descris anterior a avut loc datorită amorsării unui arc electric între conductorul de fază preizolat şi creanga copacului, aflate în contact direct, ca urmare a străpungerii izolaţiei (stratul de polietilenă) dintre cele două elemente aflate la potenţiale electrice diferite. Acest arc electric a fost întreţinut apoi pe o durată relativ mare de timp (minute, zeci de minute), fapt ce explică efectele termice importante asupra izolaţiei, descrise mai sus. Pentru că prin intermediul arcului electric se produce de fapt o punere la pământ monofazată, menţinerea sa pentru perioade relativ lungi de timp este posibilă, deoarece neutrul reţelei în cauză este tratat prin bobină de stingere şi deci o punere la pământ monofazată nu conduce la deconectarea automată a liniei, ci doar la semnalizarea punerii la pământ. 

                               Problema este deci de a se stabili fenomenul care a condus la străpungerea izolaţiei din XLPE. Dacă se elimină posibilitatea ca exact în zona în care vegetaţia a venit în contact cu conductorul să fi existat un defect major de fabricaţie sau o deteriorare semnificativă produsă în timpul montajului, se pot lua în discuţie următoarele ipoteze:

I.      Străpungerea izolaţiei în regim normal de funcţionare, caz în care acesteia i se aplică (între conductorul de fază şi creangă) o tensiune de frecvenţa industrială, având o valoare efectivă apropiată de cea a tensiunii de fază nominale: 20/  = 11,5 kV. Acest fenomen poate fi favorizat de creşterea temperaturii izolaţiei (produsă de curentul ce trece prin conductor şi/sau radiaţia solară).

II.    Străpungerea izolaţiei într-un regim în care una dintre celelalte două faze a fost pusă la pământ. După cum se ştie, într-o astfel de situaţie, în reţelele având neutrul tratat prin bobină de stingere, are loc o deplasare a potenţialului neutrului faţă de pământ până la o valoare comparabilă cu tensiunea nominală de fază, ceea ce face ca şi tensiunea fazelor “sănătoase” faţă de pământ (tensiunea aplicată izolaţiei) să crească, până la o valoare comparabilă cu valoarea tensiunii nominale (tensiunea de linie: 20 kV). Dacă se ţine cont şi de faptul că la această creştere se adaugă supratensiunile de comutaţie produse în circuitul echivalent conţinând componente de tip R,L,C, de către arcul electric de punere la pământ, se ajunge la concluzia producerii unei suprasolicitări electrice semnificative a izolaţiei în acest regim. 

      Aceasta a fost ipoteza avansată de gestionarul LEA 20kV, bazată pe faptul că prin documentaţia de fabricaţie a conductorului, în vigoare la data respectivă ([1]), producătorul garanta rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de (numai) 14 kV, 50 Hz, sub apă, timp de 48 h. Ulterior, producătorul a prezentat un buletin de încercări actualizat, prin care se certifica rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de 24 kV, 50 Hz, sub apă, probă executată conform standardului finlandez SFS 5791-1994 ( [2] ). Pe baza buletinului respectiv urma să se opereze modificări în standardul de firmă.

III.  Străpungerea izolaţiei din XLPE de către o undă de supratensiune de origine atmosferică sau internă (de comutaţie), apărută pe conductorul de fază. 

                Ca ipoteză emisă în această fază preliminară, am considerat că pentru defectul descris mai sus, cauza cu probabilitatea cea mai mare o constituie acţiunea unei unde de supratensiune de origine atmosferică (“călătoare”), atât datorită faptului că amplitudinea unei astfel de unde poate conduce la străpungerea izolaţiei de XLPE, cât şi faptului că defectul s-a produs pe conductorul amplasat pe vârful stâlpilor, în condiţiile în care pe axul LEA nu au fost amplasate dispozitive suplimentare de protecţie.

                 Dar dacă se ţine seama de faptul că, conform afirmaţiilor beneficiarului, în perioada producerii defectului, în zonă nu sau produs descărcări electrice atmosferice, un răspuns final, mai argumentat urmează să fie dat pe baza verificării caracteristicilor tehnice ale conductorului izolat şi a conformităţii execuţiei acestuia cu normele interne şi internaţionale. O atenţie specială va fi acordată materialului din care este confecţionat stratul izolant, motiv pentru care, în cele ce urmează, se vor face câteva referiri la cerinţele tehnice impuse acestora.

