Posts Tagged ‘eficienta’

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Asupra determinarii pierderilor in transformatoare by Ing Marin Gavrila

20/01/2014

Dl Ing Marin Gavrila ne supune atentiei o metoda de determinare a pierderilor in transformatoare plecand de la energia tranzitata prin transformator , gradul de utilizare a capacitatii transformatorului (GUC) si coeficientul de umplere al curbei de sarcina Ku.

Pentru detalii puteti descarca articolul utilizand linnk-ul urmator: Determinarea pierderilor in transformatoare by Marin Gavrila

Problematica pierderilor in transformatoare in principiu este bine acoperita de relatii si algoritmi de calcul. Rezultatele depind de cat de bine se cunoaste curba de sarcina. Daca curba de sarcina nu se cunoaste atunci rezultatele estimarilor difera foarte mult functie de ipotezele facute.

Va recomand sa cititi pe blog si  un alt articol interesant scris de dl Ing Marin Gavrila:

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

 

Bibliografie.

[1]  Albert H., Mihăilescu A.:Pierderi  de  putere  şi  energie  electrică. Editura     Tehnică  1997

[2]  Lazu C. :  Maşini  electrice.  Editura  Didactică  şi  Pedagogică  1996

[3] Albert H., Gavrilă M .: Determinarea  caracteristicilor  necesare  F.R.E. Suceava  pentru  evaluarea  pierderilor  în  reţele  şi  a  gradului  de  încărcare  a  instalaţiilor  electrice. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava  1996

[4] Albert H., Gavrilă M. – Consideraţii privind  o nouă metodologie de determinare a gradului de încărcare a transformatoarelor. Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[5] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Studiu  de oportunitate  şi  fezabilitate  privind  retehnologizarea transformatoarelor. Studiu  elaborat  pentru  F.R.E.Suceava 1995.

[6] Albert H., Gavrilă M., Mărciuică M.: Retimbrarea  transformatoarelor  de  distribuţie m. t / j.t .   Lucrare  prezentată la Simpozionul naţional de reţele electrice, Cluj 1996

[7] Gavrilă M.. O  nouă  metodologie  de  analiză  a  gradului   de  încărcare  a  transformatoarelor  de      forţă.  Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice  nr. 9 / 1997

          [8] Gavrilă M.:Sinteză asupra noii metodologii de calcul a pierderilor şi a gradului de încărcare la transformatoare. Producerea, transportul şi distribuţia e.e. şi termice, decembrie 1998

          [9] Gavrilă M.:  Prezentarea curbelor de pierderi ale transformatoarelor, Producţia, transportul şi     distribuţia e.e. şi termice, ianuarie 1999

[10]  ***  Buletin  Informativ  S.D.Suceava., martie 1999

[11]   Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Conferinţa  Naţională a Energiei.  Neptun-

România. 2002

[12] Gavrilă M, Încărcarea  economică  a transformatoarelor. Suport de curs pentru perfecţionarea inginerilor.

Formenerg- Bucureşti. 2002 şi 2006

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

23/11/2011

Am placerea sa va prezint un articol interesant scris de dl Ing Eugen Rades

Benchmarking-ul intern, o metoda de crestere a performantei si competivitatii firmei

“Dacă continui sa faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primeşti.” John M. Capozzi

“Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.” James Russell Lowell

“Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja.” Peter F. Drucker

1. INTRODUCERE

Menţinerea unei firme pe piată este data de competitivitatea ei în raport cu firmele concurente. Modelul Porter prezentat în fig.1, identifică cinci forţe care contribuie la competitivitatea unei firme:

1. posibilitatea intrării de noi competitori pe piaţă ( dată de dificultatea/uşurinţa cu care se poate intra cu succes in domeniul de activitate al firmei noastre ) ;

2. riscul apariţiei unor produse de substituţie care să înlocuiască produsele firmei noastre ;

3. puterea de negociere a furnizorilor firmei dată de numărul şi structura acestora;

4. puterea de negociere a clienţilor care se pot asocia şi pot impune condiţii firmelor furnizoare;

5. competiţia internă între firmele care acţionează în acelaşi domeniu.

Din analiza modelului Porter al forţelor competiţiei rezultă că în a fi competitiv pe piaţă înseamnă mai mult decât a produce produse competitive, înseamnă un bun management al firmei, o bună relaţionare cu clienţii şi furnizorii, o viziune fundamentată asupra tendinţelor pieţii şi competiţiei, o bună gestiune a resurselor informaţionale.

Există metode de evaluare prin care se determină poziţia firmei şi a produselor noastre în raport cu cele ale firmelor concurente şi care permit identificarea punctelor slabe şi a punctelor forte. Important pentru creşterea competitivităţii este să se determine ce stă în spatele acestor clasamente, care sunt mecanismele, practicile care determină aceste performanţe .

Acest lucru se obţine prin benchmarking.

2. BENCHMARKING. DEFINIŢII. TIPOLOGIE

Există mai multe definiţii date benchmarking-ului:

“Creşterea performanţelor proprii învăţând din ceea ce fac bine alţii. “

“ Benchmarking-ul reprezintă comparaţia cu alte organizaţii şi asimilarea lecţiei rezultate din această comparaţie.”

“Benchmarking-ul reprezintă un proces continuu de raportare a produselor , serviciilor şi practicilor firmei noastre la cele ale celor mai buni competitori, recunoscuţi ca lideri în domeniu.

