Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)


SGC 2002     

In situatia actuala de regula lucrarile de INT trebuie asociate cu lucrari de modernizare LEA 0.4 kV pentru ca starea tehnica a retelelor stradale este destul de precara.

 

Pentru lucrarile de INT pe fonduri de investitii OD are la dispozitie urmatoarea gama de solutii:

 

1.      majorarea sectiunii circuitelor LEA

2.      multiplicarea numarului circuitelor

3.      redistribuirea unor retele stradale pe „n PT alaturate” dupa caz cu/fara realizarea unor posturi noi

4.      „mutarea PT” cat mai aproape de centrul de greutate al consumului

5.      realizarea de noi puncte de injectie in reteaua stradala: „divizarea pe n PT”

 

In mod evident putem avea si combinatii ale solutiilor mentionate mai sus. Acestor solutii trebuie sa le asociem si un set de obiective investitionale deoarece este cunoscut faptul ca intro retea stradala ciclul invetitional se reia de regula dupa 20-30 de ani fiind necesar sa rezolvam:

·        problema stringenta de reglementare a nivelului tensiunii

·        asigurarea conditiilor de electrosecuritate publica impuse de legislatie pentru functionarea RED (eliminarea cazurilor de functionare in regim de scurcircuit prelungit si/sau permanent, incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise)

·        asigurarea a unor conditii cat mai bune pentru expolatarea eficienta a RED

·        asigurarea capacitatii retelei de distributie necesara sustinerii dezvoltarii previzibile a consumului.

Aceste obiective sunt:

·        asigurarea sensibilitatii protectiei LEA din CD/TDRI a PT la curenti de surtcircuit monofazat la capetele retelei

·        incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise

·        asigurarea unui nivel de maxim 6% al caderii de tensiune la capetele retelei,

·        asigurarea selectivitatii protectiei LEA din CD/TDRI fata de protectiile bransamentelor

·        asigurarea unui CPT de maxim 8%

 

Se poate remarca faptul ca aceste obiective se sustin reciproc. Obiectivele propuse respecta gama de cerinte SMART (specifice, masurabile, relevante, adecvate temporal) ele rezulta dupa cum am afirmat mai sus din necesitati legate de:

·        respectarea cerintelor de electrosecuritate publica (sensibilitate la curenti de scurtcircuit: evitarea regimurilor de scurtcircuit permanent, incadrarea tensiunilor de pas si a tensiunilor de atingere in limitele prescrise)

·        din conditii impuse de standardul de performanta ANRE: nivel tensiune (± 10%) si selectivitate (reducerea numarului de intreruperi neselective)

·        din conditii de eficienta economica ΔU max 6% si CPT max 8%

·        asigurarea unei rezerve rezonabile a capacitatii de distributie ΔU max 6% si CPT max 8%

 

Este suficient de nefiresc sa ne propunem sa dimensiomam o retea modernizata la limita:

·        ΔU max 10%,

·        sensibilitate la curentii de scurtcircuit ignorata sau fortata de estimari nerealista ale sarcinii maxime asociata fiecarui circuit

·        CPT neevaluat sau calculat partinitor

·        selectivitate neabordata in calculele de dimensionare/verificare

 

Daca am adopta o astfel de conduita investitionala consider ca ne-am face abonament pe termen lung la ineficienta si ineficacitate pigmentate cu multe neplaceri produse clientilor punand  personalul de exploatare in situatia de a genera „solutii” care de regula aduc atingere prevederilor legale la scurt timp dupa finalizarea lucrailor de „modernizare”.

De la caz la caz unele din criterii determina solutia tehnica si/sau permit consolidarea solutiei. Criteriul de sesibilitate la curentii de scurtircuit monofazat la capetele retelei este un criteriu destul de puternic. El limiteaza lungimea LEA coroborat cu tipul protectiei aleasa pentru circuit in CD/TDRI.

 

Acest criteriu din necestiatea ca protectia sa fie desensibilizata la curentul de sarcina maxima se interfereaza cu prognoza asupra sarcinii maxime. Incarcarea circuitelor influenteaza si dimensionarea LEA din pdv al celorlate 3 obiective prin urmare prognoza incarcarii maxime a LEA este un factor cheie care influenteaza solutiile tehnice  de modernizare LEA jt si performantele ulterioare ale RED.

