Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si IVA


SGC 2002  Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

28.02.09

Succes natural!

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd IIA si IVA

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

2

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

3

Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:

înalt

semiînalt

jos

4

Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:

instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică

instalaţiilor electrice din medii explozive

instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V

5

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie

6

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:

tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet

tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială

tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie

7

În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:

12,5 kV/m

30 kV/m

20 kV/m

8

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:

metoda convenţională

 metoda statistică

oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)

9

Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:

doar metoda convenţională

doar metoda statistică

oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică

10

La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:

30°

45°

60°

11

În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:

10 Ω

5 Ω

4 Ω

12

Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:

descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici

descărcătoare cu coarne

paratrăsnete

13

Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o:

stare de succes dată

stare de insucces dată

stare critică

14

Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o:

stare de insucces dată

stare de succes dată

stare critică

15

Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este:

k AAR=0,2

k AAR=0,1

k AAR=0,05

16

Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este:

k RAR=0,20-0,25

k RAR=0,25-0,3

k RAR=0,3-0,4

17

Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:

indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs

indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat

indicatori economici

18

Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea:

indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat

indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs

unor indicatori economici

19

În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:

în punctele de referinţă

în punctele de interfaţă

în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)

20

Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:

analize calitative

analize cantitative

analize economice

21

În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată:

defect parţial

defect simplu

defect complet

22

În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu:

defecte ce conduc la refuzuri de acţionare

defecte ce conduc la refuzuri de solicitare

defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)

23

Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca:

instalaţii în aşteptare

instalaţii de sine stătătoare

în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită

24

Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.

neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6

neglijabilă

se calculează pe bază de formulă

25

Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:

10%

5%

15%

26

Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:

scade

creşte

rămâne constant

27

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

curentul de scurtcircuit permanent Ik

curentul de scurtcircuit de şoc

28

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:

mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

29

În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:

aproape de generator

departe de generator

indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ

30

În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:

se neglijează

nu există

se calculează pe bază de formulă

31

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:

rezistenţele de contact

impedanţele de defect

impedanţele de scurtcircuit

32

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:

capacităţile liniilor

impedanţele de scurtcircuit

admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)

33

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:

scurtcircuitul este departe de generator

scurtcircuitul este aproape de generator

scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică

34

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:

valorile tensiunii de alimentare

impedanţele elementelor componente ale reţelei

impedanţele de scurtcircuit

35

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:

impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă

36

Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:

în aceeaşi încăpere;

în încăperi separate

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

37

Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

este interzisă, cu unele excepţii;

este permisă întotdeauna;

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

38

În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;

nu se admite

se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru

39

Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

este interzisă;

este permisă în anumite condiţii;

este permisă, dar nu se recomandă.

40

În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;

se montează indicatoare de securitate;

în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .

41

Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

siguranţe fuzibile;

orice tip de întreruptor;

aparate debroşabile.

42

La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

 10 mm

 15 mm

 20 mm

43

Tabloul de distribuţie trebuie montat:

în plan orizontal

perfect vertical şi bine fixat

nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

44

Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

 50 A

 100 A

 150 A

45

Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)

este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

46

Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

 este permisă

nu este permisă

 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri

47

Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

 conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

48

Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

este interzisă;

este permisă;

este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

49

Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

întreruptoare manuale;

siguranţe fuzibile;

întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.

50

Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

în încăperi separate

în dulapuri speciale

nu este necesar un spaţiu special

51

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ

nu trebuie să fie legate la pământ;

trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

52

Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

Cu

Al

otel

53

Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

 în plan vertical

 în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

 în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical

54

Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:

faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;

faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;

faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.

55

Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

verde pentru poziţia deschis;

alb pentru poziţia deschis

alb pentru poziţia închis

56

Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:

nu este obligatorie;

este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;

este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.

57

Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;

 dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;

dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile

58

Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:

de regulă, numai la efectele dinamice;

de regulă, numai la efectele termice;

întotdeauna la efectele termice şi dinamice.

59

Curentul de scurtcircuit reprezintă:

curentul nominal admisibil

supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric

supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect

60

La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:

de regulă, se neglijează;

se recomandă să se ţină seama de ea;

se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.

