Archive for the ‘energia electrica’ Category

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

05/04/2020

Conditiilor de coexistenta dintre LEA 20 kV si constructiile din proximiate sunt reglementate de NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019.

Semnalam modificari semnificative aduse de Ordinul 239/2019 fata de normele tehnice, deja „vechi” care reglementau aceasta speta: Norma tehnica aprobata prin ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv NTE 003/2003.

Ne bazam pe informatiile detaliate in articolul :  Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Retelele de medie tensiune 6, 10 si 20 kV sunt mult mai ramificate decat retelele de distributie de 110 kV. Ele ajung pana in cele mai izolate catune si in general la mai putin de 1km de locuinta fiecaruia dintre noi avem un post de transformare la care ajunge o retea aeriana sau subterana de medie tensiune.

Tensiunea nominala cea mai raspandita pentru retelele de distributie  fiind cea de 20 kV! Pentru a oferi un reper avem in figurile 1 si 2 cate un colaj cu imagini ale unor LEA de medie tensiune (20 kV)

La nivelul unui jutet lungimea retelor 20 kV este de 5 pana 10 ori mai mare decat lungimea retelelor de 110 kV. Frecvent avem volume de retea de medie tensiune intre 2000 km si 5000 km/judet. In aceste conditii impactul noilor reglemetari va afecta mai multe initiative de construire in proximitatea LEA 20 kV comparativ cu initiativele de construire in proximitatea LEA 110 kV

Fig 1 exemple de LEA 20 kV

 

Fig 2 exemple LEA 20 kV

Conform art 2.5 din Norma tehnica aprobata prin Ordinul 239/2019 pentru LEA (linii electrice aeriene) de medie tensiune (20 kV) avem un culoar de trecere de 24 m (cate 12m deoparte si de alta a axului LEA)

2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Zonele de protectie si de siguranta pentru LEA (de toate nivelel de tensiune) corespund cu culoarul normat de trecere.

In cazul LEA de medie tensiune (mt) sunt relevante art 3.9.2 alin (1) si Tabelul 13

3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Figura 3 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Remarcam ca in cazul LEA 20 kV nu este aplicabil art 3.9.1 aliniatul (4) care permite OD o oarecare flexibilitate pentru LEA 110 kV.

In cazul LEA 20 kV se aplica doar  prevederile art 3.9.2. (1) care interzice ferm traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente

Raspunsul la intrebarea din titlu este:

da se pot amplasa cladiri in proximitatea LEA 6 kV, 10 kV si 20 kV, in afara culoarului normat de trecere, daca se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Tinand cont ca in mod uzual inaltimea, seasupra solului, a stalpilor de beton utilizati frecvent in constructia LEA 20 kV este 10-12m rezulta ca se pot construi cladiri in proximitatea LEA 20 kV incepand cu distanta de 15-18 m. Daca cladirile sau stalpii sunt mai inalte de 12m distanta creste corespunzator aplicand regula „1,5H”

In multe cazuri repozitionarea cladirii fata de axul LEA rezolva problema coexistentei si investitorul / proprietarul noii cladiri poate primi avizul de amplasament favorabil realizarii respectivei constructii.

Vor fi de asemenea foarte multe cazuri in care terenul disponibil nu permite asigurarea distantelor de peste 18m fata de axul LEA 20 kV. In aceste cazuri pentru a se putea construi este necesar sa se devieze LEA.

Devierea se poate face in solutie aeriana sau subterana.

Optiunea de devierea in solutie aeriana de foarte multe ori se va bloca din ratiuni de spatiu si de necesitatea obtinerii conventiilor de uz si servitute pentru spatiile afectate de zonele de protectie si de siguranta.

Devierea in solutie subterana va fi cel mai adesea solutia realizabila.

In varianta maximala trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) presupune:

  • montarea a doi stalpi speciali in axul LEA existente care vor avea rol de stalpi de  intindere „terminali” pentru tronsoanele LEA situate in amonte si in aval de zona in care se realizeaza trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) => cost orientativ cca 15000 lei/stalp complet echipat
  • Fiecare din cei doi stalpi va fie echipat cu un separator tripolar de exterior in montaj vertical si cutii terminale de exterior pe cablul 2o kV (vezi figura 4)
  • intregirea axului LEA intre stalpii nou plantati cu un tronson de cablu 20 kV pe un traseu convenit cu operatorul de distributie  => cost orientativ cca 250000 lei/km (cca 250 lei/m de traseu de cablu)

Pentu un caz ipotetic in care este necesara devierea LEA in LES pe 100m cu plantarea celor 2 stalpi speciali (grosi, tip SC 15014, SC 15015 ) costul va fi de cca 55000 lei

Figura 4 exemplu se stalp terminal echipat pentru trecerea LEA 20 kV in LES 20 kV

In exemplul de mai sus remarcam ponderea mare in cost a stalpilor terminali. Uneori se poate evita mare parte din acest cost acceptand trecerea LEA in LES pe un traseu mai lung de LES pana la urmatorul stalp special sau, dupa caz intre doi stalpi speciali existenti. se pot economisi cca 10-12000 lei/stalp ramanand doar costurile cu echiparea cu separatoare 20 kV.

Trebuie precizat ca utilizarea stalpilor existenti este conditionata de posibilitatea obtinerii acordurilor proprietarilor terenurilor pe care sunt amplasati stalpii existenti de a ajunge la ei cu cablu 20 kV respectiv pt acces neconditionat 24/7 pentru acces la manevre si lucrari. Uneori acesta conditie este greu de indeplinit mai ales daca in ecuatie intervin alti proprietari de teren diferiti de proprietarul interesat de realizarea noii constructii.

Este important de precizat ca o influenta mare in costul realizarii circuitului LES depinde de natura ternului in care se sapa si respectiv de costurile de readucere terenului la starea initiala la finalizare alucrarii. Cele mai costisitoare fiind betonarile & asfaltarile.

Majoritatea lucrarilor de deviere trebuie sa fie precedate de un studiu de coexistenta in care se stabileste si se evalueaza solutia (de regula se analizeaza 2-3 solutii alternative care se compara) si necesita elaborare a unui proiect tehnic cu obtinerea setului complet de avize si acorduri prevazute in certificatul de urbanism.

Costurile proiectarii si executiei se suporta de solicitant! Daca ar fi sa dau un ordin de marime pentru costurile de proiectare acesta poate fi de cca 10-12000 lei pentru ambele faze de proiectare. Aceste costuri nu sunt prinse in evaluarea de mai sus care se refera exclusiv la executia lucrarilor.

Emiterea avizelor de amplasament si realizarea devierilor sunt reglementate in Ordinul ANRE 25/2016

Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament_adnotat SGC

Selectam cateva definitii din art 7 alin (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul 239/2019 importante pentru intelegerea constrangerilor aduse de NT executarii constructiilor in proximitatea LEA 20 kV

„28.Culoar de lucru al LEA – fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj;”

„57.Medie tensiune – tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < Un ≤ 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV și 20 kV)”

„58.Măsuri de protecţie – toate măsurile care se iau la LEA pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de avarie, în condiţiile impuse de prezenta normă;”

„59.Măsuri de siguranţă – măsurile care se iau atât la LEA, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune; ”

„72.Regim de avarie a unei LEA – regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei; Regimul de avarie a unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor;”

„74.Risc – termenul care exprimă posibilitatea de a se întâmpla un eveniment specific nedorit cu consecințe severe;”

„75.Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări, etc. ”

„76.Riscuri naturale – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: terenuri instabile, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc. ”

„77.Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice – posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice; ”

„78.Riscuri tehnologice – posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise; ”

„90.Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice- zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicții privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; ”

„91.Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice – zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie;”

 

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

 

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

28/03/2020

Ordinul ANRE  239/2019 care a aprobat NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice a venit cu modificari semnificative in general si in particular in ceea ce priveste coexistenta retelor aeriene (LEA, linii electrice aeriene) cu constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia.

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Speta pusa in discutie de dl Nicusor Varga ne permite sa scoatem in evidenta noile reglementari referitoare la coexistenta LEA cu constructiile din culoarele de siguranta:

In partea de jos a articolului avem extrase din Norma Tehnica articolele relevante pentru analiza cazului nostru. Se poate obseva (eventual prin comparatie cu prevederile Ordinelor 4 si 49/2007 care au aprobat vechea norma de coexistenta a capacitatilor energetice cu constructiile, etc invecinate) ca noua reglementare da parghii mai serioase Operatorilor de Distributie pentru protejarea culoarelor de siguranta LEA .

Prin acest demers OD asigura/conserve conditiile de exploatare sigura a LEA si previne expunerea riveranilor la riscuri!

Art 3.9.2. (1) este transant „Se interzice, amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente”

Art 3.9.1 (4), „Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții: „. Fiind vorba de o investitie intr-un spatiu comercial, la faza de PUZ, nu putem vorbi ca „este un caz obligat”.

Discutia se poate relua daca este posibil sa se reamplaseze o cladire in afara culoarului de trecere.

Figura 1 situatii de coexistenta pe care Ord 239/2019 nu le mai permite => cladirile se vor construi de regula in afara culoarelor de trecere LEA 110 kV

Extras din Ordinul 239/2019

2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

3.1.1. Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în prezentul capitol la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate în prezenta normă faţă de LEA, respectiv amplasarea LEA care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate față de obiective de tipul menționat, se poate realiza numai pe baza unei analize de risc și cu acordul tuturor părților implicate.

3.1.2. (1) Riscurile generate de eventuala diminuare a distanțelor de siguranță reglementate, măsurile prevăzute în analiza de risc pentru reducerea riscurilor și aplicarea acestor măsuri trebuie acceptate de comun acord de toate părțile implicate.

(2) Neacceptarea de către oricare parte implicată a rezultatelor analizei de risc implică asigurarea distanțelor de siguranță și a măsurilor de siguranță și protecție prevăzute în prezenta normă.

3.1.3. Costul analizei de risc și a lucrărilor pentru reducerea riscurilor, precum și realizarea condițiilor de coexistență sunt în sarcina solicitantului.

3.9.1. (1) Clădirile se clasifică în:

a) clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile industriale, clădirile de locuit și clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor.

b) clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (garaje, hambare, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii de oameni şi animale.

(2) Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. => tabelul 13 nuanteaza si extinde conceptul de traversare => daca cladirea este in culoarul de trecere indiferent daca distanta de apropiere „d” este mai mare sau mai mica decat distanta minima de apropiere se trateaza ca traversare

(3) Se evită, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădiri.

(4) Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții:

a) tensiunea nominală a LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV;

b) învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie incombustibilă, clasă de reacție la foc A1;

c) în cazul învelitorilor metalice este obligatorie legarea lor la o priză de pământ cu valoarea recomandată a rezistenței de dispersie de maximum 4 Ω. Valorile necesare pentru rezistențele de dispersie ale prizelor de pământ se stabilesc de la caz la caz, în cadrul analizelor de risc, astfel încât să asigure protecția persoanelor și bunurilor.

(5) Traversările menţionate la alin. (4), precum şi apropierile LEA existente faţă de clădirile existente, trebuie să respecte prevederile tabelului nr. 13 şi figura nr. 10. Excepţie fac clădirile destinate instalaţiilor electrice care trebuie să respecte prevederile normativului PE 101/85.

3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

(2) În cadrul documentațiilor tehnice solicitate pentru construcția LEA noi în zone cu construcții civile, de producție și/sau depozitare ori cu funcțiuni mixte, clasificate astfel în conformitate cu prevederile Normativului P118/99, tratarea riscului de incendiu se realizează conform prevederilor aceluiași normativ.

(3) Se evită amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni nominale de minimum 110 kV în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului, în condiţiile legii.

(4) Traversările și apropierile LEA existente față de construcții de producție și/sau depozitare existente, încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu, care au acordul operatorului de rețea, trebuie să respecte prevederile pct. 3.15.

Figura 2 Tabelul 13 extras din NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata cu Ordinul 239/2019

Comparatii intre prevederile reglementarilor noi  (Ordin 239/2019) si cele vechi (Ord 4 si 49/2007, respectiv NTE 003/2003) privind coexistenta LEA 110 kV si constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia:

Figura 3 Preveri permisive abrogate din Norma Tehica de coexistenta anterioara care a facut obiectul Ordinelor ANRE 4 si 49/2019

Figura 4 Tabelul 32  extras din NTE 003/2003_abrogat ref coexistenta LEA Preveri permisive abrogate de Ord 239/2019

Figura 5 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Nota: pe speta coexistentei LEA cu constructiei din culoarul de trecere in fapt din zonele de protectie si se siguranta care coincid cu culoarele de trecere respectiv cu  „culoarele normate” inca se mai pot evidentia diferente daca trecem la analiza textului normelor.

Comparatii pe text:

Analiza prevederilor legate de analiza de risc:

 

Fig 6 comparatii referitoare la analiza de risc Ord 239/2019 vs Ord 49/2007 (abrogat)

Fig 7 Comparatii intre prevederile Normelor Th aprobate prin Ord 239/2019 si Ord 49/2007 (abrogat) privind coexistenta LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV in culoarele de trecere si din proximitatea acestora

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

30/01/2020

Aveti textul Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul ANRE 239/2019 publicat in Monitorul Oficial 36/20.01.2020. Textul Normei tehnice este publicat in Monitorul Oficial 36bis/20.01.2019.

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

Conform Ordinului ANRE 239/2019, Norma Th intra in vigoare la 3 luni de la publicarea in MO adica de la 21.04.2020.

La data intrarii in vigoare a Ordinului ANRE 239/2019 se abroga:

  • NTE 003/2004 Normativul pentru constructia LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV => unul din normativele foarte utilizate in practica
  • editiile anterioare ale Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aprobate cu ordinele ANRE 4 si 49/2007

Asteptam sa vedem daca „noii” Norme Th ii va aloca ANRE un indicativ sau, cel mai probabil, va fi identificata cu numarul Ordinului ANRE: „NT 239/2019”

In prima instanta apreciez ca este important accesul la textul NT 239/2019! Ulterior sunt destul de sigur ca vom puncta modificarile care se concentreaza intr-un procent mare pe zona culoarelor de trecere aferente retelelor electrice aeriene.

Fac o remarca generala ca in sfarsit s-a renuntat la invocarea decretului 237/1978 si s-au imbunatatit prevederile privind conditiile de coexistenta LEA cu vegetatia.

Imbunatatirile sunt in primul rand prin formulari mai clare, figuri explicative iar in cazul retelelor stradale de joasa tensiune LEA 0.4 kV chiar prin marirea distantelor de apropiere de la 10 cm (conf NT in vigoare, aoprobata prin Ord ANRE 4 si 49/2007) la 1 m.

Din cate cunosc pentru acesta Norma Th s-a facut un efort concertat din partea tuturor operatorilor de distributie pentru a pune la dispozitia ANRE propuneri pertinente si cazuistica care sa sustina propunerile facute. Studiind textul NT 239/2019 si cunoscand si multe din propunerile facute imi place sa cred ca ANRE a gradualizat schimbarile fiind in masura sa aduca in continuare imbunatatiri ale reglementarii.

Cum nevoile de actualizare erau in special pentru zonele de protectie si de siguranta aferente LEA propunerile s-au concentrat pe acesta zona. Probabil ca in etapa urmatoare se vor putea decanta si sustine destul de multe propuneri justificate si pe alte parti ale NT 239/2019

In viziunea mea NT 239/2019 va contrinui la realizarea unor culoare de siguranta mai eficiente si pe acesta cale se vor putea reduce numarul de „pene de curent” (mai ales in retelele de joasa tensiune) si se vor putea poate eficientiza putin costurile de mentenanta.

In mod categoric prevederile NT privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice infuenteaza siguranta in functionare ale capacitatilor energetice (in special LEA) si nivelul costurilor si eficienta mentenantei.

Este evident ca una este ca operatorii de retea sa cheltuiasca banii de mentenanta pe decoronari reluate la nesfarsit si alta este ca aceeasi bani sa ajunga in piese de schimb si subansambluri ale retelelor!

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Cerinte tehnice generale de racordare la RED/RET a modulelor generatoare de energie electrica. Ordinul ANRE 208/2018

10/12/2019

Racordarea centralelor  pentru productia de energie electrica din surse regenerabile este constant in atentia ANRE fapt dovedit prin suita de reglementari dedicate acestui scop. Existenta mai multor reglementari succesive, pentru a fi pusa in valoare, impune si crearea unei imagini de ansamblu menite sa scoata in evidenta legatura intre reglementari.

Mi-am propus (si) prin acest articol sa contribui la crearea acestei imagini de amsamblu asupra reglementarilor referitoare la productia de energie din surse regenerabile distribuite in centrale (de mica putere) racordate (uzual) la retelele de distributie publica (RED).

Categoriile de centrale la care se face referire in ordinele ANRE sunt reglementate prin Ordinul ANRE 76/2016. Fara aceste „definitii” practic ordinele ANRE care fac referire la existenta mai multor categorii de Centrale Electrice nu prea pot fi complet intelese (vezi in special Ordinul 208/2018 si Ordinul 228/2018)

Prin Ordinul 208/2018, ANRE aproba o Norma tehnica cu caracter general privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru:

  • module generatoare,
  • centrale formate din module generatoare şi
  • centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg)

Textul Normei Tehnice aprobate prin ordinul ANRE 208/2018 il gasim in fisierul Word: NT_Ord ANRE 208_2018 cerinte th module generatoare iar in format pdf in fisierul: Anexa_Ord208_Norma_Tehnica_racordare_module

Pentru a usura intelegerea si utilizarea Normei Tehnice privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module generatoare, centrale formate din module generatoare şi centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg) am introdus in formatul Word o pagina de cuprins pe care o putem vizualiza si in figura urmatoare:

Practic avem intr-o singura Norma Th cerinte pentru fiecare categorie de centrale definite in Ord 76/2016.

Optiunea de a repeta cerintele tehnice comune a condus la un numar descurajator de mare de pagini al normei. Partea buna este ca de regula la o lectura ne intereseaza doar o singura categorie caz in care numarul de pagini de studiat se reduce destul de mult!