“ Se observă că elementele principale ale acestor definiţii le constituie capacitatea de învăţare şi asimilare în cadrul firmei a celor mai bune practici ca resurse importante pentru creşterea performanţei şi competitivităţii.

Benchmarking-ul răspunde la intrebări de tipul:

Cum funcţionează/acţionează organizaţia noastră?

Cum funcţionează/acţionează organizaţiile performante?

Ce modificăm/adoptăm în organizaţia noastră, de ce modificăm/adoptăm şi cum facem aceste schimbări ?

Se ajunge astfel la o bună înţelegere a funcţionării organizaţiei noastre şi a organizaţiilor analizate, generându-se motivaţia şi obiectivele schimbării precum şi planul necesar pentru atingerea acestor obiective.

În funcţie de scopul benchmarking-ului şi de domeniul supus analizei putem face următoarea clasificare :

1. Benchmarking intern – Comparaţia se face între unităţi sau compartimente ale aceleiaşi firme. Este recomandabil în special firmelor cu structură teritorială care permite fiecărei unităţi teritoriale o dezvoltare specifică.

2. Benchmarking competitiv – Comparaţia se face cu principalii competitori din domeniul de activitate al firmei.

3. Benchmarking extern – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face în special pentru a a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica ce anume se poate asimila la nivelul organizaţiei noastre.

4. Benchmarking funcţional (sau generic) – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din alte domenii de activitate. Analiza se face în special pentru a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica practici ce pot fi asimilate la nivelul organizaţiei noastre.

5. Benchmarking de proces – Comparaţia se face pentru a îmbunătăţi operaţii sau procese critice cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face pe baza harţilor de proces pentru facilitarea comparaţiei şi analizei.

6. Benchmarking internaţional – Comparaţia se face cu firme situate în alte ţări, în special când informaţiile necesare nu sunt disponibile pe plan intern sau când se doreşte ca firma să fie competitivă şi pe plan internaţional.

Tipul de benchmarking ce va fi ales va depinde de :

  •  obiectivele firmei ;
  •  de mediul competiţional în care acţionează :
  •  de nivelul de dezvoltare şi evoluţie al firmei;
  • de stadiul de evoluţie al mediului economic.

3. ETAPELE PROCESULUI DE BENCHMARKING

Benchmarking-ul reprezintă un proces care necesită parcurgerea a cinci etape (vezi fig.2) :

a) Etapa de planificare

În această etapă se stabilesc :

  • obiectivele evaluării, ce anume se evaluează şi cum pot fi valorificate rezultatele evaluării ;
  •  se stabilesc modelele de referinţă utilizate pentru analiză şi evaluare ;
  •  se stabilesc datele ce vor fi colectate şi modalităţile de colectare.

 b) Etapa de analiză

Etapa de analiză implică o bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor şi practicilor din firma noastră şi din firmele supuse procesului de benchmarking.

În această etapă prin analiza datelor obţinute trebuie să se răspundă la următoarele întrebări:

  • Sunt organizaţiile analizate mai bune decât noi ?
  •  De ce sunt ele mai bune ?
  •  Cu cât sunt ele mai bune ?
  •  Care sunt cele mai bune practici care sunt utilizate în prezent sau care pot fi anticipate ?
  •  Cum pot fi aceste practici adoptate/încorporate în organizaţia noastră?

Etapa de analiză este foarte importantă pentru că determină modul în care se va acţiona în viitor pentru creşterea performanţei şi competitivităţii firmei.

c) Etapa de implementare a rezultatelor la nivelul firmei În etapa de implementare se adaptează rezultatele obţinute la condiţiile specifice firmei astfel încât să poată fi asimilate şi utilizate.

În această etapă :

  •  se clarifică câştigurile în competitivitate induse de adoptarea noilor practici şi se obţine acceptul managementului pentru implementarea acestora;
  • se realizează planul de acţiune pentru implementarea schimbărilor ;
  •  se comunică obiectivele şi planul de acţiune la toate nivelele implicate pentru a obţine susţinerea necesară realizării schimbărilor rezultate în urma evaluării de benchmarking .

d) Etapa de acţiune

În această etapă sunt materializate măsurile cuprinse în planul de acţiune. Esenţială în această etapă este monitorizarea procesului de implementare, a modului în care sistemul răspunde şi se adaptează schimbărilor.

În cazul în care apar discrepanţe între rezultatele obţinute şi cele planificate obiectivele şi planul de acţiune pot fi “recalibrate” astfel încât să corespundă capacităţii de schimbare a organizaţiei.

e) Etapa de maturitate

Etapa de maturitate se atinge atinge atunci când noile practici sunt asimilate la nivel de practică curentă şi de cultură organizaţională. Este etapa în care organizaţia a trecut la un alt nivel de competitivitate , benchmarkingul devenind o practică curentă , specifică unei organizaţii flexibile şi adaptive, capabilă să “ înveţe “ continuu.

 

5.ASPECTE SPECIFICE FIRMELOR ROMANESTI

Procesul de benchmarking prezentat anterior reprezintă o acţiune care porneşte din interiorul firmei către mediul competiţional. Firmele capabile să iniţieze şi să valorifice procesul de benchmarking :

  • au bine definite hărţile de proces ;
  •  au un grad de maturitate al practicilor care le permit corecţii, adaptări sau integrări ale unor practici noi în sistemul de practici curente ;
  • au o orientare spre performanţă ;
  •  au un management al informaţiei funcţional ;
  • au o bună cunoaştere a mediului în care acţionează.

Din nefericire o mare parte din firmele româneşti nu îndeplinesc aceste condiţii având carenţe importante în ceea ce priveşte managementul informaţiei şi asumarea schimbării la nivel de cultură organizaţională.

Conform definiţiei date de Peter Drucker informaţia este acea dată care este integrată într-un ansamblu şi căreia i se atribuie un scop. Transformarea datelor în informaţii necesită atât o viziune managerială care să definească ansamblul informaţional şi scopul acestui ansamblu cât şi personal specializat care să fie capabil să definească şi să obţină datele corespunzătoare scopului ansamblului.

Datele în firmele româneşti au fost utilizate mai mult pentru controlul proceselor decât pentru informare, diagnosticare şi identificarea unor alternative de dezvoltare. Din acest motiv benchmarkingul intern reprezintă o etapă necesară pentru dezvoltarea capabilităţii de autoevaluare şi de valorificare a informaţiei.

 6. Benchmarkingul intern o metodă de creştere a competitivităţii

Benchmarkingul poate conduce prin adoptarea unor practici verificate la salturi în performanţa şi competitivitatea firmei. După cum am arătat succesul benchmarking-ului este obţinut de firmele cu un anumit grad de maturitate existând şi riscul de a eşua în intenţia firmelor de a adopta practici performante ale altor firme.

În aplicarea benchmarking-ului există riscuri date de:

  •  alegerea greşită a modelelor de referinţă ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate domeniului de activitate al firmei ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate capabilităţilor interne ale firmei ;
  • acordarea unei importanţe mari indicatorilor cantitativi fără înţelegerea motivelor fundamentale care conduc la performanţă ;
  •  dificultăţile întâmpinate în implementarea “ celei mai bune practici “ a altcuiva în propria firmă.

Benchmarking-ul intern evită aceste riscuri deoarece :

  • schimbările rezultate sunt de mai mică amploare astfel încât sunt mai bine asumate şi tolerate ;
  • accesul la informaţie este mai facil ;
  •  comunicarea internă şi cooperarea este uşor de obţinut.

În plus practica benchmarking-ului intern are un rol formativ pentru personalul firmei asigurându-i în timp capabilitatea de a integra cu succes practicile performante identificate în cadrul altor firme.

Ţinând seama de carenţele firmelor din Romania procesul de benchmarking poate fi abordat şi în sens invers :

  1.  Acumulare informaţii
  2.  Selectare şi sistematizare informaţii
  3.  Analiză informaţii
  4.  Construirea de modele de organizare sau identificare de practici
  5.  Evaluare rezultate
  6.  Implementare

Dat fiind sărăcia de informaţii interne , firmele îşi pot construi benchmarking-ul intern pe modele constituite pe observarea mediului intern şi extern şi pe evaluarea discrepanţei dintre :

Modelele astfel create contribuie la creşterea competitivităţii nu atât prin adoptarea de noi practici cât pe o mai bună valorificare a potenţialului intern al firmei (uman,tehnic,informaţional, etc.)

Modelele de referinţă pot fi construite pe baza diferenţei dintre :

  • performanţele unităţilor teritoriale ;
  •  practicile interne şi dotarea tehnică care este disponibilă ;
  •  dotarea tehnică internă şi nivelul tehnologic al momentului ;
  • nivelul de pregătire al personalului şi necesarul de pregătire impus de nivelul tehnologic
  •  aşteptările managementului şi performanţa personalului ;
  • aşteptările personalului şi performanţa managementului ;
  •  aşteptările clienţilor şi modul în care acestea sunt satisfăcute ;
  • competitivitatea firmei şi costurile la care se asigură această competitivitate ;
  • performanţa firmei şi exigenţele impuse de mediul extern (calitate, mediu, responsabilitate socială,etc.) ;
  •  performanţa creativă a personalului şi capacitatea de valorificare/recompensare a acestui potenţial de creativitate.

Etapele de evoluţie prin benchmarking intern sunt prezentate în fig. 3 şi prezintă salturile induse de utilizarea benchmarking-ului intern de la practica curentă la un optim imediat caracterizat de uniformizarea bunelor practici identificate în interiorul firmei urmat de optimul posibil dat de performanţa obţinută prin eliminarea diferenţelor evidenţiate anterior.

Idealul se obţine prin asimilarea celor mai bune practici ale liderilor limitate numai de resursele la care firma poate avea acces. Idealul este o problemă de evoluţie şi exprimă capabilitatea firmei de a integra şi valorifica cele mai bune practici, capabilitate care reprezintă prin ea însăşi o performanţă remarcabilă.

Pentru efectuarea benchmarking-ului intern firmele trebuie aibă o nouă abordare asupra managementului informaţiei care se constituie într-o resursă importantă de dezvoltare.

Aceasta cu cât există la nivelul firmelor o mare cantitate de informaţie insuficient valorificată :

  •  informaţia obţinută în urma audit-urile interne care trebuie să-şi extindă aria de acoperire informaţională ;
  •  informaţia obţinută prin consultarea salariaţilor ;
  •  informaţia ce poate fi obţinută prin crearea de canale de comunicare cu salariatii astfel încât sa poată fi evidenţiate disfuncţionalităţi sau identificate oportunităţi/bune practici .

Benchmarking-ul intern reprezintă cea mai simplă modalitate prin care aceste resurse informaţionale pot fi valorificate.

 7. Concluzii

Această metodă reprezintă un instrument important în mâna managerilor,care pot astfel să mărească competitivitatea firmei în condiţiile în care :

  • informaţia reprezintă o resursă esenţială pentru asigurarea performanţei firmei ;
  •  o tendinţă în management (în special în cadrul firmelor mari) o constituie acompanierea planificării strategice de asigurarea capabilităţii firmei de a valorifica rapid şi eficient oportunităţile şi de a face faţă riscurilor/şocurilor economice ; această condiţie poate fi îndeplinită numai de către firmele adaptabile şi flexibile.
  • adaptabilitatea şi flexibilitatea firmei este asigurată în primul rând de calitatea resurselor umane şi mai puţin de componenta tehnică ;
  •  firmele pot obţine salturi calitative fără mari costuri, prin adoptarea unor noi principii de funcţionare şi prin formarea unei noi culturi organizaţionale.

Benchmarking-ul intern reprezintă astfel un pas necesar către performanţă atât prin caracterul său formativ ( prin crearea de mecanisme şi practici noi şi prin formarea de noi atitudini şi mentalităţi ) cât şi prin câstigurile concrete în competitivitate.

Firmele care vor practica benchmarking-ul se vor putea adapta la schimbare şi o vor putea utiliza în beneficiul lor pentru că :

 „Atunci când bate vântul schimbării, unii ridică ziduri, alţii construiesc mori de vânt.” Proverb chinezesc

Ioana are o problema: centrala termica pe gaze sau electrica?

10/10/2010

Dna Ioana Popoviciu ridica o problema interesanta: ce sa achizitioneze: o centrala termica pe gaze sau una electrica?

As putea sa va spun ca sistemele de climatizare si centralele termice sunt cojmarul retelelor stradale. Doua trei centrale si/sau  5-6 sisteme de climatizare pe o retea stradala de 800-1000 m scoate aproape garantat tensiunea din plaja normala (DU>-10%). Deja in retelele jt, in unele zone ne confruntam cu aceste probleme.

Experienta cititorilor in acest domeniu poate aduce informatii de larga utilitate. Va astept cu opinii!

SGC

Popoviciu Ioana spune:
10/10/2010 la 17:47 | Răspunde modifică

Buna seara, domnule Stoian ! La momentul acesta (10.oct.2010) este rentabil sa instalezi o centrala electrica trifazata (bransamentul exista), ca alternativa la centrala pe gaz metan ? Mentionez ca, in ciuda promisiunilor alesilor locali, reteaua de gaz metan a ramas numai un proiect, cel putin pana la anul.
Am auzit pareri diferite in legatura cu rentabilitatea in exploatare a unor astfel de centrale, majoritatea fiind ca o centrala electrica pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea casei reprezinta o investitie ce nu se justifica in Romania de astazi.
Daca raspunsul este pozitiv, ce demersuri ar mai trebui facute pe la compania de electricitate ? Ma refer la aprobari, probabil la schimbarea contorului cu unul care sa inregistreze consumuri la diferite ore.
Ma intereseaza parerea dumneavoastra de specialist, in care am incredere.
Cu stima,
Ioana Popoviciu

  • stoianconstantin spune:
    10/10/2010 la 18:01modificăSalut Ioana,Poate fi o actiune reusita daca ai un bransament si un contract dedicat. In acest fel ti-ai putea alege cel mai convenabil tarif si sa te pozitionezi intodeauna cu consumul in zonele de minimul tarifar. Vezi pe blog un articol despre alegerea tarilelor.Recomnad o alimetare cu ee dedicata pentru a putea avea un control al costurilor cat mai bun.In principiu randamentul centralei electrice ar trebui sa fie mai bun. Energia termica se cedeaza direct apei nu avem nevoie de cos pe care sa evacuam gaze de ardere fierbinti.Avand in vedere ca acum gazele se masoara in kWh s-ar putea sa faci o comparatie legata de costul lunar interesandu-te cat plateste cineva care are o centrala pe gaze si o casa comparabila cu a ta. Apoi studiind tarifele ee ai putea sa vezi pentru aceeasi energie consumata cat ar trebui sa platesti.In timp costul gazelor este posibil sa creasca intr-un ritm mai rapid decat ee.
  • V-a trebui sa contactezi furnizorul de ee sa ceri schimbarea tarifului. In aceste conditii v-a trebui sa fii pregatita si sa se ceara sa iti actualizezi avizul tehnic de racordare caz in care s-ar putea sa ti se ceara sa platesti noul contor care v-a fi unul electronic multitarif. Daca ai nevoie de un spor de putere atunci cu certitudine vei avea nevoie de ATR
  • O sa salvez discutia intr-un articol dedicat pentru a putea capta mai multe opinii!SGC
DanP spune: POMPA DE CALDURA = o solutie alternativa viabila!
31/12/2010 la 01:59 | Răspunde   modifică

Buna ziua,

Pentru cei ce doresc sa foloseasca energia electrica pentru incalzire si apa calda menajera va invit sa luati in calcul si pompa de caldura.

De ce ne-ar interesa? Pentru aceeasi putere termica (caldura) consumul de electricitate este de regula cam de 2.5-3.5 ori mai mic decat la centrala electrica cu rezistenta. Adica bransamente mai apropiate de posibilitatile OD si cheltuieli de operare mai mici

Daca centrala electrica obtine caldura din transformarea directa a electricitatii in caldura (cu o rezistenta), pompa de caldura foloseste electricitatea sa transporte caldura extrasa dintr-un mediu (exterior casei) si sa o cedeze intr-un alt mediu (interior casei).

Sariti pasajul urmator daca nu doriti sa intrati in detalii tehnice…

 
Cu totii avem in gospodarie cel putin o pompa de caldura – frigiderul. Principiul este ca se extrage caldura din congelator si se aplica serpentinei din spatele aparatului care o cedeaza mediului ambiant. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui compresor si al unui freon. Freonul circula printr-un circuit inchis. O parte din circuit este in congelator si o parte este serpentina din spatele frigiderului. De cate ori auzim zumzaind motorul din spatele frigiderului freonul este fortat de compresor sa parcurga drumul prin bucla inchisa. Freonul vine din interiorul frigiderului sub forma de gaz (ma explic imediat) si intra in compresor. Compresorul face cum ii spune si numele, comprima gazul la presiuni ata de inalte incat il transforma in lichid la temperatura 30-40gradeC (asta se intampla cu un gaz care se comprima, cu cat se comprima mai tare cu atat cedeaza mai multa caldura). Freonul lichid cald trece apoi prin serpentina din spatele frigiderului pentru a ceda caldura mediului si ajunge in congelator. Aici trece printr-o “reductie”, urmata de o conducta cu o sectiune mai mare. Inainte de reductie avem freon lichid, dupa reductie dat fiind ca scade presiunea freonul revine la starea de gaz care se raceste puternic (absoarbe caldura din congelator). Va amintiti capsulele de autosifon folosite prin anii ’70? Prin decomprimarea gazului continut acestea se raceau puternic. Si invers, la fabrica cand comprimau gazul acestea se incalzeau.
Revenind la circuitul freonului la iesirea din congelator acesta merge mai departe catre intrarea in compresor, urmand sa cedeze caldura absorbita din mediul congelatorului in serpentina din spatele frigiderului. Adica s-a consumat electricitate sa transporte caldura, nu s-o creeze. De aceea se obtine mai multa putere termica decat putere electrica consumata. Si se obtine cu atat mai multa caldura cu cat compresorul este de calitate mai buna si freonul este mai bine ales.

Dar nu sariti pasajul urmator care se refera la avantaje/dezavantaje:

 
Avantaje:
• Cheltuieli operare mici;
• Se poate obtine aer cald si/sau apa calda;
• Unele modele sunt reversibile (fac cald iarna si rece vara)
Dezavantaje:

• Investitie initiala mare;
• Temperatura obtinuta 35-45gradC (se preteaza cel mai bine pentru incalzire in pardoseala, NU se preteaza utilizarea caloriferelor, care ar trebui sa aibe suprafata foarte mare, datorita  temperaturii f. mici a agentului termic);
• Functie de freonul folosit nu poate functiona la temperaturi exterioare sub -7grdC sau mai nou -20grdC;

Comparatie (grosiera) costuri operare pentru 1 Kwh termic:
• Centrala termica cu rezistenta (sau resou): consuma 1Kwh electricitate 0.35ron
• Pompa de caldura COP=3 (coeficient utilizare): consuma 1/3 Kwh 0.12ron
• Centrala lemn: 1 kg lemn cam 0.35ron => cam 3kwh => cam 0.12ron
• Centrala gaz: poate ma ajuta cineva sa se uite pe factura cat este 1Kwh gaz…..

Ce intrebam la pompa de caldura:
• COP: coeficient utilizare (sa fie cat mai mare);
• Temperatura minima exterioara (cat mai mica);
• Timp estimat de viata compresor (daca se poate sa fie japonez…)

Preturile sunt cam de speriat la pompele de caldura; la bloc merg mai ales cele sub forma de aer conditionat (care este tot o pompa de caldura, cam de 3 ori mai eficienta decat un calorifer electric in perioada toamna/primavara; iarna scade acest raport – scade randamentul)

Gazele la consumul actual ar fi pentru 30 ani dupa unii autori, adica este de asteptat ca preturile sa creasca constant si mai rapid decat la alte forme de energie.

Cu lemnul trebuie o logistica intreaga: centrala si cosul trebuie curatate/intretinute, probleme cu cenusa, probleme daca se opreste curentul cand centrala este in functiune, trebuie gasita solutie pentru evacuarea puterii din interior; probleme zilnice cu manipularea lemnului (pentru centrala de 40Kw sa zicem ca se folosesc 10kg lemn/ora, adica 240kg/zi adica trebuie roaba si sotul sa nu fie in delegatie – sigur ca functie de necesitati poate sa nu functioneze tot timpul la puterea maxima, dar daca totusi?); spatiu depozitare (pentru centrale cu gazeificare cu randamente superioare lemnul trebuie sa fie uscat 2 ani; dar de aici decurge si un avantaj, ai energia stocata in curte, esti ceva mai putin dependent de conducta de gaz sau de electricitate….

Recomandarea mea ar fi o combinatie pompa de caldura/ incalzire in pardoseala plus pentru 20 zile geroase pe an centrala lemn (neaparat cu ups sau grup electrogen back-up pentru nopti geroase si cu chiciura, adica posibil fara electricitate).

Intrebam de pompe de caldura pe Google, discutam cu cat mai multi furnizori si respectam regula asociata unui client responsabil: nu uitam ca cine are banul are puterea (adica vanzatorul cam trebuie sa aiba si marfa de calitate, sa inteleaga nevoile clientului si sa adapteze oferta corespunzator, si sa vorbeasca frumos, si sa ne placa de ochii lui).

Pentru ca in final cu totii suntem si clienti si vanzatori, chit ca uneori ne vindem numai forta de munca!

Bafta!

Iancu Jianu, propune:

20/02/2011 la 23:23 | Răspunde   modifică

Cel mai bine pentru zonele unde nu sunt gaze naturale, va recomanda cazan de otel/fonta echipat cu arzator cu functionare pe ulei de rapita.
Merge foarte bine, nu miroase deloc si nu este foarte scump. De exemplu cazan 35kW +arzator 26…38kW = 3500 euro. Se poate achizitiona si in rate prin Raiffaisen. Arzatorul este fabricat in Germania.

Multumesc pentru sugestie!
SGC

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

23/08/2010

In cadrul lucrarilor Forumului regional al Energiei FOREN 2008 echipa Gheorghe Mazilu si Mihaela Conu din cadrul SC Electica SA au prezentat o interesanta lucrare despre imbunatatirea programelor de lucrari de investitii si mentenanta in cadrul retelelor electrice de distributie (RED).

Cu acorul autorilor va prezint mai jos textul integral al articolului: „Imbunatatirea planificarii servicuilui de distributie de catre un operator” . Deocamdata ca fisier urmand sa ii  fac prelucraile necesare pentru a-l aduce la un format acceptat de platforma WordPress pt a putea sa il afisez direct: 3_FOREN 2008 lucrarea S3-25-Ro Mazilu & Conu

Articolul poate fi citit si utilizand link-ul: http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s3_ro/S3-25-ro.pdf direct de pe site-ul Comitetului National Roman al  Consiliului Mondial al Energiei  www.cnr-cme.ro

Multumesc dl Gheorghe Mazilu si dnei Mihaela Conu pentru oportunitatea de a va prezenta acest articol.

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

08/08/2008

In cadruL Filialei Electrica: Transilvania Nord, la Baia Mare s-au realizat cateva premiere in constructia LEA mt intre acestea utilizarea conductorului preizolat si mai nou utilizarea cablului universal 20 kV. Colectivul implicat in promovarea, proiectarea si realizarea LEA mt cu cablu universal a publicat in cadrul conferintei internationale de energetica FOREN 2008 un articol foarte interesant pe care va invit sa-l cititi:

utilizare-cablu-universal-la-constructia-lea-mt

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

17/07/2008

metode-moderne-gavrila1

Asteptam opiniile Dv

SGC

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

01/06/2008

 

SGC 2002     nota: voi completa in cutand tabelele de evaluare cu schite. In fapt schitele sunt cele asupra doresc sa va concentrati atentia

 

CE Bxxx                                                   Multiplicare circuite              Anexa 1

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 2_2B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25-019 Fauresti 1

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Fauresti – Fauresti

Den. post trafo existent

Fauresti 1

Putere trafo

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.8

km

 

nr. abonati/PT

casnic

195

buc

ag ec

5

buc

total

200

buc

Nr circuite/PT

2

3

Denumire circuit i

1

2

1

2

3

Lungime max circuit I [km]

0.84

1.52

0.84

1.52

1.28

Nr abonati circuit I      [buc]

46

144

46

76

68

               

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.6

120

120

Majorarea sectiunii cumulat

0.4

100

100

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

80

80

Total costuri 1

300

300

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

80

STEPNo

1 buc

 

 

Total costuri 2

100

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

400

480

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

195

buc

 

 

ag. economici

5

buc

Total

200

buc

Cost mediu pe abonat

2

2.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:           90kVA         50%

CE Dxxx                                              n PTA alaturate                     Anexa 2

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr.89 _4D

 

Denumire lucrare: Imbunatatire tensiune ComunaOlanu, sat Peret, PTA Peret, PTA Casa Veche 1 si PTA Bloc Olanu, jud. Valcea

 

Informatii despre primul post existent PTA Peret

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Peret

Den. primul PTA existent

PTA Peret

Putere trafo

160

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.1

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

208

buc

132

buc

ag ec

10

buc

10

buc

total

218

buc

142

buc

Nr circuite/PT

3

2

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

Lungime max circuit [Km]

1.6

1.2

1.24

0.32

1.24

0.6

Nr abonati circuit [buc]

37

46

135

7

35

100

                   

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.6

 

200

Majorarea sectiunii cumulat

1

 

150

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

 

150

Total costuri 1

 

500

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

 

 

 

 

Achizitie trafo nou

 

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

 

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

 

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

0

80

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

132

 

 

ag. economici

10

Total

142

Cost mediu pe abonat

0

4.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA              0 %

Informatii despre al doilea post existent PTA Casa Veche 1

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Casa Veche

Den.al doilea PTA existent

PTA Casa Veche 1

Putere trafo

100

KVA

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.45

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

105

buc

94

buc

ag ec

4

buc

3

buc

total

119

buc

97

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit [Km]

