Centre de examene de autorizare electricieni in sesiunea -Primavara 2008

    

                      Listele candidatilor,  pe serii,  se vor publica incepand cu data de 11 martie 2008,  cu cel putin 5 zile inainte de data examenului. Aceste liste se vor gasi  in partea de jos a paginii de pe site ANRE.

             Pentru evitarea confuziilor va recomand sa verificati programarea examenului direct pe site ANRE urmand link-urile oferite in aceast articol.

               Va urez succes la examen!   

  

Centrul de examinare	Perioada de examinare	EXAMEN DE AUTORIZARE
		Locul de desfasurare	Data/ Ora desfasurarii examenelor	Lista candidatilor
Iasi	18-19 martie 2008	Universitatea tehnica GH. ASACHI  Facultatea de Electrotehnicã  Bd. Prof. Dimitrie Mangeron nr.51-53  Amfiteatrul E1	Seria 1 – Marti, 18 martie 2008, Ora 9
			Seria 2 – Marti, 18 martie 2008, Ora 13
			Seria 3 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 9
			Seria 4 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 13
Galati	21-22 martie 2008	COLEGIUL TEHNIC Paul Dimo  Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27	Seria 5 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 9
			Seria 6 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 13
			Seria 7 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 9
			Seria 8 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 13
Constanta	25-26 martie 2008		Seria 9 – Marti 25 martie 2008, Ora 14
			Seria 10 – Miercuri 26 martie 2008, Ora 9
Timisoara	1-2 aprilie 2008	Universitatea Politehnica Timisoara  Facultatea de Constructii  Str. Traian Lalescu nr. 2A  Amfiteatrul Constantin Avram Etaj 1	Seria 19 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 20 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 21 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 16
			Seria 22 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 23 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 13
Cluj Napoca	4-6 aprilie 2008	SC FDFEE TRANSILVANIA NORD SA  Str. Ilie Macelaru nr. 28A  Sala Festiva	Seria 24, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 25, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 13
			Seria 26, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 27, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 13
			Seria 28, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 9
			Seria 29, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 13
Bucuresti	28 -30 martie 2008 11- 13 aprilie 2008	Universitatea Politehnica Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 313 Rectorat  Catedra UNESCO Amfiteatrul AN 034	Seria 11, Vineri 28 martie 2008, Ora 8
			Seria 12, Vineri 28 martie 2008, Ora 12
			Seria 13, Vineri 28 martie 2008, Ora 16
			Seria 14, Sambata, 29 martie 2008, Ora 8
			Seria 15, Sambata, 29 martie 2008, Ora 12
			Seria 16, Sambata, 29 martie 2008, Ora 16
			Seria 17, Duminica 30 martie 2008, Ora 8
			Seria 18, Duminica 30 martie 2008, Ora 12
			Seria 30, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 31, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 32, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 16
			Seria 33, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 34, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 12
			Seria 35, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 8
			Seria 36, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 12

  

Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen

Articol  actualizat 2012

Atentie! Procesorul de text nu accepta radicalul! Deci unde e cazul remarcati necesitatea lui radical din 3 si utilizati-l poate face diferenta dintre

Pentru solutiile problemelor utilizati link-ul urmator: solutia-primelor-20-probleme-toamana-2012_sgc_blog_actualizat-nov-2016

dna Florescu Floarea spune:
martie 11, 2008 la 10:09 am Buna ziua !Saptamana trecuta am descoperit blog-ul dumneavoastra , mi-a fost util in sensul ca m-am putut verifica, iar acolo unde au fost inadvertente am revenit asupra problemei.
Mi-am insusit observatia.
Pentru cei interesati in rezolvarea aplicatiilor numerice :
– primele 23 se gasesc in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori- ed. 1995;
-ultimile 15 in:
Retele electrice de Gh. Iacobescu ed. 1977 si in
Probleme de statii si retele electrice de Al. Curelaru ed.1979. Atentie sunt si neconcordante intre cele doua carti . O problema rezolvata corect si una gresita

• Succes la examen!

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice

 

 

11. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
12. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
13. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
14. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
15. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
16. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
17. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile

 

 

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II – III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
	1	1	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω art 12.5.3	10 Ω	15 Ω
	2	2	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω art 12.5.3	15 Ω
	3	3	NTE  001/03	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt art 13.6	jos Ani Dobos:art 13.6
	4	4	NTE  001/03	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1
	5	5	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
	6	6	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
	7	7	NTE  001/03	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m art 5.1.3.5 b	30 kV/m	20 kV/m
	8	8	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională art 5.2.1.a	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
	9	9	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b
	10	10	NTE  001/03	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30° art 6.1.3	45°	60°
	11	11	NTE  001/03	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω art 6.2.6 b	4 Ω
	12	12	NTE  001/03	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
	13		NTE  005	Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o:	stare de succes dată art 4	stare de insucces dată	stare critică
	14		NTE 005	Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o:	stare de insucces dată	stare de succes dată	stare critică
	15		NTE 005	Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este:	k AAR=0,2	k AAR=0,1 Anexa 2	k AAR=0,05
	16		NTE 005	Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este:	k RAR=0,20-0,25 Anexa 2	k RAR=0,25-0,3	k RAR=0,3-0,4
	17		NTE 005	Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:	indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a	indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat Liana si Elena art 1(5)a	indicatori economici
	18		NTE 005	Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea:	indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat art 1(5)b	indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a	unor indicatori economici
	19		NTE 005	În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:	în punctele de referinţă art 52	în punctele de interfaţă art 52 Liana	în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b) art 52
	20		NTE 005	Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:	analize calitative Liana si Elena	analize cantitative Liana si Elena	analize economice art 52
	21		NTE 005	În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată:	defect parţial	defect simplu art 27	defect complet
	22		NTE 005	În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu:	defecte ce conduc la refuzuri de acţionare art 52	defecte ce conduc la refuzuri de solicitare	defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective) art 52
	23		NTE 005	Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca:	instalaţii în aşteptare	instalaţii de sine stătătoare art 53	în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită art 53
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	48	45	I7/2002	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă; art 4.2.23	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	49	46	I7/2002	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile; art 7.1.12	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27	50	47	I7/2002	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate  art 7.1.16	în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16	nu este necesar un spaţiu special
28	51	48	PE 102/86	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	52	49	I7/2002	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu art 5.1.3 b	Al	otel
30	53	50	PE 102/86	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31	54	51	I7/2002	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32	55	52	PE 102/86	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11
	56	53	PE 103/92	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie; art 1.4	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
	57	54	PE 103/92	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4
	58	55	PE 103/92	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice;	întotdeauna la efectele termice şi dinamice. Liliana art 1.5
	59	56	PE 103/92	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4
	60	57	PE 103/92	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
	61	58	PE 103/92	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3
	62	59	PE 103/92	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)
	63	60	PE 103/92	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1
	64	61	PE 103/92	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
	65	62	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat art 5.1
	66	63	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
	67	64	PE 103/92	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
	68	65	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice art 5.6	efecte termice	solicitări electromagnetice
	69	66	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice Liliana art 5.8	la efectele termice
	70	67	PE 103/92	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9	arcul electric
	71	68	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice art 5.10	se verifică la solicitări termice art 5.10	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
	72	69	PE 103/92	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu; art 6.6	părţii de oţel
	73	70	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice art 5.10
	74	71	PE 103/92	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului art 6.14	375°C – 400°C, în funcţie de durata
	75	85	PE 134/95	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
	76	86	PE 134/95	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
	77	87	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc Liana art 3.1 pct II
	78	88	PE 134/95	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative art 3.2	transformatoarelor
	79	89	PE 134/95	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor art 3.2	rezistenţele lor	reactanţele lor
	80	90	PE 134/95	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază art 3.2	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
	81	91	PE 134/95	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor Liana art 1.5	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
	82	92	PE 134/95	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
	83	93	PE 134/95	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
	84	94	PE 134/95	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
	85	95	PE 134/95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
	86	96	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
	87	97	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1
	88	98	PE 134/95	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2	calculul tensiunii reţelei
	89	99	PE 134/95	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
	90	100	PE 134/95	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică art 3.2
	91	101	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2
	92	102	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2
33	93	103	PE 155/92	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1	criteriilor constructive;
34	94	104	PE 155/92	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	95	105	PE 155/92	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	96	106	PE 155/92	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp art 3.2.2
37	97	107	PE 155/92	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	98	108	PE 155/92	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică art 1.2.1	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului  art 1.2.1
39	99	109	PE 155/92	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	100	110	PE 155/92	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A art 2.1.5	40 A
41	101	111	PE 155/92	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente art 2.1.7	30 de apartamente
42	102	112	PE 155/92	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10	3 x 95 +50 mmp
43	103	113	PE 155/92	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m art 3.2.10	20 m
44	104	114	PE 155/92	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m art 3.1.1	1m
	105		PE 022-3/87	Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu:	două trepte de tensiune art 1.17	maxim două transformatoare (autotransformatoare) art 1.17	nu există nici o prevedere legală
	106		PE 022-3/87	Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:	în staţiile de înaltă tensiune art 1.37	în staţiile de medie tensiune	nu există nici o prevedere legală
	107		PE 022-3/87	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în:	instalaţiile exterioare de 6-400 kV art 2.15a	staţiile de 6-20 kV	instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15a
	108		PE 022-3/87	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel:	în instalaţiile exterioare de 6-400 kV	sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV art 2.15b	sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15b
	109		PE 022-3/87	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în aer liber art 2.19b	în interior, în clădiri de zid	nu există nici o prevedere legală
	110		PE 022-3/87	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în interior, în clădiri de zid	în aer liber art 2.19b	nu există nici o prevedere legală
	111		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s art 2.29a	1,5 s	1,0 s
	112		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s art 2.29a	1,0 s
	113		PE 022-3/87	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s	1,0 s art 2.29a
	114		PE 022-3/87	Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind:	lămpi cu vapori de sodiu art 2.64	lămpi cu incandescenţă	lămpi cu vapori de mercur art 2.64
	115		PE 022-3/87	Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de:	5-10 ani art 3.4	10-15 ani	până în 5 ani
	116		PE 022-3/87	Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de:	5 Ω art 3.19	1 Ω	2,5 Ω
	117		PE 022-3/87	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate	mai mic decât	egal cu art 5.21b	mai mare decât
	118		PE 022-3/87	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate	egal cu art 5.20c	mai mic decât	mai mare decât
	119		PE 022-3/87	Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească:	1%	2%	3% art 5.41
	120		PE 022-3/87	Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu:	un singur transformator art 6.7	cu două transformatoare	nu are importanţă
	121		PE 022-3/87	Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi:	în clădire de zid	de tip aerian art 6.1	nu are importanţă
	122		PE 022-3/87	Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din:	oţel-aluminiu art 7.11	oţel galvanizat	oţel
	123		PE 022-3/87	În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:	în cablu subteran art 9.7	aerian	cu cheltuieli de investiţie minime
	124		PE 022-3/87	Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu:	conductoare de aluminiu neizolate	conductoare izolate torsadate art 9.2	nu are importanţă
	125		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
	126		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv art 2	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv art 2
	127		NTE  401/03/00	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică	numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi	numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare	pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare art 3
	128		NTE  401/03/00	Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime:	determinată statistic	de calcul art 5g	măsurată
	129		NTE  401/03/00	Densităţile economice de curent normate depind de	sarcina de calcul	tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului tabel1	tensiunea nominală a liniei tabel 1
	130		NTE  401/03/00	Densităţile economice de curent normate depind de	materialul conductorului tabel1	sarcina maximă	numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime tabel1
	131		NTE  401/03/00	Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este	mai mică decât sarcina maximă atinsă în final art 19b	mai mare decât sarcina maximă atinsă în final	egală cu  sarcina maximă atinsă în final
	132		NTE  401/03/00	Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:	curentul corespunzător secţiunii economice	curentul corespunzător frontierei economice art 26	curentul corespunzător frontierei termice
	133		NTE  401/03/00	Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:	investiţii minime	consumuri proprii tehnologice minime	cheltuieli totale actualizate minime art 1
	134		NTE  401/03/00	Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte:	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
	135		NTE  401/03/00	Frontiera economică se foloseşte	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
	136		PE 132/03	Reţele electrice de distribuţie publică cuprind:	reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice	reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali	staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
	137		PE 132/03	Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor art 2.1.1	valoarea medie a puterii absorbite
	138		PE 132/03	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:	puterea activă instalată	puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori art 2.1.5	puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
	139		PE 132/03	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:	puterea reactivă maximă	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori art 2.1.6
	140		PE 132/03	La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de:	3 – 4 ani	5 – 9 ani	10 – 20 ani art 3.1.2. A
	141		PE 132/03	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 10kV	în reţelele de JT: 400/230 V art 3.2.1a	în reţelele de MT: 20 kV art 3.2.1b
	142		PE 132/03	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 6 kV	în reţelele de JT: 400/230 V	în reţelele de JT: 380/220 V
	143		PE 132/03	Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim:	25 MVA art 3.3.2	40 MVA	63 MVA
	144		PE 132/03	În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:	poate fi „cu bare simple nesecţionate” art 3.3.8	este întotdeauna „cu bare duble secţionate”	poate fi „cu bare simple secţionate” art 3.3.8
	145		PE 132/03	Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:	cu racordare directă art 3.4.2	cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni art 3.4.2	cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
	146		PE 132/03	Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice art 3.4.2	PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni	PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
	147		PE 132/03	Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele art 3.4.2
	148		PE 132/03	Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi:	strâns buclat în zone cu densitate de consum mare	buclat, în zone cu densitate de consum medie	numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori Pandele Catalin art 3.5.2
	149		PE 132/03	Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:	cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A art 5.2	cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A	radial
	150		PE 132/03	Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic:	este interzisă art 5.4	este admisă condiţionat	este întotdeauna admisă
	151		PE 132/03	LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie	de porţelan	compozită art 10.2	de sticlă
	152		PE 132/03	Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate:	tensiunilor de atingere şi de pas art 8.2.1	defectării aparatului de comutaţie	defectelor de izolaţie
45	153	115	I7/2002	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	154	116	I7/2002	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite art 3.3.6	se admite condiţionat
47	155	117	I7/2002	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9
48	156	118	I7/2002	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9
49	157	119	I7/2002	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3	la latitudinea consumatorului
50	158	120	I7/2002	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A art 3.4.9	până la 50 A	până la 20 A
51	159	121	I7/2002	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44	obligatorie  art 4.1.27a	la latitudinea executantului
52	160	122	I7/2002	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă art 4.1.41	obligatorie
53	161	123	I7/2002	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
54	162	124	I7/2002 + PE 102/92	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
55	163	125	I7/2002	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru 5.1.3
56	164	126	I7/2002	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57	165	127	I7/2002	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă 5.1.31
58	166	128	I7/2002	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59	167	129	I7/2002	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34	prin lipire cu cositor
60	168	130	I7/2002	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61	169	131	I7/2002	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp art 5.1.38	6 mmp
62	170	132	I7/2002	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63	171	133	I7/2002	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m        axa5	5 m
64	172	134	I7/2002	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65	173	135	I7/2002	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă  5.1.64	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
66	174	136	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67	175	137	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84
68	176	138	I7/2002	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69	177	139	I7/2002	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m     art 5.1.92
70	178	140	I7/2002	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71	179	141	I7/2002	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă    5.1.103	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72	180	142	I7/2002	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73	181	143	I7/2002	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74	182	144	I7/2002	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75	183	145	I7/2002	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm  art 5.1.141
76	184	146	I7/2002	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77	185	147	I7/2002	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta	este interzisă art 5.2.7
78	186	148	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază; 5.2.15	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79	187	149	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
80	188	150	I7/2002	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A  5.2.16	minim 16 A
81	189	151	I7/2002	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize; 5.2.18	cel puţin trei prize.
82	190	152	I7/2002	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m      5.2.19	peste 2m
83	191	153	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m   5.2.19	cel puţin 1,5 m
84	192	154	I7/2002	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26	numai pentru deconectare sub sarcină
85	193	155	I7/2002	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37	numai pentru deconectare sub sarcină
86	194	156	I7/2002	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87	195	157	I7/2002	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm    art 5.2.64	75 mm	100 mm
88	196	158	I7/2002	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m art 5.2.67	2,5 m Ani Dobos: art5.2.67
89	197	159	I7/2002	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m     art 5.2.70	1 m
90	198	160	I7/2002	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m art 5.2.75	3 m	5 m
91	199	161	I7/2002	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW  art 5.2.86
92	200	162	I7/2002	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93	201	163	I7/2002	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94	202	164	I7/2002	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C art 5.3.8
95	203	165	I7/2002	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25	legătura la un conductor de protecţie
96	204	166	I7/2002	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW    (5.3.8)	minimum 3 kW
97	205	167	I7/2002	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie art  5.3.9	în execuţie sub tencuială
98	206	168	I7/2002	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW art  5.3.8
99	207	169	I7/2002	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23
100	208	170	I7/2002	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art  5.3.27	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101	209	171	I7/2002	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW  art 5.4.1
102	210	172	I7/2002	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
103	211	173	I7/2002	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
104	212	174	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW art 5.4.5a	7,5 kW
105	213	175	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW  art 5.4.5a	5,5 kW
106	214	176	I7/2002	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6	30 % din puterea transformatoarelor din post
107	215	177	I7/2002	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art  5.4.8
108	216	178	I7/2002	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW art 5.4.8	2,5 kW
109	217	179	I7/2002	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor art  5.4.11	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110	218	180	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9	mai mare sau egala cu 2 MΩ
111	219	181	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112	220	182	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113	221	183	I7/2002	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114	222	184	I7/2002	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7
115	223	185	I7/2002	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II  art 7.2.8
116	224	186	I7/2002	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat 7.2.9
117	225	187	I7/2002	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante  7.3.2	flexibile	metalice
	226	226	NTE 003/04/00	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune art 26
	227	227	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp art 28	35 mmp
	228	228	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp art 28
	229	229	NTE 003/04/00	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
	230	230	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV art 37
	231	231	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV  art 37	400 kV art 37
	232	232	NTE 003/04/00	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10% art 38	15%
	233	233	NTE 003/04/00	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
	234	234	NTE 003/04/00	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41
	235	235	NTE 003/04/00	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
	236	236	NTE 003/04/00	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal art 57a
	237	237	NTE 003/04/00	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana art 57a	stâlpi de susţinere de tip normal
	238	238	NTE 003/04/00	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite art 57c	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
	239	239	NTE 003/04/00	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor art 57a	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
	240	240	NTE 003/04/00	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei art 57c	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
	241	241	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate art 57d
	242	242	NTE 003/04/00	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b	pentru susţinerea conductoarelor
	243	243	NTE 003/04/00	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3% art 58
	244	244	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal art 59	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
	245	245	NTE 003/04/00	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
	246	246	NTE 003/04/00	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
	247	247	NTE 003/04/00	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu art 99	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
	248	248	NTE 003/04/00	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere art 104	foioase tari art 104	alte specii
	249	249	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate art 106
	250	250	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate art 112	în pământ prin batere cu vibraţii
	251	251	NTE 003/04/00	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp art 120
	252	252	NTE 003/04/00	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă; art 125	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; art 125
	253	253	NTE 003/04/00	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice art 126
	254	254	NTE 003/04/00	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată art 128 c	nu sunt necesare la executarea de LEA
	255	255	NTE 003/04/00	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei art 134
	256	256	PE 101/85	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare art 1.2.2 l)	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
	257	257	PE 101/85	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
	258	258	PE 101/85	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi art 1.2.2 m)	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m)	în cabină metalică sau zidită
	259	259	PE 101/85	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
	260	260	PE 101/85	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate art 4.1.5a	traversarea barelor colectoare art 4.1.5c	traversarea canalizării localităţii
	261	261	PE 101/85	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări; art 5.1.16	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
	262	262	PE 101/85	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ; art 5.2.2	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
	263	263	PE 101/85	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11	de cel puţin 3 m
	264	264	PE 101/85	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m art 4.3.2	2,5 m
	265	265	PE 101/85	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre; art 5.1.12	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
	266	266	PE 101/85	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial; art 5.1.13	nu se admit luminatoare. art 5.1.13
	267	267	PE 101/85	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16° art 5.1.14
	268	268	PE 101/85	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite art 5.1.17	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
	269	269	PE 101/85	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare; art 5.1.2	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2
	270	270	PE 101/85	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată; art 5.1.21	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie. art 5.1.21
	271	271	PE 101/85	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei; art 5.1.27	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
	272	272	PE 101/85	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat; art 5.1.6.b	beton sau scândura.
	273	273	PE 101/85	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii; art 5.1.9	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
	274	274	PE 101/85	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii; art 5.4.9	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon Liana art 5.4.9
	275	275	PE 101/85	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m art 6.3.2.h)
	276	276	PE 101/85	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore art 6.3.2d	7 ore
	277	277	PE 101/85	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m art 6.3.2h
	278	278	PE 101/85	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA art 6.3.2i
	279	279	PE 101/85	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA art 6.3.b
	280	280	PE 101/85	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv art 6.3.f	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
	281	281	PE 101/85	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm art 6.6.2	30 cm
	282	282	PE 101/85	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone art 6.6.2b	1,4 tone
	283	283	PE 101/85	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi art 6.7.1f)	b prin lipire	prin sudare art 6.7.1f)
	284	284	PE 101/85	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă art 6.8.7.b)
	285	285	PE 101/85	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h art 5.15, tabel 5.1	1 h 30 min
	286	286	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
	287	287	PE 107/95	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4	polietilena art 4.2.4
	288	288	PE 107/95	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
	289	289	PE 107/95	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv art 5.1.4	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
	290	290	PE 107/95	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical art 5.2.1a	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
	291	291	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
	292	292	PE 107/95	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m art 5.2.1
	293	293	PE 107/95	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8 art 5.4.2c
	294	294	PE 107/95	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi art 8.1.3	5 bucăţi
	295	295	PE 107/95	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm art 8.1.5	30 cm
	296	296	PE 107/95	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice art 4.2.1
	297	297	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). Art 4.2.3c	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
	298	298	PE 107/95	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d
	299	299	PE 107/95	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv; art 4.2.5	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
	300	300	PE 107/95	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii; art 4.2.5	c) nu pot servi drept conductor de nul.
	301	301	PE 107/95	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp; art 4.3.1	c) 2,5 mmp.
	302	302	PE 107/95	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie; art 5.1.3	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
	303	303	PE 107/95	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale art 5.1.4
	304	304	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public art 5.3.2b	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
	305	305	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m; art 5.3.1a	c)  0,9….1,0 m
	306	306	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m; art 5.3.1 a	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
	307	307	PE 107/95	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune art 8.1.4	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv art 8.1.4
	308	308	PE 107/95	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m; art 8.2.5	120 m;	c)  80 m.
	309	309	PE 107/95	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori Ani Dobos art 3.1.6	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6
	310	310	PE 107/95	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru art 4.2.2	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
	311	311	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	312	312	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	313	313	PE 107/95	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile art 5.1.7	relee de protecţie art 5.1.7
	314	314	PE 107/95	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m art 5.3.1a
	315	315	PE 107/95	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m art 5.5.1 h
	316	316	PE 107/95	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului anexa 5	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
	317	317	PE 107/95	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective art 5.1.4	de două ori a cutiei respective
	318	318	PE 107/95	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc art 2.6.1e	pătrat
	319	319	PE 107/95	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină art 2.5a	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
	320	320	PE 120/94	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art 4.3.7	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
	321	321	PE 120/94	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol art 4.3.8
	322	322	PE 120/94	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior art 4.4.4	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
	323	323	PE 120/94	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV; art 4.101	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1	c)  în reţelele de 110 kV
	324	324	PE 120/94	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1
	325	325	PE 120/94	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare; art 4.3.2	c) motoare sincrone
	326	326	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr art 4.4.3
	327	327	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3	c)  500 şi 2000 kVAr.
	328	328	PE 120/94	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale; art 4.2.8	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
	329	329	PE 120/94	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92 cap1
	330	330	PE 120/94	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
	331	331	PE 120/94	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV art 4.1.4	20 kV art 4.1.4	110kV
	332	332	PE 120/94	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului art 4.3.7
	333	333	PE 120/94	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă art 4.1.1	filtre de armonici