61

Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:

scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;

scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;

natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului

62

La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:

rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ

rezistenţei arcului electric

rezistenţei echivalente la locul de defect

63

Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:

curentul dinamic nominal

curentul de scurtcircuit termic echivalent

valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit

64

La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:

de prezenţa aparatelor limitatoare de curent

de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului

de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit

65

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:

 scurtcircuitul monofazat

scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ

scurtcircuitul trifazat

66

Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:

 valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)

 curentul de scurtcircuit permanent (kA)

 curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)

67

Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:

direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect

 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect

 direct proporţional cu durata defectului

68

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:

solicitări mecanice

efecte termice

solicitări electromagnetice

69

Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice

la efectele termice

70

Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:

la solicitări electromagnetice

la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit

arcul electric

71

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:

 se verifică la solicitări mecanice

 se verifică la solicitări termice

nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit

72

La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:

totală (echivalentă);

părţii de aluminiu;

părţii de oţel

73

Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:

arc electric

solicitări electromagnetice

solicitări mecanice şi termice

74

Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:

375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură

valorile limită admise de normele producătorului

375°C – 400°C, în funcţie de durata

75

Timpul minim de deconectare reprezintă:

cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare

suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului

timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei

76

Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:

componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă

componentei simetrice de c.a. scade

componentei simetrice de c.a. se dublează

77

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:

valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere

valoarea componentei simetrice de c.a.

curentul de şoc

78

In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:

cuptoarelor electrice cu arc

maşinilor rotative

transformatoarelor

79

Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:

impedanţele lor

 rezistenţele lor

 reactanţele lor

80

În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:

aceeaşi impedanţă de bază

acelaşi curent

la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază

81

În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:

 rezistenţele reţelelor

 reactanţele reţelelor

 reactanţele capacitive ale reţelelor

82

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:

în schemele de secvenţă homopolară;

în schemele de secvenţă directă;

în schemele de secvenţă inversă;

83

Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:

valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;

curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei

valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei

84

Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:

 cu 5s înaintea scurtcircuitului

 în momentul scurtcircuitului

 cu 10 s după producerea scurtcircuitului

85

În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:

 are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului

are o valoare ce variază în timp

are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului

86

În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;

componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.

87

În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:

valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit

valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero

valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit

88

Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:

 calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici

 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici

 calculul tensiunii reţelei

89

Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:

 pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri

 numai pentru o fază, în ambele cazuri

 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază

90

Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică

impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică

impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică

91

În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:

se admite întotdeauna egalitatea lor

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;

se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;

92

În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:

fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;

toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune

toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul

93

Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;

puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;

criteriilor constructive;

94

Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

95

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

96

Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

50 mmp

150 mmp

100 mmp

97

Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ

în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor

doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

98

Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

 firida de branşament

 coloana electrică

 punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului

99

Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

 linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament

 firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

 coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

100

Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

 20 A

 30 A

 40 A

101

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente

 20 de apartamente

 30 de apartamente

102

Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp

 3 x 70 + 35 mmp

 3 x 95 +50 mmp

103

Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

 10 m

15 m

 20 m

104

Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

 0,3 m

 0,4 – 0,5 m

 1m

105

Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu:

două trepte de tensiune

maxim două transformatoare (autotransformatoare)

nu există nici o prevedere legală

106

Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:

în staţiile de înaltă tensiune

în staţiile de medie tensiune

nu există nici o prevedere legală

107

Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în:

instalaţiile exterioare de 6-400 kV

staţiile de 6-20 kV

instalaţiile interioare de 110 kV

108

Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel:

în instalaţiile exterioare de 6-400 kV

sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV

sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV

109

Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:

în aer liber

în interior, în clădiri de zid

nu există nici o prevedere legală

110

Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:

în interior, în clădiri de zid

în aer liber

nu există nici o prevedere legală

111

Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:

2,5 s

1,5 s

1,0 s

112

Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:

2,5 s

1,5 s

1,0 s

113

Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:

2,5 s

1,5 s

1,0 s

114

Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind:

lămpi cu vapori de sodiu

lămpi cu incandescenţă

lămpi cu vapori de mercur

115

Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de:

5-10 ani

10-15 ani

până în 5 ani

116

Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de:

5 Ω

1 Ω

2,5 Ω

117

Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate

mai mic decât

egal cu

mai mare decât

118

Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate

egal cu

mai mic decât

mai mare decât

119

Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească:

1%

2%

3%

120

Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu:

un singur transformator

cu două transformatoare

nu are importanţă

121

Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi:

în clădire de zid

de tip aerian

nu are importanţă

122

Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din:

oţel-aluminiu

oţel galvanizat

oţel

123

 În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:

în cablu subteran

aerian

cu cheltuieli de investiţie minime

124

Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu:

conductoare de aluminiu neizolate

conductoare izolate torsadate

nu are importanţă

125

NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de

LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv

LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv

LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv

126

NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de

linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv

linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv

linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv

127

NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică

numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi

numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare

pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare

128

Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime:

determinată statistic

de calcul

măsurată

129

Densităţile economice de curent normate depind de

sarcina de calcul

tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului

tensiunea nominală a liniei

130

Densităţile economice de curent normate depind de

materialul conductorului

sarcina maximă

numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime

131

Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este

mai mică decât sarcina maximă atinsă în final

mai mare decât sarcina maximă atinsă în final

egală cu  sarcina maximă atinsă în final

132

Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:

curentul corespunzător secţiunii economice

curentul corespunzător frontierei economice

curentul corespunzător frontierei termice

133

Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:

investiţii minime

consumuri proprii tehnologice minime

cheltuieli totale actualizate minime

134

Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte:

în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor

în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică 

în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)

135

Frontiera economică se foloseşte

în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor

în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică

în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)

136

Reţele electrice de distribuţie publică cuprind:

reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice

reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali

staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale

137

Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:

valoarea maximă a puterii absorbite

suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor

valoarea medie a puterii absorbite

138

La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:

puterea activă instalată

puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori

puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor

139

La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:

puterea reactivă maximă

valoarea maximă a puterii absorbite

suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori

140

La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de:

3 – 4 ani

5 – 9 ani

10 – 20 ani

141

Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:

în reţelele de MT: 10kV

în reţelele de JT: 400/230 V

în reţelele de MT: 20 kV

142

Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:

în reţelele de MT: 6 kV

în reţelele de JT: 400/230 V

în reţelele de JT: 380/220 V

143

Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim:

25 MVA

40 MVA

63 MVA

144

În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:

poate fi „cu bare simple nesecţionate”

este întotdeauna „cu bare duble secţionate”

poate fi „cu bare simple secţionate”

145

Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:

cu racordare directă

cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni

cu racordare indirectă prin puncte de alimentare

146

Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:

PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice

PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni

PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic

147

Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:

PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare

PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice

PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele

148

Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi:

strâns buclat în zone cu densitate de consum mare

buclat, în zone cu densitate de consum medie

numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori

149

Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:

cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A

cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A

radial

150

Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic:

este interzisă

este admisă condiţionat

este întotdeauna admisă

151

LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie

de porţelan

compozită

de sticlă

152

Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate:

tensiunilor de atingere şi de pas

defectării aparatului de comutaţie

defectelor de izolaţie

153

Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

clădirilor agricole şi horticole

protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

154

Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

se admite

nu se admite

se admite condiţionat

155

Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată

156

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

interzisă

admisă

admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile

157

Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

recomandată

obligatorie

la latitudinea consumatorului

158

La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

până la 30 A

până la 50 A

până la 20 A

159

Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

interzisă

obligatorie

la latitudinea executantului

160

Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

permisă

interzisă

obligatorie

161

Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie

instalaţii de comandă, semnalizare

instalaţii de comutare şi similare

162

Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

interzisă

permisă în anumite condiţii

la latitudinea consumatorului

163

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiu

cupru sau aluminiu

obligatoriu cupru

164

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

în interiorul golurilor din elementele de construcţie

numai în doze sau cutii de legătură

165

Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

este permisă întotdeauna

este permisă în cazul conductoarelor de cupru

este interzisă

166

Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

 minimum 8 spire

o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească

167

Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

 prin răsucire şi matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare

 prin lipire cu cositor

168

Legăturile barelor se execută:

numai prin sudare

numai cu ajutorul şuruburilor

cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare

169

Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

16 mmp

 10 mmp

6 mmp

170

Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)

171

Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

3 m

 4 m

 5 m

172

Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

 numai în zonele de fixare pe suporturi

173

Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

este interzisă

este admisă

este admisă numai pentru conductoare de cupru

174

Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

în orice categorie de încăperi sau mediu

numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

175

Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

numai aparent

numai îngropat

aparent sau îngropat, în anumite condiţii

176

Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

 perfect orizontală

 aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze

cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

177

În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:

1 m

0,5 m

circa 0,3 m

178

Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

este strict interzisă

este admisă fără restricţii

trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice

179

Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:

admisă

interzisă

admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

180

Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:

3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală

1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală

15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală

181

Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

în ţevi de protecţie;

înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.

182

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:

cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor

cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

183

În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:

1 cm

5 cm

minimum 7 cm

184

Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;

(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;

20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.

185

Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:

se admite

se admite condiţionat

este interzisă

186

Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:

numai pe conductoarele de fază;

numai pe conductorul de nul;

pe fază sau pe nul, nu are importanţă.

187

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;

1,5 m de la axul aparatului.

188

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6 A

minim 10 A

minim 16 A

189

În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:

cel puţin o priză;

cel puţin două prize;

cel puţin trei prize.

190

În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1m

peste 1,5 m

peste 2m

191

Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:

cel puţin 1 m

cel puţin 1,25 m

cel puţin 1,5 m

192

Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

193

Întrerupătoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

194

În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:

trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului

195

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:

cel puţin 50 mm

75 mm

100 mm

196

Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:

2 m

2,3 m

2,5 m

197

Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m

 0, 8 m

 1 m

198

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

 10 m

 3 m

 5 m

199

Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

0,5 kW

1 kW

2 kW

200

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:

 dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune

 întotdeauna

 dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW

201

La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:

 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat

 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat

202

În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:

100 grade C

150 grade C

 200 grade C

203

Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:

grătar protector

dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere

legătura la un conductor de protecţie

204

În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kW

minimum 2,5 kW

minimum 3 kW

205

Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:

în construcţie capsulată

cu contact de protecţie

în execuţie sub tencuială

206

Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:

1 kW

1,5 kW

2 kW

207

Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a duliei

208

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

209

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:

 8 kW

 10 kW

 15 kW

210

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

211

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

212

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

4 kW

5,5 kW

 7,5 kW

213

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

 3 kW

 4 kW

5,5 kW

214

La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din post

 30 % din puterea transformatoarelor din post

215

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină

216

Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:

0,6 kW

 1,1 kW

 2,5 kW

217

Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:

se prevede la fiecare motor

se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii

este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie

218

Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:

mai mică de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ

mai mare sau egala cu 2 MΩ

219

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:

numai între conductoarele active luate 2 câte 2

numai între fiecare conductor activ şi pământ

 atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ

220

Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere

221

Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului

222

În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:

volumul 1de protecţie

volumul 2 de protecţie

volumul 3 de protecţie

223

În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:

0

I

II

224

În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisă

nu este admisă cu nici o condiţie

este admisã condiţionat

225

Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:

din materiale electroizolante

flexibile

metalice

226

Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:

 110 kV

 110 kV, numai în terenuri silvice

 medie tensiune

227

Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:

16 mmp

25 mmp

35 mmp

228

Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:

25 mmp

20 mmp

16 mmp

229

Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:

se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a

se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic

nu se protejează împotriva coroziunii

230

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:

20 kV

110 kV

220 si 400 kV

231

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:

 110 kV

 220 kV

400 kV

232

În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:

5%

10%

15%

233

La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:

mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere

mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere

egal cu cel de la lanţurile de susţinere

234

Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:

este acelaşi ca la stâlpii de întindere

din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere

pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere

235

În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:

prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;

prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;

prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură

236

Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:

stâlpi de întindere

stâlpi de susţinere de tip întărit

stâlpi de susţinere de tip normal

237

Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:

stâlpi de întindere

 stâlpi de susţinere de tip întărit

stâlpi de susţinere de tip normal

238

În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:

trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune

 pot avea tensiuni diferite

pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele

239

Stâlpii de susţinere se folosesc:

în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor

pentru fixarea conductoarelor prin întindere

nu se folosesc la construcţia reţelelor

240

Stâlpii terminali se folosesc la:

remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate

fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei

se folosesc numai ca stâlpi de colţ

241

Stâlpii de intervenţie:

se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice

nu se folosesc la liniile electrice aeriene

se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate

242

Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:

fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei

fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei

pentru susţinerea conductoarelor

243

La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :

10%

5%

3%

244

Stâlpii de intervenţie se dimensionează:

numai în regim normal

 numai în regim de avarie

în regim normal şi de avarie

245

Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:

ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură

ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură

ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;

246

La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:

în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului

în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului

nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite

247

Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:

în mod obligatoriu

numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj

numai în cazul stâlpilor speciali

248

La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:

conifere

foioase tari

alte specii

249

Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:

cu răşini

cu grunduri de exterior

cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate

250

Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:

în alveolă de beton

în pământ prin fundaţii burate

în pământ prin batere cu vibraţii

251

La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:

la fiecare stâlp de întindere

la fiecare stâlp special

la fiecare stâlp

252

Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:

toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;

toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;

toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;

253

La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:

ne se face fiind constructivă

ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei

se face conform normelor specifice

254

Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:

se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m

în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată

nu sunt necesare la executarea de LEA

255

Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):

este diferit de zona de protecţie a liniei

este diferit de zona de siguranţă a liniei

coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei

256

Punctul de alimentare este

staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare

staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV

post de transformare 20/0,4 kV

257

Postul de transformare aerian are:

celule de 20 kV

stâlpi de beton

cutie de distribuţie

258

Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:

pe o construcţie specială de stâlpi

direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene

în cabină metalică sau zidită

259

Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:

în centrul de putere al amplasamentului

evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere

în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public

260

Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:

traversarea drumurilor şi căilor ferate

traversarea barelor colectoare

traversarea canalizării localităţii

261

La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:

 nu se admit denivelări;

 se admit denivelări de maxim 5% ;

c) se admit denivelări de maxim 10%.

262

Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:

între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;

între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;

între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.

263

Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:

de cel puţin 2 m

stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104

de cel puţin 3 m

264

Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:

1,5 m

2 m

2,5 m

265

Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:

nu vor avea ferestre;

pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;

pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.

266

În încăperile de producţie electrică:

 este obligatorie prevederea iluminatului natural

 se poate prevedea iluminat natural şi artificial;

nu se admit luminatoare.

267

Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:

10°

13°

16°

268

Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:

 este admisa

 nu se admite

 nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe

269

Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:

 nu se amplasează transformatoare;

 nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;

c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.

270

Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:

 este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;

 nu este recomandată;

c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.

271

Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:

plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;

plin pe toata înălţimea celulei;

plin pe o înălţime de cel mult 2 m.

272

Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:

scândura acoperita cu tabla;

beton armat;

beton sau scândura.

273

Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:

cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;

trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;

cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.

274

Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:

 din interiorul clădirii;

 de regulă, numai din exteriorul clădirii;

c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon

275

Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:

1,5 m

2,5 m

3,5 m

276

Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:

3 ore

5 ore

7 ore

277

Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:

2,5 m

3,5 m

4,5 m

278

Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:

 100 kVA

 160 kVA

 250 kVA

279

Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:

 400 kVA

 630 kVA

 1000 kVA

280

Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:

1260 kVA inclusiv

 1030 kVA inclusiv

800 kVA inclusiv

281

Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:

10 cm

20 cm

30 cm

282

Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:

 1 tona

 1,2 tone

 1,4 tone

283

Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:

 cu şuruburi

b prin lipire

 prin sudare

284

Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:

roşie

albastră

galbenă

285

Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:

30 min

1 h

1 h 30 min

286

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:

 3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

 3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc

 5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)

287

Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:

 PVC

 polietilena reticulata (XLPE)

 polietilena

288

Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:

 1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu

289

Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:

 lungimea necesara refacerii o data a manşonului

 lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv

lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv

290

Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:

 40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical

 50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical

 60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical

291

Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:

 comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV

 energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control

 comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV

292

La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:

1 m

 1,5 m

 2m

293

La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

 minimum 1,5

 minimum 2,5

 minimum 2,8

294

Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:

 2 bucăţi

 4 bucăţi

 5 bucăţi

295

Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:

 15 cm

 25 cm

 30 cm

296

Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:

 tensiunilor nominale ale cablurilor;

 rigidităţii dielectrice;

c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice

297

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

 8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

 3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).

298

Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:

 cheltuieli de investiţii minime;

 cheltuieli de exploatare minime;

c) cheltuieli totale minime.

299

Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:

 6 kV inclusiv;

 10 kV inclusiv;

c) 20 kV inclusiv.

