CALMECO software pentru calculul mecanic al conductoarelor liniilor electrice aeriene 0.4 kV – 400 kV

Aplicatia CALMECO este una din cele mai utilizate aplicatii ca suport pentru proiecarea Liniilor electrice aeriene din ultimii 30 de ani. Aplicatia  este legata de numele si activitatea Inginerului Mihai Voicu specialist cu o reputatie si o activitate remarcabila in Sistemul Energetic National.

CALMECO este valoroasa atat pentru solutia software prietenoasa cu utilizatorul dar si prin bazele de date referitoare la stalpi si conductoare care surprind dinamica acestora in timp corelata cu evolutia normelor tehnice si ale standardelor de definitie.

Interventiile in LEA existente pentru reconductorare, reglementari de gabarite, reabilitari, modernizari impun cunoasterea caracteristicilor tehnice ale elementelor componente: stalpi, conductoare, izolatoare, armaturi si a limitelor reglementate la data construirii LEA. Aceste informatii sunt disponibile in bazele de date ale CALMECO.

Proiectarea interventiilor in LEA 0.4 kV – 400 kV prin  simpla referinta la noile caracteristici ale stalpilor, conductoarelor, izolatoarelor si armaturilor si la noile cerinte privind starile limita de dimensionare poate conduce la rezultate gresite care pot afecta siguranta LEA cu consecinte grave.

 

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV	Pagina
I. OBIECTUL LUCRĂRII	7
1.1. Terminologie	8
1.2. Abrevieri	8
II. IPOTEZE DE CALCUL	8
1. Încărcări, gruparea încărcărilor	8
1.1. Condiţii climat –   meteorologice	8
1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate	12
1.3. Gruparea încărcărilor .	20
1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate	20
1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură	20
1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.	21
1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului	24
1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul	25
1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură	25
1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului	26
1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului	26
1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul	27
1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei	35
1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei	35
1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.	36
2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate	37
2.1. Ecuaţia de stare ..	37
2.2. Deschiderea critică .	38
2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.	45
3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate	58
3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .	58
3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate	59
3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat	63
4. Stâlpi.	69
4.1. Ipoteze de calcul .	69
4.2. Regim normal de   funcţionare	70
4.3. Regim de avarie	73
5. Fundaţii .	74
III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT	75
1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).	75
2. Calculul deschideri   nominale (An).	79
3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …	84
4. Calculul unghiului de colţ   (2).	86
5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi	88
6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii	94
7. Verificarea la avarie a stâlpului	101
IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .	103
1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu 2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri	103 110
3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate	116
4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene	117
5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat	120
6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii	123
7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane	124
8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..	128
9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.	130
10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.	131
11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.	135
12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă	141
13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare	142
14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	143
15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi	144
16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă	144
17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport	144
18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber	144
19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane	145
20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale	146
21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi	147
22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.	148
V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ	154
1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene	154
2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme	172
VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT	179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI	473
1.1. Domeniul de aplicare.	473
1.2. Organizarea şantierului	473
1.3. Pregătirea lucrării	474
1.4. Executarea lucrărilor	474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice	474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor	475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR	475
2.1. Cabluri torsadate	475
2.2. Armături	475
2.3. Stâlpi	477
2.4. Fundaţii	477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR	477
3.1. Generalităţi	477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată	477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei	477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate	478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare	480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului	480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate ……..	482
3.4. Fundaţii turnate	483
3.4.1. Trasarea gropilor	484
3.4.2. Săparea gropilor	485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea	486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului	489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ………	493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă.	494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros	495
3.5. Fundaţii burate	496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor	499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE	501
4.1. Generalităţi	501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei	501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat	503
4.4. Depozitarea stâlpilor	503
4.5. Transportul stâlpilor	503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR	505
5.1. Pregătirea stâlpilor	505
5.2. Echiparea stâlpilor	510
5.3. Plantarea stâlpilor	511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua	511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul.	512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor	517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor	517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor	518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii	519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor	519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE .	522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate	522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic	523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros.	525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată	525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate …	527
6.6. Capete terminale	533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi ….	534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate.	543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII …	546
Bibliografie   …	548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător	549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător	559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV..	571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale	641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT..	683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului	697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale.	699

Bibliografie
NTE 003/04/00	Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011	Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011	Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.
PE 105/1993	Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990	Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005	Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007	Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010	Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88	Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89	Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010	Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85	Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB	Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB	Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL	Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC	Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson	Universal Cable Handbook

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

• cost redus,
• culoare de siguranta reduse
• buna comportare in exploatare
• meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

• bratara BU-20 kV bratara universala pentru sustinere pentru cabluri pentru LEA MT 20 kV
• CLEM.TOR.S-20kV CLEMTORS 20 kV clema de derulare si sustinere pentru cablu torsadat 20 kV
• clemtori CLEMTORI 20 kV clema de intindere pentru cablu torsadat 20 kV
• UNICLAMS-20kV
• legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT cu purtator de otel realizata cu CLEMTORI 20 kV
• legatura de sustinere in aliniament cablu universal realizata cu UNICLAMS 20 kV
• legatura sustinere in aliniament cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV
• legatura terminala realizata cu CLEMTORI 20 kV
• role aliniament
• role intoarcere
• schema de montaj colt clemtors legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV

Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

• role aliniament
• role intoarcere

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

Role tragere LES in aliniament

Role tragere LES  in  colt

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

Va propun sa vedem cum arata la 15.06.2016 graficul accesarii acestui articol, la aproape 7 ani de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

 

 

1. PREZENTARE GENERALA

Conform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

 

Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

–          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

–          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

–          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

–          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

–    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

–    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

5. CONCLUZII

 

Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

BIBLIOGRAFIE

[1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

[2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998