 

Proiectantii au la dispoziitie PE 132/2003 pentru aprecierea sarcinii maxime. Practica demonstreaza ca de regula PE 132/2003 este singura referinta a proiectantilor ignorandu-se cu „sustinerea” personalului OD foarte multe informatii despre reteaua stradala:

·        dinamica consumului rezultata din masuratorile de sarcina si tensiune (atunci cand acestea se fac chiar si prin empirica metoda a masuratorilor „instantanee”)

·        puterile aprobate prin ATR (atatea cate sunt ele intro retea stradala)

·        dimensionarile protectiilor bransamentelor care cel mai adesea permit absorbirea a minim 5 kW

·        cauzele reale ale deranjamentelor colective soldate cu arderi de sigurantelor MPR (cvasi generalizate in instalatiile vehi de distributie 0.4 kV) in CD/TDRI

·        valorile sigurantelor MPR stabilizate in CD/TDRI dupa repetate cicluri de „redimensionare” empirica in urma arderilor repetate in timp

·        semnele legate de dezvoltarea localitatii: numarul de case noi, renovarile de case, solicitarile de ATR noi si/sau pentru majorarea puterii maxime absorbite

·        investitiile administratiei locale in modernizarea/dezvoltarea retelelor edilitare

·        gradul de dotare al locuintelor cu receptoare  electrocasnice

·        situatia si perspectivele agentilor economici

·        sau chestiuni mai subtile legare de structura pe varste a populatiei sursele de venit, tipurile de activitati economice desfasurate in localitate. De exemplu exista localitati unde turismul rural este intrun reviriment evident, zone in care se polarizeaza casele de vacanta, zone cu ateliere mestejugaresti familiare etc. In mod evident atat consumul cat si coeficientul de simultaneitate si deci implicit Pmax sunt influantate factorii mentionati.

 

In PE 132/2003 se precizeaza in mod explicit ca se va apela la tabelele de determinarea incarcarii maxime  anexe la PE 132 doar in cazurile in care nu exista alte surse de informare. Referinta la PE 132/2003 este un mod facil de prognozarea unor incarcari dar in mod evident nu este si cel mai coret/relevant mod de prognoza!!

Importanta prognozei sarcinii maxime (in mod paradoxal, adesea uitam ca sarcina maxima este foarte diferita de sarcina medie) justifica pe deplin impunerea unor cerinte speciale in tema de proiectare pentru prognoza puterii maxime simultan absorbite. La acest efort al proiectantului trebuie sa participam si noi furnizand cat mai multe informatii despre reteaua stradala si clientii racordati la ea.

 

Cred ca este destul de evidenta necesitatea ca solicitarile de lucrari de modernizare LEA jt sa fie insotite de inregistrari ale sarcinii pe fiecare circuit si ale tensiunii la capetele retelei. Pentru aceste inregistrari exista aparatura de masura necesara in cadrul fiecarei structuri de exploatare RED si la nevoie se pot achizitiona aparate de masura suplimentare.

 

Efortul de analiza in final, pentru multe cazuri, este facut pentru a argumenta cat de lung poate fi un circuit LEA jt. Este necesar sa reamintim faptul ca inclusiv circuitul de iluminat public trebuie sa respecte cerinta de sensibilitate a protectiei la curentul de scurtcircuit monofazat la extremitatile retelei  

 

Va propun sa avem in vedere cateva repere fizice:

·        in axul retelelor stradale va trebui sa nu acceptam sectiuni mai mici de 70 mmp

·        daca lungimea LEA jt tinde sa depaseasca 800m deja trebuie sa facem analize temeinice si sa avem deja gandita solutia de reducere in viitor a lungimii circuitului

·        sub nici un motiv n-ar trebui sa acceptam circuite jt mai lungi de 1500 m

·        pentru iluminatul public practic sectiunea minima trebuie sa fie 25 mmp

·        protectia circuitelor LEA in CD trebuie aleasa, cu respectarea cerintelor de sensibilitate si selectivitate, dupa principiul restrictionarii cat mai putin posibil a incarcarii circuitului. Bazandu-ma pe informariile din practica curenta consider ca o protectie cu un curent nominal de 160 A este ideala pentru OD si pentru clientii sai (!!! daca vorbim de MPR de 106 A avem nevoie de un curent scurtcircuit de minim 800 A !!! pentru ardere in mai putin de 3 secunde, iar daca vorbim de un intreruptor performant OEZ cu caracteristica de declansare tip M declansarea este posibila la un curent de scurtcircuit de 200A)