300

Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :

 pot servi drept conductor de nul;

 pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;

c) nu pot servi drept conductor de nul.

301

Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:

 1 mmp;

 1,5 mmp;

c) 2,5 mmp.

302

Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:

 în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;

 în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;

într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.

303

La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:

 necesară refacerii de două ori a cutiei terminale

 necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;

c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale

304

Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:

 distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public

 distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public

c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public

305

Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:

 0,5….0,6 m;

 0,7….0,8 m;

c)  0,9….1,0 m

306

Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:

 1…….1,2 m;

 1,3….1,5 m; 

c)  1,5…1,7 m.

307

Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;

 nu este permisă;

 este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune

c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv

308

Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:

 100 m;

 120 m;

c)  80 m.

309

Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:

puterea absorbită de consumatori

tipul terenului pe care se amplasează

coeficienţii de cerere şi simultaneitate

310

Cablurile de telemecanică se realizează din:

Cupru

Aluminiu

Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)

311

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

2 % din tensiunea nominală

3 % din tensiunea nominală

312

Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:

1 % din tensiunea nominală

4 % din tensiunea nominală

8 % din tensiunea nominală

313

Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:

doar în anumite cazuri speciale

siguranţe fuzibile

relee de protecţie

314

Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:

0,8 m

0,5 m

1,2 m

315

Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:

75 m

150 m

200m

316

Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:

15 x diametrul cablului

25 x diametrul cablului

30 x diametrul cablului

317

La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:

de trei ori a cutiei respective

o singură dată a cutiei respective

de două ori a cutiei respective

318

Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:

elipsă

cerc

pătrat

319

Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:

suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină

temperatura de suprasarcină

temperatura mediului

320

Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:

se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală

se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu

 se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata

321

Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:

care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

 care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol

322

Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:

în interior

 în exterior

 în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta

323

Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:

în reţelele de 400kV;

pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;

c)  în reţelele de 110 kV

324

Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:

în nodurile de sistem de 400 kV;

în staţiile de evacuare a puterii din centrale;

c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.

325

Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:

baterii de condensatoare fracţionate;

surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;

c) motoare sincrone

326

La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:

 200 kVAr;

 150 kVAr;

c) 250 kVAr

327

La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:

 250 şi 1000 kVAr;

 1000 şi 4800 kVAr;

c)  500 şi 2000 kVAr.

328

Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:

 mijloace naturale;

 baterii de condensatoare fixe;

c) baterii de condensatoare în trepte.

329

Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:

0,98

0,95

0,92

330

Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:

operatorului de distribuţie

operatorului de măsurare

consumatorilor industriali şi similari

331

Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:

0,4 kV

20 kV

110kV

332

Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:

max. 40% din puterea nominală a transformatorului

max. 30% din puterea nominală a transformatorului

max. 20% din puterea nominală a transformatorului

333

Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:

baterii de condensatoare

bobine de reactanţă

filtre de armonici

 

 

 

Bitmap

 

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

6 răspunsuri to “Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si IVA”

  1. Halasag Cristian Says:

    Am si eu o intrebare:

    Pentru autorizare IIIA voi avea si intrebari cu tensiuni mai mari de 20kV?

    Avand in vedere ca doar atat as putea proiecta.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Cristian,

    Nu stiu! Ar avea o logica sa se limiteze la 20 kV dar cine stie? Adevarul ca cele mai mari avantaje se por obtine din gestionarea inspirata a riscului.
    Succes!
    SGC

  3. Valentin Says:

    Domnule Stoian Constantin ma numesc Tetea Valentin si as vrea sa va rog daca se poate sa-mi puteti trimite pe email si mie raspunsurile la subiectele (atat la aplicatiile numerice cat si la cele scrise) pentru atestare ANRE. Va multumesc anticipat
    Cu respect Tetea Valentin

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Valentin,
    Cele solicitate sunt pe blog. Vezi pagina aa_autorizare electricieni. Temporar rezolvarile problemelor sunt inaccesibile din cauza unor probleme pe serverul care gazduiete blogul. se vor rezolva si totul va fi ok
    Succes!
    SGC

  5. Serban Cezar Says:

    Domnule Stoian Constantin ma numesc Serban Cezar si as vrea sa va rog daca se poate sa-mi trimiteti pe e`mail si mie raspunsurile la subiectele
    (grad 1) Va multumesc anticipat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: