nr II
|
nr III_IVA |
nr III_IV B |
Norma |
Enunt |
Varianta a |
Varianta b |
Varianta c |
|
1 |
1 |
NTE
001/03 |
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: |
5 Ω
art 12.5.3 |
10 Ω |
15 Ω |
|
2 |
2 |
NTE
001/03 |
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: |
5 Ω |
10 Ω
art 12.5.3 |
15 Ω |
|
3 |
3 |
NTE
001/03 |
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: |
înalt |
semiînalt
art 13.6 |
jos
Ani Dobos:art 13.6 |
|
4 |
4 |
NTE
001/03 |
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: |
instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică |
instalaţiilor electrice din medii explozive |
instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1 |
|
5 |
5 |
NTE
001/03 |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: |
tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a |
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a |
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie |
|
6 |
6 |
NTE
001/03 |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: |
tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b |
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială |
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b |
|
7 |
7 |
NTE
001/03 |
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: |
12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b |
30 kV/m |
20 kV/m |
|
8 |
8 |
NTE
001/03 |
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: |
metoda convenţională
art 5.2.1.a |
metoda statistică |
oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b) |
|
9 |
9 |
NTE
001/03 |
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: |
doar metoda convenţională |
doar metoda statistică |
oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b |
|
10 |
10 |
NTE
001/03 |
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: |
30°
art 6.1.3 |
45° |
60° |
|
11 |
11 |
NTE
001/03 |
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: |
10 Ω |
5 Ω
art 6.2.6 b |
4 Ω |
|
12 |
12 |
NTE
001/03 |
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: |
descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7 |
descărcătoare cu coarne |
paratrăsnete |
|
13 |
|
NTE
005 |
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: |
stare de succes dată
art 4 |
stare de insucces dată |
stare critică |
|
14 |
|
NTE 005 |
Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: |
stare de insucces dată |
stare de succes dată |
stare critică |
|
15 |
|
NTE 005 |
Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: |
k AAR=0,2 |
k AAR=0,1
Anexa 2 |
k AAR=0,05 |
|
16 |
|
NTE 005 |
Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: |
k RAR=0,20-0,25
Anexa 2 |
k RAR=0,25-0,3 |
k RAR=0,3-0,4 |
|
17 |
|
NTE 005 |
Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: |
indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a |
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
Liana si Elena art 1(5)a |
indicatori economici |
|
18 |
|
NTE 005 |
Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: |
indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
art 1(5)b |
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a |
unor indicatori economici |
|
19 |
|
NTE 005 |
În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: |
în punctele de referinţă
art 52 |
în punctele de interfaţă
art 52 Liana |
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
art 52 |
|
20 |
|
NTE 005 |
Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: |
analize calitative
Liana si Elena |
analize cantitative
Liana si Elena |
analize economice
art 52 |
|
21 |
|
NTE 005 |
În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: |
defect parţial |
defect simplu
art 27 |
defect complet |
|
22 |
|
NTE 005 |
În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: |
defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
art 52 |
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare |
defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
art 52 |
|
23 |
|
NTE 005 |
Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: |
instalaţii în aşteptare |
instalaţii de sine stătătoare
art 53 |
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
art 53 |
1 |
24 |
21 |
NTE 006 |
Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. |
neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 |
neglijabilă
axa 10 |
se calculează pe bază de formulă |
2 |
25 |
22 |
NTE 006 |
Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: |
10% |
5%
art 14 |
15% |
3 |
26 |
23 |
NTE 006 |
Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: |
scade
art 15 b |
creşte |
rămâne constant |
4 |
27 |
24 |
NTE 006 |
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: |
curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 |
curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 |
curentul de scurtcircuit de şoc |
5 |
28 |
25 |
NTE 006 |
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: |
mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12 |
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib |
egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3 |
6 |
29 |
26 |
NTE 006 |
În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: |
aproape de generator
Ani Dobos:art 16b |
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b |
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b |
7 |
30 |
27 |
NTE 006 |
În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: |
se neglijează |
nu există art 16c |
se calculează pe bază de formulă |
8 |
31 |
28 |
NTE 006 |
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: |
rezistenţele de contact
art 9d |
impedanţele de defect
art 9d |
impedanţele de scurtcircuit |
9 |
32 |
29 |
NTE 006 |
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: |
capacităţile liniilor
art 13
Liliana art 9h |
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h |
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h |
10 |
33 |
30 |
NTE 006 |
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: |
scurtcircuitul este departe de generator art 9a |
scurtcircuitul este aproape de generator |
scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a |
11 |
34 |
31 |
NTE 006 |
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: |
valorile tensiunii de alimentare art 9c |
impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c |
impedanţele de scurtcircuit |
12 |
35 |
32 |
NTE 006 |
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: |
impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e |
impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă |
impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă |
13 |
36 |
33 |
PE 102/86 |
Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: |
în aceeaşi încăpere; |
în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6, |
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
14 |
37 |
34 |
PE 102/86 |
Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: |
este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7 |
este permisă întotdeauna; |
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
15 |
38 |
35 |
PE 102/86 |
În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: |
se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1 |
nu se admite |
se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1 |
16 |
39 |
36 |
I7/2002 |
Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: |
este interzisă; art 5.2.27 |
este permisă în anumite condiţii; |
este permisă, dar nu se recomandă. |
17 |
40 |
37 |
PE 102/86 |
În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: |
se prevăd blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2 |
se montează indicatoare de securitate; |
în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2 |
18 |
41 |
38 |
PE 102/86 |
Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: |
siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7 |
orice tip de întreruptor; |
aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7 |
19 |
42 |
39 |
I7/2002 |
La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin: |
10 mm |
15 mm
art 5.2.62 |
20 mm |
20 |
43 |
40 |
I7/2002 |
Tabloul de distribuţie trebuie montat: |
în plan orizontal |
perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79 |
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare |
21 |
44 |
41 |
I7/2002 |
Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de: |
50 A |
100 A
art 5.2.28 |
150 A |
22 |
45 |
42 |
PE 102/86 |
Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite |
pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat |
se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7 |
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii |
23 |
46 |
43 |
PE 102/86 |
Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare: |
este permisă |
nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3 |
de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30 |
24 |
47 |
44 |
I7/2002 |
Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât: |
conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28 |
conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact |
conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate |
25 |
48 |
45 |
I7/2002 |
Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: |
este interzisă; art 4.2.23 |
este permisă; |
este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul. |
26 |
49 |
46 |
I7/2002 |
Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : |
întreruptoare manuale; |
siguranţe fuzibile; art 7.1.12 |
întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12 |
27 |
50 |
47 |
I7/2002 |
Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: |
în încăperi separate art 7.1.16 |
în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16 |
nu este necesar un spaţiu special |
28 |
51 |
48 |
PE 102/86 |
Carcasele bateriilor de condensatoare: |
trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6 |
nu trebuie să fie legate la pământ; |
trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii |
29 |
52 |
49 |
I7/2002 |
Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: |
Cu
art 5.1.3 b |
Al |
otel |
30 |
53 |
50 |
PE 102/86 |
Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă: |
în plan vertical |
în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal |
în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10 |
31 |
54 |
51 |
I7/2002 |
Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: |
faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b |
faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; |
faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben. |
32 |
55 |
52 |
PE 102/86 |
Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: |
verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11 |
alb pentru poziţia deschis |
alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11 |
|
56 |
53 |
PE 103/92 |
Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: |
nu este obligatorie;
art 1.4 |
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; |
este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV. |
|
57 |
54 |
PE 103/92 |
Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv: |
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate; |
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; |
dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4 |
|
58 |
55 |
PE 103/92 |
Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: |
de regulă, numai la efectele dinamice; |
de regulă, numai la efectele termice; |
întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5 |
|
59 |
56 |
PE 103/92 |
Curentul de scurtcircuit reprezintă: |
curentul nominal admisibil |
supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4 |
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4 |
|
60 |
57 |
PE 103/92 |
La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: |
de regulă, se neglijează; |
se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2 |
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW. |
|
61 |
58 |
PE 103/92 |
Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: |
scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; |
scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; |
natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3 |
|
62 |
59 |
PE 103/92 |
La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: |
rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ |
rezistenţei arcului electric |
rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare) |
|
63 |
60 |
PE 103/92 |
Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: |
curentul dinamic nominal |
curentul de scurtcircuit termic echivalent |
valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1 |
|
64 |
61 |
PE 103/92 |
La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: |
de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4 |
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului |
de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit |
|
65 |
62 |
PE 103/92 |
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula: |
scurtcircuitul monofazat |
scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ |
scurtcircuitul trifazat
art 5.1 |
|
66 |
63 |
PE 103/92 |
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului: |
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1 |
curentul de scurtcircuit permanent (kA) |
curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA) |
|
67 |
64 |
PE 103/92 |
Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: |
direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2 |
direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect |
direct proporţional cu durata defectului |
|
68 |
65 |
PE 103/92 |
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: |
solicitări mecanice
art 5.6 |
efecte termice |
solicitări electromagnetice |
|
69 |
66 |
PE 103/92 |
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: |
la solicitări electromagnetice |
la solicitări mecanice
Liliana art 5.8 |
la efectele termice |
|
70 |
67 |
PE 103/92 |
Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: |
la solicitări electromagnetice |
la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9 |
arcul electric |
|
71 |
68 |
PE 103/92 |
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit: |
se verifică la solicitări mecanice
art 5.10 |
se verifică la solicitări termice
art 5.10 |
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit |
|
72 |
69 |
PE 103/92 |
La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu se ia în considerare secţiunea: |
totală (echivalentă); |
părţii de aluminiu;
art 6.6 |
părţii de oţel |
|
73 |
70 |
PE 103/92 |
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: |
arc electric |
solicitări electromagnetice |
solicitări mecanice şi termice
art 5.10 |
|
74 |
71 |
PE 103/92 |
Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: |
375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură |
valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14 |
375°C – 400°C, în funcţie de durata |
|
75 |
85 |
PE 134/95 |
Timpul minim de deconectare reprezintă: |
cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29 |
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29 |
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei |
|
76 |
86 |
PE 134/95 |
Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: |
componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24 |
componentei simetrice de c.a. scade |
componentei simetrice de c.a. se dublează |
|
77 |
87 |
PE 134/95 |
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: |
valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II |
valoarea componentei simetrice de c.a. |
curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II |
|
78 |
88 |
PE 134/95 |
In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: |
cuptoarelor electrice cu arc |
maşinilor rotative
art 3.2 |
transformatoarelor |
|
79 |
89 |
PE 134/95 |
Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: |
impedanţele lor
art 3.2 |
rezistenţele lor |
reactanţele lor |
|
80 |
90 |
PE 134/95 |
În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: |
aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2 |
acelaşi curent |
la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază |
|
81 |
91 |
PE 134/95 |
În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează: |
rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5 |
reactanţele reţelelor |
reactanţele capacitive ale reţelelor |
|
82 |
92 |
PE 134/95 |
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: |
în schemele de secvenţă homopolară; |
în schemele de secvenţă directă; |
în schemele de secvenţă inversă; |
|
83 |
93 |
PE 134/95 |
Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: |
valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14 |
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei |
valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei |
|
84 |
94 |
PE 134/95 |
Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată: |
cu 5s înaintea scurtcircuitului |
în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28 |
cu 10 s după producerea scurtcircuitului |
|
85 |
95 |
PE 134/95 |
În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit: |
are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I |
are o valoare ce variază în timp |
are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului |
|
86 |
96 |
PE 134/95 |
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: |
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; |
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II |
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune. |
|
87 |
97 |
PE 134/95 |
În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: |
valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1 |
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1 |
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1 |
|
88 |
98 |
PE 134/95 |
Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: |
calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2 |
calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2 |
calculul tensiunii reţelei |
|
89 |
99 |
PE 134/95 |
Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte: |
pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri |
numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2 |
doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază |
|
90 |
100 |
PE 134/95 |
Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: |
impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică |
impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică |
impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele în unităţi relative nu se modifică
art 3.2 |
|
91 |
101 |
PE 134/95 |
În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: |
se admite întotdeauna egalitatea lor |
se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; |
se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2 |
|
92 |
102 |
PE 134/95 |
În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: |
fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; |
toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune |
toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2 |
33 |
93 |
103 |
PE 155/92 |
Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: |
puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 |
puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1 |
criteriilor constructive; |
34 |
94 |
104 |
PE 155/92 |
Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: |
0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 |
10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale |
5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale |
35 |
95 |
105 |
PE 155/92 |
Conductoarele coloanelor electrice: |
trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1 |
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; |
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m. |
36 |
96 |
106 |
PE 155/92 |
Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: |
50 mmp |
150 mmp |
100 mmp
art 3.2.2 |
37 |
97 |
107 |
PE 155/92 |
Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: |
în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 |
în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 |
doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea |
38 |
98 |
108 |
PE 155/92 |
Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi: |
firida de branşament |
coloana electrică art 1.2.1 |
punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
art 1.2.1 |
39 |
99 |
109 |
PE 155/92 |
Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între: |
linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2 |
firida de branşament şi coloană sau colonele electrice |
coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator |
40 |
100 |
110 |
PE 155/92 |
Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la: |
20 A |
30 A
art 2.1.5 |
40 A |
41 |
101 |
111 |
PE 155/92 |
Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: |
10 apartamente |
20 de apartamente
art 2.1.7 |
30 de apartamente |
42 |
102 |
112 |
PE 155/92 |
Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului: |
3 x 50 + 25 mmp |
3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10 |
3 x 95 +50 mmp |
43 |
103 |
113 |
PE 155/92 |
Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte: |
10 m |
15 m
art 3.2.10 |
20 m |
44 |
104 |
114 |
PE 155/92 |
Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de: |
0,3 m |
0,4 – 0,5 m
art 3.1.1 |
1m |
|
105 |
|
PE 022-3/87 |
Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu: |
două trepte de tensiune
art 1.17 |
maxim două transformatoare (autotransformatoare)
art 1.17 |
nu există nici o prevedere legală |
|
106 |
|
PE 022-3/87 |
Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala: |
în staţiile de înaltă tensiune
art 1.37 |
în staţiile de medie tensiune |
nu există nici o prevedere legală |
|
107 |
|
PE 022-3/87 |
Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în: |
instalaţiile exterioare de 6-400 kV
art 2.15a |
staţiile de 6-20 kV |
instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15a |
|
108 |
|
PE 022-3/87 |
Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel: |
în instalaţiile exterioare de 6-400 kV |
sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV
art 2.15b |
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15b |
|
109 |
|
PE 022-3/87 |
Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: |
în aer liber
art 2.19b |
în interior, în clădiri de zid |
nu există nici o prevedere legală |
|
110 |
|
PE 022-3/87 |
Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: |
în interior, în clădiri de zid |
în aer liber
art 2.19b |
nu există nici o prevedere legală |
|
111 |
|
PE 022-3/87 |
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: |
2,5 s
art 2.29a |
1,5 s |
1,0 s |
|
112 |
|
PE 022-3/87 |
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: |
2,5 s |
1,5 s
art 2.29a |
1,0 s |
|
113 |
|
PE 022-3/87 |
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: |
2,5 s |
1,5 s |
1,0 s
art 2.29a |
|
114 |
|
PE 022-3/87 |
Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind: |
lămpi cu vapori de sodiu
art 2.64 |
lămpi cu incandescenţă |
lămpi cu vapori de mercur
art 2.64 |
|
115 |
|
PE 022-3/87 |
Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de: |
5-10 ani
art 3.4 |
10-15 ani |
până în 5 ani |
|
116 |
|
PE 022-3/87 |
Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de: |
5 Ω
art 3.19 |
1 Ω |
2,5 Ω |
|
117 |
|
PE 022-3/87 |
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate |
mai mic decât |
egal cu
art 5.21b |
mai mare decât |
|
118 |
|
PE 022-3/87 |
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate |
egal cu
art 5.20c |
mai mic decât |
mai mare decât |
|
119 |
|
PE 022-3/87 |
Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească: |
1% |
2% |
3%
art 5.41 |
|
120 |
|
PE 022-3/87 |
Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu: |
un singur transformator
art 6.7 |
cu două transformatoare |
nu are importanţă |
|
121 |
|
PE 022-3/87 |
Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi: |
în clădire de zid |
de tip aerian
art 6.1 |
nu are importanţă |
|
122 |
|
PE 022-3/87 |
Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din: |
oţel-aluminiu
art 7.11 |
oţel galvanizat |
oţel |
|
123 |
|
PE 022-3/87 |
În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate: |
în cablu subteran
art 9.7 |
aerian |
cu cheltuieli de investiţie minime |
|
124 |
|
PE 022-3/87 |
Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu: |
conductoare de aluminiu neizolate |
conductoare izolate torsadate
art 9.2 |
nu are importanţă |
|
125 |
|
NTE
401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de |
LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv |
LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv |
LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv |
|
126 |
|
NTE
401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de |
linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
art 2 |
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv |
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
art 2 |
|
127 |
|
NTE
401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică |
numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi |
numai pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare |
pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
art 3 |
|
128 |
|
NTE
401/03/00 |
Densitatea economică de curent (jec) reprezintă o mărime: |
determinată statistic |
de calcul
art 5g |
măsurată |
|
129 |
|
NTE
401/03/00 |
Densităţile economice de curent normate depind de |
sarcina de calcul |
tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului
tabel1 |
tensiunea nominală a liniei
tabel 1 |
|
130 |
|
NTE
401/03/00 |
Densităţile economice de curent normate depind de |
materialul conductorului
tabel1 |
sarcina maximă |
numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
tabel1 |
|
131 |
|
NTE
401/03/00 |
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este |
mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
art 19b |
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final |
egală cu sarcina maximă atinsă în final |
|
132 |
|
NTE
401/03/00 |
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte: |
curentul corespunzător secţiunii economice |
curentul corespunzător frontierei economice
art 26 |
curentul corespunzător frontierei termice |
|
133 |
|
NTE
401/03/00 |
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul: |
investiţii minime |
consumuri proprii tehnologice minime |
cheltuieli totale actualizate minime
art 1 |
|
134 |
|
NTE
401/03/00 |
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte: |
în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor |
în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică |
în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă) |
|
135 |
|
NTE
401/03/00 |
Frontiera economică se foloseşte |
în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor |
în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică |
în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă) |
|
136 |
|
PE 132/03 |
Reţele electrice de distribuţie publică cuprind: |
reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice |
reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali |
staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale |
|
137 |
|
PE 132/03 |
Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă: |
valoarea maximă a puterii absorbite |
suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor
art 2.1.1 |
valoarea medie a puterii absorbite |
|
138 |
|
PE 132/03 |
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind: |
puterea activă instalată |
puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori
art 2.1.5 |
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor |
|
139 |
|
PE 132/03 |
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind: |
puterea reactivă maximă |
valoarea maximă a puterii absorbite |
suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori
art 2.1.6 |
|
140 |
|
PE 132/03 |
La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de: |
3 – 4 ani |
5 – 9 ani |
10 – 20 ani
art 3.1.2. A |
|
141 |
|
PE 132/03 |
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: |
în reţelele de MT: 10kV |
în reţelele de JT: 400/230 V
art 3.2.1a |
în reţelele de MT: 20 kV
art 3.2.1b |
|
142 |
|
PE 132/03 |
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: |
în reţelele de MT: 6 kV |
în reţelele de JT: 400/230 V |
în reţelele de JT: 380/220 V |
|
143 |
|
PE 132/03 |
Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim: |
25 MVA
art 3.3.2 |
40 MVA |
63 MVA |
|
144 |
|
PE 132/03 |
În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT: |
poate fi „cu bare simple nesecţionate”
art 3.3.8 |
este întotdeauna „cu bare duble secţionate” |
poate fi „cu bare simple secţionate”
art 3.3.8 |
|
145 |
|
PE 132/03 |
Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza: |
cu racordare directă
art 3.4.2 |
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni
art 3.4.2 |
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare |
|
146 |
|
PE 132/03 |
Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: |
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice
art 3.4.2 |
PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni |
PT 20/0,4 kV racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic |
|
147 |
|
PE 132/03 |
Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: |
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare |
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice |
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
art 3.4.2 |
|
148 |
|
PE 132/03 |
Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi: |
strâns buclat în zone cu densitate de consum mare |
buclat, în zone cu densitate de consum medie |
numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori
Pandele Catalin art 3.5.2 |
|
149 |
|
PE 132/03 |
Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona: |
cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A
art 5.2 |
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A |
radial |
|
150 |
|
PE 132/03 |
Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic: |
este interzisă
art 5.4 |
este admisă condiţionat |
este întotdeauna admisă |
|
151 |
|
PE 132/03 |
LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie |
de porţelan |
compozită
art 10.2 |
de sticlă |
|
152 |
|
PE 132/03 |
Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate: |
tensiunilor de atingere şi de pas
art 8.2.1 |
defectării aparatului de comutaţie |
defectelor de izolaţie |
45 |
153 |
115 |
I7/2002 |
Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: |
clădirilor agricole şi horticole
art 1.1e |
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor |
la depozite de materiale pirotehnice şi explozive |
46 |
154 |
116 |
I7/2002 |
Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: |
se admite |
nu se admite art 3.3.6 |
se admite condiţionat |
47 |
155 |
117 |
I7/2002 |
Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: |
numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice |
numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice |
atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9 |
48 |
156 |
118 |
I7/2002 |
Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: |
interzisă |
admisă |
admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9 |
49 |
157 |
119 |
I7/2002 |
Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: |
recomandată |
obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3 |
la latitudinea consumatorului |
50 |
158 |
120 |
I7/2002 |
La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: |
până la 30 A
art 3.4.9 |
până la 50 A |
până la 20 A |
51 |
159 |
121 |
I7/2002 |
Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este: |
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44
|
obligatorie
art 4.1.27a |
la latitudinea executantului |
52 |
160 |
122 |
I7/2002 |
Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: |
permisă |
interzisă art 4.1.41 |
obligatorie |
53 |
161 |
123 |
I7/2002 |
Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: |
instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 |
instalaţii de comandă, semnalizare |
instalaţii de comutare şi similare |
54 |
162 |
124 |
I7/2002 + PE 102/92 |
Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: |
interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43 |
permisă în anumite condiţii |
la latitudinea consumatorului |
55 |
163 |
125 |
I7/2002 |
La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: |
aluminiu |
cupru sau aluminiu |
obligatoriu cupru 5.1.3 |
56 |
164 |
126 |
I7/2002 |
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: |
în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie |
în interiorul golurilor din elementele de construcţie |
numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29 |
57 |
165 |
127 |
I7/2002 |
Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: |
este permisă întotdeauna |
este permisă în cazul conductoarelor de cupru |
este interzisă 5.1.31 |
58 |
166 |
128 |
I7/2002 |
Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă: |
minimum 8 spire |
o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm |
minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33 |
59 |
167 |
129 |
I7/2002 |
Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă: |
prin răsucire şi matisare |
prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34 |
prin lipire cu cositor |
60 |
168 |
130 |
I7/2002 |
Legăturile barelor se execută: |
numai prin sudare |
numai cu ajutorul şuruburilor |
cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37 |
61 |
169 |
131 |
I7/2002 |
Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: |
16 mmp |
10 mmp
art 5.1.38 |
6 mmp |
62 |
170 |
132 |
I7/2002 |
Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: |
numai prin sudare |
numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică |
prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40 |
63 |
171 |
133 |
I7/2002 |
Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: |
3 m |
4 m
axa5 |
5 m |
64 |
172 |
134 |
I7/2002 |
Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută: |
oriunde pe traseul conductelor |
nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport |
numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60 |
65 |
173 |
135 |
I7/2002 |
Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: |
este interzisă 5.1.64 |
este admisă |
este admisă numai pentru conductoare de cupru |
66 |
174 |
136 |
I7/2002 |
Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: |
numai în încăperi în care mediul nu este coroziv |
în orice categorie de încăperi sau mediu 5.1.79 |
numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu |
67 |
175 |
137 |
I7/2002 |
Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: |
numai aparent |
numai îngropat |
aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84 |
68 |
176 |
138 |
I7/2002 |
Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie: |
perfect orizontală |
aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89 |
cu pante de (1 …2 ) % între doua doze |
69 |
177 |
139 |
I7/2002 |
În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: |
1 m |
0,5 m |
circa 0,3 m art 5.1.92 |
70 |
178 |
140 |
I7/2002 |
Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: |
este strict interzisă |
este admisă fără restricţii |
trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice 5.1.92 |
71 |
179 |
141 |
I7/2002 |
Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: |
admisă |
interzisă 5.1.103 |
admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm |
72 |
180 |
142 |
I7/2002 |
Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: |
3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 |
1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală |
15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală |
73 |
181 |
143 |
I7/2002 |
Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: |
aparent, indiferent de traseu |
în ţevi de protecţie; |
înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton. 5.1. 132 |
74 |
182 |
144 |
I7/2002 |
Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: |
cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; |
cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 |
cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor. |
75 |
183 |
145 |
I7/2002 |
În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: |
1 cm |
5 cm |
minimum 7 cm
art 5.1.141 |
76 |
184 |
146 |
I7/2002 |
Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: |
50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; |
(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 |
20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune. |
77 |
185 |
147 |
I7/2002 |
Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: |
se admite |
se admite condiţionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta |
este interzisă art 5.2.7 |
78 |
186 |
148 |
I7/2002 |
Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: |
numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 |
numai pe conductorul de nul; |
pe fază sau pe nul, nu are importanţă. |
79 |
187 |
149 |
I7/2002 |
Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: |
1m de la axul aparatului; |
(0,6-1,5) m de la axul aparatului; |
1,5 m de la axul aparatului. |
80 |
188 |
150 |
I7/2002 |
Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: |
6 A |
minim 10 A
5.2.16 |
minim 16 A |
81 |
189 |
151 |
I7/2002 |
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: |
cel puţin o priză; |
cel puţin două prize; 5.2.18 |
cel puţin trei prize. |
82 |
190 |
152 |
I7/2002 |
În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: |
peste 1m |
peste 1,5 m 5.2.19 |
peste 2m |
83 |
191 |
153 |
I7/2002 |
Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: |
cel puţin 1 m |
cel puţin 1,25 m 5.2.19 |
cel puţin 1,5 m |
84 |
192 |
154 |
I7/2002 |
Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: |
numai pentru separare |
atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.26 |
numai pentru deconectare sub sarcină |
85 |
193 |
155 |
I7/2002 |
Întrerupătoarele automate se pot utiliza: |
numai pentru separare |
atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.37 |
numai pentru deconectare sub sarcină |
86 |
194 |
156 |
I7/2002 |
În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: |
trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune |
nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 |
poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului |
87 |
195 |
157 |
I7/2002 |
Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: |
cel puţin 50 mm
art 5.2.64 |
75 mm |
100 mm |
88 |
196 |
158 |
I7/2002 |
Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: |
2 m |
2,3 m
art 5.2.67 |
2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67 |
89 |
197 |
159 |
I7/2002 |
Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu |
0,5 m |
0, 8 m art 5.2.70 |
1 m |
90 |
198 |
160 |
I7/2002 |
Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de: |
10 m
art 5.2.75 |
3 m |
5 m |
91 |
199 |
161 |
I7/2002 |
Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: |
0,5 kW |
1 kW |
2 kW
art 5.2.86 |
92 |
200 |
162 |
I7/2002 |
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare: |
dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2 |
întotdeauna |
dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW |
93 |
201 |
163 |
I7/2002 |
La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de: |
3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat art 5.3.5 |
1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat |
5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat |
94 |
202 |
164 |
I7/2002 |
În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: |
100 grade C |
150 grade C |
200 grade C
art 5.3.8 |
95 |
203 |
165 |
I7/2002 |
Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: |
grătar protector |
dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere 5.3.25 |
legătura la un conductor de protecţie |
96 |
204 |
166 |
I7/2002 |
În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: |
minimum 2 kW |
minimum 2,5 kW (5.3.8) |
minimum 3 kW |
97 |
205 |
167 |
I7/2002 |
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: |
în construcţie capsulată |
cu contact de protecţie
art 5.3.9 |
în execuţie sub tencuială |
98 |
206 |
168 |
I7/2002 |
Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: |
1 kW |
1,5 kW |
2 kW
art 5.3.8 |
99 |
207 |
169 |
I7/2002 |
Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii: |
la borna din interior |
la oricare dintre borne |
la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23 |
100 |
208 |
170 |
I7/2002 |
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: |
peste 5 kg |
de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg
art 5.3.27 |
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat |
101 |
209 |
171 |
I7/2002 |
Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte: |
8 kW |
10 kW |
15 kW
art 5.4.1 |
102 |
210 |
172 |
I7/2002 |
Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: |
numai de sarcinile în regim normal de funcţionare |
numai de sarcinile de pornire |
de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2 |
103 |
211 |
173 |
I7/2002 |
Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: |
numai de sarcinile în regim normal de funcţionare |
numai de sarcinile de pornire |
de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2 |
104 |
212 |
174 |
I7/2002 |
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: |
4 kW |
5,5 kW
art 5.4.5a |
7,5 kW |
105 |
213 |
175 |
I7/2002 |
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la: |
3 kW |
4 kW
art 5.4.5a |
5,5 kW |
106 |
214 |
176 |
I7/2002 |
La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi: |
10 % din putere transformatoarelor din post |
20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6 |
30 % din puterea transformatoarelor din post |
107 |
215 |
177 |
I7/2002 |
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: |
numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW |
numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW |
de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
art 5.4.8 |
108 |
216 |
178 |
I7/2002 |
Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: |
0,6 kW |
1,1 kW
art 5.4.8 |
2,5 kW |
109 |
217 |
179 |
I7/2002 |
Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: |
se prevede la fiecare motor
art 5.4.11 |
se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii 5.4.11 |
este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie |
110 |
218 |
180 |
I7/2002 |
Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: |
mai mică de 0,5 MΩ |
mai mare sau egala cu 1 MΩ art 6.9 |
mai mare sau egala cu 2 MΩ |
111 |
219 |
181 |
I7/2002 |
Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: |
numai între conductoarele active luate 2 câte 2 |
numai între fiecare conductor activ şi pământ |
atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ art 6.9 |
112 |
220 |
182 |
I7/2002 |
Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: |
cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere |
cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere art 6.11 |
cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere |
113 |
221 |
183 |
I7/2002 |
Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: |
cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului |
cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului |
cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului art 7.1.9 |
114 |
222 |
184 |
I7/2002 |
În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în: |
volumul 1de protecţie |
volumul 2 de protecţie |
volumul 3 de protecţie
Ani Dobos art 7.2.7 |
115 |
223 |
185 |
I7/2002 |
În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: |
0 |
I |
II
art 7.2.8 |
116 |
224 |
186 |
I7/2002 |
În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: |
este totdeauna admisă |
nu este admisă cu nici o condiţie |
este admisã condiţionat 7.2.9 |
117 |
225 |
187 |
I7/2002 |
Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: |
din materiale electroizolante 7.3.2 |
flexibile |
metalice |
|
226 |
226 |
NTE
003/04/00 |
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de: |
110 kV |
110 kV, numai în terenuri silvice |
medie tensiune
art 26 |
|
227 |
227 |
NTE
003/04/00 |
Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime: |
16 mmp |
25 mmp
art 28 |
35 mmp |
|
228 |
228 |
NTE
003/04/00 |
Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime: |
25 mmp |
20 mmp |
16 mmp
art 28 |
|
229 |
229 |
NTE
003/04/00 |
Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel: |
se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a
art 30 |
se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic |
nu se protejează împotriva coroziunii |
|
230 |
230 |
NTE
003/04/00 |
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: |
20 kV |
110 kV |
220 si 400 kV
art 37 |
|
231 |
231 |
NTE
003/04/00 |
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de: |
110 kV |
220 kV
art 37 |
400 kV
art 37 |
|
232 |
232 |
NTE
003/04/00 |
În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ, determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu: |
5% |
10%
art 38 |
15% |
|
233 |
233 |
NTE
003/04/00 |
La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră: |
mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere
art 39 |
mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere |
egal cu cel de la lanţurile de susţinere |
|
234 |
234 |
NTE
003/04/00 |
Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie: |
este acelaşi ca la stâlpii de întindere |
din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere |
pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
art 41 |
|
235 |
235 |
NTE
003/04/00 |
În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face: |
prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;
art 44 |
prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri; |
prin ruperea a două elemente de izolator dintr-o ramură |
|
236 |
236 |
NTE
003/04/00 |
Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la: |
stâlpi de întindere |
stâlpi de susţinere de tip întărit |
stâlpi de susţinere de tip normal
art 57a |
|
237 |
237 |
NTE
003/04/00 |
Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la: |
stâlpi de întindere |
stâlpi de susţinere de tip întărit
Liliana art 57a |
stâlpi de susţinere de tip normal |
|
238 |
238 |
NTE
003/04/00 |
În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea: |
trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune |
pot avea tensiuni diferite
art 57c |
pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele |
|
239 |
239 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de susţinere se folosesc: |
în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor
art 57a |
pentru fixarea conductoarelor prin întindere |
nu se folosesc la construcţia reţelelor |
|
240 |
240 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii terminali se folosesc la: |
remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate |
fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei
art 57c |
se folosesc numai ca stâlpi de colţ |
|
241 |
241 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de intervenţie: |
se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice |
nu se folosesc la liniile electrice aeriene |
se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
art 57d |
|
242 |
242 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru: |
fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei |
fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei
art 57b |
pentru susţinerea conductoarelor |
|
243 |
243 |
NTE
003/04/00 |
La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum : |
10% |
5% |
3%
art 58 |
|
244 |
244 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de intervenţie se dimensionează: |
numai în regim normal
art 59 |
numai în regim de avarie |
în regim normal şi de avarie |
|
245 |
245 |
NTE
003/04/00 |
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză de calcul: |
ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură
art 73 |
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură
art 73 |
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură; |
|
246 |
246 |
NTE
003/04/00 |
La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac: |
în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului
tabel 17 nota 3 |
în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului |
nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite |
|
247 |
247 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice: |
în mod obligatoriu
art 99 |
numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj |
numai în cazul stâlpilor speciali |
|
248 |
248 |
NTE
003/04/00 |
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din: |
conifere
art 104 |
foioase tari
art 104 |
alte specii |
|
249 |
249 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi: |
cu răşini |
cu grunduri de exterior |
cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
art 106 |
|
250 |
250 |
NTE
003/04/00 |
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează: |
în alveolă de beton |
în pământ prin fundaţii burate
art 112 |
în pământ prin batere cu vibraţii |
|
251 |
251 |
NTE
003/04/00 |
La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ: |
la fiecare stâlp de întindere |
la fiecare stâlp special |
la fiecare stâlp
art 120 |
|
252 |
252 |
NTE
003/04/00 |
Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la: |
toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;
art 125 |
toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; |
toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
art 125 |
|
253 |
253 |
NTE
003/04/00 |
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face: |
ne se face fiind constructivă |
ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei |
se face conform normelor specifice
art 126 |
|
254 |
254 |
NTE
003/04/00 |
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA: |
se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m
art 128 a |
în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată
art 128 c |
nu sunt necesare la executarea de LEA |
|
255 |
255 |
NTE
003/04/00 |
Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare): |
este diferit de zona de protecţie a liniei |
este diferit de zona de siguranţă a liniei |
coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
art 134 |
|
256 |
256 |
PE 101/85 |
Punctul de alimentare este |
staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare
art 1.2.2 l) |
staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV |
post de transformare 20/0,4 kV |
|
257 |
257 |
PE 101/85 |
Postul de transformare aerian are: |
celule de 20 kV |
stâlpi de beton |
cutie de distribuţie |
|
258 |
258 |
PE 101/85 |
Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior: |
pe o construcţie specială de stâlpi
art 1.2.2 m) |
direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene
art 1.2.2 m) |
în cabină metalică sau zidită |
|
259 |
259 |
PE 101/85 |
Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă: |
în centrul de putere al amplasamentului |
evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere |
în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public |
|
260 |
260 |
PE 101/85 |
Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: |
traversarea drumurilor şi căilor ferate
art 4.1.5a |
traversarea barelor colectoare
art 4.1.5c |
traversarea canalizării localităţii |
|
261 |
261 |
PE 101/85 |
La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică: |
nu se admit denivelări;
art 5.1.16 |
se admit denivelări de maxim 5% ; |
c) se admit denivelări de maxim 10%. |
|
262 |
262 |
PE 101/85 |
Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima: |
între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite; |
între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;
art 5.2.2 |
între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ. |
|
263 |
263 |
PE 101/85 |
Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este: |
de cel puţin 2 m |
stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104
art 4.3.11 |
de cel puţin 3 m |
|
264 |
264 |
PE 101/85 |
Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin: |
1,5 m |
2 m
art 4.3.2 |
2,5 m |
|
265 |
265 |
PE 101/85 |
Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban: |
nu vor avea ferestre;
art 5.1.12 |
pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma; |
pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata. |
|
266 |
266 |
PE 101/85 |
În încăperile de producţie electrică: |
este obligatorie prevederea iluminatului natural |
se poate prevedea iluminat natural şi artificial;
art 5.1.13 |
nu se admit luminatoare.
art 5.1.13 |
|
267 |
267 |
PE 101/85 |
Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub: |
10° |
13° |
16°
art 5.1.14 |
|
268 |
268 |
PE 101/85 |
Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide: |
este admisa |
nu se admite
art 5.1.17 |
nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe |
|
269 |
269 |
PE 101/85 |
Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane: |
nu se amplasează transformatoare;
art 5.1.2 |
nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA; |
c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.
Liana art 5.1.2 |
|
270 |
270 |
PE 101/85 |
Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite: |
este recomandată, pentru utilizarea spaţiului; |
nu este recomandată;
art 5.1.21 |
c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.
art 5.1.21 |
|
271 |
271 |
PE 101/85 |
Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea: |
plin numai pentru înălţimea întrerupătorului; |
plin pe toata înălţimea celulei;
art 5.1.27 |
plin pe o înălţime de cel mult 2 m. |
|
272 |
272 |
PE 101/85 |
Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din: |
scândura acoperita cu tabla; |
beton armat;
art 5.1.6.b |
beton sau scândura. |
|
273 |
273 |
PE 101/85 |
Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei: |
cuprinde cel puţin 2 ventilatoare; |
trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;
art 5.1.9 |
cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere. |
|
274 |
274 |
PE 101/85 |
Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face: |
din interiorul clădirii; |
de regulă, numai din exteriorul clădirii;
art 5.4.9 |
c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon
Liana art 5.4.9 |
|
275 |
275 |
PE 101/85 |
Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de: |
1,5 m |
2,5 m |
3,5 m
art 6.3.2.h) |
|
276 |
276 |
PE 101/85 |
Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin: |
3 ore |
5 ore
art 6.3.2d |
7 ore |
|
277 |
277 |
PE 101/85 |
Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin: |
2,5 m |
3,5 m |
4,5 m
art 6.3.2h |
|
278 |
278 |
PE 101/85 |
Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula: |
100 kVA |
160 kVA |
250 kVA
art 6.3.2i |
|
279 |
279 |
PE 101/85 |
Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la: |
400 kVA |
630 kVA |
1000 kVA
art 6.3.b |
|
280 |
280 |
PE 101/85 |
Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de: |
1260 kVA inclusiv
art 6.3.f |
1030 kVA inclusiv |
800 kVA inclusiv |
|
281 |
281 |
PE 101/85 |
Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de: |
10 cm |
20 cm
art 6.6.2 |
30 cm |
|
282 |
282 |
PE 101/85 |
Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste: |
1 tona |
1,2 tone
art 6.6.2b |
1,4 tone |
|
283 |
283 |
PE 101/85 |
Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face: |
cu şuruburi
art 6.7.1f) |
b prin lipire |
prin sudare
art 6.7.1f) |
|
284 |
284 |
PE 101/85 |
Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea: |
roşie |
albastră |
galbenă
art 6.8.7.b) |
|
285 |
285 |
PE 101/85 |
Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de: |
30 min |
1 h
art 5.15, tabel 5.1 |
1 h 30 min |
|
286 |
286 |
PE 107/95 |
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului: |
3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc) |
3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc
art 4.2.3c |
5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc) |
|
287 |
287 |
PE 107/95 |
Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din: |
PVC |
polietilena reticulata (XLPE)
art 4.2.4 |
polietilena
art 4.2.4 |
|
288 |
288 |
PE 107/95 |
Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de: |
1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu |
1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
art 4.3.1 |
2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu |
|
289 |
289 |
PE 107/95 |
Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima: |
lungimea necesara refacerii o data a manşonului |
lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv
art 5.1.4 |
lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv |
|
290 |
290 |
PE 107/95 |
Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt: |
40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical |
50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
art 5.2.1a |
60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical |
|
291 |
291 |
PE 107/95 |
Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este: |
comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV |
energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control
Liliana fig 1 pg 43 |
comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV |
|
292 |
292 |
PE 107/95 |
La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de: |
1 m |
1,5 m |
2m
art 5.2.1 |
|
293 |
293 |
PE 107/95 |
La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: |
minimum 1,5 |
minimum 2,5 |
minimum 2,8
art 5.4.2c |
|
294 |
294 |
PE 107/95 |
Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum: |
2 bucăţi |
4 bucăţi
art 8.1.3 |
5 bucăţi |
|
295 |
295 |
PE 107/95 |
Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de: |
15 cm |
25 cm
art 8.1.5 |
30 cm |
|
296 |
296 |
PE 107/95 |
Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile: |
tensiunilor nominale ale cablurilor; |
rigidităţii dielectrice; |
c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice
art 4.2.1 |
|
297 |
297 |
PE 107/95 |
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii: |
8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
Art 4.2.3c |
3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). |
5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). |
|
298 |
298 |
PE 107/95 |
Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor: |
cheltuieli de investiţii minime; |
cheltuieli de exploatare minime; |
c) cheltuieli totale minime.
Art 4.2.d |
|
299 |
299 |
PE 107/95 |
Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de: |
6 kV inclusiv;
art 4.2.5 |
10 kV inclusiv; |
c) 20 kV inclusiv. |
|
300 |
300 |
PE 107/95 |
Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune : |
pot servi drept conductor de nul; |
pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;
art 4.2.5 |
c) nu pot servi drept conductor de nul. |
|
301 |
301 |
PE 107/95 |
Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de: |
1 mmp; |
1,5 mmp;
art 4.3.1 |
c) 2,5 mmp. |
|
302 |
302 |
PE 107/95 |
Pozarea cablurilor se recomandă a fi făcută: |
în fluxuri separate pentru cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;
art 5.1.3 |
în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;
art 5.1.3 |
într-un singur flux, indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil. |
|
303 |
303 |
PE 107/95 |
La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă: |
necesară refacerii de două ori a cutiei terminale |
necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale; |
c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
art 5.1.4 |
|
304 |
304 |
PE 107/95 |
Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este: |
distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public
art 5.3.2b |
distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public |
c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public |
|
305 |
305 |
PE 107/95 |
Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv va fi, de regulă, cel puţin de: |
0,5….0,6 m; |
0,7….0,8 m;
art 5.3.1a |
c) 0,9….1,0 m |
|
306 |
306 |
PE 107/95 |
Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv va fi, de regulă, cel puţin de: |
1…….1,2 m;
art 5.3.1 a |
1,3….1,5 m; |
c) 1,5…1,7 m. |
|
307 |
307 |
PE 107/95 |
Înnădirea cablurilor de comandă şi control ; |
nu este permisă; |
este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune
art 8.1.4 |
c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
art 8.1.4 |
|
308 |
308 |
PE 107/95 |
Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de: |
100 m;
art 8.2.5 |
120 m; |
c) 80 m. |
|
309 |
309 |
PE 107/95 |
Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de: |
puterea absorbită de consumatori
Ani Dobos art 3.1.6 |
tipul terenului pe care se amplasează |
coeficienţii de cerere şi simultaneitate
Ani Dobos art 3.1.6 |
|
310 |
310 |
PE 107/95 |
Cablurile de telemecanică se realizează din: |
Cupru
art 4.2.2 |
Aluminiu |
Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează) |
|
311 |
311 |
PE 107/95 |
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească: |
1 % din tensiunea nominală |
2 % din tensiunea nominală |
3 % din tensiunea nominală
art 4.2.3c |
|
312 |
312 |
PE 107/95 |
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească: |
1 % din tensiunea nominală |
4 % din tensiunea nominală |
8 % din tensiunea nominală
art 4.2.3c |
|
313 |
313 |
PE 107/95 |
Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu: |
doar în anumite cazuri speciale |
siguranţe fuzibile
art 5.1.7 |
relee de protecţie
art 5.1.7 |
|
314 |
314 |
PE 107/95 |
Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de: |
0,8 m |
0,5 m |
1,2 m
art 5.3.1a |
|
315 |
315 |
PE 107/95 |
Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de: |
75 m |
150 m |
200m
art 5.5.1 h |
|
316 |
316 |
PE 107/95 |
Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este: |
15 x diametrul cablului
anexa 5 |
25 x diametrul cablului |
30 x diametrul cablului |
|
317 |
317 |
PE 107/95 |
La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii: |
de trei ori a cutiei respective |
o singură dată a cutiei respective
art 5.1.4 |
de două ori a cutiei respective |
|
318 |
318 |
PE 107/95 |
Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de: |
elipsă |
cerc
art 2.6.1e |
pătrat |
|
319 |
319 |
PE 107/95 |
Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este: |
suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină
art 2.5a |
temperatura de suprasarcină |
temperatura mediului |
|
320 |
320 |
PE 120/94 |
Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr: |
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală |
se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu
art 4.3.7 |
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata |
|
321 |
321 |
PE 120/94 |
Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri: |
care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol |
care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol |
care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol
art 4.3.8 |
|
322 |
322 |
PE 120/94 |
Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze: |
în interior
art 4.4.4 |
în exterior |
în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta |
|
323 |
323 |
PE 120/94 |
Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă: |
în reţelele de 400kV;
art 4.101 |
pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;
art 4.1.1 |
c) în reţelele de 110 kV |
|
324 |
324 |
PE 120/94 |
Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în: |
în nodurile de sistem de 400 kV; |
în staţiile de evacuare a puterii din centrale; |
c) în nodurile de interconexiune ale SEN.
art 4.1.1 |
|
325 |
325 |
PE 120/94 |
Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de: |
baterii de condensatoare fracţionate; |
surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;
art 4.3.2 |
c) motoare sincrone |
|
326 |
326 |
PE 120/94 |
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum: |
200 kVAr; |
150 kVAr; |
c) 250 kVAr
art 4.4.3 |
|
327 |
327 |
PE 120/94 |
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între: |
250 şi 1000 kVAr; |
1000 şi 4800 kVAr;
art 4.4.3 |
c) 500 şi 2000 kVAr. |
|
328 |
328 |
PE 120/94 |
Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin: |
mijloace naturale;
art 4.2.8 |
baterii de condensatoare fixe; |
c) baterii de condensatoare în trepte. |
|
329 |
329 |
PE 120/94 |
Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de: |
0,98 |
0,95 |
0,92
cap1 |
|
330 |
330 |
PE 120/94 |
Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale: |
operatorului de distribuţie |
operatorului de măsurare |
consumatorilor industriali şi similari |
|
331 |
331 |
PE 120/94 |
Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de: |
0,4 kV
art 4.1.4 |
20 kV
art 4.1.4 |
110kV |
|
332 |
332 |
PE 120/94 |
Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească: |
max. 40% din puterea nominală a transformatorului |
max. 30% din puterea nominală a transformatorului |
max. 20% din puterea nominală a transformatorului
art 4.3.7 |
|
333 |
333 |
PE 120/94 |
Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează: |
baterii de condensatoare |
bobine de reactanţă
art 4.1.1 |
filtre de armonici |