 

Pentru solutiile enuntate mai sus va propun un set se tabele necesare (anexele 1-4) culegerii datelor primare, fundamentarii si evaluarii solutiei si evidentierii unor indicatori investitionali preliminari. Indicatorii vor fi completati in fazele urmatoare de analiza detaliata a eficientei tehnico economice.

 

Pentru exemplificare va propun in anexele 1-4 analiza cate unui caz concret pentru fiecare tip de solutie de INT cu mentiunea ca evaluarile sunt la nivelul anului 2002. Rubrica de „cost critic” semnifica costuri obligatorii de realizat iar cea de „cost necesar” reprezinta costuri de dorit sa se poata face. In ceea ce priveste schemele monofilare este de remarcat ca acestea sunt simplificate retinandu-se elementele strict necesare pentru intelegerea solutiei propuse. De fiecare adata cand se fac analize mai detaliate in mod evident ca volumul si gradul de detaliere al informatiilor va trebui sa creasca semnificativ.

 

Anexez de asemenea curbe de evolutie a curentului de scurtcircuit (anexa 5) in lungul unui circuit de 0.4 kV si cateva exemple de curbe de ardere ale sigurantelor MPR (anexa 6) respectiv de declansare ale unor intreruptoare (anexa 7) astfel incat sa facilitez determinarea lungimii maxime a circuitului jt in diverse ipoteze de echipare cu protectii, cu asigurarea sensibilitatii protectiei la curentul de scurtcircuit monofazat la extremitatea circuitului. Sunt convins ca rezultatele acestui exercitiu vor fi semnificative pentru fiecare dintre noi.

 

In faza de studiu de fezabilitate este necesar sa se analizeze comparativ cateva solutii prin prisma gradului de satisfacere a obiectivelor investitionale. Este necesar sa tinem cont ca in acesta faza investitionala pot exista diferente valorice mici intre solutii dar modificarea unei solutii odata realizata necestia fonduri adeseori mult mai mari.

 

Sa ne gandim ca tocmai am modernizat vechea retea pe stalpi de lemn si am realizat un circuit LEA pe stalpi de beton de aceeasi lungime (mare) pe principiul ca daca a mers 40 de ani asa si am mai si majorat sectiunea va fi foarte bine sau cel putin mult mai bine. In curand apar problemele care ne conving ca ar fi fost bine daca am fi realizat o nou post de transformare realizand (de ex.) 1 km LEA mt comuna cu jt. Care vor fi costurile concesiilor nejustificate facute de noi (!?):

·        valoarea neamortizata a LEA jt noi care se va dezafecta

·        costuri de demontare care se ridica la minim 30% din costul unei LEA noi

·        costul pierderilor suportate de OD pe o solutie gresita

·        costuri si discomfort induse clientilor de reluarea constructiei LEA

·        costuri generate de posibile consecinte nefaste ale unei solutii proaste: CPT sporit, pierderi asociate regimurilor de scurtcircuit permanent, implicarea unitatii in cazuri de incendii si/sau accidente umane

 

Ajunsi in acest punct al dezbaterii cred ca ar trebui sa ne gandim care pot fi problemele care ar putea sa dovedeasca sau sa constituie prilejul dovedirii promovarii unei solutii tehnice proaste! Eu cred ca persoanele interesate sa citeasca o astfel de lucrare au capacitatea profesionala care sa le permita sa-si imagineze care ar putea fi problemele de care trebuie sa ne ferim. Societarea noastra s-a indepartat mult de idilica perioada a electrificarilor masive. Lumea nu se mai entuziasmeaza la aprinderea unui bec cunostintele despre electricitate sunt accesibile unui nunar foarte mare de clienti, exista consultanti de specialitate independenti de OD, exista reglementari evoluate in raport cu perioada electrificarilor si nu in ultimul rand exista organe ale statului care cu usurinta pot identifica neconformitatile unei solutii tehnice chinuite. Probabil ca nu este necesar sa comentam mai mult acest aspect.

 

Imi exprim convingerea ca eforturi de sinteza a optiunilor pe care le avem in modernizarea retelelor de distributie similare celui prezent sunt  de natura sa contribuie la imbunatatirea solutiilor tehnice pe care le vom adopta. Mai mult decat atat anumite aspecte legate de problematica pusa in discutie vor trebui ridicate la rang de strategie, bineinteles in baza unor fundamentari de detatiu:

·        renuntarea la sectiunea redusa pentru conductorul de nul pentru circuitele jt

·        limitarea lungimii maxime a circuitelor jt

·        standardizarea solutiilor de protectie LEA jt pe trepte de lungime maxima a circuitelor jt

·        incurajarea reducerii numarului de sectionari in axul LEA noi

·        adoptarea unor cerinte de calitate a clemelor de legatura electrica bazate (cel putin) pe studii de fiabilitate in exploatare

 

Eforturile de mentenata si investitionale legate de nentinerea / restabilirea nivelului tensiunii in plaja reglementata  ( si/sau, de ce nu, in zona mai restrictiva dictata de eficienta economica a exploatarii LEA jt) trebuie sustinut de coerenta si consecventa a activitatilor de „Extindere Retea” si „Exploatare Retea”.  Din acesta perspectiva sustin urmatoarele idei:

1.            apropierea pe cat posibil a punctelor de delimitare a agentilor aconomici de postul de transformare (evident discutam de puteri semnificative care depasesc pragul de 10 kW Pmax simultan absorbit si/sau de grupari de agenti economici)

2.            separatea, ori de cate ori este posibil, a consumului casnic de consumul industrial mai ales cand vorbim de mori, gatere, ateliere mecanice etc

3.            acoperirea cu ATR cel putin a retelelor modernizate

4.            demararea unor actiuni coerente de emitere ATR din initiativa OD pentru consumatorii existenti incepand cu zonele de retea cunoscute ca avand probleme legate de nivelul tensiunii (si nu numai).

5.            sustinerea actiunii de emitere de ATR de actiuni de sigilare a firidelor de bransament si de informare a clientilor asupra limitelor tehnice pe care le au instalatii le de alimentare cu energie electrica si asupra importantei asigurarii selectivitatii dintre protecia transamentelor si protectia instalatiilor interioare.

6.            aprobarea cu discernamant a solutiilor cu delimitare la medie tensiune astfel incat sa se evite pierderea oportunitatilor de intarirea retelelor jt. In aceasta categorie as include si necesitatea evitarii ocuparii treseelor necesare instalatiilor de distributie publica cu retele apartinad tertilor

 

 

 

Anunțuri

7 răspunsuri to “Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)”

  1. Maria Says:

    Buna ziua!
    As dori sa imi trimiteti si mie un program de calcul a CPT care sa fie clar si limpede prin formulele folosite.
    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Salut Maria,
      Si eu mi-as dori un astfel de program!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Teoretic am putea sa facem si aplicatia, dar ar trebui pentru asta algoritmul de calcul si formulele.

    • Maria Says:

      Buna ziua!
      Sa stiti ca nu vreau nu stiu ce program profesional, insa ceva in Excel, niste formule utilizate si niste rezultate; pt. ca din pacate nimeni nu stie sau nu a auzit sau nu stiu unde sa caut sa intocmesc un program de calcul.
      Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Maria & Andras,

      1. va rog sa utilizati butonul raspunde de langa tema initiala dezbatuta. Se va grupa discutia oricat de lunga va fi.
      2. formule sunt in cartile de specialitate. Mai simple se gasesc prin problemele rezolvate pe blog. De aici este numai munca!
      3.fiecare unitate de proiectare are programe/foi de calcul electronic pe care le utilizate mai mult sau mai putin piratate, mai mult sau mai putin performante. Poate reusiti sa intrati in legatura cu astfel de unitati si poate aveti noroc!
      SGC

  2. Incze Andras Says:

    Teoretic am putea sa facem si aplicatia, dar ar trebui pentru asta algoritmul de calcul si formulele.

    • stoianconstantin Says:

      Andras,
      De ce nu folosesti butonul „raspunde”. Imi ia prea mult timp sa mut mesajele la locul lor!
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: