Archive for the ‘Instruire personal’ Category

Chestionar de energetica

07/08/2015

SGC 2010  Va supun atentiei un set de intrebari sau mai degraba de teme de discutie care ar putea fi utilizate pentru examinari, dezbateri in cadrul interviurilor de angajare respectiv pentru pregatirea unor examene la care urmeaza sa participati, etc.:  Chestionar energetica generala 1

Cum vi se pare prima intrebare?

  1. Care sunt efectele supradimensionarii unei Ljt?

a) costuri neperformante de investitii

b) creste curentul de scurtcircuit

c) se imbunatateste sensibilitatea protectiilor

d) scade CPT

e) se reduce caderea de tensiune in lungul liniei

f) alte optiuni: ______________________________

Succes!

Anunțuri

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Delimitarea raspunderii!

10/04/2011

 Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat „delimitarii raspunderii” acea sectiune  „disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depinde insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiect. Este foarte posibil insa sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

11/09/2010

Sintetizand principalele idei legate de intretinerea culoarelor de siguranta am realizat o prezentare care poate constitui suportul unei dezbateri ale acestui subiect in scopul instriurii si/sau al capacitatii sprijinului.

Zone de protectie si de siguranta_ Defrisari

Dublez aceasta prezentare de cateva filme descarcate de pe Youtube care releva pericolul si argumeteaza necesitatea intretinerea culoarelor de siguranta LEA prin zone cu vegetatie.

Utilizat de persoane avizate materialul publicat poate fi convingator:

Va doresc traditionalul „succes natural!”

Arc electric surprins pe viu in timpul unui interviu:

Creanga in LEA 1

Creanga in LEA 2

Creanga in LEA 3

Scurtcircuit sub actiunea vantului  intre LEA si un copac decoronat corect dar mai inalt decat LEA si aflat in imediata apropiere a acestuia:

Citeste pe blog alte articole pe acelasi subiect foarte important pentru continuitatea alimentarii cu energie electrica:

LEA versus LES

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrari in apropierea retelelor electrice aeriene si subterane aflate sub tensiune

13/07/2010

Va prezint un videoclip excelent realizat care prezinta succesiv riscurile asociate lucrarilor in apropierea liniilor electrice aeriene si subterana (LEA/LES) aflate sub tensiune. Pentru fiecare situatie videoclipul prezinta si regulile de securitatea muncii care por preveni electrocutarile.

Videoclipul debuteaza cu o scurta parte introductiva menita sa sensibilizeze auditoriul si sa il pregateasac pentru instruire. Informatiile adevarate sunt dupa aceasta parte introductiva!

Sunt ferm convins ca utilizarea acestui suport video pentru instruirea unor cat mai largi categorii de lucratori, studenti sau elevi poate contribui la salvarea foarte multor vieti. Videoclipul este descarcat de pe Youtube

Ar fi foarte binevenit ajutorul unor oameni priceputi pentru titrarea in limba romana sau pentru inlocuirea  prezentarii vocale cu una in limba romana! Chiar merita efortul de a facilita accesul cat mai multor oameni la informatiile asociate acestui videoclip.

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

13/07/2010

Instruirea poate salva multe vieti. Va prezint un videoclip foarte bine realizat referitor la riscurile asociate lucarilor in apropierea reteleor electrice aflate sub tensiune.

Se pleaca de la un studiu de caz: electrocutarea unei persoane care lucreaza la montarea unui jgheab de scurgere a apei. Respectivul jgheab avea o lungime mare si a fost manipulat cu neatentie in apropierea unei linii electrice aeriene. Dupa ce piesa metalica a intrat in contact cu LEA s-a produs electrocutarea unui lucrator care a cazut de pe o scara de la mare inaltime

Cred ca videoclipul este sugestiv si pentru cei care nu stiu engleza insa ar fi binevenit un voluntar care sa traduca explicatiile verbale asociate imaginilor!

Informatia salveaza vieti!

13/07/2010

Va prezin un videoclip care poate contribui la salvarea multor vieti.  In principiu se dovedesc experimetal  cateva situatii periculoase care au condus sau pot conduce la electrocutari.

Va propun sa incercam sa traducem explicatiile prezentatorului astfel incat utilitatea experimetelor sa conduca la informarea cat mai multor persoane asfel incat sa stim sa ne ferim de accidente prin electrocutare si respectiv receptoarele electrocasnice de supratensiunile atmosferice

SGC

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 
 
 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

  
  
  
  
  

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 
 
 
 
 

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 
 
 
 

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 
 
 
 

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

  
 
 
 
 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 
 
 

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 
 
 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 
 
 

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 
 
 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 
 
 
 
 

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 
 
 
 
 
 

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 
 
 
 
 
 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Posturi de transformare cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1       Generalitati

Retelele electrice de distributie subterane de MT contin ansamblul circuitelor realizate din cabluri MT (20 si 6 kV) prin acre se realizeaza evacuare puterii din statiile de transformare si racordarea posturilor de transformate mt/jt.

Cablurile mt sunt utilizate pentru:

o                  racordarea LEA mt la barele statiilor de transformare, racordarea unor echipamente din cadrul statiilor de transformare 110 kV/mt, mt/mt cum ar fi transformatoare de servicii interne si baterii de condensatoare.

o                  Racordarea unor posturi la LEA mt de regula posturi in cabina de zid dar pot fi si PTA

o                  Distributia energiei electrice in mediul urban

In raport cu normativele tehnice de constructia LES mt preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES mt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA mt

2       Tipuri de reţele utilizate

2.1        Reţea radială

In acest caz circuitul LES alimenteaza doua sau mai multe posturi de transformate de la un singur capat situat pe barele mt ale unei statii de transformare 110/mt, ale unui punct de alimentare (PA) sau dintr-o LEA

Se utilizează în zone unde nu exista posibilitatea buclarii si/sau ca solutie de etapa intro zona care face parte dintr-un plan de dezvoltare.

În caz de defecţiune a cablurilor si/sau posturilor de transformare alimentate dintr-un circuit LES radial  se produce întreruperea furnizării energiei pentru ptoti consumatorii situati in aval de locul defectului pana la repararea acestuia.

2.2        Reţea buclată (petala) pe barele aceleiasi statii / punct de alimentare

Este formată dintr-un circuit LES care alimenteaza in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

Circuitul LES mt in acest caz pleaca de pe barele mt ale unei statii 110 kV/mt sau ale unui punt de alimentare si se intoarce pe aceleasi bare intro noua celula de linie. Linia trebuie să fie dimensionată la încărcarea întregii zone, pe care o alimentează. Se exploatează radial fiind de regula sectionata la mijloc.

În caz de defecţiune a ununi cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a doua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la repararea unuia dintre cabluri.

Se remarca faptul ca sursa de energie pentru distribuitorul LES tip „petala“ este una singura. In situatia in care barele mt din care este alimentat distribuitorul LES tip „petala“ se retrag din exploatare toate posturile de transformare alimentate in acesta solutie raman nealimentate pana la redarea in exploatare a barelor la care este racordat acest circuit

 


 

 

 

 

 

 

 

2.3         Retea buclata intre barele mt ale doua statii 110/mt

Este o solutie superioara celei tip petala cu care se aseamana. Diferenta o contituie faptul ca sursele din care se alimenteaza cele doua capete ale distribuitorului se afla pe barele a doua statii distincte. Putem avea acelasi tip de solutie si daca capetele distribuitorului LES sunt racordate la doua LEA alimentate din statii 110 kV/mt diferite sau in doua punte de alimentare racordate la randul lor la statii 110 kV/mt  diferite. Pe acest distribuitor LES mt (fider) sunt  alimentate in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

În caz de defecţiune a uuni cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a diua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la reparare unuia dintre cabluri.