2.     Cerinţe tehnice pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor  

              Stratul electroizolant al conductoarelor pentru LEA construite în noua tehnologie trebuie să facă faţă unei multitudini de solicitări, de diverse categorii:

   solicitările mecanice din timpul transportului şi montajului (cele mai periculoase fiind cele care pot conduce la perforare şi eroziune);   solicitările mecanice specifice din timpul exploatării rezultate prin aplicarea soluţiilor constructive ale LEA (montarea pe izolatoarele de susţinere sau de întindere, etc.) sau acţiunii chiciurei, zăpezii, a vegetaţiei căzute pe linie, etc.;

   stresul provocat de vânt sau de variaţiile de temperatură;

   solicitările specifice elementelor electroizolante în condiţiile asigurării unui anumit nivel de izolaţie între conductorul de fază şi mediul traversat de acesta;

   eroziunea sub acţiunea descărcărilor de suprafaţă asociate curenţilor de scurgere de suprafaţă, caracteristice elementelor izolatoare din materiale plastice, ce se găsesc sub acţiunea unor câmpuri electrice intense (produse de liniile electrice de înaltă tensiune din vecinătate sau de descărcările electrice atmosferice);

   solicitările de îmbătrânire (degradarea în timp a structurii fizico-chimice) sub acţiunea poluanţilor din atmosferă şi mai ales a radiaţiilor solare ultraviolete. 

               În cazul cablurilor de energie izolate dar neecranate (aşa cum sunt şi conductoarele izolate pentru LEA), cu deosebire în medii expuse umidităţii sau  poluării de diverse tipuri, pe suprafaţa izolaţiei pot apărea tensiuni induse ce dau naştere unor curenţi de scurgere, cărora li se asociază fenomenul de descărcări electrice la suprafaţa materialului. Umiditatea şi poluarea pot favoriza şi închiderea pe suprafaţa izolaţiei conductoarelor LEA, a traseului parcurs de curentul de trăsnet, de la locul de incidenţă a acestuia spre locul de descărcare (pământ sau altă fază). În funcţie de energia termică asociată acestor descărcări, pe suprafaţa izolaţiei apar deteriorări locale sub forma unor trasee de material carbonizat de diferite lungimi, adâncimi şi conductivităţi electrice. Deteriorările mai puţin severe vor conduce la o eroziune a materialului care va slăbi izolaţia, iar cele mai grave vor consta în formarea de punţi conductoare (trasee la suprafaţă pe care materialul este carbonizat) şi practic în distrugerea izolaţiei.

fig 1

                 În fig. 1 se prezintă mecanismul deteriorării materialului electroizolant sub acţiunea descărcărilor electrice de suprafaţă [4].                O analiză tehnico-economică a condus spre soluţia folosirii polietilenei reticulate (XLPE), aplicată prin extrudare pe conductoarele OL-Al în construcţie compactă. Într-o compoziţie obişnuită, polietilena prezintă o foarte bună rezistenţă la solicitări mecanice, la umiditate şi variaţii de temperatură, dar şi faţă de curenţii de scurgere pe suprafaţă (tracking resistance). Aceasta din urmă este o calitate deosebit de importantă, mai ales în cazul folosirii în zone cu activitate keraunică intensă şi dacă distanţele dintre faze sunt mici. XLPE prezintă însă o rezistenţă foarte slabă faţă de acţiunea radiaţiilor ultraviolete solare, motiv pentru care în compoziţia sa se introduc substanţe stabilizatoare la UV, cea mai importantă dintre acestea fiind negrul de fum.

                Prezenţa negrului de fum scade însă în mod accentuat calităţile dielectrice ale XLPE şi în mod deosebit rezistenţa acesteia la curenţii de scurgere pe suprafaţă (fig. 2). 

 fig2_3

               Valoarea concentraţiei de negru de fum este deci determinantă în ceea ce priveşte calitatea compromisului făcut pentru satisfacerea tuturor cerinţelor impuse.

                Influenţa valorii concentraţiei negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări a polietilenei (în cazul încercării de determinare a rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă, în prezenţa ceţei şi a prafului, efectuate conform standardului ASTM D 2332), este ilustrată în fig. 3.  

              Se poate constata că la o concentraţie de 1% a negrului de fum, timpul de defect (definit în standardul amintit mai sus), scade în mod dramatic, ceea ce conduce la concluzia limitării stricte a valorii concentraţiei de negru de fum. 

fig 4_5

                De obicei pentru “conductoarele acoperite” concentraţia de negru de fum a stratului de polietilenă este de 2÷3 % [2, 5], iar pentru conductoarele cu stratul izolant “rezistent la descărcări” (track resistant) concentraţia este de 0,5 % [6]. 

               Dar nu numai valoarea concentraţiei de negru de fum este importantă pentru proprietăţile polietilenei ci şi uniformitatea dispersiei acestuia în masa de amestec. O dispersie neuniformă a negrului de fum dar şi un număr mare de goluri sau de particule străine, pot afecta în mod hotărâtor rezistenţa la descărcări de suprafaţă dar şi rezistenţa la solicitări climatice (umiditate, radiaţii UV, variaţii de temperatură). În fig. 4 este ilustrată influenţa coeficientului de dispersie a negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări electrice de suprafaţă, iar în fig. 5 asupra rigidităţii dielectrice [4]. 

               Prin urmare se poate considera ca fiind deosebit de importantă obţinerea unei dispersii corespunzătoare a negrului de fum în masa de amestec, în timpul amestecului şi apoi a extrudării, asupra celor mai importante proprietăţi ale polietilenei. 

               Referitor la testele privind verificarea influenţei radiaţiilor UV respectiv a umidităţii asupra proprietăţilor polietilenei reticulate în amestec cu negru de fum şi alţi stabilizatori UV, în literatură ([4]) se demonstrează un bun comportament şi satisfacerea cerinţelor impuse de norme. 

               Între standardele din diferite ţări, referitoare la conductoarele izolate cu strat izolator pentru LEA de medie tensiune, există diferenţe uneori semnificative. În principiu, în ţările din Orientul Îndepărtat şi în America de Sud, s-a adoptat standardul american ICEA S-66-524, iar în ţările din nordul Europei se folosesc standarde referitoare la “conductoarele acoperite”. În standardele din prima categorie se impun teste pentru verificarea rezistenţei la curenţii de descărcare pe suprafaţă (conform ASTM D 2303 şi ASTM D 2132 sau CEI 587) şi aplicarea unui strat semiconductor între conductor şi învelişul electroizolant, pe când în cele din a doua categorie stratul de polietilenă este văzut mai degrabă ca o protecţie mecanică împotriva agresiunilor exterioare şi nu ca o izolaţie. 

               În tabelul 1 se prezintă o sinteză a principalelor cerinţe tehnice impuse diferitelor tipuri constructive de conductoare şi de materiale izolatoare pentru acoperirea conductoarelor.

tab 1

3.       propunere de Caiet de sarcini pentru conductoarele izolate

                Verificările efectuate în cadrul laboratorului de înaltă tensiune al Facultăţii de Electrotehnică din Timişoara, pe eşantioane de conductor de acelaşi tip cu cel pe care a apărut avaria descrisă mai sus, au validat conformitatea caracteristicilor tehnice ale acestora cu cele impuse de documentaţia de execuţie.

                Prin referatul de faţă dorim însă să supunem discuţiei unui cerc mai larg de specialişti, problema corectitudinii normelor tehnice existente la ora actuală în România, cu privire la fabricarea conductoarelor izolate pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, dar şi la proiectarea, execuţia şi exploatarea acestui tip de linii.

                  Suntem de părere că deocamdată, condiţiile tehnice aferente aplicării în România a soluţiei de construcţiei a LEA de medie tensiune cu conductoare izolate, nu sunt pe deplin clarificate. Avantajele noii tehnologii sunt evidente dar concurenţa pentru ocuparea pieţei interne, a condus la aplicarea sa în condiţiile absenţei unor reglementări la nivel naţional şi al adoptării “din mers” a normele altor ţări.

                Astfel, de exemplu, folosirea ca referinţă a standardelor finlandeze din domeniu este discutabilă, cel puţin sub aspectul cerinţelor impuse materialului folosit la construcţia învelişului conductoarelor. Este ştiut faptul că activitatea keraunică şi radiaţia solară de pe teritoriul României, două dintre cele mai importante solicitări climatice la care materialul electroizolant trebuie să facă faţă pe termen lung, sunt mult mai accentuate decât pe teritoriul Finlandei. De aceea considerăm că în România ar fi necesar un material care să apropie mai mult calităţile conductoarelor folosite, de cele ale unui conductor izolat decât de ale unui conductor acoperit, de tipul celor folosite în Ţările Nordice. 

               În consecinţă, am propus un caiet de sarcini pentru conductoarele izolate destinate LEA de 20 kV, ce poate fi utilizat sau nu de către beneficiarii acestor conductoare, dar care poate constitui o bază de discuţii. Întocmirea acestui caiet de sarcini a avut ca prim obiectiv impunerea unor caracteristici tehnice, în principal ale celor electrice pentru izolaţiei şi pentru produsul finit (conductorul izolat), tocmai în sensul precizat mai sus. Referinţa a constituit-o standardul finlandez SFS 5791/1994 [2], pe baza căruia au fost întocmite de fapt standardele de firmă pentru fabricarea conductoarelor izolate pentru LEA de medie tensiune atât de către ELCARO Slatina cât şi de către IPROEB Bistriţa. Cel de-al doilea obiectiv l-a constituit impunerea unor teste pe fluxul de fabricaţie, care să întărească încrederea în ceea ce priveşte detectarea şi înlăturarea defectelor de fabricaţie ascunse. Deosebirile între caietul de sarcini propus şi documentele de fabricaţie amintite, sunt în principal următoarele: 

