Archive for septembrie 2011

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

Asupra unui model hidraulic al relatiilor economice

10/09/2011

In sfarsit globalizarea a avut succes.

S-a  terminat cu productia bazata pe dure confruntari comerciale.

A castigat cel mai  bun!

Avem o singur agent economic cu anvergura mondiala care are acces la toate  resursele naturale si care la momentul analizei toata populatia globului are un dublu rol: salariat si consumator.

Sub presiunea reducerii costurilor piata s-a  contractat la strictul necesar pentru supravietuire.

Programele sociale au avut succes si au ramas fara  obiect: veniturile s-au egalizat.

Consumatorii au aderat la „comportamentul  mediu de consum” astfel incat misiunea Companiei s-a simplificat: produce in  mod unitar pentru proprii ei salariati. Omenirea traieste epoca de aur a optimizarilor  si a planificarii

Totusi Compania nu renunta la ideea de profit!
Circuitul economic este simplu: Compania plateste salarii si in schimbul  produselor primeste o suma egala cu salariile platite plus cota de profit  decisa de administratori. Functionarea Companiei ar putea fi redata prin modelul hidraulic din figura urmatoare:

Sursa de profit o constituie „economiile  initiale” existente pe piata (la consumatorii-salariati) la adoptarea acestui nou model economic.

Se poate observa ca sursa de profit a  companiei scade cu fiecare ciclu economic. Se poate anticipa ca la un moment
dat dupa mai multe cicluri economice „economiile initiale” existente pe piata se termina si Compania va reusi sa colecteze toti acesti bani de pe piata. Singurii bani ramasi pe piata  sunt salariile platite de Companie.

Pana la momentul epuizarii complete a „economiilor initiale” anumitor indivizi li se vor epuia cu mult inainte economiile. Prin  urmare acesti oameni nu vor mai reusi sa isi cumpere toate produsele/serviciile necesare.

Incepe o perioada de disconfort care pentru  Companie se traduce cu reducerea vanzarilor ceea ce presupune un management mai  atent al stocurilor si redefinirea volumului productiei iar pentru  salariat/consumator   inseamna debutul unei perioade de frustrari care dupa catva  timp pot avea urmari tragice.

Pentru ca Societatea are un sistem de valori  democratice foarte evoluat a gandit un sistem de accizare a  roductiei menit sa  ii ajute pe cei in suferinta.

Este de la sine inteles ca accizele nu se pot  ridica la nivelul „profitului” vizat de Companie pentru ca am vorbi de un  perpetuum mobile. Evident ca accizele nu pot depasi „profitul” pentru ca s-ar  pune in pericol existenta Compamiei. Prin urmare accizele vor fi mai mici decat  marja de profit.

Asta inseamna ca neajunsurile oamenilor carora  li s-au terminat economiile vor continua astfel incat ne putem astepta treptat  la scaderea performatelor sociale sau chiar la boala si in final la decese  premature datorita imposibilitatii satisfacerii nevoilor vitale.

Compania va continua sa existe supravietuind  clientilor/salariati care au avut un „start mai prost”.

Totusi sub presiunea valorior etice si  umanitare Compania nu poate sta impasibila: accelereaza programele de cercetare. Noile  automatizari compenseaza productivitatea slaba a celor care traiesc doar din  salariu si astfel Compania poate plati tuturor angajatilor salariul integral.

La un moment dat a aparut perspectiva  generalizarii automatizarii. A crescut mult productivitatea muncii, angajatii  aveau tot mai putine sarcini de serviciu. Pentru a lupta cu plictiseala la  locul de munca se duceau adevarate „batalii” pentru privilegiul de a face cele  cateva operatii manuale care mai puteau fi facute.

Compania a constatat treptat ca ar putea  obtine avantaje mai mari renuntand sa mai cheme oamenii la munca. Vestiarele,  locurile de odihna „imensele” spatii destinate circulatiei personalului puteau fi  mai rational folosite ca spatii de productie propriu-zisa. Noile spatii de  productie puteau fi facute mai compactizat cu o organizare superioara,  optimizata a fuxurilor de productie.

Oamanii isi pastrau stutul de angajati si au  continuat sa fie platiti de Companie. Cu timpul s-a constatat ca operatiunile  de plata a angajatilor constituiau un cost inutil pana la urma Compania a decis  sa transfere sarcina „relatiei cu piata” unui calculator care inregistra cereile  pietei pana la concurenta cu resurele declarate de fiecare consumator si sa  dispuna onorarea cererilor organizand livrarea produselor acolo unde era nevoie de ele.

Timpul si productivitatea a rezolvat si  problema „profitului” aproape simultan cu problema platii salariilor deja rolul  Companiei s-a transformat: pe Terra se traieste in regim de „all inclusive”.

Compania are probleme etice noi. Trebuie sa fie  atenta ce se intampla pe „piata”, ce fac oamenii. Trebuie sa gaseasca solutii sa ii determine sa faca  sport sa se mentina sanatosi fizic, sa le creeze o motivatie sa isi folosesaca  si sa isi dezvolte capacitatile intelectuale si sa isi mentina sanatatea  psihica. Este necesar si un riguros control al nasterilor astfel incat sa fie posibila  perpetuarea regimului „all inclusive”

Cineva din bordul Companiei a venit cu o idee  geniala: modificarea softului de distribuire a produselor. Nu se mai asigura  servirea la „pat”. Clientul era anuntat ca i s-a onorat comanda urmand sa i se  indice o „zona geografica” unde trebuia sa isi identifice si sa isi ridice individual  si manual produsele/coletele.

S-a simtit o revigorare a societatii: oamenii  au devetit mai activi, li s-a imbunatatit starea fizica si confortul psihic: accesul  la produse a devenit o provocare care semana cu antica vanatoare.

Incurajata de rezultate Compania si-a  diversificat modalitatile de livrare. Chiar si ambalajele produselor s-au modificat se confunda tot mai mult cu elementele naturale. Au aparut, ca din senin, unde te asteptai mai putin mini campuri cu cartofi,  gradini de zarzavaturi etc unde grupuri mici de oameni condusi de indiciile  programului de livrari isi gaseau comenzile.

In timp s-au rafinat mult instrumetele de  livrare si forma produselor acestea s-au integrat  tot mai mult in cadrul natural. Treptat  oamenii redescopera bucuriile muncii manuale si redescopera ca isi pot  recastiga dreptul la munca!

Compania continua sa existe sarcinile si  obiectivele sale ajung sa se confunnde in ochii unora cu ale unei divinitati!

In sine modelul este unul optimist.

Ce ar fi daca totusi Compania Universala n-ar fi atat de interesata de componenta sociala ci doar de productie si profit? Ce s-ar intampla cu cei fara „rezerve initiale”, cu cei batrani, cu cei bolnavi, cu cei prea tineri ca sa poata munci?

Modelul economic imaginat e departe de a fi functional, realitatea economica pe care o traim are baze strambe. Cu toate acestea nu putem sa ne blazam. Nu putem sa renuntam la a cauta calea spre mai bine!

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!