  

 

Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

  Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB.

 

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

 

          

 

 

Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

 

     Bibliografie: 

NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00


1. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00


2. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00


3. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013


4. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00


5. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV


6. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc


7. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93


8. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV










9. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice



 





10. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit


11. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune


12. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice


13. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari


14. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica


15. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV










16. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile



 

  

 

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II – III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
	1	1	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω art 12.5.3	10 Ω	15 Ω
	2	2	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω art 12.5.3	15 Ω
	3	3	NTE  001/03	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt art 13.6	jos Ani Dobos:art 13.6
	4	4	NTE  001/03	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1
	5	5	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
	6	6	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
	7	7	NTE  001/03	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m art 5.1.3.5 b	30 kV/m	20 kV/m
	8	8	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională art 5.2.1.a	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
	9	9	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b
	10	10	NTE  001/03	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30° art 6.1.3	45°	60°
	11	11	NTE  001/03	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω art 6.2.6 b	4 Ω
	12	12	NTE  001/03	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
		13	NTE 002/03/00	Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:	cu tensiune până la 400 kV art 1	cu tensiune până la 220 kV	cu tensiune până la 750 kV
		14	NTE 002/03/00	Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:	numai în caz de avarie	la punerea în funcţiune (PIF) art 6 a	în timpul exploatării art 6b
		15	NTE 002/03/00	Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:	egală sau mai mare decât 2 MΩ	mai mare decât    2 MΩ tab V	egală cu 2 MΩ
		16	NTE 002/03/00	Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie	a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent	a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3	între circuitele independente şi pământ cap V pct 3
		17	NTE 002/03/00	Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:	verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1	verificări funcţionale	verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1
		18	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
		19	NTE 002/03/00	În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:	să fie mai mare decât curentul de sarcină	să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe	să fie mai mică decât curentul de sarcină
		20	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28