               A. Pentru izolaţia din polietilenă:

1.     Conţinutul de negru de fum: în loc de 2…3 % se impune ≤ 0,5 %. Menţinerea unui nivel scăzut al conţinutului de negru de fum, conferă XLPE proprietăţi mai apropiate de cele ale unui material izolator decât ale unui material semiconductor.

2.     Includerea testelor pentru verificarea caracteristicilor electrice ale materialului folosit pentru stratul electroizolant. Între acestea, foarte importante sunt testele pentru verificarea rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă (rezistenţa la descărcări de suprafaţă sau rezistenţa la conturnare), proprietate necesară pentru funcţionarea în zonele cu activitate keraunică intensă. 

               B. Pentru conductorul izolat:3.     Încercarea cu tensiune alternativă în stare uscată:: în locul încercării la tensiunea de 24 kV timp de 5 min se cere încercarea cu tensiunea de 36 kV (3U0) timp de 4h, conform SR CEI 502, [3];4.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă: după creşterea tensiunii până la 24 kV, se impune menţinerea tensiunii la valoarea maximă timp de 48 h. În tot acest timp izolaţia trebuie să reziste fără străpungeri.      Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 3 şi 4 conduce la asigurarea unui nivel mai ridicat al izolaţiei electrice produse de stratul de XLPE.5.     Încercarea cu tensiune alternativă aplicată pe fluxul de fabricaţie: în locul valorii de 1 kV, se cere aplicarea tensiunii de 14 kV;6.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă în starea de livrare: în locul valorii de 4 kV, se cere aplicarea tensiunii de 30 kV, conform SR CEI 502, [3]. 

               Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 5 şi 6 are ca scop asigurarea depistării tuturor defectelor de izolaţie ascunse (corpuri străine, excentricităţi ale stratului izolant, etc.) şi eliminarea lungimilor de fabricaţie în cauză.

4.       Câteva observaţii asupra parti-cularităţilor funcţionale ale unei LEA cu conductoare izolate

                Din cele expuse până aici şi din caietului de sarcini propus pentru conductoarele acoperite utilizate în cadrul LEA 20 kV, se poate aprecia că o astfel de linie elimină practic în totalitate o multitudine dintre incidentele şi avariile care se produc în cazul unei linii clasice. Cele mai importante dintre acestea se discută mai jos.

Cazul A. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament clasic.

1.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, în regim normal de funcţionare. În locul de contact stratul electroizolant este supus unei solicitări cu tensiune având valoarea în jurul valorii tensiunii de fază (12 kV). Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă în stare uscată la 14 kV, timp de 5 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care linia poate funcţiona normal într-o situaţie ca cea descrisă mai sus. În exploatarea liniei nu se vor accepta situaţii de acest fel pe timp nelimitat şi se vor face defrişări, inspecţii după furtuni pentru înlăturarea crengilor căzute pe linie, etc.

 2.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază şi apariţia unei unde de supratensiune directă sau indusă de origine atmosferică pe una dintre fazele liniei. Cazul a fost discutat pe larg la paragr. 5.2. din partea I-a a referatului. Deşi zonele în care vegetaţia vine în contact cu linia sunt de obicei ecranate faţă de loviturile directe de trăsnet, aici vor putea apărea supratensiuni induse sau propagate din zonele în care linia este neecranată. Tocmai în aceste zone vor fi necesare dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, care să preîntâmpine străpungerea şi apoi distrugerea stratului electroizolant în punctul de contact cu vegetaţia. Acest lucru trebuie analizat în funcţie de situaţia concretă din teren, pe baza căreia să se aprecieze probabilitatea apariţiei simultane a celor două cauze. În zonele în care este exclus contactul vegetaţiei cu linia, rolul dispozitivelor de protecţie rămâne doar cel de a preveni străpungerile necontrolate ale stratului electroizolant din dreptul izolatorului, în cazul apariţiei unor supratensiuni, cu atât mai mult cu cât descărcările dintre faze sunt practic excluse. Pentru aceasta însă s-ar putea prevedea soluţii mult mai simple şi mai puţin costisitoare.

3.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, într-un regim în care pe una dintre faze există o punere la pământ. Între conductoarele fazelor “sănătoase” şi pământ va apare o tensiune mărită de aproximativ  ori (20 kV) datorită deplasării potenţialului neutrului reţelei. Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă sub apă la 24 kV, timp de 2 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care pe linia în cauză nu va apare o a doua punere la pământ (scurtcircuit 2FN) datorită vegetaţiei în contact cu linia. Punerea la pământ se va înlătura cât mai repede deoarece de obicei procesul este unul instabil, în care apar vârfuri de tensiune.

4.     Atingerea conductoarelor izolate a două faze, (sau atingerea simultană de către păsări, vegetaţie, etc. a două conductoare izolate de fază) în regim normal de funcţionare. Între conductoarele de fază există o diferenţă de potenţial de aprox. 20 kV (max. 24 kV). Aceasta este aplicată celor două straturi izolatoare venite în contact, care, conform probei de tip amintite şi la cazul 1, ar trebui să reziste la 28 (14+14) kV timp de 5 zile.

5.     Atingerea accidentală de la sol a unui conductor izolat de fază (vehicole agabaritice, lucrări, etc.). Riscul producerii de electrocutări scade foarte mult, dar nu se poate garanta anularea acestuia. La lucrări programate, manevre, etc. conductoarele se vor considera în mod identic cu cele neizolate.

 OBS. Se poate constata cât de importante sunt încercările individuale aplicate conductoarelor izolate, menite să verifice proprietăţilor stratului electroizolant. Rolul lor este în principal de a detecta eventualele defecte ascunse ale acestuia, pe baza căruia se va face practic o sortare a lungimilor fabricate. Evitarea deteriorărilor produse stratului electroizolant în timpul transportului, depozitării, manipulării, montajului, este de asemenea importantă. Cazul 

B.  Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament redus (distanţele între faze micşorate până la 1/3). 

        Faţă de cazul A diferenţa majoră constă în faptul că supratensiunile atmosferice ajunse pe conductoarele de fază pot conduce la descărcări între faze din cauza distanţelor reduse între acestea. De data aceasta sunt obligatorii dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, descrise la în partea I-a.Cazul C. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin RL

          Orice incident care conduce la punerea la pământ a unei faze produce un scurtcircuit monofazat, deci el nu mai trebuie analizat şi în prezenţa altuia. De asemenea nu se vor mai lua în discuţie creşterile de tensiune pe fazele sănătoase datorită deplasării potenţialului neutrului. În schimb, conturnarea izolaţiei ca urmare a supratensiunilor de origine atmosferică apărute pe conductoarele liniei, va fi urmată întotdeauna de curenţi mari de însoţire. Rezultă deci obligativitatea montării dispozitivelor de protecţie împotriva arcului electric. Dacă distanţele dintre faze sunt reduse, montarea lor va trebui să ţină seama şi de posibilitatea apariţiei descărcărilor dintre faze.

5.           concluzii

                Este posibil ca defectul produs pe LEA 20 kV Vâlcea Sud – Olăneşti să fi putut fi evitat dacă pe axul liniei, în zona conductorului izolat, ar fi fost montate unul sau două seturi de descărcătoare. Însă, pe de altă parte, în condiţiile în care deocamdată producătorul nu poate garanta absenţa unor defecte ascunse ale stratului izolant al conductorului, nu excludem ca tocmai un astfel de defect să fi condus la producerea incidentului respectiv.

                 Ca o concluzie generală, considerăm ca fiind stringentă elaborarea unui set de standarde referitoare la proiectarea, fabricarea elementelor componente, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, acţiune la care să participe toţi cei interesaţi. 

 Bibliografie 

[1] * * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina;
[2] * * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[3] * * *   Cabluri de energie cu izolaţie din dielectrici masivi extrudaţi pentru tensiuni nominale de la 1kV la 30 kV, Standard SR CEI 502/1995, Institutul Român de Standardizare;
[4] * * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[5] * * *   Cablu aerian de 20 kV cu conductor de aluminiu aliat şi izolaţie din polietilenă extrudată, Convenţie tehnică MM 1251-94 (traducere în limba română), MKM S.A. Fabrica de cabluri electrice Balassagyarmat, Ungaria;
[6] * * *   LE 4217 – Track resistant crosslinked polyethylene compound for power cables – Borealis Holding A/S Denmark, document WC 0733 1995 03/2

Rolul comunicarii in afaceri

23/11/2007

Radu Stimate client, Asineta iti supune atentiei cateva idei despre rolul comunicarii in afaceri. Dorim sa devenim partenerii tai in consolidarea imaginii firmei tale ca marca de prestigiu si succes pe piata.

Comunicarea este motorul oricarei piete. Nevoia de comunicare este resimtita in egala masura de comercianti si de clienti.