0.9

1.95

0.9

1.2

Nr abonati circuit [buc]

36

83

36

61

               

 

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.1

60

60

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

2

 

500

Total costuri 1

60

560

 

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

260

840

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

94

 

 

ag. economici

3

Total

97

Cost mediu pe abonat

2.7

8.6

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA                 0 %

 


Informatii despre al treilea post existent PTA Bloc Olanu

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – sat Olanu

Den. al treilea PTA existent

PTA Bloc Olanu

Putere trafo

100

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

1

Km

3.5

Km

nr. abonati/PT

casnic

45

buc

142

buc

ag ec

5

buc

6

buc

total

50

buc

148

buc

Nr circuite/PT

1

4

Denumire circuit i

1

1

2

3

4

Lungime max circuit [Km]

1

1

1.16

1.35

1.2

Nr abonati circuit [buc]

50

50

35

22

41

                 

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.6

360

360

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.44

90

90

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

 

75

Total costuri 1

450

530

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

200

200

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

80

80

Total costuri 2

480

480

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

930

1010

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

142

 

 

ag. economici

6

Total

148

Cost mediu pe abonat

6.3

6.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:        270 kVA             45%

 

Indicatori generali

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total cost

1190

2530

Total numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

368

 

 

ag. economici

19

Total

387

Cost mediu pe abonat

Total

3.1

6.6

Cresterea cumulata a capacitatii de distributie a retelelor stradale: 270 kVA  45  %

 


CE Bxxx                                                                Mutare PTA               Anexa 3

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 27_27B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25 –116 Balaciu

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Rosiile – Balaciu

Den. post trafo existent

PTA 25 –116 Balaciu

Putere trafo

63

kVA

Volum total de retea jt/PT

2.28

km

 

nr. abonati/PT

casnic

61

buc

ag economici

2

buc

total

63

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit I [km]

0.24

1.6

1.08

0.83

Nr abonati circuit I      [buc]

1

62

23

40

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.1

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

100

250

Total costuri 1

200

350

 

Mutare PT existent

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Dezafectare post vechi

1 buc

30

30

Dezafectare racord mt vechi

0.07 km

10

10

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt nou simplu circuit

0.7 km

630

630

PTA nou

1 buc

300

300

Total costuri 2

1070

1070

 

Indicatori:

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

1270

1420

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

61

buc

 

 

ag. economici

2

buc

Total

63

buc

Cost mediu pe abonat

20.2

22.5

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                     0kVA           0 %

Mutare PTA

 


CE Bxxx                                                   Divizare pe n PTA                 Anexa 4

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr11_11B

 

Denumire lucrare: Imbunatatire de tensiune la PTA 25 –187 Serbanesti

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo existent

Serbanesti

Putere trafo

160

kVA

63

KVA

Volum total de retea jt/PT

12.7

km

3.62

km

 

nr. abonati/PT

casnic

217

buc

93

buc

ag ec

9

buc

3

buc

total

226

buc

96

buc

Nr circuite/PT

3

4

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

4

Lungime max circuit I [km]

2.8

3.2

0.6

1.48

1.36

0.72

0.6

Nr abonati circuit I      [buc]

128

97

1

46

23

32

1

                       

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.64

130

130

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

 

 

 

Total costuri 1

210

210

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

63 kVA

100

100

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

100

STEPNo

1 buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

410

590

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

93

buc

 

 

ag. economici

3

buc

Total

96

buc

Cost mediu pe abonat

4.3

6.2

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  90kVA           30 %

Situatia dupa IT post nou 1 Serbanesti 2       Preia retele din PT existent Serbanesti 1

 

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti 2

Putere trafo

63 kVA

Volum total de retea jt/PT

3.52 km

 

nr. abonati/PT

casnic

63 buc

ag economici

2 buc

total

65 buc

Nr circuite/PT

3

Denumire circuit i

1

2

3

Lungime max circuit           [km]

1.2

0.56

1.16

Nr abonati circuit                [buc]

29

7

29

 

Evaluari:

 

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

1.8 km

450

450

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.08 km

 

20

Total costuri 1

450

470

 

 

PT nou

 

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.41 km

1300

1300

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1700

1700

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti 2

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

2150

2170

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de investitie

Casnic

63

 

 

ag. Economici

2

Total

65

Cost mediu pe abonat

Total

33.1

33.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:              270  kVA       150  %

 


Situatia dupa IT post nou: Serbanesti  3      Preia retele din PT existent Serbanesti 1  

                       

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti  3

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

2.48 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

31 buc

ag economic

3 buc

total

34 buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

0.72

0.88

Nr abonati circuit i

17

17

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09 km

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.3 km

60

60

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.42 km

80

80

Total costuri 1

160

160

 

PT nou

 

Volum

[]buc/km/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.2 km

1080

1080

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1510

1510

Total costuri 3 = 1 + 2

1640

1640

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti  3

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

1800

1800

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv.

casnic

31

 

 

ag. economici

3

Total

34

Cost mediu pe abonat

51.2

52.9

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                180 kVA             60  %

 

 


 Situatia dupa IT post nou: Serbanesti 4      Preia retele din PT existent  Serbanesti 1  

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou

Serbanesti 4

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

3.32 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

30  Buc

ag economici

1 Buc

total

31 Buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

1.52

0.48

Nr abonati circuit i

18

13

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.6

 

150

Total costuri 1

150

250

 

Lucrari pentru PT nou

Volum

[km/buc/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

0.6 km

540

540

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

940

940

 

Indicatori PT nou Serbanesti 4

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri 3 = 1 + 2

1090

1190

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

30

 

 

ag. economici

1

Total

31

Cost mediu pe abonat

35.2

38.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  180  kVA             66  %

 

Indicatori generali å PT nou I + PT ex

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri

5390

5750

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

217

 

 

ag. economici

9

Total

226

Cost mediu pe abonat

 

23.8

25.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                    720  kVA       260%

Divizare pe n PT

Modernizarea distributiei energiei electrice.