Este important sa avem acces si la textul Ordinului 208/2018, in forma publicata in MO: Ord 208 18 intrucat prin art 3 sunt abrogate domeniile de aplicare ale reglementarilor mai vechi referitorare la conditiile tehnice de racordare ale centralelor electrice eoliene si fotovoltaice 59/2007 si 30/2013

Inaintea publicarii in Monitorul Oficial a Ordinului 208/2018 a fost publicat Ordinul ANRE 228/2018 (care este in fapt derivat din Norma Th 208/2018) prin care sunt aprobate Cerinte tehnice de racordare a prosumatorilor la retelele electrice de distributie publica vezi articolul: Cerinte tehnice de racordare a prosumatorilor la retelele electrice de distributie publica unde gasim si link-uri catre Ordinele 51/2007 si 30/2013 care au fost aplicabile in cazul centralelor eoliene si fotovoltaice puse in functiune pana la data de 27.04.2019

Va recomand sa cititi pe blog si alte articole legate de producerea energiei electrice din surse regenerabile in gospodariile populatiei si comentariile la aceste articole:

Legea „prosumerilor”. Energie din surse regenerabile

ANRE si Ministerul Finantelor reglementari noi, importante, privind prosumatorii

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

Ministerul Mediului sustine alimentarea cu energie electrica a locuintelor izolate.

Regulamentul de racordare la retelele electrice de distributie publica text actualizat la 20.07.2018

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

Certificate verzi

Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

Legat de acest ultim articol recomandat, scris in 2010, precizez ca prosumatorii, prin legislatia actuata, beneficiaza de reglementari mult mai favorabile pentru valorificarea surplusului de energie debitat in reteaua de distributie publica a  energiei!

 

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

Cerinte tehnice de racordare a prosumatorilor la retelele electrice de distributie publica

29/11/2019

In Ordinul ANRE 208/2018 sunt stabilite diferentiat pe categorii de module generatoare / centrale electrice conditiile de racordare la retelele publice.

De asemenea Ordinul ANRE 208/2018 abroga art 2 privind domeniile de aplicare ale Normelor Tehnice aprobate prin Ordinele 51/2009 si 30/2013 referitoare la conditiile tehnice de racordare a centralelor  electrice eoliene respectiv fotovoltaice probabil in scopul de a evita confuziile („concurenta”) cu Ord 208/2018 si cu Ord 228/2018 .

Aveti atasate normele tehnice aprobate prin Ordinele 51/2009 si 30/2013:

Norma Th aprobata prin Ord 30_2013 actualizat 27.11.2019

Norma Th aprobata cu Ord 51_2009 actualizata 27.11.2019

Ordinul ANRE 208/2018 prin abrogarea articolelor 2 a lasat fara domeniu de aplicare Normele Tehnice  aprobate prin Ordinele 51/2009 si 30/2013. Acestea nu mai pot produce efecte pt viitor nu mai pot fi luate ca referinta pentru stabilirea conditiilor de racordare pentru centrale noi.

Pentru prosumatori, ANRE a elaborat o norma tehnica dedicata, derivata din cea generala aprobata prin Ordinul 208/2018.

Norma tehnica pentru definirea conditiilor tehnice de racordare a prosumatorilor la retelele publice se refera la centrale de categoria A, centrale electrice sub 1 MW si a fost aprobata prin Ordinul ANRE 228/2018 pe care il avem in fisierul:

Ord 228 2018 pdf

Ordinul ANRE 228/2018 vine sa „completeze” Ordinul ANRE 208/2018 in legatura cu Ordinele ANRE 51/2009 si 30/2013 precizand ca pentru centralele electrice PIF inainte de 27.04.2019 se aplica cerintele tehnice reglementate prin Ordinele ANRE 51/2009 si 30/2013. Pentru centralele electrice PIF dupa data de 27.04.2019 se aplica prevederile Normei Tehnice aprobate prin Ordinul ANRE 228/2018.

Pentru facilitarea lucrului cu norma tehnica privind conditiile tehnice de racordarea prosumatorilor in fisierul word atasat am facut adnotari privind racordarea centralelor cu putere maxima de pana la 11 kVA (corelat cu prevederile art 23 si 24 din norma) si respectiv in anexa 1 am marcat in tabelul 1 cerintele generale respectiv cele specifice pentru CE fotovoltaice, CE eoliene si pentru Centrale Electrice echipate cu generatoare sincrone:

Norma Th Ord ANRE 228_ 2018 ref CE prosumatori.docx

Functie de eventualele comentarii pe care le veti posta Dvs intentionez sa continuam discutia cu referire la continutul dosarului de PIF si la certificarea conformitatii invertoarelor.

In principiu dosarul de PIF trebuie sa contina documente prin care se face dovada indeplinirii cerintelor tehnice respectiv se contina informatiile cerute in anexa 1

Consider util sa adaug si nota de fundamentare prin care s-a promovat proiectul de pregatire a Ord ANRE 208/2018 intrucat faciliteaza intelegerea demersului ANRE inclusiv pentru Ord ANRE 228/2018:

Nota de prezentare ref Ord ANRE 208_2018

 

Va recomand sa cititi pe blog si alte articole legate de producerea energiei electrice din surse regenerabile in gospodariile populatiei si comentariile la aceste articole:

Legea „prosumerilor”. Energie din surse regenerabile

ANRE si Ministerul Finantelor reglementari noi, importante, privind prosumatorii

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

Ministerul Mediului sustine alimentarea cu energie electrica a locuintelor izolate.

Regulamentul de racordare la retelele electrice de distributie publica text actualizat la 20.07.2018

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

Certificate verzi

Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

Legat de acest ultim articol recomandat, scris in 2010, precizez ca prosumatorii, prin legislatia actuata, beneficiaza de reglementari mult mai favorabile pentru valorificarea surplusului de energie debitat in reteaua de distributie publica a  energiei!

 

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

 

 

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

22/11/2019

Cu termenul generic de „operatori de retea” sunt de regula identificati Operatorii de Distribuie Concesionari (care au preluat in concesiune de la statul roman serviciul public de distributie. Pe blog adesea sunt referiti cu acronimul OD) si Operatorul de Transport si Sistem (adica Transelectrica).

In fapt termenul de „operatori de retea” este mult mai larg el incluzand toti proprietarii de capacitati de distributie (circuite 0,4 kV, racorduri si/sau tronsoane de retea de medie si inalta tensiune), posturi si statii de transformare etc mai ales daca acestea sunt amplasate pe domeniul public.

Prin avizul de amplasament operatorul de retea confirma dupa caz ca terenul este liber respectiv ca noile obiective de investitii pentru care se solicita avizul de amplasament (AA) pot coexista fara alte masuri intre ele interpunandu-se zonele de protectie si de siguranta sau, dupa caz, defineste conditiile de coexistenta sau stabileste necesitatea si solutia de eliberare amplasament.

Avizul de amplasament obtinut la timp poate preveni pagube si accidente. Din acesta perspectiva AA este un document foarte important.

In anul 2019  prin Ordinele ANRE 183/2019 si 201/2019 a fost actualizata succesiv, Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobata initial prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25/2016.

Textul actualizat al metodologiei il avem in fisierul: Ord-25_2016-actualizat-cu-ord-183_2019-si-ord-201_2019-emitere-avize-de-amplasament

Remarc ca la art 3 alin 1 litera a se face trimitere la Ordinul 75/2013 in conditiile in care acesta a fost abrogat prin Ordinul 36/28.02.2019 (publicat in MO 186/08.03.2019) cu peste 6/8 luni inainte de actualizarile din aucust 2019 si noiembrie 2019 a Ordinului 25/2016 prin Ordinele 183/28.08.2019 (publicat in MO 738/10.09.2019) si Ord 201/06.11.2019 (publicat in MO 916/13.11.2019). Probabil ca este o simpla eroare materiala! Am facut acesta corectie in textul din fisierul care poate fi descarcat de pe blog.

Textul oricarui ordin emis de ANRE poate fi consultat pe pagina de web a institutiei: http://www.anre.ro respectiv in Monitorul Oficial al Romaniei.

Pentru ca uneori actualizarile textelor postate pe blog nu tin pasul cu noutatile legislative si/sau pentru a va ajuta sa constientizati diferenta intre opiniile personale (care pot fi gresite si/sau care se pot schimba in timp) si realitatile obiective va recomand sa cititi si :

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

Va recomand sa cititi pe blog articole care direct sau indirect sustin de necesitatea obtinerii avizelor de amplasament respectiv trateaza o serie de probleme practice legate de acestea:

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

Ordin 25/2016 metodologie de emitere avize de amplasament _ actualizat 21.11.2019

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat publicat in in 23.02.2014. Intre timp vechimea Decretului a trecut de 40 de ani!

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

LEA versus LES

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Eroii de langa noi!

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

„Puterea sub lupă … până la bec!” a implinit 12 ani.

17/11/2019

Am placerea sa va semnalez ca Blogul „Puterea sub lupă … până la bec!” a implinit 12 ani timp in care a inregistrat 3.592.921 accesari.

In perioada nov 2007 – nov 2019  accesarilor  a fost de cca 300.000 accesari/an

In acesta perioada utilizatorii blogului au postat 18.251 comentarii.

Blogul este accesat din toate judetele tarii dar si de multi romani din strainatate interesati de probleme  legate de distributia energiei electrice din Romania.

Pe blog sunt publicate 644 articole. Intre aceste articole cele mai accesate sunt cele legate de autorizarea electricienilor. In acest domeniu probabil ca ani la rand blogul a contribuit destul de mult la sustinerea electricienilor care s-au pregatit pentru examenele de autorizare!

Ulterior au aparut si alte bloguri care au dezvoltat sectiuni de sustinere a pregatirii electricienilor.

Blogul contine si o biblioteca de normative tehnice in continua dezvoltare care inregistreaza un numar destul de mare de accesari.

Am gasit blogul trecut la referinte intr-un cursurs universitar, in proiecte tehnice, in documentarea situatiei tehnicii in documentatia unor brevete de inventii, in unele avize emise de Autoritatile de Mediu, in lucrari de licenta si pe foarte multe alte bloguri, in caiete de sarcini ceea ce a constituit o surpriza destul de mare pentru mine!

Aproape oriunde am fost in tara am avut satisfactia sa intalnesc oameni care au tinut sa imi spuna ca sunt utilizatori ai blogului.

Doresc tuturor utilizatorilor blogului mult succes!

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

24/10/2019

  L-am repostat doar pentru a putea fi semnalat pe platforma LinkedIn ca exista!

Articolul il puteti citi utilizand urmatorul link: Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil  postat tot pe WordPress.

Multumesc pentru intelegere!

PE 101/1985 si PE 101A/1095 format pdf

23/10/2019

Avand in vedere interesul manifestat de mai multi utilizatori ai blogului pentru PE 101 si PE 101A postez formatul pdf al celor doua reglementari:

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

Puteti contribui si Dvs cu normative / instructiuni / fise tehnologice la completarea unei biblioteci tehnice!

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

Norma Th aprobata prin Ord 30_2013 actualizat 27.11.2019

Norma Th aprobata cu Ord 51_2009 actualizata 27.11.2019

Norma Th Ord ANRE 228_ 2018 ref CE prosumatori.docx

Nota de prezentare ref Ord ANRE 208_2018

Ord 228 2018 pdf

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

19/10/2019

Intamplarea face ca in ultima perioada am fost confruntat cu intentia mai multor persoane de a construi in zonele de pratectie (ZP) si in zonele de siguranta (ZS) ale unor capacitati energetice. Cele mai multe situatii sau referit la linii electrice aeriene (LEA) de 20 kV, dar, in cateva cazuri, si la LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV si 400 kV si respectiv la statii de transformare 110/20 kV.

Discutiile cu respectivii investitori mi-au permis sa concluzionez ca putini dintre oamenii care doresc sa construiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice sunt interesati de riscuri. Aproape toti se caleaza pe ideea de a obtine avizul de amplasament (AA) favorabil.

Acesta ignorare a riscurilor cvasigeneralizata m-a determinat sa scriu acest articol!

Problematica AA in ZP/ZS aferenta capacitatilor energetice este tratata de:

  1. legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012 stabileste obligativitatea obtinerii AA de la operatorii de retea: uzual Transelectrica pentru retelele electrice de transport al energiei electrice (RET) si respectiv operatorii de distributie concesionari (ODC) ai serviciului de distributie energie electrica (evident) pentru retelele electrice de distributia (RED) energiei electrice.
  2. Ordinul ANRE 25/2016 actualizat cu ordinul ANRE 183/2019 => Metodologia de emitere a avizelor de amplasament (mentionam ca este in lucru revizuirea acestei metodologii. In acesta perioada avem in desfaurare primul ciclu de consultare publica)
  3. Ordinele ANRE 4 si 49/2007 care aproba Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice (acesta Norma Th este vizata de ANRE pentru revizuire urmand sa i se acorde statutul de reglementare de prim rang in ceea ce priveste stabilirea ZP/ZS si a conditiilor de coexistenta cu diferite tipuri de constructii, instalatii,  plantatii, activitati etc in proximitatea si respectiv in interiorul ZP/ZS)
  4. Ordinul ANRE 23/2004 NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
  5. PE 106/2003 Normativ privind proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  6. Ord 38/2008 NTE 007/2008 Normativ pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice
  7. PE 101 si PE 101A /1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

Prin definite, stabilirea unor zone de protectie si a unor zone de siguranta in raport cu capacitatile energetice presupune o modalitate de gestionare a riscurilor pentru buna funtionare a RED/RET si respectiv pentru evitarea efectelor negative asupra oamenilor, proprietatilor, constructiilor, plantatiilor, etc care exista in proximitatea RED/RET.

In egala masura societatea este interesata de continuitatea alimentarii cu energie electrica astfel incat toate activitatile ecomonice, sociale, culturale si respectiv casnice sa se poata desfasura netulburate in conditii de securitate energetica si respectiv de electrosecuritate.

Aveti un exemplu video al unui scurtcircuit intre LEA si vegetatia din proximitate prosus vara cu riscuri evidente de incendii

O alta situatie produsa iarna

 

mai multe detalii in articolul Live, efectele defrisarilor neefectuate!

La art ART. 15 legea energiei 123/2012 referitor zonele de protecţie şi la zonele de siguranţă la prevede:

(1) Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art 2  din Ordinul ANRE 49/2007 Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice prevede:

Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenanţă să se asigure:

a) protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;

b) evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Art 5 Din Ord 49/2007 defineste termenii utilizati in norma tehnica intre acestia:

Termen sau abreviere Definiţie
Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţi

Fulgere 1

mai multe detalii in articolul Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Termen sau abreviere Definiţie
Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor excavări, etc.
Riscuri naturale Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităşi ale terenului pe care aceasta este construită: nisipuri mişcătoare, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc.
Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice Posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de  tipul:explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice

 

 

 

Starea de siguranta maxima pentru RED/RET si pentru vecinatatile acestora (constructii, amenajari, plantatii, instalatii, activitati umane etc) este asigurata in cazurile in care zonele de protectie si de siguranta sunt mentinute libere. Scade probabilitatea de defectare a RED/RET din cauze externe respectiv in cazul in care se produc avarii acestea nu conduc la accidente umane, incendii, distrugeri ale obiectivelor /constructiilor invecinate.

Cu cat creste frecventa si durata prezentei oamenilor si activitatilor umane in culoarul de trecere LEA respectiv cu cat creste numarul constructiilor amenajarilor, plantatiilor etc in culoarul de tracere LEA in zonele de protectie si de siguranta RED/RET cu atat cresc riscurile de accidentare sau de avariere a LEA respectiv de producere incendii si avarii ale obiectivelor din proximitatea LEA RED/RET

Oricat de bine ar fi construite si oricat de atent ar fi intretinute LEA RED/RET in permanenta exista o probabilitate intrinseca de avarie. Uzura care se acumuleaza in timp, imbatanirea materialelor, actiunea factorilor meteorologici: ploi, viscole, uragane, tornade, zapezi, gheata, chiciura, ploaie inghetata etc determina producerea avariilor LEA RED/RET.

La acesti factori se adauga actiunea animalelor, pasarilor respectiv actiunea oamenilor voita (uzual furturi de componente, vandalizari prostesti) sau doar din culpa, accidente de circulatie, manevrari grasite ale utilajelor de constructii, manevrari grasite ale utilajelor agricole. Statistic este evidenta  legatura directa dintre toti acesti factori si numarul si severitatea avariilor.

O LEA apartinand RET transporta cantitati enorme de energie electrica echivalentul cosumului a 3 -5 judete (sau mai mult!). Scurtcircuitele care insotesc avariile sunt extrem de violente. Curentii de scurtcircuit sunt de ordinul a mii de kiloamperi. Terenul pe care cade conductorul LEA este pus sub tensiuni potential periculoase pentru oameni pe suprafete mari. Incendiile sunt extrem de previzibile sa se produca.

Cantitati mari de energie se intalnesc adesea si in cazul LEA 110 kV acestea fie preluand energie din RET fie asigurand calea de evacuare a energiei spre RET din multitudinea de centrale care exista in SEN.

Si in cazul LEA 110 kV apartimand RED scurtcircuitele sunt foarte periculoase pentru oameni si constructiile din zona de protectie si de siguranta.

Este de mentionat ca LEA 110 kV si respectiv de tensiuni mai mari 220 kV si 400 kV respectiv 750 kV sunt realizate pe stalpi de mare gabarit care atrag in mod natural descarcarile electrice. Desi toate aceste linii sint protejate prin conductoare de garda montate pe varful stalpilor energia de traznet este descarcata prin elementele metalice ale stalpului care temporar sunt sub tensiune care poate fi periculoasa pentru oameni si constructiile din jur.

Prizele de pamant ale stalpilor LEA RED/RET se intind pe suprafete mari in jurul stalpilor astfel incat in cazurile de avarii acestea distribuie tensiune pe o suprafata mare de teren putand genera tensiuni de atingere si de pas periculoase.

Statistic, anual sunt cateva mii de stalpi rupti in retelele o.4 si 20 kV urmare a accidentelor de circulatie si/sau a manevrarii grasite a utilajelor de constructii/agricole. Adeseori stalpul lovit antreneaza in cadere si stalpii adiacenti sporind riscurile de accident, distrugere incendii mai ales in cazurile zonelor de protectie si de siguranta frecvent circulate si/sau dens construite.