Oare cum ar reusi in afaceri un comerciant care investe sume mari in amenajarea magazinului, dar nu “spune” nimanui ca si-a deschis un magazin? Cum s-ar descurca un producator care reuseste sa realizeze un produs extraordinar dar de existenta caruia nu stie nimeni?

Uneori, pentru a pune in evidenta un aspect este necesra sa impingem lucrurile la extrem ca in cazul intrebarilor retorice de mai sus. Adeseori viata ne demonstraza ca reusim cu o seninatate olimpiana sa ignoram demersurile simple menite sa ne asigure succesul in afaceri .

Comunicarea cu piata este un elemnent fundamental care asigura succesul organizatilor in afaceri. Interactionand cu piata poti constanta cu usurinta:

· Ce face concurenta

· Ce fac furnizorii

· Ce isi doresc clientii

Schimbul de informatii da consistenta actiunilor noastre . Ne garanteaza drumul spre succes. Publicitatea este una din fetele comunicarii. Prin publicitate clientii sunt informati de existenta unui ofertant si de produsele si serviciile acestuia.

Publicitatea reprezinta o forma de respect si o acceptare, public declarata, a competitiei. Clientii sunt intodeauna incantati de competitia comerciantilor si a producatorilor deoarece sunt convinsi ca aceasta competitie le va asigura produse din ce in ce mai bune sub aspectul raportului calitate-pret.

In competitia pentru clienti ai nevoie de sprijinul unei agentii de publicitate. Asineta iti ofera un astfel de sprijin. Colaborarea poate fi graduala incepand de la:

· conceperea unei sigle,

· elaborarea si afisarea firmei,

· consulatanta in amenajarea interiorului spatiului de relatii cu clientii,

· consulatanta in amenajarea vitrinelor,

· materiale necesare amenajariilor interioare si exterioare,

· realizarea unor mesaje publicitare pentru diverse medii:

· publicitate stradala,

· publicitate in mass-media,

· pliante, cataloage

· conceperea unor campanii publicitare ample

· realizarea unor studii de piata

· consultanta in intocmirea planurilor de marketing

· achizitia si personalizarea obiectelor promotionale

Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe succesul tau. Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. Radu Stoian

Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104 e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro


Oferta unica de vanzare

21/11/2007

Radu       Stimate client, Asineta pune in discutie, ca prilej de apropiere si cunoastere, un subiect mereu in actualitate: oferta unica de vanzare. Literatura de specialitate propune o analiza pe trei nivele a produselor:

 Analiza produsului pe trei nivele

            Oferta unica de vanzare este definita mixul dintre nevoile clientului, particularitatile produsului oferit si procedee de marketing care o diferentiaza de ofertele concurentei chiar si in cazul comercializarii acelorasi produse.                Rolul ofertei unice de vanzare este de a ne asigura ca produsul oferit are identitate propie si atrage cumparatorii pe care ii vizam mai mult decat oferta concurentei. Ideal ar fi sa cantonam oferta unica de vanzare in zona esentei produsului sau a produsului propriu-zis. Daca acest lucru nu este posibil atunci oferta unica de vanzare trebuie identificata / creata la nivelul produsului completat.            Asineta ca agentie de publicitate iti ofera sprijinul in definirea si promovarea ofertei tale unice de vanzare pentru fiecare produs in parte.            Apeland la gama necesara de procedee de marketing avem convingerea ca putem contribui activ la consolidarea si dezvoltarea afacerii tale.In competitia pentru clienti ai nevoie de sprijinul unei agentii de publicitate. Asineta iti ofera un astfel de sprijin. Colaborarea poate fi graduala incepand de la:·        conceperea unei sigle,·        elaborarea si afisarea firmei,·        consulatanta in amenajarea interiorului spatiului de relatii cu clientii,·        consulatanta in amenajarea vitrinelor,

 ·        materiale necesare amenajariilor interioare si exterioare,

·        realizarea unor mesaje publicitare pentru diverse medii:

·        publicitate stradala,

·        publicitate in mass-media,

·        pliante, cataloage

·        conceperea unor campanii publicitare ample

·        realizarea unor studii de piata

·        consultanta in intocmirea planurilor de marketing

·         achizitia si personalizarea obiectelor promotionale

               Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe succesul tau. 

Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi.                                                               

 Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro 

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri

20/11/2007

Radu   Stimate client, 

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri. Asineta iti propune o scurta demonstratie a acestui adevar fundamental. Prin aceasta cautam sa ne oferim un prilej sa-ti comunicam oferta noastra de produse si servicii publicitare.