18/12/2007

SGC 2002 Solutiile tehnice disponibile in acest moment pot favoriza modernizarea fara precedent a activitatii de distributie a energiei electrice.

In ceea ce priveste instalatiile electrice avem o gama de solutii tehnice care apropie noile retele de conceptul fara mentenanta. Intre aceste solutii amintesc:

  • utilizarea cablului universal torsadat autopurtant la medie tensiune,
  • retele 20 kV cu conductor preizolat
  • exista o gama larga de izolatoare performante pentru retelele 20 kV
  • exista disponibile cabluri monofilare performante
  • exista cutii terminale si mansoane pentru cabluri foarte performante
  • toata gama de cabluri 0.4 kV este foarte buna
  • noile celule compacte de 24 kV se dovedesc ca au o buna comportare in exploatare
  • extinderea sistemelor de automatizarea distributiei (SAD)
  • realizarea unor sisteme de monitorizarea curentului de defect de tip SALDI
  • generalizarea utilizarii conductorului torsadat in retelele 0.4 kV
  • analiza cazurilor in care se preteaza trecerea in LES a retelelor stradale 0.4 kV
  • utilizarea unor cleme performante pentru realizarea legaturilor electrice de mare fiabilitate in retelele 20 si o.4 kV
  • reducerea semnificativa a numarului de sectionari ale conductorului in axul LEA 20 si 0.4 kV prin utilizarea clemelor adecvate de tip CLAMI, SO 85 etc
  • utilizarea cutiilor de distributie de policarbonat
  • utilizarea intreruptoarelor pentru protectia LEA jt coroborate cu limitarea lungimii LEA jt la zona de sensibilitate a protectiei
  • etc

Nivele superioare de dezvoltare si de rentabilizare se pot obtine pe urmatoatele cai:

  • utilizare aplatformelor GIS pentru evidenta instalatiilor
  • trecerea integrala pe calculator a activitatii de dispecerat incluzand schemele monofilare care trebuie sa deceleze tronsoanele aflate sub tensiune de cele retrase din exploatare pentru lucrari programate sau ca urmare a incidentelor.
  • conexarea informatiilor din schemele dispecerului cu bazele de date despre clienti
  • infiintarea Call Center alimentat cu informatii din aplicatiile dispecerului
  • dotarea turelor se servire operativa (SO) cu GPS pentru:

– monitorizarea dispersiei si a rutelor parcurse

– validarea online a rapoartelor din teren emise de turele SO

– completarea bazelor de date privind localizarea posturilor de transformare, echipamentelor de comutatie din LEA, a portiunilor speciale de traseu, a mansoanelor etc, etc si a adreselor clientilor cu coordonate obtinute prin GPS. Utilizarea acestor informatii la interventiile ulterioare in retea.

  • dotarea masinilor SO cu calculatoare portabile legate cu punctul central prin GSM
  • schimbul de informatii intre Call Center si formatiile SO in format electronic
  • utilizarea SAP. Asigurarea conditiilor ca introducerea  datelor referitoare la activitatea SO sa se faca din teren imediat ce operatiile/lucrarile au fost executate
  • asigurarea echipajelor SO cu setul complet de scule dispozitive si aparate de masura si materiale care sa le permita interventii eficace pentru remedierea deranjamentelor si a unor incidente
  • extinderea sistemului de monitorizarea calitatii energiei electrice bazat pe inregistrarea curentilor, tensiunilor si a intreruperilor si transmiterea lor la concentratoare zonale prin fibra optica/ GSM eventual radio pentru prelucrare si stocare.
  • generalizarea deciziilor privind actiuni corective si de modernizare in exclusivitate bazate pe masuratori si prognoze.
  • diversificarea cailor de comunicare cu clientii incluzand aici internetul pentru preluarea deranjamentelor si pentru asigurarea informatiilor legare de intreruperile programate si cele accidentale.
  • revederea modului in care sunt utilizate calculatoarele din dotare si  introducerea unei game de subrutine care sa asigure punerea la dispozitie a datelor catre toti potentialii clienti ai sistemului de indata ce au fost introduse in format electronic.
  • introducerea si monitorizarea corespondentei in format electronic
  • rafinarea subrutinelor de analiza care sa inlocuiasca discutabilele raportari manuale
  • introducerea codurilor de bare pentru gestiunea materialelor si a circulatiei echipamentelor (transformatoare, contoare, etc)

Fiecare afirmatie facuta mai sus are deplina acoperire cu solutii tehnologice disponibile acum in tara. Este necesara doar disponibilitate, consecventa si coerenta in aplicarea lor. Sunt convins ca se pot obtine succese remarcabile pe termen scurt!