Statistic sub actiunea factorilor meteorologici avem numerosi stalpi rupti in retelele 20 kV si 110 kV. Adeseori staplii care cedeaza primii antreneaza in cadere si si alti stalpi marind riscurile. Se cunosc cazuri in care urmare a unor furtuni au fost pusi la pamant zeci de stalpi 110 kV si zeci de stalpi 20 kV

Statistic in fiecare an copacii/arborii plantati in zonele de protectie si de siguranta a LEA sau in proximitatea LEA prin taiere neglijenta si/sau sub actiunea factorilor meteorologic provoaca la nivelul tarii mii  de avarii, incidente, deranjamente la toate nivelurile de tensiune acesta in pofida faptului ca aproape orice om poate sa spuna si sa argumenteze ca ar fi bine ca arborii/copacii sa fie plantati doar inafara zonelor de protectie si de siguranta LEA

Toate cele de mai sus scot in evidenta faptul ca in zona de protectie si de siguranta exista riscuri latente reale, evidente. AA favorabil certifica doar ca sunt respectate conditiile (adesea impinse la limita) de coexistenta insa nu elimina riscurile din ZP/ZS. Acestea raman si sunt amplificate de existenta constructiilor si de cresterea frecventei accesului si intensificarea activitatilor umane in ZP/ZS

Sa presupunem a se iau masurile de coexistenta reglementate. Constructia este „infipta“ la 3 m de conductoarele LEA 20 kV la deviatie maxima, sau sub sub LEA 110 kV. Loveste cineva cu un utilaj stalpul situat la mai putin de 9 m de casa si acesta cade pe casa. Se produce un accident de circulatie in urma caruia este rupt un stalp care antreneaza alti stalpi situati prea aproape de constructii. Din nou asistam la un eveniment care desi este rar este perfect posibil.

Pot fi imaginate foarte multe situatii de defecte ale LEA periculoase pentru oamenii si constructiile din zona de protectie si de siguranta LEA suficient de multe incat sa ne dorim culoare trecere LEA cat mai curate.

Constructiile sub LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV, 400 kV trebuie sa fie exceptii si trebuie sa fie descurajate prin eforturi conjugate ale APL si ale operatorilor de retea sub forma unor reglementari de urbanism cat mai clare.

In cazul penelor de curent toata lumea este deosebit de interesata ca instalatiile de alimentare cu energie sa fie redate cat mai operativ in exploatare. Acest obiectiv presupune existenta culoarelor de trecere libere de garduri, constructii, amenajari diverse, plantatii etc.

In practica accesul este mult ingreunat de ingradiri neautorizate de operatorul de retea de existenta numeroaselor constructii din zone de protectie si de siguranta astfel incat adeseori resptabilirea alimentarii cu energie in urma unei pene de curent dureaza prea mult!

Apreciem ca este doesebit de importanta o conduita preventiva legata de mentinarea liberea a culoarelor de siguranta LEA si o colaborare cat mai stransa intre ODC, Transelectrica, APL, formatorilor de opinie si cu concetatenii nostrii beneficiari ai serviciilor de transport si de distributie a energiei electrice astfel incat sa asiguram o cat mai buna continuitate pentru aceste servicii vitale pentru toata tara.

In convetiile de uz si servitute, care se inscriu la cartea funciara, pe langa delimitarea ZP/ZS, marcarea cailor de acces, stabilirea drepturilor de acces pentru reparatii, modernizari, noi racordari etc ar trebui sa se vorbeasca cat mai explicit de riscurile din ZP/ZS astfel incat beneficiarii AA si succesorii lor sa fie avertizati asupra riscurilor si asupra conduitei pe care trebuie sa o adopte pentru prevenirea producerii evenimentelor nedorite.

Ca sa fie mai clar precizez ca cei care decid sa locuiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice trebuie sa invete si sa respecte reguli de supravietuire specifice. Incalcarea acestor reguli putandu-se solda cu consecinte extrem de grave. Ca sa si exemplificam sa ne referim doar la simpla manipulare neglijenta a obiectelor lungi care ajunse in apropiere de conductoarele LEA pot determina amordarea scurtcircuitelor cu consecinte fatale!

Este bine sa ne gandim serios, pe termen lung, daca chiar ne dorim un aviz favorabil pt constructii / activitati / plantatii in zonele de protectie si de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

Va recomand sa cititi pe blog articole complementare care pot clarifica mai bine subiectul abordat

Facand selectia articolelor, pentru lista de mai jos, mi-am dat seama ca am abordat subiectul culoarelor de trecere din multe unghiuri pt ca este realmente important pentru noi toti!

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat publicat in in 23.02.2014. Intre timp vechimea Decretului a trecut de 40 de ani!

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

LEA versus LES

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Eroii de langa noi!

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

Stalp cu pom inglobat!

10/04/2019

Dupa stalpii cu barba si pomul care a inglobat torsadatul in trunchi am crezut ca le-am „vazut pe toate”. Nici vorba! Dovada stalpul tip SC 10001 cu pom inglobat!

Cum natura nu face nimic intamplator pomul a crescut pe crapatura longitudinala existenta in stalp si de care pomul urma sa se ocupe in timp sa o largeasca! Lupta ar fi fost cu certitudine castigata de pom daca nu se scandalizau vecinii!

 

Regulament de racordare la retelele electrice de interes public: text actualizat la 28.02.2019

28/02/2019

Va ofer link-ul catre textul actualizat la 28.02.2019 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Textul include prevederile: Ord 59/2013, Ord 63/2014, Ord 111/2018 si Ord 15/2019

Actualizarile vin sa clarifice anumite aspecte aparute pe parcursul aplicarii si faciliteaza accesul noilor utilizatori la retelele electrice de interes public.

Textul actualizat recunoste statulul de „prim dezvoltator” si asigura refinantarea acestora pentru instalatiile de racordare folosite ulterior la racordarea altor utilizatori respectiv altor dezvoltatori. Se rezolva astfel o problema practica foarte importanta!

Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Sunt interesat sa dezbatem problemele identificate in aplicarea regulamentului!

Eroii de langa noi!

27/01/2019

 

Lucru dovedit fara energie electrica viata noastra ar fi mult mai grea! Am vrea ca energia sa nu se intrerupa niciodata sau foarte rar.

Este posibil din punct de vedere tehnic insa realizarea practica pe scara larga a innoirii retelelor electrice de distributie necesita timp si costuri pe care in mod real nu ni le permitem ca economie nationala, ca putere financiara individuala.

Cu certitudine bani de investitii s-ar gasi. Bancile abia asteapta sa dea credite! Dificultatile apar in momentul in care ne-am pune problema recuperarii investitiilor. Cu un consum mediu pe gospodarie de 100-120 kWh/luna in mediul rural si 150-180 kWh/luna in mediul urban si cu un consum industrial modest tariful de distributie ar avea valori imposibil de suportat pentru consumatori.

Revenim in viata reala in care trebuie sa ne descurcam cu retelele de distributie pe care le avem si pe care trebuie sa le modernizam din mers in ritmul pe care il permite puterea de cumparare a consumatorilor astfel incat investitiile sa poata sa fie recuperate si actiunea de modernizare sa fie una sustenabila.

Se poate vorbi mult despre modernizare, insa doresc sa ne focalizam atentia pe efortul de mentinere in functiune a retelelor de distributie in perioadele de conditii meteo deosebite.

Ca un facut energia se intrerupe mai ales in perioadele de conditii meteo deosebite in special in conditii de vant, ploaie, zapada, chiciura si combinatii ale lor. Uneori intreuperile dureaza multe ore si chiar mai multe zile.

Suferintele, disconfortul si pierderile clientilor sunt foarte mari. Viata economica si sociala este grav perturbata. Evident ca ne indignam, injuram suntem suparati!

In aceste perioade o mana de oameni infrunta stihiile naturii isi pun sanatatea si uneori chiar viata in pericol pentru a face reparatiile necesare in retelele electrice de distributie. Aproape ca nu ii vedem sunt pe campuri, prin paduri acolo unde sunt avariile in retelele electrice de distributie.

 

 

 

 

Lucreza fizic in conditii vitrege care adesea ating limite extreme de suportabilitate. Ce le da putere si determinare? In mod categoric salariul primit nu este de natura sa ii motiveze. Probabil ca in acele momente responsabilitatea sociala, dorinta de a se dovedi utili semenilor ii motiveaza si le da putere sa reziste 14-18 ore in conditii extreme zile in sir!

 

 

 

II putem sustine moral, ii putem incuraja, putem avea un gand bun pentru ei. Putem dar rar facem acest gest. Ne rezumam insa la indignare si la injuraturi.

Putem imbunatati reglementarile privind coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere LEA si din proximitatea acestora.

Putem evita sa plantam prosteste copaci sub conductoarele electrice care vor sfarsi prin a produce un numar nesfarsit de pane de curent. Putem dar nu ne pasioneaza ideea de preventie!

Pana si copii stiu ca daca crengile arborilor/copacilor ajung in contact cu conductoarele liniilor electrice aeriene (LEA) produc pene de curent, produc situatii cu risc de electrocutare, produc situatii cu risc de accident.

Stiu si copii stim toti si cu toate acestea avem un dezinteres regesc fata de orice masura de bun simt de prevenire a situatiilor riscante si sa plantam arbori/copaci la distante adecvate de LEA astfel incat LEA sa poata functiona neperturbat indiferent de conditiile meteorologice.

Vin ei tacuti, modesti, eroii de langa noi si corecteaza consecintele nepasarii noastre facand reparatii ale retelelor de distributie in conditii meteo extreme.

Le suntem recunoscatori? Nici vorba! Desi ne fac binele dupa care tanjim ne limitam sa ne indignam serios, convingator si sa injuram fara perdea mult si apasat.

Cu eforturi umane deosebite energia electrica ne este din nou adusa in case si uitam si cea mai vaga idee preventiva care eventual ne-ar fi putut trece prin minte. Continuam sa ne sabotam singuri plantand in dusmanie copaci langa conductoarele LEA

a_reparatie ste

O fi bine ca operatorii de distributie sa consume banii de mentenanta pe taieri de crengi? Sunt atatea crengi care pun in pericol continuitatea alimentarii cu energie electrica incat putem consuma an de an bugete de zece ori mai mari decat bugetele reale pe care le au la dispozitie operatorii de distributie si in veci sa nu rezolvam problema.

In mod normal banii de mentenanta din tariful de distributie nu ar trebui sa fie cheltuiti pe taieri de crengi ci ar trebui sa ajunga in izolatoare, conductoare, cleme etc, etc care pot imbunatati starea tehnica a energiei electrice.

Ca sa putem introduce o cota cat mai mare din fondurile de mentenata in componentele retelelor electrice pentru imbunatatirea starii tehnice trebuie sa reglementam gospodareste coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere si din proximitatea acestora plantati / crescuti pe toate tipurile de terenuri private / publice razleti sau in plantatii, in paduri, in gradini, in curti pe marginea drumurilor, pe terenuri ingradite sau neingradite.

 

 

 

Amenajamentele silvice / pomicole sunt solutia rationala care permit utilizarea rationala a terenurilor din culoarele de trecere fara punerea in pericol a LEA.

Amenajamentele silvice/pomicole sunt o exprimare pompoasa a ideii ” arborele potrivit la locul potrivit, cat mai departe de conductoarele LEA!”. In apropierea LEA pot fi plantati arbori de inaltime redusa 4-5 m la maturitate pe care proprietarii sa ii intretina in permanenta la acesta inaltime prin lucrari periodice de modelare.

Sa stiti ca nu inventam noi roata in Romania! In toate statele din Europa si de oriunde in lume unde exista interes fata de nevoile oamenilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica coexistenta LEA cu arborii/copacii este reglementata firesc: arborii si retelele nu pot coexista pe acelasi amplasament!

Va recomand sa cititi pe blog:

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

ANRE si Ministerul Finantelor reglementari noi, importante, privind prosumatorii

01/01/2019

Aveti link-uri pentru reglemetarile ANRE si ale Ministrului Finantelor pentru racordarea la retelele de distributie publica a instalatiilor de producere a energieie electrice de mica putere din resurse regenerabile (P_instalata_centrale < 27 kW) si valorificarea energiei electrice produse.

Reglementarile au intrat in vigoare de la 01.01.2019.

Discutam pe masura ce apar probleme de clarificat!

Efortul de reglementare facut de ANRE si MF a fost unul remarcabil care testeaza serios capacitatea de adaptare a operatorilor SEN vizati!

Ordin 1287 MF Ghid finantare  Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională

Ordin ANRE 226 2018  pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27 kW aparținând prosumatorilor

Ordin ANRE 227 2018  pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a energiei electrice produse de prosumatorii care dețin centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum și pentru modificarea unor reglementări din sectorul energiei electrice

Ordin ANRE 228 2018  pentru aprobarea Normei tehnice „Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecție de putere activă în rețea”

 

Arborii, cauza principala a penelor de curent

24/12/2018

  Avem cateva poze relevante!

Culoarul de trecere de 6 m de o parte si de alta a conductoarelor liniei electrice aeriene de distributie de 20 kV (LEA 20kV) se dovedeste a fi insuficient in conditiile in care in proximitate sunt arbori de inaltine mai mare decat a LEA.

Am ales o linie 20 kV pe stalpi metalici cu un gabarit mare, atipica, care ar putea fi considerata mai putin vulnerabila in raport cu arborii din apropiere.

Cu toate ca inaltimea la care se afla conductoarele este de peste 16m in fotografia urmatoare se observa varfuri de brazi rupti si cazuti peste conductoarele LEA

Se observa in dreapta fotografiei brazii ale caror varfuri s-au rupt.

Pentru ca un arbore de inaltime H_la maturitate sa nu fie periculos pentru LEA 20 kV este necesar sa fie plantat la distanta de H+3m de proiectia orizontala a conductoarelor extreme ale LEA

In fotografia urmatoare, din aceeasi zona, avem un exemplu de brad rupt cazut peste LEA 20 kV pe stalpi de beton, tipica din punct de vedere al gabaritului de cca 9 m

Intretinerea culoarului de siguranta LEA pare ca dilema drobului de sare.

Toata lumea este convinsa ca arborii din proximitatea LEA provoaca / pot provoca pene de curent dar cand este vorba sa reglementam culoarul de trecere astfel incat sa putem tine la distanta corespunzatoare arborii de conductoarele LEA ne blocam.

Preferam sa experimentam in mod repetat disconfortul, costurile si pagubele asociate culoarelor de trecere LEA slab reglementate decat sa le avem bine reglementate si sa putem actiona preventiv.

ANRE are in lucru Norma Tehnica  (NT) privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice in masura in care continutul normei va asigura realizarea obiectivelor declarate la art 2, din proiectul NT, sunt sanse ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ:

„Art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:

  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului”

Va recomand sa cititi pe blog:

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Calculul curentilor de scurtcircuit si a tensiunilor de pas si de atingere Dezbatere initata de Iacob Mihai

06/12/2018

Iacob Mihai Says:

Buna ziua,

Problema care doresc sa o pun in discutie este calculul curentului de defect si a tensiunii de atingere si de pas. Eu am citit cam tot ce stiu (normative) despre aceste probleme si consider ca cel putin pentru tensiunea de atingere si de pas ipotezele de calcul si calculul in sine nu este corect.

Daca cineva este dispus la un schimb de informatii cu placere particip.

Ideea care vreau sa o discut ar fi ca cel putin la JT, metodele de calcul ale tensiunii de atingere dau valori exagerat de mari, fata de realitate. De asemenea consider ca sunt mai multe variante de bucle de defect care dau curenti de defect diferiti pentru acelasi circuit, evident trebuie evidentiate cele mai defavorabile situatii.

Iacob Mihai Says:

Buna ziua,
Sa o luam pe rand:

A) Ne referim la retelele de JT

1) Calculul curentilor de scurtcircuit NTE 006 /06/00 este OK pentru ipotezele care sunt specificate in normativ

2) Calculul rezistentei de dispersie a prizei de pamant este de asemenea OK.

3) Presupunem acum ca intro cutie metalica unde avem o distributie R, S, T, N, PE apare un scurt circuit intre o faza N, si PE,

4) Curentul de defect(scurtcircuit) calculat conform NTE 006/06/00 ar fi in acel punct 7000 A (7 KA),

5) Rezistenta echivalenta a tuturor prizelor de pamant pentru acea distributie

o consideram 0,1 OHMI,

6) Ce valoare are tensiunea de atingere?

In conformitate cu actualele normative de calcul a tensiunii de atingere(care le stiu eu) rezulta o valoare mai mare decat insasi tensiunea de linie(400 V) ceea ce este absurd,

7) In practica daca masori tensiunea de atingere iese o valoare mult mai mica si este normal,

8)Analizand structura circuitului fara a tine cont de metodologiile de calcul a tensiunii de atingere, eu o consider tensiunea la partea superioara a prizei de pamant, fata de pamantul „zero”,

9) Se pot face calcule ca la un circuit complex si tensiunea de atingere reiese la o valoare mult mai mica decat cea care rezulta folosind metodologiile acceptate, lucru ce mi se pare logic si normal.

10) Este posibil sa gresesc dar revin cu faptul ca tensiunea de atingere nu poate fi mai mare ca tensiunea de linie, chiar daca cutia ar fi izolata fata de pamant, nu mai spun ca ar trebui sa fie mai mica sau egala cu tensiunea de faza.

Aceasta este problema care o pun in discutie.
Cu stima, Iacob Mihai.

Articole pe blog pe care vi le recomand legate de acest subiect:

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru calcul şi proiectare

Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari

Punere la pamant in LEA 20 kV in direct, la ceas de seara by Laurentiu Copaceanu

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Ministerul Mediului sustine alimentarea cu energie electrica a locuintelor izolate.

09/11/2018

Ministerul mediului lanseaza un a doilea program de stimulare a productiei de energie din surse regenerabile .

Programul este dedicat caselor neelectrificate, izolate, locuite permanent, situate la o distanta mai mare de 2 km de o retea de distributie publica. Suma maxima care se acoda este 25000 lei/gospodarie. Este o suma nerambursabila si vizeaza acoperirea costurilor eligibile legate nemijlocit de echipamentele Centralei Electrice Fotovoltaice si respectiv de montarea acestora.

Finantarea se face prin Autoritatile Publice Locale (APL) care se vor putea inscrie in proiect in baza unor evidente ale caselor neelectrificare constituite din timp la Ministerul Energiei prin raportari care au fost solicitate de la APL.

Implicarea APL are o logica in sensul ca in conformitate cu Ordinul ANRE 75/2013 care aproba „Metodologia pentru evaluarea conditiilor de finantare a investitiilor pentru electrificarea localitatilor ori pentru extinderea retelelor de distributie a energiei electrice” APL cofinanteaza lucrarile alaturi de Operatorii de Distributie realizarea/extinderea de distributie a energiei electrice.

Investitia pentru realizarea retelelor publice de alimentare cu energie electrica a caselor izolate este mare, prohibitiva. In aceste conditii programul de finantare initiat  de Ministerul Mediului este o sansa deosebita pentru asigurarea energieie electrice pentru locuintele izolate

Detalii suplimentare si ghidul de finantare, postat deocamdata ca document de discutie, pe site http://www.mmediu.ro/

Un articol relevant si link pentru descarcarea „Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodãriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electric” poate fi gasit pe site http://e-nergia.ro

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Retele la „drumul mare” (6)

04/09/2018

RED sunt „inepuizabile” in materie de neconformitati. Cand crezi ca le-ai vazut pe toate apare una noua care le umbreste pe cele deja cunoscute!

Avem in imagine un tablou de distributie 0.4 kV cu circuitele dispuse pe doua randuri. Intreruptoarele circuitelor de pa randul de jos sunt „blocate” de cablurile racordate la intreuptoarele de pe primul rand.

 

Regulamentul de racordare la retelele electrice de distributie publica text actualizat la 20.07.2018

20/07/2018

Am integrat in textul initial al regulamentului de racordare la RED (retele electrice de distributie) aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 63/2014 (publicat in MO 537/18.07.2014) si respectiv prin Ordinul ANRE 111/2018 (publicat in MO 596/13.07.2018)  indicand in dreptul fiecarui articol modificat ordinul in baza caruia s-a facut modificarea.

Precizez ca modificarile aduse prin Ord 111/2018 intra in vigoare de la 01.08.2018

Regulament de racordare actualizat Ord 59_2013, Ord 63_2014 si Ord 111_2018

Atasez si ordinele ANRE 63/2014 si respectiv 111/2018 pe care le-am utilizat in actualizare.

Ord ANRE 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Ord 111 2018 Modificare Ord 59 2013 regulament de racordare

 

Alte cateva articole pe subiectul racordarii la RED  care eventual pot prezenta interes acces direct la reglementarile ANRE si eventual pentru studiile de caz pe care le contin in sectiunea de comentarii:

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 64/2014

Ordinul ANRE 102/2015 Regulament privind solutiile de racordare

Comunicat ANRE ref noua editie a regulamentului de stabilirea solutiilor de racordare actualizat 27.07.2015

Regulametul de racordare la retelele electrice de interes public publicat in 2013

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumator necasnic

Continut cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumatorii casnici

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator cu generatoare sincrone

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru producator cu generatoare sincrone

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

– Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distributie (RED)

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

Licenta de producere energie electrica – opis documente necesare

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

Solutia de alimentare cu ee a consumatorilor casnici individuali se stabileste prin fisa de solutie.

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

Bransament monofazat sau trifazat?

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU

Indezirabilele reparatii accidentale

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

 

Legea „prosumerilor”. Energie din surse regenerabile

27/06/2018

Mihai Says:

Ieri, în plenul Camerei Deputaților, a fost votată legea prosumatorilor cu 279 de voturi pentru din 285. Aceasta este o veste excelentă!

http://www.cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2018/rp198_17.pdf

Legea a primit 279 de voturi din 285.

Mi se pare interesant.

  • stoianconstantin Says:
  • Pt ca v-ati entuziasmat si pentru ca ati postat o informatie utila voi dedica un articol acestui subiect pentru o mai buna vizibilitate!
  • Vineri 22.06.2018 am participat la o discutie la Agentia Fondurilor de Mediu care pregateste un regulament pentru finantarea a 200000 (duazecidemii) de centrale fotovoltaice in regim 80% contributia statului de mica putere (inca nu s-au decis 1, 2, 3 sau 6 kW) care urmeaza sa fie instalate in gospodariile solicitantilor.
  • Acesta actiune se bazeaza pe facilitatele introduse prin „legea prosumerilor” care era asteptata cu mult interes de AFM
  • Succes!
    SGC

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

24/06/2018

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

23/06/2018

Oportunitate deosebita de a imbunatati reglementarea culoarului de siguranta LEA prin zone cu vegetatie forestiera si asimilata!

Va semnalez o actiune foarte importanta a ANRE actualizarea si comasarea reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta.

Va prezint mai jos textul  anuntului publicat de ANRE pe site http://www.anre.ro la sectiunea documente de discutie precum si  fisierele notei de prezentare si ale proiectului.

Apreciez ca este necesar sa popularizam acesta actiune in randul specialistilor si evident sa ne implicam cu puncte de vedere /propuneri in imbunatatirea acestui normativ.

18-06-22-10-11-33Nota_de_prezentare

Proiect_Ordin_Norma ref ZP_ZS

„Data: 22.06.2018

ANRE supune consultarii publice prezentul proiect de ordin, care reprezintă revizuirea şi includerea într-un singur act normativ a prevederilor Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice aprobată prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 si Normativului pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000V, aprobat prin Ordinul ANRE nr.  32/2004,  si care este determinată de necesitatea adaptării acestor prevederi la cadrul de reglementare și la modificările legislative apărute ulterior anului 2007.

Observaţiile se transmit prin fax şi în format electronic editabil la adresa de e-mail gabriel.bucataru@anre.ro.

Termenul final de transmitere a observațiilor la documentele supuse consultării publice este de 30 de zile de la data publicării pe site a proiectului de ordin” => 22.07.2018.

Miza cea mai mare este legata de zonele de protectie si de siguranta ale LEA prin zonele cu vegetatie forestiera si asimilata (paduri, cranguri, gradini, arbori de pe langa drumuri etc. pomi/arbori razleti crescuti in vecinatatea LEA) care influenteaza direct numarul penelor de curent.

Minim 60% din penele de curent se datoreaza arborilor/pomilor din vecinatatea LEA ale caror crengi sub actiunea vantului si/sau sub greutatea zapezii intra in contact cu conductoarele LEA sau sunt rasturnati peste LEA respectiv arbori/pomi taiati neglijent in apropierea LEA care sunt doborati peste conductoarele LEA.

Acum este momentul sa dovedim ca am invatat din miile de pene de curent si s areglementam corespunzator distantele de siguranta dintre conductoarele LEA si arborii/pomii din proximitatea LEA.

Vezi mai jos cateva articole in care definesc riscul si sugerez solutii pentru reglementarea culoarelor de siguranta LEA prin zone forestoere si asimilate.

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2

 

Din punctul meu de vedere consider ca in articolul ”

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

s-a demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total.

Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime. => acceseaza linkul de mai sus pentru a citi tot articolul!

Pentru LEA jt rezulta profilul din figura urmatoare care ar putea sustine obiectivele declarate la art 2 in proiectul de NTE:

  • „art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:
  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.”

Respectand algoritmul utilizat pentru determinarea profilului culoarului de trecere aplicat la LEA mt si LEA jt am obtinut urmatorul prafil al culoarului de trecere pentru LEA 110 kV:

Probabil ca voi delimita cateva zone de interes pe profilul culoarului de siguranta LEA 110 kV pe care le voi analiza din pdv al riscului si al modalitatilor in care trebuie realizat managementul vegetatiei.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Tensiunea contractuala

27/03/2018

Rezumat:

  1. crearea unui prilej de punere in valoare / oferire acces direct la cateva ordine ANRE care reglementeaza relatiile contractuale de distributie si furnizare a energiei electrice.
  2. constatarea ca notiunea de tensiune contractuala (Uc) definita in Ord ANRE 11/2016 nu se regaseste in ATR, CR, contracte cadru de furnizare sau de distributie
  3. crearea unui spatiu de dezbatere asupra necesitatii stabilirii / declararii tensiunii contractuale in practica respectiv de a investiga daca totusi exista cazuri in care Uc este declarata in contractele de furnizare / distributie energie electrica

 

In standardul de performanta a serviciului de distributie aprobat prin Ordin ANRE 11/2016 si actualizat cu ordinul 49/2017: Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee la art 23 se introduce termenul: tensiune contractuala notata Uc

„Art 23 Pentru caracteristicile tensiunii în punctul de delimitare, prevederile SR EN 50160 reprezintă cerințe minimale. Modul de măsurare a acestora trebuie să se realizeze conform SR EN 50160. Principalii parametri de calitate sunt prezentați în tabelul de mai jos.

   Tabelul nr. 1 – Calitatea curbei de tensiune

  

* intră în responsabilitatea OTS. Frecvența nominală a SEN este de 50 Hz.”

Acest termen nu are o alta definitie in cuprinsul Standardului de performanta. El este utilizat si la art 25:

Art. 25. (1) În punctul de delimitare, la JT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10 %  / – 15 % din tensiunea nominală.

(2) În punctul de delimitare, la MT și IT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 99 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea contractuală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 15 % din tensiunea contractuală. ”

La primul contact cu vitorul client Furnizorul ii solicita un set de informatii necesare intocmirii ofertei de pret personalizate conform  Anexei 1 a  standardului de performanta pentru activitatea de furnizare a energiei electrice. Intre acestea: ” Nivel de tensiune în punctul de delimitare cu operatorul de distribuţie (JT/MT/IT) …………” Clientul ar trebui sa precizeze una din variantele ofertate de formulat „JT sau MT sau IT”:

Ma asteptam ca informatia referitoare la tensiunea in punctul de delimitare sa fie specificata in Avizul Tehnic de Racordare (ATR) si/sau in Certificatul de Racordare (CR).

Continutul cadru al ATR  este reglementat de ANRE prin Ordinul 74/2014 pentru consumatori: Continut cadru ATR consum axa 1 ord 74_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Continut cadru ATR producator si consum axa 2 ord 74_2014

In ATR cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Certificatul de Racordare (CR) este reglementat de ANRE prin Ordinul 5/2014 pentru consumatori: Certif de racoradare cadru consumatori axa 1 Ord 5_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Certif de racoradare cadru productie cu_fara consum axa 2 Ord 5_2014

Dupa cum puteti si Dvs constata descarcand fisierele respective nici in CR_cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Dupa cum ne sugereaza termenul tensiunea contractuala ar putea sa faca obiectul contractelor de furnizare energie electica si/sau de distributie.

Contractele cadru de furnizare cu furnizorul de ultima instanta sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 88/2015: Contract cadru FEE casnici Anexa 1 Ord ANRE 88_2015 si Contract cadru FEE noncasnici Anexa 2 Ord ANRE 88_2015

Nici in contractele de furnizare cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc. E drept ca fiecare formular de contract se termina cu nota: „Contractul încheiat de părți se poate completa cu clauze specifice, conform înțelegerii părților, cu condiția ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru și din actele normative aplicabile în vigoare.”

Contractele cadru de distributie sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 90/2015: Contract cadru distrib OD-Furniz Anexa 1 Ord 90_2015 si Contract cadru distrib OD-Utilizator Anexa 3 Ord 90_2015

Dupa cum se poate constata nici in aceste contracte cadru nu se vorbeste de tensiunea contractuala.

Am consultat un specialist recunoscut in materie de ATR/contracte de distributie asupra necesitatii/posibilitatii declararii / stabilirii tensiunii contractuale in ATR/CR/contracte si am primit urmatorul raspuns:

„In ATR este trecuta Un precum si obligativitatea respectarii prevederilor standardului de perfomanta privind calitatea energiei si continuitatea in alimentare ca cerinte minime. Formularul de ATR este reglementat si nu poate fi modificat.

In standard este definita Tensiunea contractuala (Uc) a retelei ca fiind de regula Un. La medie si inalta tensiune Uc poate fi diferita de Un numai cu incheierea unui acord incheiat intre utilizator si OD si cu respectarea art.9 din standard.”

Art.9 prevede ca:

„la solicitarea unui utilizator cu o putere aprobata de cel putin 100 KVA,OD este obligat sa negocieze includerea in contractul de distributie a unor prevederi speciale referitoare in continuitatea in alimentarea cu energie electrica si/sau calitatea energiei electrice, suplimentar nivelurilor minime prevazute in standard, convenind obligatiile tehnice si financiare ce revin partilor, cu evidentierea distincta a acestora in contractul de distributie.”

Recunosc ca desi am mare incredere in opiniile dlui de data asta nu m-a lamurit / convins.

Sunt foarte interesat sa aflu si alte opinii referitoare la definirea/declararea Uc in ATR/CR/contracte de distributie si/sau de furnizare energie electrice a tensiunii contractuale respectiv la utilitatea practica a acestui termen.

 

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-83 vol 2 din 4

15/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-75 vol 1din 4

14/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

07/02/2018

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic al FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

#Constitutia si garantarea proprietatii private

31/01/2018

In 99% din cazurile practice cu care m-am confruntat cu probleme legate de amplasamentul retelelor electrice de distributie pe proprietati private, atunci cand s-a invocat #Constitutia, cunoasterea/perceptia s-a limitat la ideea „in Romania dreptul de proprietate este garantat”.

In realitate textul Constitutiei referitor la proprietate este mai larg:

„ART. 44

  Dreptul de proprietate privată

  (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

  (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

  (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire.

  (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

  (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

  (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie.

  (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

  (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

  (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”

In acest articol ma voi opri asupra art 44 alin 1 din #Constitutie:

„ART. 44 (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

A doua teza din art 44(1) de regula este ignorata insa acesta este foarte importanta fiind purtatoare de multe constrangeri. Pentru a constientiza aceste constrangeri sa ne gandin la Legea 50/1991 referitoare la autorizarea constructiilor. Cred ca este unanim acceptat ca nu este legal sa realizezi o constructie lara sa ai autorizatie de construire.

Suntem pe teren privat insa nu putem construi oricand – orice -oricum! Incepe sa devina frustrant!

Legea drumurilor (Ordonanta) 43/1997, legea cailor ferate (Ordonanta) 12/1998, legea apelor 107/1996, codul silvic, codul civil, legea privind calitatea in constructii 10/1995 sunt alte cateva exemple de legi care reglementeaza modul in care ne putem exercita dreptul de proprietate garantat de constitutie.

Intre legile care influenteaza modul in care ne putem exercita / beneficia de dreptul de proprietate este si legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012. Pentru o mai buna perceptie felului in care acesta lege influenteaza modul in care se poate exercita dreptul de proprietate voi cita cateva articole:

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

[…]

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(5)Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi (att nu se refera la retelele, vechi, existente pe teren la data aparitiei legii energiei) se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(6)Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizării pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).

 

(9)Dacă, cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri, în condiţiile prezentei legi.

(10)Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

– suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

– tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

– activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

 

(11)Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.”

Art. 14: Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor

(1)Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării/relocării/desfiinţării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizaţiei de înfiinţare/relocare/desfiinţare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale, poate:

 a)să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii;

 b)să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii;

c)să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

d)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, cu acordul prealabil al proprietarului;

e)să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3)Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept titularul licenţei poate:

a)să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

b)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c)să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(4)Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.

(5)Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să-l repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil.

(6)Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii.

(7)Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul autorizaţiei sau al licenţei are dreptul de a obţine restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înştiinţate, în scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor.

(8)La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv titularul licenţei este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(9)Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizaţiei sau al licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.”

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.”

Inevitabil Legea energiei electrice a trecut si pe la Curtea Constitutionala care a validat costitutionalitatea prevederilor sale. Astfel in anul 2008 Curtea Constitutionala a solutionat plangerea unui agent economic care a contestat costitutionalitatea art 16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007. Articolele respective se regasesc adliteram in legea energiei 123/2012 la art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4 (articole date in extras  mai sus).

Petentul a invocat incalcarea art 44 alin 1, 2, 3, 4, 5 si 6 din Constitutia Romaniei (articol dat in extras mai sus).

In urma analizei spetei Curtea Constitutionala a emis decizia 878/10.07.2008 prin care certifica constitutionalitatea art  16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007 (respectiv art  corespondent din legea energiei elctrice, in vigoare, 123/2012 art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4). Din cuprinsul  Deciziei 878/10.07.2008  citam:

„Examinând excepţia, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”.

Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt. În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut.”

Legea Energiei 123_2012

DECIZIE nr 878/2008 Curte Costitutionala ref lege ee

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Constitutia Romaniei _actualizata

Constitutia cuprins

Va recomand sa cititi pe blog articolele:

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Responsabil Tehnic cu Executia: RTE_ISC vs RTE_ANRE

18/11/2017

ISC si ANRE au convenit asupra impartirii competentelor de autorizare a Responsabililor Tehnici cu Executia (RTE) pentru instalatii si retele electrice. Astfel Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat Ordinul ANRE 11/2013 care prevedea autorizarea RTE in competenta exclusiva a ANRE a fost inlocuit cu Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE 116/2016 care este corelat cu Ordinul  MDRAP 1895/2016.

In baza acestor Ordine autorizarea RTE (si pentru instalatii si retele electrice) a trecut din competenta ANRE in competenta ISC.

Legitimatiile emise pana in 2016 de ANRE pentru RTE raman valabile pana data de valabilitate inscrisa pe ele. In paralel incapand cu 2017 ISC a demarat aplicarea procedurilor proprii de autorizare RTE.

Ord ANRE 116/2016 ART. 45
(1) Legitimatiile de responsabil tehnic cu executia de instalatii electrice emise în conditiile legii de Autoritatea competenta pana la intrarea în vigoare a prezentului regulament raman valabile pana la expirarea acestora, titularii acestora avand competentele prevazute la alin. (2) si obligatiile prevazute la alin. (3). Persoanele autorizate de ANRE ca responsabil tehnic cu executia în domeniul instalatiilor electrice pot solicita autoritatilor competente prevazute la art. 1 alin. (4) preschimbarea legitimatiilor ANRE cu documente de autorizare emise de aceasta, în conditiile reglementarilor în vigoare.
=> examen la ISC conf Ord MDRAP 1895/2016
(2) Legitimatia de responsabil tehnic cu executia eliberata de ANRE, confera titularul acesteia urmatoarele competente:
a) aproba executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte autorizati în conditiile prezentului regulament;
b) verifica si avizeaza fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de instalatii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, inclusiv cele de control si încercari din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente acestora;
c) verifica respectarea cerintelor de personal calificat si autorizat în conformitate cu cerintele
Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, si de echipamente specifice tipului de lucrari de instalatii electrice executate.
(3) Responsabilul tehnic cu executia autorizat de ANRE are urmatoarele obligatii:
a) sa admita executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
b) sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente lucrarilor de instalatii electrice;
c) sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectarii prezentului regulament;
d) sa opreasca executia lucrarilor de instalatii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie a montajului si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora;
e) sa întocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a lucrarilor de instalatii electrice pe care le coordoneaza tehnic si de care raspunde.
(4) La expirarea legitimatiilor de electrician autorizat, respectiv de verificator de proiecte în domeniul instalatiilor electrice tehnologice sau de expert tehnic de calitate si extrajudiciar în domeniul instalatiilor electrice tehnologice, calitatea conferita de acestea nu se pierde. În aceasta situatie autoritatea competenta emite adeverinte în locul acestor legitimatii, la cererea titularului, în conditiile art. 16, respectiv art. 17 si 18. Cererea se transmite la autoritatea competenta împreuna cu documentele prevazute la art. 16 alin. (3), respectiv art. 17 alin. (5) si art. 18 alin. (5) cu cel putin 60 de zile înainte de data expirarii legitimatiilor, dar nu mai mult de 120 de zile înainte de aceasta si se solutioneaza în cadrul celor doua sesiuni de autorizare stabilite de catre ANRE.
(5) Titularii legitimatiilor prevazute la alin. (4) nu au dreptul de a desfasura activitatile ce fac obiectul acestora de la data expirarii valabilitatii lor si pana la data emiterii adeverintei în conditiile prezentului regulament.
(6) Avizele emise de Autoritatea competenta în baza Procedurii de avizare a furnizorilor de formare profesionala în domeniul instalatiilor electrice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 97/2014, pentru organizarea si desfasurarea cursurilor de pregatire teoretica de catre societati de formare profesionala, raman valabile pana la expirare.

ISC a infiintat Registrul electronic al RTE_ISC unde sunt evidentiati pe judete si domenii de autorizare RTE autorizati ISC.

ANRE tine evidenta pesoanelor autorizate inclusiv evidenta RTE_ANRE intr-o baza de date dedicata accesibila pe pagina de web a institutiei.

Situatia numarului de RTE_ISC pentru domeniile 6.1 Instalatii Electrice si 8.1 Retele Electrice asa cum a rezultat dupa etapa de recunoastere/prelungire a legitimatiilor RTE_ISC emise anterior aparitiei Ordinului MDRAP 1895/2016 respectiv dupa sesiunea de autorizare RTE din septembrie 2017 este urmatoarea:

Remarcam numarul total insuficient de RTE pentru a putea acoperi toate lucrarile de instalatii si retele electrice care se desfasoara simultam in tara. Avem pentru domeniul 6.1 Instalatii Electrice 20 de judete fara RTE iar pentru domeniul 8.1 Retele Electrice 24 de judete fara RTE.

Activitatea poate insa continua in conditii normale intrucat sunt in termen de valabilitate cca 1400 de legitimatii RTE enise de ANRE.

Anual, pana in 2021, inceteaza valabilitatea a cca 300-400 de legitimatii RTE_ANRE timp in care este de presupus sa cresca numarul persoanelor care vor da examen de RTE la ISC astfel incat sa poata sa fie acoperite de/cu RTE toate santierele pe care se executa lucrari de Instalatii si Retele Electrice.

Probabil ca ar fi util ca de pe paginile de web ale celor doua registre cu evidenta RTE_ISC si RTE_ANRE sa existe trimiteri reciproce astfel incat cei interesati sa isi gasesca RTE pentru lucrarea proprie sa poata sa aiba acces la ambele liste cu RTE autorizati: RTE_ISC si RTE_ANRE

Va recomand sa cititi pe blog:

Biblografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

Regulamentul privind receptia constructiilor

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

29/09/2017

Aseara am avut nevoie de PE 127/83. Nu l-am gasit pe net si am apelat la ajutorul prietenului nostru Andras la care mereu am gasit cate un normativ cand am avut nevoie!

Pentru accesibilitate il postez pe blog! PE 127_83 Normativ Regulament de Exploatare Tehnica a Liniilor Electrice Aeriene

Toate cele bune!

Retele la „drumul mare” (4)

12/08/2017

sa vedem cum se mai poate face derivatia dintr-un coronament 20 kV orizontal de sustinere. Evident ca ne agatam de consola de sustinere si improvizam o consola de derivatie „economica”.

Sa incepem ca de obicei cu o superba panorama a zonei (clik pe poze pentru a putea fi vazute mai clar):

Si acum  detaliul relevant:

In figura urmatoare avem modalitatea reglementata de instructiunea 1 LI-Ip 4/5-1988 de realizare a derivatiei dintr-un coronament orizontal echipat cu izolatoare de sustinere:

Sa punem „fata in fata” reglementarea vs improvizatie:

Credeti ca aici improvizatiile s-au terminat. Nici pe departe!

Va propun sa constatati ca stalpul (sper sa sa nu fie un SC 15006 (stalp care nu poate avea rol decat de stalp de sustinere), dar nici SC 15015 (stalp de 14m)!) SC 15014 cu CSO in varf s-a infipt „voiniceste” sub conductoare in mijlocul unei deschideri existente fortand intinderea consuctoarelor care la stalpii de sustinere adiacenti sunt coronament triunghi!!! Un superb efort de vointa creativa!

Va dati seama, daca conductorul de pe varful coronamentului triunghi este vizibil tensionat, la ce efort mecanic au fost supuse conductoarele de la baza coronamentului triunghi care au fost ridicate la acelasi nivel cu cel de pe varf!? Izolatoarele IsNs sunt supuse la momente de incovoiere semnificatice la stalpii A, B si C!

In figura urmatoare avem dovada ca stalpul „C” a fost plantat in deschiderea A-B fara desfacerea clemelor de fixare a conductoarelor pe izolatoarele stalpilor A si B. Prezentam pozitia conductorului in deschiderea B-D:

Ca incalcarea reglementarilor sa fie mai consistenta „Dorel” a decis sa extinda de la 15m cat se recomanda a fi deschiderea realizata dintr-un CDV si o tractiune redusa de 75 daN la tractiunea necesara unei deschideri normale de 70m suprasolicitand deosebit de mult CDV si consola de sutinere CSO de care s-a agatat din simpatie.

In mod evident din solutia de racordare lipseste un stalp, cel care conform instructiunii 1 LI-Ip 4/5-1988 ar fi trebuit sa fi fost plantat in apropiera stalpului de racord la cca 15 m si pe care trebuia sa avem montat separatorul de racord.

Respectiv:

In acest caz concesia facuta prin acceptarea montarii separatorului de racord pe stalpul PTA este una nejustificata.

Montarea separatorului orizontal agraveaza cazul prin faptul ca se asigura conditii de electrosecuritate mai proaste la lucrari respectiv mareste gama lucrarilor la PT la care este necesara retragerea din exploatare a axului cu afectarea unui numar semnificativ de PT de agenti economici cu nevoi reale de continuitate sporita!!

Ca diversitatea sa fie completa pe stalpul asupra caruia ne-am oprit s-a decis sa se monteze si o trecere LEA/LES cu separator vertical si capetele terminale ale cablului dar si o fibra optica in axul LEA 20 kV.

Despre trecerea LEA/LES in lipsa unor fotografii de la fata locului nu pot spune decat ca s-ar fi putut realiza in conditii mult mai bune daca deficientele detaliate mai sus n-ar fi existat si derivatia s-ar fi realizat corect.

Paralel cu racordul analizat avem alta fibra optica la o distanta indecent de mica fata de conductoarele 20 kV

As fi vrut sa dau si un exemplu bun din zona. N-am gasit in schimb am vazut alte lucruri interesante!

Va recomand sa cititi si”

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Cauta „retele la drumul mare” sa vezi seria „completa”!

Iluminatul public – dezbatere initiata de Badea Romulus

06/08/2017

Dl Badea Romulus a initiat o discutie legata de problematica iluminatului public. Pentru vizibilitate consider util sa o salvez ca articol astfel incat sa putem comenta si dezvolta subiectul.

Badea Romulus Says:

Este interesant ca legea 123/2012 prevede aceasta permisivitate doar pentru OD. Personal m-am confruntat cu aceasta problema in cazul extinderii retelelor de iluminat public. Acest domeniu de nisa este foarte interesant datorita situatiilor de-a dreptul ciudate existente in teren.

Astfel, din punct de vedere patrimonial, pana acum am identificat urmatoarele situatii:

1. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale OD.

2. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale primariei.

3. punctul de aprindere este in proprietatea si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale primariei.

4. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a primariei, lampile de iluminat sunt ale primariei.

Bineinteles ca factura de energie pentru iluminat este platita de primarie.

Partea interesanta este cand primaria doreste sa reabiliteze sau sa extinda sistemul de iluminat.

Cum poate face asta atat timp cat nu este proprietarul sistemului?

Ca urmare, face solicitare la OD de extindere a sistemului de iluminat, dar OD-ul considera ca nu este eficient sa investeasca in asa ceva (foarte corect de altfel din punct de vedere eficienta economica), dar necesitatea publica o cere.

Si ca sa fie lucrurile si mai complicate, doamne fereste sa se doreasca un sistem inteligent de iluminat, care presupune si interventia in punctul de aprindere!

Cand se doreste extinderea, dupa realizarea investitiei stalpii, reteaua de distributie si lampile ar trebui sa ramana in patrimoniul primariei, dar OD-ul le solicita sa ii fie predate lui.

Pana acum s-au facut o serie de artificii pentru a se asigura iluminatul public la un nivel cel putin rezonabil, dar de notorietate este cazul primariei Mangalia, unde se pare ca s-a lasat chiar cu arestarea celor din primarie pentru ca au investit intr-un sistem care nu este al lor – si asta doar pentru ca au dorit sa faca ceva pentru comunitate.

Are cineva vreo solutie reala pentru aceste situatii? intereseaza in fapt pe cineva sa clarifice aceste lucruri?

Daca ne uitam pe planurile de investitii se aloca bani pe POR, PNDL si/sau alte programe pentru primarii in scopul modernizarii/reabilitarii/extinderii sistemelor de iluminat, dar nimeni nu este preocupat de intrarea in legalitate si dpdv al patrimoniului.

Este ceva de genul: daca sunteti gospodari si vreti sa faceti, noi va dam bani, ca oricum sunteti in culpa, daca respectati legea si nu faceti, nu sunteti gospodari si nici interesati de problemele comunitatii! – cum iesim din aceasta dilema existentiala?

SGC: aveti un tabel care poate clarifica o parte din intrebarile dlui Badea Romului sau poate baza pentru discutii pe cazuri punctuale (clik pe tabel pentru a fi lizibil, se deschide intr-o pagina web dedicata unde poate fi marit pana devine lizibil):

Variantele care definesc situatia juridica, delimitarile si particularitatile de exploatare rezulta prin concatenarea celor 7 capitole din tabelul de mai sus.

Retele la „drumul mare” (1)

04/08/2017

SGC 2010 Google Earth ne permite sa facem cu usurinta excursii virtuale . Mi-am propus sa vad cateva retele electrice din zone foarte intens circulate.

Astazi am gasit un separator montat pe un stalp de colt la traversarea peste un drum european intr-o localitate.  Presupun ca este vorba de un racord sau in cazul mai general de o trecere LEA/LES

Trecere LEA_LES cu STEPNo detaliu 2

Google Earth permite accesul facil la imagini insa rezolutia si posibilitatile de detaliere sunt limitate! Daca am putea detalia mai mult am putea vedea ca nu avem clar separata „intrarea” in sepator de „iesire”.

Consider „intrare” traversarea peste drumul europen iar „iesirea” partea cu CLP (cutite de legare la pamant) a separatorului. In poza „intrarea” este in dreapta iar „iesirea” in stanga separatorului

Din necesitatea de a schimba directia prin izolatoare de sutinere, in cazul nostru tip IsNs, cu rol de dirijare, conductorul unei faze este adus de la „iesirea” din separator in zona conductoarelor de „intrare”

Vezi puntele A, B si C unde fazele de intrare sunt in apropierea celor de iesire si pe aceesi parte in raport cu separatorul. De aici rezulta posibilitatea de producere a accidentelor de munca

Trecere LEA_LES cu STEPNo detaliu 1

Din imagini rezulta ca montarea separatorului pe stalpul de colt la 90 de grade este o decizie gresita care, in cazul analizat, putea fi usor evitata apeland la solutia de montare verticala pe stalpul cu cutia terminala de exterior

Supratensiuni atmosferice si cele 1000 de cuvinte asociate pozei

29/07/2017

 

Probabil ca s-a dovedit ca uneori, cel putin, „gandim in sloganuri„!.

O poza face cat 1000 de cuvinte!” suna bine, convingator , usor de folosit, #am_mobil, #pot_comunica, #pot_fi_convingator, #efort_minim, #cool, #mite_odihnita.

Am chiar, sa zicem, un cunoscut care a ridicat la nivel de arta utilizarea sloganului „o poza face cat 1000 de cuvinte!”. Are evident mobil, poate solicita de la colaboratorii lui poze si stie sa le distribuie pe „What_ever!”. Daca ti-a transmis poza poti considera ca si-a facut datoria intr-un mod „operativ, convingator si profesional” pt ca evident stiu si copii ca „o poza face cat 1000 de cuvinte!”

Daca insisti sa ceri explicatii constati primesti explicatii bizare care arareori rezista la o confruntare cu realitatea!

Adevarul este ca rareori o fotografi reuseste sa surprinda sugestiv o stare de fapt si sa fie atat de sugestiva incat sa nu necesite explicatii suplimentare. Suntem diferiti, vedem lumea din unghiuri diferite si de cele mai multe ori daca privim aceeasi magine intelegem lucruri diferite.

NB: prietenul vizat, va citi mesajul nu pentru ca el cauta activ noi surse de informare profesionala dar are la randul sau prieteni care se documenteaza si care vor comenta!

Mi-am propus sa vin in sprijinul celor interesati de subiectul protectiilor la supratensiuni atmosferice si sa comentez o imagine utlizata in cateva articole legate de supratensiunile de origine atmosferica:

Schema protectii STA 2

Schita arata modul in care o lovitura directa in paratraznetul unei cladiri propaga supratensiuni atat in cladirea respectiva dar si in cladirile invecinate si cum descracarea se produce la nivelul instalatiei electrice/receptoarelor electrice dinspre sistemul de pegare la pamant spre conductoarele active.

Remarcam ca lovituara de traznet este creditata cu un curent de 100 kA. Curent mare: 100000 A! Este insotit si de o incalzire importanta a cailor de scurgere la pamant parcurse. Stim ca incalzirea este proportionala cu patratul curentului deci vorbim de cantitati mari de energie termica, dar asta e legat de riscul de incendii, care nu ne intereseaza acum.

Acest curent de descarcare parcurge toate caile prin care se poate scurge la pamant. In primul rand se duce la pamant prin priza de pamant proprie a paratraznetului care a captat lovitura de traznet dar si pe alte cai legate galvanic cu priza de pamant „lovita” de ex prin echipotentiere: conducte de apa, gaz, canalizare, etc

Astfel unda de supratensiunie si curentul asociat ajung in cladirile invecinate.

Remarcam ca nu doar legaturile de echipotentiere mentionate mai sus permit ca unda de supratensiune si parte din curentul de descarcare sa ajunga in cladirile invecinate. Retelele de utilitati cu parti metalice, conductoare de energie electrica, aflate in zona de influenta a prizei/ a unor prize de pamant vor / pot asigura cai pe propagare a undei de supratensiune spre cladirile invecinate si pot fi parcurse de o parte din curentul de traznet.

Priza de pamant parcursa de curentul de traznet are un poatential ridicat. In zona electrozilor prizei de pamant au loc o serie de descarcari din aproape-in-aproape astfel incat ne putem imagina un fenomen (3D) spatial descarcari „o bila de foc” insotite de multe canale mici de descarcare. In zona respectivei/respectivelor prize de pamant apare o distributie de potentiale de la potentialul (foarte mare al) conductorului principal de descarcare lovit de traznet pana la potentialul „zero” (de referinta) al pamantului situat la distante mari de priza de pamant in discutie.

Orice obiect conductor se afla in apropiere de priza de pamant ajuge, urmare a circulatiei curentului de descarcare, sa „obtina” un potential diferit de zero, uneori un potential foarte mare, pe care il tranmite mai departe catre alte cladiri / instalatii fiind si el insotit la randul sau de parte din curentul de descarcare.

In partea din dreapta a figurii vedem ce se poate intampla in interiorul unei cladiri. Datorita potentialului mare la care ajunge instalatia de legare la pamant apar descarcari (strapungeri ale izolatiei) intre elementele legate la pamant (ex carcase, conductoare de nul de lucru si de protectie) si partie active ale receptoarelor electrice. De aici unda de supratensiune se propaga uneori in amonte spre reteaua de alimentare cu energie a cladirii, alteori spre alte receptoare electrice „in cautarea” unor noi punte de descrcare la pamant a energiei (curentului) de traznet.

Tot procesul acesta descris, „cu incetinitorul”, mai sus este foate rapid. „Scapa cine poate!” Supratensiunea de origine atmosferica „valorifica” / se propaga pe elemente conductoare ale constructiilor, ale retelelor de utilitate si /sau ale instalatiilor electrice , strapunge izolatii ale aparatelor electice „in cautarea” unor noi puncte de descarcare la pamant.

In afara de modaliatatea descrisa mai sus de descarcare a unei de supratensiune asociata unui traznet trebuie sa ne reamintin si de calea de propagare prin inductie. Curentul de descacare este insotit de un camp electromengnetic de intensitate mare care se propaga in mediul inconjurator (trece prin, aer, ziduri etc)si care induce tensiuni in orice element metalic, conductor de energie electrica, pe care il intersecteaza. Din acest moment se reia scenariul prin care unda de supratensiune „cauta” o cale de descarcare la pamant.

Cel mai adesea efectele termice & mecanice ale trecerii curentului de traznet lasa urme!

Spectaculos, nu!? Traznetele, supratensiunile de origine atmosferica asociate, sunt fenomene naturale complexe impotriva carora omul a invatat sa se protejeze cu sisteme mai mult sau mai putin sofisticate. Atunci cand aceste sisteme sunt bine concepute/dimensionate probabilitatea ca daunele sa fie limitate este una buna.

O corecta intelegere a fenomenului ne permite si o buna intelegere a efectelor acestuia respectiv o intelegere a optiunilor pe care le avem pentru gestionarea riscurilor care au un pronuntat caracter propabilistic!

De fiecare data raspunderea pentru pagubele create revine proprietarului / utilizatorului cladirii  / instalatiei  / receptoarelor afectare de o lovitura de traznet neexistand in legislatie un temei pentru „pasarea” raspunderii spre o terta parte decat prin incheierea unei polite de asigurare.

Receptoarele electrice scoase din priza pe timpul furtunilor mai greu pot fi deteriorate de supratensiuni! E o cale de protectie pe care uneori nu suntem dispusi sa o utilizam si care evident presupune sa fim acasa, sa fim vigielenti , etc (complicat si asta!). Cel mai bine ar fi ca „jocul probabilitatilor” sa ne fie favorabil!

Puteri citi pe blog articole cu tematica similara care va pot ajuta sa intelegeri mai multe aspecte legate de supratensiuni:

Stoian Constantin

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

 

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

19/07/2017

Analiza incarcarii conductorului de nul, legat la priza de pamant, in ipoteza de consum echilibrat respectiv de consum dezechilibrat

Dupa cum se observa in figura 1 potentialul nulului legat la priza de pamant are valoarea zero. In triunghiul tensiunilor ΔRST varfurile sunt reprezentate de potentialul conductoarelor de faza. Pe suprafata triungiului tensiunilor avem puncte/valori ale potentialului pe care le poate lua nulul comun.

In cazul in care nulul comun este legat la priza de pamant, potentialul sau are valoarea zero, fiind pozitionat in centru de greutate al triunghiului echilateral ΔRST al tensiunilor.

In aceste conditii tensiunile de faza (masurate intre conductoarele active si conductorul de nul) au valori efective sensibil egale URO=UTO=USO si de regula in plaja normata Un+/-10% (230V +/-10%).

Alaturat de triunghiului tensiunilor ΔRST avem schema monofilara simplificata in care consumatorii monofazati de pe fiecare faza sunt reprezentati prin impedantele echivalente Z1, Z2 si Z3 care au ca punct comun nulul de lucru al instalatiei.

! puteti da clik pe figura si se deschide separat mai lizibil

Valoarea curentului pe nul reflecta gradul de dezechilibru al sarcinii

 

In figura 2 se demonstreaza afirmatia din titlul sectiunii: valoarea curentului pe nul reflecta  gradul de dezechilibru al sarcinii.

Analiza efectelor intreruperii legaturii nulului  la priza de pamant:

Consecinte:

  1. Devin importante valorile impedantelor racordate pe fiecare faza (in fapt intre fiecare faza si nulul comun, care in acest caz nu mai este legat la priza de pamant). Tensiunile  URO, UTO, USO care pot fi masurate la bornele receptoarelor monofazate sunt direct proportionale impedantele Z1, Z2, si Z3 ale consumatorilor monofazati (puterile consumatorilor monofazati) si respectiv cu diferenta dintre acestea/gradul de dezechilibru al sarcinii.
  2. Nulul retelei interioare nu mai are potential 0 (zero) fix. Va avea un potential variabil  ca o consecinta a raportului dintre impedantele monofazate racordate la fazele retelei interioare si respectiv la nulul comun.

Atentie ! O impedanta este echivalent cu un receptor electric monofazat respectiv cu puterea acestuia!

Grafic, in triunghiul tensiunilor, nulul poate ocupa orice pozitie.

Vom trata in continuare, 3 cazuri:

  1. Cazul ideal in care Z1= Z2= Z3 => incarcare echilibrata => acelasi numar / tip de receptoare monofazate / aceeasi putere nominala legate pe fiecare faza a circuitului trifazat, respectiv intre fiecare faza (R,S,T) si nulul comun.
  2. Exista receptoare pe fiecare faza (R,S,T) cu valori diferite ale impedantelor (numar, tip si puteri diferite) => cazul general de incarcari dezechilibrate.
  3. Un caz particular de incarcare dezechilibrata, in care avem consumatori racordati doar pe fazele R si S cu impedante diferite.

Cazul 1. Este un caz ideal care poate fi intalnit cu precadere in retelele trifazate care alimenteaza doar receptoare electrice trifazate  

Ipoteze:  Nu exista legatura nulului la priza de pamant & Incarcare echilibrata Z1=Z2=Z3=Z

  • Nulul ramane cu potential zero
  • Nul in centru de greutate al triunghiului tensiunilor
  • URO=UTO=USO= 230 V ±10%

 Cazul 2.  

Ipoteze: Nu exista legatura nulului la priza de pamant & incarcare dezechilibrata Z1≠Z2≠Z3

In acest caz conductorul de nul va avea un potential diferit de zero care „se va misca” pe suprafata triunghiului tensiunilor corelat cu schimbarea raportului dintre impedantele monofazate racordate la fazele R, S, T ale instalatiei respective

In figura 4 prezentam grafic, pentru exemplificare, doua pozitii ale potentialului nulului comun. Se observa ca tensiunile de faza URO, UTO, USO au valori diferite in cele doua exemple.

La anumite grade de dezechilibru unele din receptoarele racordate la fazele circuitului trifazat pot avea la borne tensiuni de frecventa industriala mai mari decat tensiunea lor nominala (mai mari de 230V +/- 10%)

Cazul 3

Ipoteze: Nu exista legatura nulului la priza de pamant & caz particular de incarcare dezechilibrata Z1≠Z2, Z3=0 (consumatori monofazati racordati numai la fazele R si S)

Receptoarele de pe fazele R si S „impart” tensiunea de 400 V

Caz particular teoretic

Ipoteze: Z1 >> Z& legatura nulului la priza de pamant este intrerupta

Z1 >> ZRezulta ca      UR nul tinde catre 400 V  iar     US nul tinde catre  0 V (zero)

In realitate, acest caz nu exista, dar ne permite sa trecem sa vedem cum s-ar putea obtine un set „oarecare” de valori  particulare ale tensiunilor de faza care ar putea aparea intr-un deranjament cu rupere de conductor de nul:

UR nul = 370 V si US nul = 30 V  (UR nul + US nul = intotdeauna cu 400 V)

Identificarea conditiilor in care in instalatia interioara unele receptoare monofazate pot avea la borne tensiunea de 370V

Tensiunea de 370 V am gasit-o invocata ca supratensiunie in mai multe documente emise de unele unitati de service receptoare electrice „arse”, ca supratensiune responsabila de deteriorarea echipamentelor electrice.

Pentru demonstratie, trecem prin cateva rapoarte intermediare intre Z1 si Z2

a) Z1/Z2=2

  • Avem 3 receptoare monofazate identice:
  • Un receptor este racordat la faza R
  • Doua receptoare racordate la faza S

b) Z1/Z2=4

  • Avem 5 receptoare monofazate identice:
  • Pe faza R avem 1 receptor
  • Pe faza S avem 4 receptoare

c) URnul  = 370V, determinarea raportului Z1/Z2

Pentru cazul tinta, in care unii  consumatori monofazati pot fi  alimentati cu 370 V, determinam raportul intre ZR (Z1) si ZS (Z2)

 

Ne reaminim ca am plecat de la ipoteza ca avem receptoare identice => ca pe faza R avem racordat 1 receptor monofazat iar pe faza S avem racordate 12 receptoroare monofazate in paralel=> consum puternic dezechilibrat.

De exemplu, faza R avem, 1 receptor de 2 kW => Faza S avem 12 receptoare adica 24 kW

De aici tragem concluzia, ca prin nul (portiunea comuna) circula in acest caz o putere de 26 kW (2 + 24 kW) in conditiile in care daca am avea consum echilibrat , consumul prin nul ar fi fost 0 (zero). Daca ar fi existat legatura nulului comun la priza de pamant, prin respectiva legatura ar fi circulat 26 kW, o putere foarte mare, care genereaza suprasolicitari ale legaturilor electrice.

Observatie importanta:

In cazul intreruperii nulului, ca sa existe consum, trebuie sa avem consumatori racordati pe cel putin 2 faze, conform figurii urmatoare:

Desi receptorul Z1 este sub tensiune, la borna A, datorita celor 3 intreruperi marcate pe schema, nu poate trece curent prin acest receptor.

Va recomand sa cititi pe blog:

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

 

ANRE a actualizat #standardul_de_performanta a serviciului de distributie a energiei electrice

07/07/2017

Actualizat 11.07.2017

ANRE a emis Ordinul 49/2017 prin care aduce modificari standardului de #distributie_a_energiei_electrice aprobat anul trecut prin Ordinul 11/2016. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial 535/07.07.2017

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare

Ord ANRE 49 2017_modif standard de performanta distributie ee

Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee

In principiu prin Ordinul 49/2017 se aduc clarificari / imbunatiri ale unor formulari din textul standardului de performanta in vigoare aprobat prin Ordinul ANRE 11/2016 in special asociate perioadelor de „forta majora” conform termenilor utilizati in 2016 care in noul text vor fi referite incepand cu acest an ca „perioade cu #conditii_meteo_deosebite”.

S-au reasezat unele termene in care OD trebuie sa raspunda/ sa intervina respectiv s-a actualizat anexa cu compensatii .

Apreciez ca in noul text obligatiile operatorilor de distributie sunt mai bine / mai realist definite.

 

Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan

30/01/2017

trl

Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri, reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de tensiune reglabil electronic.

 

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula, cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire intermediare ale autotransformatorului.

fig-1-stabilizator-de-tensiune-comnadat-cu-relee

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 

Avantaje:

  • Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)
  • Probabil sunt cele mai ieftine
  • Nu necesita mentenanta
  • Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
  • In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V) tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe iesire.

 

Dezavantaje:

  • In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific
  • In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
  • Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de +/-10% din cei 230V doriti.

fig-2-autotransformator-cu-tole-ei-cu-3-prize-mediane-la-iesire-pt-reglajul-tensiunii

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

 

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe (masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in unele cazuri.

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

  • Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in caz ca nu specifica altceva producatorul).
  • Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
  • Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

 

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

fig-3-autotroansformator-toroidal-cu-spirele-secundarului-expuse

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

 

Avantaje:

  • Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V sau intra 260V si ies 230V.

 

Dezavantaje:

  • In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute in retea.
  • Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
  • Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de tensiune de stabilizat), altfel este silentions
  • “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de utilizare.
  • Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise spre mentenanta la service autorizat de producator!

fig-4-de-praf-de-carbune-pe-bobinajul-autotransformatorului

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un exemplu mai jos:

  • La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
  • La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda) tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

fig-5-pantograful-culisant-cu-carbunei

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

  • Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)
  • Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
  • Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei, dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de 220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor trebuie de luat seama ca:

  • o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
  • un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant (700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
  • un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
  • o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si motorul cuvei si electrica de comanda
  • o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de incalzire
  • un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
  • o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
  • un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
  • o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate (aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
  • un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului. De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are: ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare, dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic, la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei 2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului, verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele de iesire!

 

Factorul de putere neutral (limita!) = 0.90 incepand cu 01.01.2017

29/01/2017

SGC 2010  Prin Ordinul 76/2016 ANRE dispune modificarea şi completarea Metodologiei privind stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobate prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 33/2014 (vezi mai jos link pt formatul Word al textului actualizat al Metodologiei)

Ordinul 76/2016 ANRE a fost publicat in Monitorul Oficial 893/08.11.2016 si a intrat in vigoare incepand de la 01.01.2017 ord-76_2016-facturare-energie-reactiva_cos-fi-neutral (factor de putere limita) = 0,90

Elementul de noutate pe care consider important sa il constientizam este legat de stabilirea unei noi valori de referinta a factorului de putere neutral (limita) 0.90 cu mentiune ca se aplica atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv,

Vechile limite erau 0.92 pentru factorul de putere neutral si limita de la care incepea taxarea consumului de putere reactiva inductiva. Regimul de reactiv capacitiv (supracompensarea puterii reactive inductive de ex prin baterii de condensatoare) nefiind acceptat.

In fapt conform art I alin 2 din Ord ANRE 76/2016 sintagma „factor de putere neutral” se inlocuieste cu sintagma „factor de putere limită” in articol (pt a marca schimbarea!) voi contiuna insa sa ma refer la factorul de putere neutral!

modificarile-aduse-de-ord-76_2016-ref-facturare-energie-reactiva

Pentru a ilustra grafic efectele trecerii de la factorul de putere neutral de 0.92 la cel de 0.90 va propun figura urmatoare unde realizata pentru ipoteaza in care la cele doua valori ale factorului neutral avem accesi putere aparenta Sa =Sb.

influenta-trecerii-de-la-cos-fi-neutral-092-la-0-90-la-s_constant-ed2

Punctul A (Pa,Qa) corespunde factorului de putere neutral vechi cu valoarea de 0.92

Punctul B (Pb,Qb) corespunde factorului de putere neutral nou (factorul de putere limita conf Ord ANRE 76/2016) cu valoarea de 0.90

Cu galben avem triunghiul puterilor asociat factorului de putere neutral vechi de 0.92. Cu albastru avem triunghiul puterilor asociat noului factor de putere limita de 0.90.

Stim ca arccos(0.90) > arccos(0.92). Asa cum se vede si din figura de mai sus la aceeasi putere aparenta asociata valorilor in discutie ale factorului de putere Qb>Qa si Pb<Pa. Circulatia de reactiv din retelele de distributie in urma Ord 76/2016 va creste relaxandu-se presiunea finaciara a taxarii reactivului prin setarea noii valori de referinta a factorului de putere neutral limita de 0.90 atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv.

De remarcat ca zona permisiva „albastra”din cadranul IV pana la 01.01.2016 nu exista. Supracompensarea consumului inductiv respectiv injectia de putere reactiva in SEN fiind descurajata prin taxare.

Ord 79/2016 permite consumatorilor se injecteze in SEN putere reactiva pana la -arccos(0.90)

Va propun doua intrebari pentru dezbatere:

  1. cum va influenta dimensionarea reteleor electrice de distributie reducerea valorii factorului de putere neutral (limita) de la 0.92 la 0.90
  2. care vor fi consecintele relaxarii tarifare a circulatiei/consumului de reactiv asupra pierderilor in retelele electrice de distributie publica?

Metodologia privind stabilirea obligatiilor de plata a energiei electrice reactive si a pretului reglementat pentru energia electrica reactiva in varianta aprobata prin Ord 33/2014 poate fi accesata utilizand urmatorul link: ord-anre-33-din-2014-metodologie-plata-energie-reactiva

Puteti accesa  textul actualizat al metodologiei in conformitate cu prevederile Ordinului ANRE 76/2017 utilizand urmatorul link: ord-anre-33_2014-metodologie-calcul-energie-reactiva-actualizat-conf-ord-76_2016

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

14/01/2017

SGC 2010 Gerul „cumplit” readuce in actualitate  #Problemele_Puterii!

Gama problemelor asociate „puterii” este amplu diversificata de temele din mass- media legate de „excesul de putere” al unora si modul in care altii „gestioneaza puterea” pe care o au.

Putem afirma ca interesul romanilor este captivat de #Problemele_Puterii!

Personalizand #Problemele_Puterii pe tematica blogului este destul de evident ca trebuie sa discutam despre puterea maxim simultan absorbita de receptoarele electrice!

In Sistemul Energetic National (SEN) se poate spune ca  „energia adune bani si puterea genereaza costuri„!

Pentru a sustine acesta afirmatie punctez cateva din problemele asociate cresterii puterii maxime simultan absorbite in retelele de distribuie:

  1. costuri mai mari de realizarea unor instalatii noi dimensionate pentu o putere Pmax_simultan_absorbita mai mare
  2. inrautatirea calitatii energiei electrice prin scaderea nivelului de tensiune la bornele receptoarelor
  3. incidente /deranjamente („pene de curent”) generate de supraincarcarea unor transformatoare si deteriorarea lor
  4. incidente /deranjamente, #pene de curent, generate  supraincalzirea contatelor electrice si deteriorarea lor
  5. cresterea pierderilor de energie in retelele de distributie – consumul propriu tehnologic (CPT)
  6. cresterea costurilor de productie a energiei electrice pentru acoperirea varfurilor Puterii maxime simultan absorbite care se reflecta direct in cresterea costurilor de distributie a energiei electrice prin costul CPT

Sunt convins ca Dvs puteti identifica si alte consecinte ale cresterilor puterilor maxime simultan absorbite in retelel stradale si/sau mai general in SEN si de asemenea puteti decela intre cresteri ocazionale respectiv de tendinte ale nivelului  Pmax simultam absorbita in SEN.

Probabil ca foarte interesanta este gama argumentelor prin care se poate sustine / combate afirmatia ca in SEN: „energia adune bani si puterea genereaza costuri”!

Exista scenarii  in care daca #Problemele_Puterii in SEN sunt asociate si cu o crestere a consumului de energie electrica pe termen mai lung sau in conditii meteo dificile sa determine situatii de „dificultati energetice” care ar fi de evitat sa ajunga la stadiul de  „criza energetica” care sa ne puna in situatia in care sa ne punem intrebari legate de existenta si corectitudinea „politicii energetice” !

Cred ca un subiect interesant la care merita sa ne gandim ar fi „concurenta libera (distructiva)a producatorilor de energie electrica in balanta cu utilizarea rationala a resurselor energetice a tarii  astfel incat sa nu fie cazul sa vorbim in Romania de #criza_energetica

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

12/12/2016

SGC 2010 Articole complemantare publicate pe blog:

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

Bransament monofazat sau trifazat?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Analiza cerintelor din specificatiile tehnice emise de distribuitorii de energie electrica privind aparatajul de protectie by Klaxxy

Compatibilitatea dintre instalatile electrice interioare si retelele de distributie publica este menita sa asigure in egala masura buna functionare a aparetelor electrice si a retelor de distributie publica la care sunt racordate instalatiile electrice interioare.

In Art 5.1.1.5 din I7/2011 Normativ-ul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, compatibilitatea electromagnetica este definita ca mixul de caracteristici de care trebuie sa se tina cont la alegerea echipamentelor „astfel încât sa nu produca efecte daunatoare asupra altor echipamente si asupra retelei de alimentare, în functionare normala, inclusiv în timpul manevrelor, în afara cazului în care se iau masuri corespunzatoare în timpul montajului.

În acest context, printre factorii care pot avea influenta se pot enumera: factor de putere, sarcina asimetrica, curent absorbit, armonici, supratensiuni tranzitorii generate de echipamentele instalatiei.”

In regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin ord-59_2013-regulament-de-racordare compatibilitatea dintre instalatile electrice interioare si retelele de distributie publica este tratata (doar) in articolul 11 aliniatul 2 care prevede:

„Art. 11. – (2) Utilizatorii retelelor electrice au obligatia sa adreseze cererea de racordare sau cererea de actualizare a avizului tehnic de racordare ori a certificatului de racordare inainte de a incepe realizarea instalatiei de utilizare care urmeaza a fi racordata la reteaua electrica, respectiv modificarea celei existente.”

Aceata cerinta a regulamentului de racordare este insa corelata cu structura cadru a Avizului Tehnic de Racordare (ATR) aprobata prin Ordinul ANRE 74/2014: ord-74-2014-continut-cadru-atr care rezerva spatiu pentru detaliere cerinte sau impune direct cerinte de compatibilitate la art 3, 11, 14, 15, 16(1), 16(2) si 20. In fisierul urmator in format Word am marcat articolele respective: continut-cadru-atr-consumator-casnic.docx :

„Art. 3(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică: …….. …….. ………….

Art 3(2) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, conform Codului tehnic al reţelei electrice de transport, aprobat prin  Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 20/2004, cu modificările ulterioare, şi Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 128/2008):

a)de monitorizare şi reglaj …….. ……………. ……………. ……..;

b)interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice, telecomunicaţii …….. ……………. ……………. ……………. ………;

c)pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului …….. ……… .

Art 3(3) Condiţii specifice pentru racordare: …….. ……………. ……………. ……………. ……………. …….. ………….

Art 11(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiei de utilizare se execută pe cheltuiala utilizatorului de către o persoană autorizată sau un operator economic atestat potrivit legii pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

Art 11(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice.

Art 14(1) În cazul în care utilizatorul deţine echipamente sau instalaţii la care întreruperea alimentării cu energie electrică poate conduce la efecte economice şi/sau sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului etc.), acesta are obligaţia ca prin soluţii proprii, tehnologice şi/sau energetice, inclusiv prin sursă de intervenţie, să asigure evitarea unor astfel de evenimente în cazurile în care se întrerupe furnizarea energiei electrice.

Art 14(2) În situaţia în care, din cauza specificului activităţilor desfăşurate, întreruperea alimentării cu energie electrică îi poate provoca utilizatorului pagube materiale importante şi acesta consideră că este necesară o siguranţă în alimentare mai mare decât cea oferită de operatorul de reţea, prezentată la pct. 13, utilizatorul este responsabil pentru luarea măsurilor necesare evitării acestor pagube, inclusiv pentru analiza şi stabilirea oportunităţii de a se dota cu surse proprii de energie electrică. Schemele de racordare a eventualelor surse de alimentare proprii se avizează de către operatorul de reţea.

Art 14(3) Utilizatorul va lua măsurile necesare de protecţie contra supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferică sau de comutaţie, pe baza unei analize de risc.

Art 15(1) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale instalaţiilor din amonte.

Art 15(2) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

Art 16(1) Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor şi receptoarelor speciale (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu sarcini dezechilibrate, flicker etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile instalaţiilor şi receptoarelor speciale se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

Art 16(2) În vederea reducerii consumului/injecţiei de energie reactivă din/în reţeaua electrică, utilizatorul va lua măsuri pentru menţinerea factorului de putere între limitele prevăzute prin reglementările în vigoare. Neîndeplinirea acestei condiţii determină plata energiei electrice reactive conform reglementărilor în vigoare.

Art 20 Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …….. ………… .”

Pentru discutie va propun sa verificati ce prevederi contin Avizele Tehnice de Racordare (ATR) in baza carora s-au realizat bransamentele imobilelor Dvs. referitoare la instalatiile interioare. Le-ati aplicat? Sunt utile? Sunt necesare si suficiente?

Continutul ATR referitor la instalatiile interioare justifica existenta Art 11(2) in Ordinul ANRE 59/2013?

In sustinerea prevederilor de mai sus avem prevederi legate de compatibilitate in „Normativ-ul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011 publicat in Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 802 Bis/14.XI.2011: i7-2011-1

„Art 3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micsorarea influentelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instalatii electrice, asupra surselor de alimentare si asupra retelei de distributie publica.

Aceste perturbatii pot fi:

– perturbatii de tensiune din care:

  • variatii de tensiune;
  • goluri de tensiune;
  • întreruperi de tensiune de scurta durata;
  • întreruperi de tensiune de lunga durata;
  • supratensiuni temporare între faze si pamânt;
  • supratensiuni tranzitorii între faze si pamânt;
  • nesimetrii de tensiune;
  • tensiuni si curenti electrici armonici.

– componente continue;

– oscilatii de înalta frecventa;

– curenti de fuga.

Art 4.3.7. Selectivitatea protectiei

Art 4.3.7.1 În cazurile în care mai multe dispozitive de protectie se inseriaza într-o distributie, caracteristicile lor se aleg astfel încât sa fie asigurata selectivitatea protectiei . În cazul unei avarii trebuie sa functioneze protectia cea mai apropiata de aceasta, izolând doar portiunea respectiva, fara a scoate din functiune întreaga instalatie (de ex. între curentii nominali ale fuzibilelor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin doua trepte).

Trebuie asigurata corelarea protectiei la supracurentii din instalatia electrica de la consumator, cu protectia instalatiei electrice de racord a furnizorului de energie electrica, astfel încât sa fie realizate conditiile de selectivitate a protectiei.

Art 5.1.1.5. Compatibilitate

Echipamentele trebuie alese astfel încât sa nu produca efecte daunatoare asupra altor echipamente si asupra retelei de alimentare, în functionare normala, inclusiv în timpul manevrelor, în afara cazului în care se iau masuri corespunzatoare în timpul montajului.

În acest context, printre factorii care pot avea influenta se pot enumera: factor de putere, sarcina asimetrica, curent absorbit, armonici, supratensiuni tarnzitorii generate de echipamentele instalatiei.”

Ordin 25/2016 metodologie de emitere avize de amplasament _ actualizat 21.11.2019

07/07/2016

Vezi actualizarile din 2019 ale Ord 25/2016 in articolul: Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

 

 

A fost publicat Ordinul ANRE 25/2016 in Monitorul Oficial 504/05.07.2016.

Ordinul ANRE 25/2016 aproba noua metodologie de emiterea avizelor de amplasament si abroga editia precedenta care a fost aprobata prin ordinul ANRE 48/2008 care a fost publicat in MO 436/11.06.2008

Aveti atasat formatul Word al noii metodologii: Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament

In aricolul : Comunicat ANRE ref actualizarea metodologiei de emitere avize de amplasament aveti un rezumat al schimbarilor din noua metodologie de emitere a avizelor de amplasament.

Gasiti in Ordinul 25/2016 si cateva prevederi care vin sa completeze Metodologia pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice aprobata prin Ordinul nr. 75/2013

Comunicat ANRE ref actualizarea metodologiei de emitere avize de amplasament

25/06/2016

SGC 2010 ANRE a publicat un comunicat referitor la intentia de actualizare a metodologiei de emitere a avizelor de amplasament. In cateva zile este asteptat textul in varianta finala a metodologiei. Pe site ANRE fiind postata deocamdata doar versiunea pe baza careia s-au purtat discutii pentru definitivare.

Comunicat_22.06.2016_-_emitere_avize_de_amplasament_

Prin noua metodologie ANRE asigura flexibilizarea pozitiei OD in legatura cu emiterea AA si de asemenea vine cu cateva clarificari legate de extinderea retelelor electrice de distribiutie (RED) pentru alimentarea locuintelor situata la distante mai mari de 100 m de locuintele care urmeaza sa fie alimentate cu ee.

Informatiile pot fi accesate si direct din site ANRE www.anre.ro 

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

02/05/2016

SGC 2010 Incepand din 18.04.2016 a intrat in vigoare noul standard de distributie a energiei electrice. Standardul a fost aprobat prin Ordinul ANRE 11/30.03.2016 si inlocuieste versiunea aprobata prin Ordinul ANRE 28/2008.

Ordinul ANRE 11/2016 a fost publicat in Monitorul Oficial 291/18.04.2016

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare.docx

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee.pdf

16.03.2016 Noi_Standarde_de_performanta_energie_electrica comunicat ANRE.doc

 

Vezi si articolul publicat in 04.08.2015:

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

 

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Psihologia poporului român by Romulus Modoran

23/08/2015

Modoran Romulus Prietenul nostru dl Romulus Modoran ne propune o tema foarte interesanta interesanta:

În om este atâta realitate câtă este în el energie de muncă” – Constantin Rădulescu Motru.

Constantib Rădulescu Motru, reprezentant de seamă al şcolii filozofice româneşti, gânditor cu formaţie enciclopedică, savant, dar şi remarcabil dascăl şi promotor al noului în educaţie şi învăţământ, născut la data de 15 februarie 1868 în Butoieşti, judeţul Mehedinţi şi decedat la data de 06 martie 1957 în Bucureşti, rămâne una dintre personalităţile de prim rang din istoria României moderne. A fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, academician şi preşedinte al Academiei Române(1938-1941). Autor a multor cărţi de filozofie şi psihologie. Este crezul unei vieţi închinate adevărului şi binelui, o viaţă pilduitoare pentru generaţia de azi şi pentru generaţiile de mâine.

Preocupările marelui filozof au fost, însă, afirmarea culturii române moderne, cunoaşterea specificului spiritualităţii noastre şi afirmarea personalităţii acesteia în contextul istoriei universale. Psihologia socială, afirma C. R. Motru, are drept scop să determine şi să explice însuşirile sufleteşti ale unei populaţii, însuşiri sufleteşti condiţionate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al populaţiei, de mediul geografic şi de caracterele instituţionale dobândite în timpul evoluţiei sale istorice. Nu toate populaţiile sunt capabile de cultură naţională.

Populaţiile care se ridică la o cultură naţională au în ele particularitatea de a-şi cristaliza experienţa istorică în instituţii de natură spirituală care, odată înrădăcinate, preiau conducerea vieţii lor sufleteşti. Fiecare popor cult îşi are structura şi evoluţia sufletească proprii sieşi, îşi are destinul său. Redăm câteva date privitoare la însuşirile sufleteşti ale poporului român, sub aspectul vieţii sale economice şi sociale, aşa cum arăta marele filozof.

Individualismul sufletului românesc. Românului nu-i place tovărăşia. El vrea să fie de capul lui, stăpân absolut la el în casă, cu o părticică de proprietate cât de mică, dar care să fie a lui. Cu timpul, acest individualism românesc poate fi educat şi transformat într-un individualism creator de instituţii.

O altă caracteristică a sufletului românesc este neperseverenţa la lucru început. Românului îi este greu până se apucă de ceva că de lăsat se lasă uşor. Omul din Apus face opere durabile, pe când românul improvizeză. Neperseverenţa la lucru şi-a făcut apariţia în secolul al XIX-lea odată cu apariţia mulţimii de politicieni şi slujbaşi la stat. S-au făcut din politică şi din slujbă profesiuni de muncă uşoară. Perseverenţa la lucru se obţine prin selecţia corespunzătoare a candidaţilor la profesiune. Unde profesiunile se ocupă fără astfel de selecţie, avem de-a face cu neperseverenţa la lucru. La noi, acesta a fost cazul.

Totuşi, românul este prin natura sa ereditară, perseverent la lucru, cum este şi răbdător, conservator, tradiţionist, dar această natură ereditară a lui a fost pervertită de o greşită viaţă instituţională. El este neperseverent fiindcă instituţiile statului l-au obligat la improvizaţii. Sufletului românesc i s-au mai atribuit încă alte multe caracteristici.

S-a spus că este nedisciplinat în ceea ce priveşte munca pe terenul economic. Pe când celelalte popoare din Apus păstrează muncii un ritm regulat, ca de ceasornic, poporul român cunoaşte munca dezordonată.

Românul nu munceşte metodic, ci în salturi. Pe lângă aceste caracteristici nefavorabile, sufletului românesc i se atribuie şi caracteristici favorabile. Se spune despre el că este primitor, tolerant, iubitor de dreptate şi adevăr, religios.

Trebuie să decidem ce tip de cultură formăm poporului român. Este un proces de lungă durată şi nu mai amână întârziere. Ştim că numărul responsabilităţilor indică nivelul culturii. Sufletul omenesc cunoaşte dorinţa de a consuma înainte de a o cunoaşte pe cea de a produce. Dorinţa de a produce vine cu anevoie şi cu mari sacrificii. Înfrângerea apetiturilor vine numai treptat, odată cu răspândirea culturii, cu obişnuinţa suportării îndatoririlor sociale.

Românul nu fuge de muncă, dar vrea o muncă în condiţii speciale, vrea o muncă fără liberă concurenţă, care să se răsplătescă nu după produsul ei, ci după intenţiile lucrătorului.

Omul de caracter, la români, nu este acela care e consecvent cu sine însuşi, ci acel care n-a ieşit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat totdeauna clopotul turmei. Nu este vorba cum sună clopotul. A sunat, ai fost prezent, atunci eşti om de caracter. Cel mai anonim dintre anonimi, intrat în politică, devine dintr-odată „om mare”. Mare a devenit şi Ion, mare a devenit şi Gheorghe, mare a devenit şi Petre. S-a zăpăcit aproape tot neamul că prea are mulţi „oameni mari”.

Noi cei mici şi prea neînsemnaţi dorim: un stat care să nu mai fie proprietatea unora; criteriul de selecţie să fie talentul şi competenţa; intransigenţă morală; să eradicăm politicianismul, dezbinarea şi viclenia; să pregătim ogorul în care seminţele mirabile să de roade. „Tu doreşti, dar EI întreabă/ Omule n-ai altă treabă?”

Romulus Modoran

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Eroarea materiala din Ordinul ANRE 28/2007

16/08/2015

SGC 2010 In standardul de performanta aprobat prin ordinul 28/2007 s-a strecutat o eroare de traducere a textului standardului european EN 50 160 (publicat in limba engleza). Astfel in loc de „pe durata oricărui interval de timp de o săptămână” asa cum se intentioneaza (corect, conform cu textul standardului EN 50 160) sa se scrie la art 27 din proiectul noului standard de performanta, in standardul de performanta in vigoare din 2007 s-a scris: „în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni

In fapt exprimarea din standardul de performanta din Romania aprobat prin ordinul 28/2007 apropie reglementarea de cerinta de a mentine in permanenta tensiunea efectiva medie pe 10 minute (U_med_10_minute) in plaja +/-10%Un ceea ce pentru Romania este o cerinta greu de indeplinit in schimb in alte tari europene deja se vorbeste de mentinerea U_med_1_minut in plaja +/-10%Un ceea ce este mult mai restrictiv vezi articolul: Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Sa vedem textul integral al celor doua articole la care am facut referire mai sus:

Art 21 din Standardul de performanta aprobat prin Ord ANRE 28/2007: „În PD, în condiţii normale de exploatare, valoarea medie efectivă pentru 10 minute a tensiunii furnizate – în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni – nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea contractuală la MT şi IT, respectiv de ± 10% din tensiunea nominală la JT.”

Art. 27. (1) din Proiectul 2015 al Standardului de performanta: „În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Pentru prezentarea mai clara a ideilor si pentru a intelege mai bine consecintele textului incriminat din Ord28/2007 va prezint o analiza asupra acestor aspecte:

Exprimarea din Ordinul 28/2007 „… 95% din timpul oricarei perioade a unei saptamani …” inseamna, in vizunea mea, citita ad literam, ca in orice interval de timp aleatoriu ales in cadrul unei sapatamani valoarea Umed_10′ trebuie sa fie in proportie de minim 95% in plaja +/- 10% Cerinta astfel exprimata este foarte dura pentru RED. Sa ne gandim ca intr-o saptamana alterneaza multe perioade de varf si gol de sarcina. Daca sunt alese varfurile de sarcina atunci exista probabilitate ridicata ca tensiunea Umed_10′ sa se depaseasca limita de -10% in mai mult de 95% din cazuri.

Daca exprimarea s-ar referi la durata intreaga a oricarei saptamani. In speta a oricaror 7 zile consecutive atunci ponderarea golurilor si varfurilor de sarcina ar permite ca in majoritatea Ljt sa avem Umed_10′ in plaja admisa de +/-10%.

Am studiat versiunile Italiana si Engleza a standardului european EN 50160/2010 (ultima versiune in vigoare). Acestea pentru limitele de variatie a Umed_10′ stabiesc la art 4.2.2.2 cerinta: „durante ciascun periodo di una settimana” sau „during each period of one week” ceea ce se traduce „in tinpul oricarei perioade de o saptamana” sau si mai clar „pe durata a oricaror 7 zile consecutive”

Consider ca avem de a face cu o eroare de traducere care ar trebui corecta de ANRE pentru a elimina confuziile.

In situatia in care actualul text al Ord 28/2007 ar fi corect referinta la saptamana din pdv logic nu s-ar mai sustine. Corect gramatical si logic ar fi ca cerinta sa se rezume la „in timpul oricarei perioade de timp” conditie greu de indeplinit!

Am facut si o analiza de detaliu pe o curba a tensiunii Umed_10′ si de exemplu de la o valoare a coeficientului de conformare la cerintele standardului de performata kUmed_10′ de 96,3% calculat pentru 7 zile consecutive in interiorul saptamanii am identificat segmente de timp in care KU scade foarte mult avand si tronsoane cu KUmed_10′ sub 75% In realitate pe 7 zile avem cca 1011 valori masurate pentru Umed_10′ din care 35 cu valori sub 207V (sub -10%Un). Aceste valori reduse ale Umed_10′ se polarizeaza de regula al varful de sarcina de seara. Evident ca daca intervalul de analiza se rezuma la varful de seara avem kU cu valori mai mici decat cele prescrise decat in standardul de performanta al serviciului de distributie aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007

Neconformitati KU

Analiza pe care am facut-o este chiar mai complexa demonstrand ca intervalul de analiza nu poate fi mai mic de 200 minute. Pe cazul analizat am identificat cca 220 de intervale de 200′ in care avem 2 sau mai multe abateri ale tensiumii Umed_10′ sub valoarea prag de 207V

Din perspectiva intervalului mobil de 200′ majoritatea Ljt nu respecta cerinta de incadrere a Umed_10′ in plaja +/-10%Un.

La ultima actualizare a EN 50160 s-a luat in discutie trecerea de la pragul de 95% la cel de 100%. S-a mentinut totusi pragul de 95%! Unele state europene au facut deja acest pas. Altele au supralicitat mult trecand la Umed_1_minut.

Pe un studiu de caz daca Umed_10_minute are 3,5% abateri sub pragul de 207V, Umed_1_minut ajuge la 28%. Pentru noi socul in costuri si in nemultumirea clientilor ar fi foarte mare o astfel de reglementare.

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

Starea tehnica actuala a Ljt din Romania poate sustine cerinta de 95% din timpul oricaror 7 zile consecutive in plaja +/-10%

Un alt aspect care ar trebui sa fie corectat este legat de asocierea unui an la SR EN 50160. Ultima actualizare in Romania s-a facut in 2007. In mod evident suntem cu cateva editii in urma fata de standardul european EN 50160/2010. Daca nu indicam anul editiei romanesti a SR EN 50160 ambiguitatile legislative sunt amplificate fara niciun castig.