 Sa privim cunoscuta matrice Ansoff care ne permite sa clasificam riscul strategic

 Matricea Ansoff

Monotonia riscului scazut cand comerciantii vand clientilor produse traditionale este adeseori insotita de profituri mici care abia asigura supravietuirea afacerilor.

             Prima optiune de dezvoltare a afacerii o constituie penetrarea pietei. Aceasta presupune marirea cantitatilor vandute din acelasi produs unui numar cat mai mare de clienti. Penetrarea pietei este o strategie de marketing care presupune cel mai mic risc. Succesul sau este conditionat de lansarea in mediul publicului tinta a unor mesaje publicitare adecvate publicului si canalelor utilizate pentru difuzarea acestora.

            Acceptarea unui risc mediu deschide calea spre alte doua strategii de marketing extinderea pietei  si  dezvoltarea de produse. Extinderea pietei se bazeaza pe acelasi produs care este lansat pe noi canale de distributie catre noi clienti. Dezvoltarea de produse presupune asimilarea unor noi produse care sunt oferite acelorasi clienti. Odata cu cresterea riscului succesul depinde tot mai mult de publicitatea facuta produselor. Fundamentarea planului de comunicare pe rezultatele cercetarii de piata permite realizarea unor mesaje publicitare care sa puna accent pe calitatile produselor dorite de clienti si identificarea celor mai directe mijloace de comunicare.

            Cea mai indrazneata strategie de marketing este diversificarea activitatii. Aceasta strategie este in egala masura comuna celor care incep o afacere noua si firmelor puternice in plin avant de dezvoltare. Aceasta optiune presupune cel mai inalt grad de risc si din acest motiv necesita sa se bazeze pe un plan de comunicare atent intocmit. Adesea incepatorii nu stiu si nici nu-si pot permite sa investeasca in comunicare mesajele lor publicitare sunt slabe si neconcludente fapt care justifica multitudinea esecurilor. Profesionistii afacerilor mari  cunosc importanta mesajelor publicitare si de aceea acest tip de optiune de marketing este sustinuta de un plan solid de comunicare cu piata.

          Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe suscesul tau. 

           

          Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. 

                                                             Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104 e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

17/11/2007

 

Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Avizul tehnic de racordare (ATR),

reprezinta documentul in care se stabilesc conditiile tehnice in care se face racordarea la retelele electrice de distributia energiei electrice. ATR se emite de regula la solicitarea clientilor acutuali sau viitori ai operatorilor de distributie (OD). Exista si cazuri cand ATR se emite din intiativa OD.

Teretic  toate contractele de furnizarea energiei electrice repectiv toate contractele de distributie a energiei electrice ar trebui sa aiba asociat un ATR insa ca de obicei viata bate legea. Desi ATR este un document care se poate lauda cu o istorie destul de lunga si consistenta in ceea ce priveste reglementarile   el a fost emis la inceputuri in forme mai mult sau mai putin stilizate si o buna perioada de timp de ATR au beneficiat in special agentii economici.  Dupa infiintarea ANRE si aparitia regulamentului de emitere a avizelor de racordare  ATR a devenit un document cu un continut reglementat iar atentia OD la emiterea lui s-a imbunatatit considerabil. Totusi chiar si acum inca exista OD care nu emit suficient de riguros ATR consumatorilor casnici mai ales in situatiile de schimbare de titular. Pentru consumatorii noi aproape fara exceptie se emite ATR.

Baza legala:

·Regulamentul de emitere avize tehnice de racordare aprobat prin GHR 867/2003 vezi site ANRE sau MO nr 559/04.08.2003. Atentie HGR 867/2003 mai este in vigoare doar pana la 12.06.2008 cand va intra in vigoare HGR 90/12.02.2008

s-a publicat in Monitorul Oficial HGR 1028/11.12.2013 prin care se abroga HGR 90/2008 in consecinta a intrat in vigoare primul regulament de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin ordin ANRE  (ordinul 59/02.08.2013) =>  Ord 59_2013 Regulament de racordare

·Metodologie de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de   medie si joasa tensiune aprobata prin Ordinul 29/2003 al ANRE

·Metodologie de stabilire a compensatiilor banesti intre utilizatorii racordati in etape diferite prin instalatie comuna, la retele electrice de distributie aprobata prin Ordinul 28/2003 al ANRE

·Regulamentul de furnizare aprobat  prin HGR 1007/2004 vezi MO 673/27.07.04

·Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament aprobata prin Ordinul 18/2004 al ANRE

·Aprobarea tarifelor si indicilor specifici utilizati la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de medie si joasa tensiune aprobat prin ordinul ANRE 15/2004

·Continutul cadru al ATR aprobat prin Ordinul 37/2005 al ANRE

·Regulamentului privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat  prin Ordinul 45/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza de tarife si indici specifici aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau partial pe baza de deviz aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Legea energiei electrice nr 13/2007 sezi site ANRE sau MO 51/23.01.2007