In situatia in care se retrage din exploatere una din barele mt din care este alimentat acest distribuitor LES toate posturile de transformare vor fi alimentate din sursa ramasa in exploatare

 

MT

S1

MT

 

S2

 

 

 

 

2.4        Reţea LES mt cu mai multe posibilitati de buclare

Această reţea este formată din mai circuite LES mt interconectate intre ele. Aceste circuite pot avea capete in una sau mai multe statii de transformare.

La schema normala se functioneza radial. In exploatare se pot realiza diferite configuratii impuse de retragerea din exploatare programata si/sau accidentala a unor tronsoane de cablu mt si/su a inor posturi integrate in circuitele LES mt.

Este de dorit sa se stabileasca un echilibru intre dorinta de a avea o flexibilitate cat mai buna a schemei mt  si pericolul de a avea o retea prea complicata.

O astfel de retea LES mt este posibil sa permita configuratii in care sa se poata alimenta consumatorii chiar in situatia existentei a 2 sau uneori chiar mai multe cabluri defecte simultan.

Configuratiile complex buclate sunt utile in zonele urbane sau industriale care alimenteaza consumatori sensibili la intreruperi

 

3          Clasificarea tipurilor de cabluri

  • Dupa materialul izolant utilizat:

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu o manta de plumb

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu trei mantale de plumb

o       cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie trifazata

  •  
    • cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie monofazata. Acest tip de cablu se utilizeaza in prezent aproape in exclusivitare

·              Functie de tipul armăturii cablului în:

o             cablu armate cu armatura metalica de protectie mecanica

o             cablu fara armatura metalica de protectie menanica

·              Functie de gradul de protectie împotriva pătrunderii apei:

o       structura clasica fara masuri suplimentare impotriva patrunderii apei

o       cu  protecţie longitudinala împotriva pătrunderii a apei

o       cu protectie longitudinala si transversala împotriva pătrunderii a apei

o       execuţie antiacvatică a cablului – protecţie ridicată împotriva pătrunderii apei sub presiune

 

4          Alegerea tipului de cabluri mt utilizat in CEZ Dsitributie

In instalatiile CEZ Dsitributie exista o mare varietate de cabluri unele cu vechime de peste 40 de ani. In ultimii 20 de ani de regula s-a utilizat numai cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulata XLPE. Pe piata exista toata gama de mansoane de legatura intre cablul cu izolatie uscata si cablurile cu izolatie in ulei.

Experienta de exploatare coroborata cu faptul ca instalatiile  Operator Distributie  sunt amplasate in zone cu regim pluviometric ridicat in perioadele de primavara/toamna si/sau cu panza freatica situata la mica adancime sustine utilizarea in exclusivitate a cablurilor monofazate cu izolatie XLPE cu protectie longitudinala si radiala impotriva patrunderii apei.

La nevoie in cazuri justificate cablurile mt utilizate in CEZ Dsitributie vor avea rezistenta marita impotriva propagarii focului

 

5          Mansoane si cutii terminale

5.1         Mansonarea cablurilor cu izolatie uscata

Pe piata exista seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele; dispozitiv de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se mansoneze

5.2         Mansoane mixte ulei-uscat

De regula aceast tip de mansonare se aplica in cazul lucrarilor de mentenanta. Acest tip de manson se mai numeste si manson de stopare. Pe piata exista seturi prefabricate pentru acest tip de manson

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi. Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablurilor pe care urmaeza sa se mansoneze

 

5.3         Capete terminale pe cablurile cu izolatie uscata

Identificam doua tiuri de cutii terminale de interior (CTI) si de exterior (CTE)

Pe piata exista seturi prefabricate pentru CTI/CTE pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

In cazul CTE pentru racordarea cablurilor la celulele moderne compacte exista si varianta unor seturi prefabricate de capete terminale tip „pipa“

Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru CTE/CTI potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se realizeze capul terminal

 

6              pozarea pe stalp a cablului care asigura trecerea LEA-LES

Este vorba de partea de suprafaţă a liniilor subterane, in zona de racordare la LEA. Exista si alte situatii practice in care cablurile se pozeza aparent pe suprafete verticale (ziduri,stalpi, etc)

6.1        Pozarea cablului pe stalp

Cablurile vor fi pozate în configuraţia triunghi şi pe portiunea pozata vertical vor fi montate în brăţări de fixare a cablurilor, care vor fi repartizate uniform pe întreaga lungime de suprafaţă a cablului. În locul pătrunderii în pământ coborârea va fi protejată de o protecţie mecanică de la adâncimea 0,5m până la înălţimea 2,5m deasupea terenului. Protecţia utilizată va fi rezistentă la coroziune.

Se va avea in vedere ca in zona primei bride de fixare sa se respecte razele de curbura minime acceptate pentru cablul utilizat

6.2        Tipul cablului utilizat pentru pozare verticala

In cadrul  Operator Distributie  atat pentru lucarile de mentenanta cat si pentru modernizari se vor utiza nunai cabluri cu izolatie uscata.

De regula pe un circuit de cablu nou se utilizeaza un singur tip de cablu atat pentru portiunile de traseu in care acesta este pozat ingropat cat si pentru portiunile de traseu in care se pozeaza verical.

In cazul in care se defecteaza CTE/CTI pe un cablu in ulei, daca nu se poate inlocui tot cablul defect se va executa un manson de stopare utilizand un cablu cu izolatie usata iar capete terminale se vor executa numai pe cabluri cu izolatie uscata.

In cazul defectarii cablurilor de tansformator, indifernt de tipul cablului, acesta se va inlocui cu unul nou. In cazul lucrarilor de mentenanta se pot programa actiuni de inlocuire a cablurilor de tansformator cu cabluri cu izolatie uscata.

 

7          Reguli de pozarea cablurilor pe traseu

Lucrarile de modernizare si/sau reatatii de tip R2 se realizează pe baza proiectelor tehnice care se elaboreaza pentru fiecare lucrare. In proiecte sunt definite soluţii pentru portiunile speciale de traseu: paralelisme şi încrucişări cu reţele tehnico-edilitare şi construcţii în conformitate cu regulamentele şi normele în vigoare si se aleg traseele pentru fiecare circuit LES. Pozarea cablurilor subterane trebuie să corespundă printre altele NTE 007/2008. În general la pozare este necesar să se respecte:

·        In cazul cablurilor monofilare conductoarele se vor poza  în trefla sau in linie distantate intre ele. De regula se va utiliza pozarea in linie  pentru o protectie mai buna a cablui pe traseu,  În cazul străpungerii electrice la pozarea in probabilitatea transfornmarii unui scurtcircuit (punete la panant ) monofazat intr-unul polifaat este mai mica decat la pozarea in trefla.

·        La concentrarea unui număr mai mare de cabluri într-un traseu este necesară reducerea asigurarea unei distanţe corespunzatoare între ele, pentru a  se preveni extinderea la alte circuite a unui defect.

·        La pozarea mai multor tipuri de cabluri in starturi succesive  cablurile de înaltă tensiune sunt pozate la fundul săpăturii şi cele de joasă tensiune deasupra lor. Peste cablurile mt se va turna în acelaşi timp un strat de nisip şi vor fi separate cu plăci de beton/plastic  astfel, încât la un eventual deranjament să nu se producă deterioararea celorlalte cabluri prin arc electric.

·        În locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste locuri sunt de exemplu:

o             mansoane

o             încrucişare cu alte retele subterane

o             la traversari de drumuri si strazi

o             rezervele de cablu lasate pe traseu si/sau la iesirea din statiile si posturile de transformare precum si la coborarile de pe stalpi

o             din 50 in 50 m pe traseele liniare

o             la fiecare schimbare de directie

o       treseele de cablu mt vor fi evidentiate pe harti care se vor actualiza la fiecare mansonare in exploatere si/sau eventuala deviere de traseu

7.1        Marcaje utilizate

Sunt marcaje  pasive electronice cu circuit reglat cu raza de acţiune minimă de 1,5 m. Reglarea circuitelor  de marcare electronica este diferită pentru diverse tipuri de linii subterane  (de ex. pentru gaz, conducte de apă, linii de telecomunicaţii etc.) – pentru marcarea liniilor de curenţi tari este necesară utilizarea unui semn de marcare roşu cu frecvenţă169,8 kHz.