Nu stiu in 2007, la ultima actualizare a SR EN 50160, care editie a EN 50160 a fos adoptata dar la actualizarea precedenta din 2003 s-a adoptat ca SR EN 50160/2003 editia EN 50160/1999!

In Europa exista o presiune activa din partea asociatiilor clientilor si a fabricantilor de echipamente pentru inasprirea cerintelor standardului EN 50160 si sunt de asteptat actualizari succesive. In prezent orizontul de timp pentru urmatoarea actualizare este anul 2013.

Cum fabricantii de receptoare electrice vor adera la prevederile ultimei editii a standardului EN 50160 sunt de asteptat  probleme in exploatarea receptoarelor electice in Ljt unde nivelul tensiunii nu se aliniaza atat de usor la cerintele EN 50160 in vigoare de aici o serie de litigii previzibile si/sau doar de nemultumiri ale clientilor.

Consider ca investitiile OD care au un ecart de relevanta de minim 25 de ani trebuie sa aiba in vedere tendinta de inasprire a reglementarilor pentru ca nu ne permitem sa revenim prea des pe acelasi amplasament cu lucrari de INT (Imbunatatire Nivel Tensiune).Sunt opinii care sutin ca n-am putea reveni mai devreme de 50 de ani, oricum mai repede de 30 de ani probabilitatea de a reveni programat cu investitii pe acelasi amplasament e redusa. Si din acesta perspectiva este important sa ne lamurim asupra intelesului Ord 28/2007 mai intai intre specialisti in distributia energiei electrice  si ulterior daca se sustine oportunitatea sa facem demersul de corectare a erorii de traducere din Ordinul 28/2007 sau cel putin sa obtinem confirmarea ca in caz de litigii analiza se face pe o saptamana (7 zile calendaristice consecutive).

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

16/08/2015

SGC 2010

In proiectul noului standard de performanta la art 27 avem prevazut:

„Art. 27. (1) În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Mai pe scurt avem:

  •  95% din timpul unei saptamani (7 zile consecutive) trebuie sa avem U_med_10 minute = Un ± 10% si
  • 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%

Prima conditie corespunde „spiritului” (voi explica intr-un articol dedicat ghilinelele) actualului standard de preformanta a serviciului de distributia energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007.

A doua conditie: 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%  (253V- 195V) reprezinta un element de noutate adus de proiectul 2015 al noului standard de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice.

Prin acesta cerinta noua ANRE obliga operatorii de distributie la un nivel imbunatatit al performantei de a nu avea tensiuni efective medii determinate pe intervale de 10 minute, in punctul de delimitare mai scazute de Un-15% (0,85 Un), U_med_10 minute_ minim permis > 0,85Un. (U_med_10 minute_ minim permis >195V)

Pentru OD apare un nou criteriu de prioritate a investitiilor in retelele stradale jt. Vor trebui promovate invetitii acolo unde se inregistreaza valori ale U_med_10 minute< 195V. Daca acesta conditie este asociata cu 100% din orice interval de timp vor fi extrem de multe retele stradale  care neindeplinind acesta condite vor impune lucrari de investitii

In exemplul din figura de mai jos U_med_10 minute scade sub 195V de 10 ori. Noul standard de performanta nu permite sa existe  nici un interval de 10 minute in care U_med_10 minute sa scada sub 195V

Aveti mai jos nivelul de tensiune in punctele de delimitare in diferite tari europene:

Nivelul reglementat al tensiunii in unele tari din Europa

Ca sa va dati seama cat de ridicat nivelul de performanta al regelementarii din Norvegia va prezint in figura urmatoare diferenat dintre curba U_med_10_minute si U_med_1_minut:

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

In exemplul din figura U_med_10_minute are valori neconforme (mai mici de 207V =0,9Un) in 3,5% din intervalul de timp analizat in timp ce raportarea la U_med_1_minut scoate in evidenta abateri fata de tensiunea medie normata de minim 207V in 28,5% din intervalul de timp analizat.

In Norvegia reglementatorul a impus ca in 100% din orice interval te timp valorile efective ale tensiunii mediate pe 60 secunde sa fie riguros metinute in plaja 253V-207V

Daca ne gandim ca receptoarele electrice au un nivel comun de imunitate electromagnetica putem concluziona ca receptoarele electrice utilizate in Romania sunt mai „stresate” decat cele din Norvegia!

Cunoscand nivelul reglementat al performantelor serviciului de distributie in lume am publicat pe blog destul de multe articole legate de necesitatea reducerii lungimii retelelor de joasa tensiune in scopul asigurarii la capete a unor caderi de tensiune cat mai mici.

Remarcam din acest articol ca ANRE ridica gradual nivelul de performanta reglementat al tensiunii in punctul de delimitare intr-un proces (pe termen lung!) de alimiere la nivelul de performanta de top din unele state din Europa.

Optiunea de crestere graduala a nivelului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice constituie o necesitate pentru ca tine cont de posibilitatile de finantare, a investitiilor necesare in retelele stradale de alimentare cu energie electrica, din tariful de distributei incasat de OD de cca 12% din pretul energiei electrice platita de utilizatorul final.

Presiunea pe fondurile de investitii ala OD creata prin reglementarile ANRE este imensa si putin difuza pentru ca ina celasi timp:

  • cresc pretentiile de performanta si implicit necesitatile de investitii in retele mai ales in retelel 0,4 kV care la nivelul tarii probabil ca depasesc 125 000 km cu o valoare de inlocuire cca 12,5 miliarde lei!
  • creste impicarea financiara a OD pentru sustinerea electrificarilor
  • creste implicarea financiara a OD pentru sustinerea alimentarii cu energie electrica a ansamblurilor rezidentiale
  • OD va trebui pe termen scurt sa generalizeze inlocuirea actualelor contoare cu contoare care permit citirea de la distanta cca 9 milioane de contoare!

Estimez ca in acest moment mimim mimimorum 3000 de circuite de retea stradala pe judet nu indeplinesc cerinta ca in 100% din timp U_med_10_minute sa fie mai mare de 195V. Fondurile necesare reglementarii acestor neconformitati sunt imense mult peste 300 milioane lei/judet. In aceste conditii alinierea retelor stradale la acest nivel de performanta preconizez ca se va face in 10-20 ani!

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

04/08/2015

SGC 2010

A fost adoptat noul standard de performanta pentru distributia energieie electrice prin Ordinul ANRE 11/2016 vezi articolul

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

ANRE a postat pe site http://www.anre.ro proiectul noului Standardul de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice care este supus dezbaterii publice si reprezintă varianta revizuită a Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei, aprobat prin Ordinul A.N.R.E nr. 28/2007 și are ca scop stabilirea indicatorilor de performanță în asigurarea serviciului de distribuţie, precum și a modului de urmărire și înregistrare a indicatorilor de performanță..

Standard perrormanta distributie ee documet de discutie

Aveti mai jos motivatia ANRE pentru acesta revizuire si principalele modificari
Revizuirea Standardului este determinată de necesitatea adaptării acestuia la cadrul de reglementare și la modificările legislative apărute ulterior anului 2007.
Actualizarea Standardului este în conformitate cu modificările apărute în standardul SR EN 50160:2011 Caracteristici ale tensiunii în rețelele electrice publice de distribuție, în documentele aferente legislației primare și secundare, dintre care menționăm:

  • Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind eficiența energetică nr. 121/2014,
  • Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare,
  • Codul Tehnic al RED Revizia I aprobat prin Ordinul ANRE nr. 128/2008,

precum și în normele tehnice privitoare la analiza și evidența evenimentelor accidentale din instalațiile de producere, transport și distribuție a energiei electrice și termice, la racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și cele referitoare la funcționarea utilizatorilor racordați la RED, care trebuie să nu inducă perturbații în rețea.

Proiectul face referire la următoarele categorii de indicatori de performanță:
– Indicatori de performanță generali
– Indicatori de performanță specifici privind continuitatea serviciului
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea tehnică a energiei electrice
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea comercială a serviciului.
În cadrul documentului a fost introdus un capitol nou privitor la monitorizarea stării tehnice a rețelei electrice de distribuție, prin care sunt solicitate și informații referitoare la volumul instalațiilor retehnologizate, precum și la cele nou realizate anual.
De asemenea, s-a introdus un capitol referitor la compensaţiile pe care OD este obligat să le acorde utilizatorilor (locuri de consum și locuri de consum și de producere) pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard. În cazul locurilor de producere, compensațiile aferente pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard se determină pe baza unei formule de calcul, în funcție de puterea medie întreruptă a acestora.
Forma revizuită a Standardului aduce modificări față de cea anterioară, în ceea ce privește indicatorii de performanță ai serviciului de distribuţie a energiei electrice astfel:
– s-a modificat termenul de anunțare a întreruperilor planificate, acesta fiind prevăzut diferențiat pe categorii de clienți și niveluri de tensiune;
– s-a redus și s-a uniformizat durata întreruperilor planificate din mediul urban și din mediul rural;
– s-a prevăzut posibilitatea ca OD să efectueze într-un an calendaristic, 2 întreruperi planificate suplimentar, indiferent de zonă, în scopul realizării lucrărilor de retehnologizare a unor rețele electrice care alimentează un număr mare de utilizatori pentru care nu există condiții tehnice de alimentare prin scheme de rețea alternative;
– s-au redus termenele de restabilire a căii de alimentare/evacuare a energiei la un loc de consum și/sau de producere după o întrerupere neplanificată;
– s-a introdus obligația OD concesionar de a monitoriza un nou indicator de continuitate în alimentarea cu energie electrică referitor la numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum și/sau de producere apărute într-un an calendaristic, în condiții normale de vreme;
– s-a introdus un indicator de continuitate cu privire la frecvenţa medie a întreruperilor momentane (de scurtă durată);
– s- a introdus termenul pentru punerea sub tensiune a instalațiilor de utilizare aferente unui loc de consum și/sau de producere, calculat de la data încheierii contractului pentru transportul, distribuția sau furnizarea energiei electrice;
– s-a introdus o secțiune referitoare la indicatorii aferenți activității de măsurare a energiei electrice;
– s-a prevăzut obligația OD concesionar de a organiza centre de relații cu utilizatorii, un serviciu permanent de voce și date, pagina proprie de internet, independente, inclusiv față de operatorii economici afiliați.
Pentru a permite OD concesionari să se adapteze la noile cerințe, în documentul Standard de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice supus anchetei publice, au fost stabiliți indicatori din ce în ce mai performanți care să fie îndepliniți progresiv.
Termenul de transmitere a observaţiilor la documentul de discuție la ANRE este 11 septembrie 2015 pe adresa de email gabriel.bucataru@anre.ro si/sau  sred@anre.ro

Nota_prezentare_proiect_Ordin

Proiect_de_Ordin_Standard_performanta_distributie_EE

 

 

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

17/05/2015

SGC 2010

Mai nou ne oripilam la ideea existentei incarcarilor dezechilibrate in retelele stradale cu gandul la cresterea pierderilor tehnologice (CPT) determinate de aceste incarcari dezechilibrate. Este o realitate faptul ca regimurile dezechilibrate s-au generalizat in SEN la toate nivelurile de tensiune. Pentru a asigura o incarcare echilibrata a retelelor stradale trebuie sa ne adecvam metodele de monitorizare si solutiile pe echilibrare pe care le luam.

Practica de a emite judecati de valoare bazate pe o simpla masuratoare a incarcarii fazelor unui circuit la un moment dat denota o abordare simplista, neprofesionista,  care nu este menita sa ne conduca la rezultate corespunzatoare pe termen lung. Incarcarea fazelor unui circuit de retea stradala este un fenomen statistic cu o dinamica specifica fiecarui circuit dependenta de  receptoarele care poat fi utilizate de clientii alimentati cu energie electrica din respectivul circuit si de modul in care acestia utilizeaza respectivele receptoare electrice.

Uneori incercarea de a repartiza numeric echilibrat consumatorii pe fazele retelei poate asigura un grad rezonabil de echilibrare a incarcarii fazelor. Succesul metodei depinde de cat de mult se aseamana curbele de sarcina ale fiecarui bransament. Daca gradul de cunoastere a curbelor de sarcina ale bransamentelor care sunt alimentate dintr-o retea stradale este suficient de mare atunci se poate proiecta redistribuirea consumatorilor pe fazele Ljt in lungul liniei astfel incat sa ne asiguram optimizarea pierderilor.

Chiar si in situatia unui demers de proiectare a distributiei consumatorilor pe fazele Ljt in lungul circuitului bazat pe prognozarea curbelor de sarcina vor exista dezechilibre. Statistic poate ca ar trebui sa definim un grad rezonabil / tehnic acceptabil al dezechilibrelor in retelele stradale respectiv ar trebui sa ne gandim si la metode de echilibrare dinamica a consumului

In scopul deschiderii unei presupuse suite de articole / comentarii legate de tema echilibrarii va propun o analiza a unui circuit jt echilibrat la postul de transformare in 5 ipoteze de distribuire a sarcinii in lungul Ljt

V1 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta L/3 de postul de transformare

v1

formula v1

V2 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta 2L/3 de postul de transformare

v2

formula v2

V3 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la capatul retelei stradale

v3

formula v3

V4 Consumul echilibrat distribuit neuniform pe cele trei faze (dezecilibrat) in lungul retelei stradale  retelei stradale

v4

formula v4

V5 Consumul echilibrat distribuit , echilibrat, in lungul retelei stradale  retelei stradale

v5

formula v5

Din exemplele date se pot formula urmatoarele concluzii:

  1. In cazurile analizate nu am avut pierderi pe conductorul de nul deoarece am analizat incarcari echilibrare fata de bara postului. Modelul complet presupune insa pe anumite setiuni de retea si circulatie pe conductor de nul
  2. Realizarea echilibrarii la bara PT poate fi una simplista care nu garanteaza atingerea obiectivului (presupus pentru acesta actiune) de minimizare a pierderilor. Dupa cum se observa pierderile depind foarte mult de modul cum este repartizata sarcina in lungul liniei. In exemplele luate pierderile variaza de la simplu la triplu!
  3. Abordarea problemei ar trebui sa fie de optimizare a repartitie a sarcinii in lungul liniei care sa ne asigure nu neaparat un consum echilibrat ci reducerea maxim posibila a pierderilor tehnologice
  4. Este posibil ca asigurand o echilibrare a momentelor sarcinii in cat mai multe din sectiunile transversale ale retelei stradale sa ne apropiem de obiectivul de optimizare a CPT
  5. Este necesar sa investim in modelarea reteleor stradale
  6. Este necesar sa fim preocupati de cunoasterea / prognozarea cat mai realista a curbelor de sarcina
  7. Este necesar sa investim in instrumente si metode de monitorizarea incarcarii RED
  8. Trebuie sa fim preocupati de promovarea solutiilor de echilibrare dinamica a sarcinii ca parte a algoritmilor de reducere CPT
  9. In proiete va trebui sa ne obisnuim sa inseram un capitol dedicat optimizarii incarcarii circuitelor prin astfel incat sa obtinem acea distributie a sarcinii pe faze si in lungul circuitului care ne asigura mimimizarea CPT

Asupra unui model hidraulic al relatiilor economice

09/04/2015

Am recitit articolul si cred ca merita continuarea dezbaterilor eventual intrun grup mai larg!

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

21/02/2015

Va propun sa cititi acest articol scris de Jignesh.Parmar dar si articolul: Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Electrical Notes & Articles

Introduction:

  • If The Neutral Conductor opens, Break or Loose at either its source side (Distribution Transformer, Generator or at Load side (Distribution Panel of Consumer), the distribution system’s neutral conductor will “float” or lose its reference ground Point. The floating neutral condition can cause voltages to float to a maximum of its Phase volts RMS relative to ground, subjecting to its unbalancing load Condition.
  •  Floating Neutral conditions in the power network have different impact depending on the type of Supply, Type of installation and Load balancing in the Distribution. Broken Neutral or Loose Neutral would damage to the connected Load or Create hazardous Touch Voltage at equipment body. Here We are trying to understand the Floating Neutral Condition in T-T distribution System.

What is Floating Neutral?

  • If the Star Point of Unbalanced Load is not joined to the Star Point of its  Power Source (Distribution Transformer or Generator) then Phase…

Vezi articolul original 2.627 de cuvinte mai mult

Noul regulament de furnizare aprobat prin Ordinul ANRE 64/2014 asteapta abrogarea HGR1007/2004

08/09/2014

 Va semnalez publicarea Ordinului ANRE 64/14.07.2014 in monitorul oficial 544/23.07.2014 . Prin Ordinul 64/2014 se aproba textul noului regulament de furnizare.

Intrarea in vigoare a noului regulamant de furnizare este insa conditionata de abrogarea de catre Guvernul Romaniei a HGR 1007/2014 prin care s-a aprobat vechiul regulament de furnizare.

Aveti mai jos link-uri catre cateva fisiere de interes:

Nota de prezentare – 7 martie 2014

Nota modificari Regulament furnizare

Ord 64_2014 Regulament de furnizare

HGR 1007_2004 RFEE

 

 

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Procedura privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe si certificarea conformitatii tehnice a centralelor electrice eoliene si fotovoltaice

10/11/2013

SGC 2010 Pe site ANRE a fost publicat Ord. 74/2013 – Procedura privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe si certificarea conformitatii tehnice a centralelor electrice eoliene si fotovoltaice.

Procedure a fost elaborata de Transelectrica si validata de ANRE prin Ordinul 74/23.10.2013 care a fost publicat in MO 682/06.11.2013 . Procedure vine sa clarifice aspecte foarte importante legate de racordare ala RED a CEF si CEE.

mo 682_ordin anre 74

Ordinul 74/2013 abroga totodata alin 4 al art 25 din N O R M Ă T E H N I C Ă „Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele electrice fotovoltaice” aprobata prin ord ANRE 30/2013 intrucat presupunea aplicarea retroactiva a unor cerinte (!):

„art 25 alin (4) Deținătorii de CEFD care au fost puse în funcțiune sau care au obținut autorizația de înființare anterior intrării în vigoare a prezentei norme tehnice au obligația ca până la data de 31 decembrie 2013 să se conformeze cerințelor aplicabile CEFD, cuprinse în prezenta normă. ”

Am observat ca Ord 74/2013 este corect reflectat si pe site Transelectrica eliminandu-se necorelarea dintre cerintele tehnice publicate pe site Transelectrica si cele de pe site ANRE!