Dupa cum se observa domeniul este destul de complex reglementat de cele mai multe ori o buna comunicare cu OD care presupune decalarea cat mai exacta scopului in care se solicita racordarea la retelele electrice de distributie, a tipului de activitate, descrierea succinta a fluxului tehnologic, inventarierea receptoarelor electrice, a puterilor instalate, precizarea particularitatilor receptoarelor electrice: de ex. conditii de pornire, parametri de  compatibilitate electromagmetica (imunitate si emisie) cerinte privind asteptarile/necesitatile privind continuitatea alimentarii, declararea efectelor lipsei tensiunii esalonat in timp sub forma unei curbe de daune, puterea maxima absorbita, factorul de putere este de natura ii asigure OD informatiile primare necesare alegerii unei solutii de alimentare care sa corespunda cat mai bine profilului cerintelor/asteptarilor Dv.

Este destul de clar ca in lipsa informatiilor mentionate mai sus solutia rezultata de cele mai multe ori este necorespunzatoare. Vi se va da solutia cea mai simpla, cea mai facila care insa are mari sanse sa nu corespunda profilului cerintelor/asteptarilor Dv. Poate nici nu veti intelege clar care sunt performantele solutiei propuse de OD. Desigur  ca acum sesizati ca ATR poate sta la baza unor insatisfactii ulterioare care pot genera in pierderi uneori mari pentru agentii economici generate de exemplu de numarul si durata mare a intreruperilor datorate defectelor a cailor de alimentare radiale, deteriorarii utilajelor si/sau receptoare electrice generate inadvertente legate de compatibilitatea electromagnetica atat pentru agentii economici cat si pentru consumatorii casnici. In unele cazuri pur si simplu structura retelelor din zona obiectivului economic nu corespunde profilului activitatii desfasurate de agentul economic. Costurile de compatibilizare sunt atat de mari incat daca aceasta informatie s-ar fi cunoscut din faza initiala a investitiei probabil ca s-ar fi impus schimbarea amplasamentului obiectivului industrial. Unele afaceri pot falimenta daca nu au asigurate conditiile necesare de alimentare cu energie electrica.

Practica ne-a aratat ca la solicitare ATR un procent foarte mare de solicitanti ignora aproape complet necesitatea asigurarii unui minim de informatii tehnice si/sau necesitatea de asi declara asteptarile in ceea ce priveste performatele solutiei de alimentare. In aceste conditii se inregistreaza un numar mare de cazuri de insatisfactii ulterioare.

Legislatia energetica promovata de ANRE permite asistarea solicitantului de ATR de un consultant de specialitate. In aceste cazuri cresc sansele de obtinere a unei solutii mai apropiate de  profilului cerintelor/asteptarilor Dv. De asemenea in legislatie se vorbeste de un alt instrument numit studiul se solutie. Acesta se poate initia de solicitantul de ATR sau poate fi impus de OD. In amandoua cazurile se plateste de solicitantul ATR si poate sa fie executat de personalul OD sau de catre o unitate de proiectare autorizata de ANRE aleasa de solicitantil de ATR. Un studiu de solutie intocmit profesional in conditiile existentei informatiilor mentionate mai sus care definesc profilului cerintelor/asteptarilor Dv este de natura sa scoata in evidenta un numar mare de solutii de racordare posibile in zona care sa fie analizate comparativ si sa fie aleasa solutia optima sub raportul cost/performante.

Pentru cei care adera la acest forum energetic, pentru cazurile mai interesante si mai complexe putem asigura consultanta dedicata incepand cu primii pasi pentru obtinerea avizului tehnic de racordare, analiza solutiilor tehnice propuse de Operatorul de Distributie, negocierea taxei de racordare, alegerea tarifelor, eficientizarea consumului, masuri de protectie a cladirilor si receptoarelor electrice impotriva supratensiunilor atmosferice, alegerea receptoarelor electrice, realizarea/modificarea instalatiilor electrice interioare, imbunatatirea factorului de putere, reducerea pierderilor de energie electrica, etc. etc.

Probabil ca importanta deosebita a ATR necesita sa aprofundam subiectul in mai multe articole viitoare. Cu fiecare nou bransament/racord instalatia din zona se schimba. Apar cel putin noi regimuri de functionare daca nu chiar noi configuratii. este in responsabilitatea OD sa aiba o strategie de dezvoltare a retelelor de distributie in zona astfel incat calitatea serviciilor asigurate vechilor clienti cel putin sa nu se deterioreze si zona sa se poata dezvolta armonios.