Borne de beton cu placa metalica de marcaj inglogata. Placi metalica de barcaj fifate cu hosurubuiri direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor, deasupra cablurilor

7.2         Principii pentru pozarea cablurilor în pământ

·        Cablurile nu trebuie să fie puse în terenuri agresive din punct de vedere chimic care au concentratii mari de saruri si acizi , în terenuri cu substanţe putregăioase şi în unele terenuri nisipoase şi pietroase. Într-un astfel de caz cablurile se vor poza în canale, tuneluri, ţevi, blocuri sau se protejează altfel împotriva acţionărilor mecanice şi chimice.

·        Cablurile se pozează în şanţuri mai adânci cu 0,2 m decât este adancimea cea mai mică stabilita in  NTE 007/2008. Acolo, unde nu se poate respecta adâncimea reglementară, cablul trebuie protejat împotriva deteriorării cu o protecţie mecanică. Distanţa cablului marginal de la obiecte de construcţie (aliniament) trebuie să fie cel puţin 0,6 m.

·        Distanţe minime orizontale permise între cabluri în cazul liniilor paralele sunt prevăzute NTE 007/2008. Dacă aceste distanţe nu se pot respecta, cablurile se vor separa cu un perete despărţitor rezistent la arcuire sau se vor poza în şanţuri pentru cabluri.

·        La încrucişare cablurile se vor separa prin cărărmizi sau cu o placă de beton. Dacă una din liniile transpuse este în şanţ de beton, a doua nu trebuie protejată în şanţ sau pentru a doua linie se pot utiliza tuburi din plastic de sectiune corespunzatoare. Distanţe verticale minime sunt prevăzute în NTE 007/2008.

·        Cabluri mt constituite din trei conductoare monopolare se pozează în pământ liniar sau în triunghi. La selectarea pozării în formă de triunghi îngust, mai întâi se pozează două cabluri unul lângă celălalt şi al treilea cablu se pozează peste ele. Poziţia cablurilor trebuie asigurată prin legare cu o banzi de plastic montate la distante de  2 până la 2,5 m între ele.

·        La pozarea liniara a cablurilor constituite din trei conductoare monopolare trebuie păstrat un spaţiu între conductoarele monopolare de 7 cm.

·        Înainte de pozarea cablului se va curăţa fundul săpăturii de particule solide şi pietre şi se va acoperi cu un strat de 10 – 14 cm de nisip microgranular, fracţiune 0 – 4 mm. La pozare capătul cablului trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii umidităţii cu un înveliş contractabil. Cablul pozat se va acoperi cu acelaşi start de nisip şi apoi cu plăci de beton sau plastic. Înălţimea stratului de nisip se măsoară de la suprafaţa cablului. În loc de plăci se poate utiliza pentru acoperire cărămidă depusă transversal sau cu o folie de avertizare, care se pune însă 30 cm sub suprafaţă. Aliniamentul trebui să acopere cablurile cel puţin 4 cm. În locuri de intrare în case, garaje etc. cablurile se protejează cu ţevi din plastic sau cu şanţuri de plastic pentru cabluri, eventual cu ţevi din beton cu deschizătură cu diametru 20 cm sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) cu deschizătură de min. 1,5D depuse pe o bază fixă. Dacă se vor utiliza ţevi din plastic sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) la pozarea liniara cablurilor se recomandă ca fiecare conductor al cablului să fie într-o ţeavă independentă cu diametru de min. 1,5D (D – diametrul cabulului deasupra mantalei). Cabluri paralele într-un şanţ comun, cu o distanţă mai mică decât 20 cm,trebuie separate cu un perete despărţitor din plăci de beton, eventual din cărămizi depuse în lungime. Este interzisă utilizarea cărămizilor găurite.

·        La cabluri se vor fixa etichete de identificare. Unitatea de constructii retele electrice  este obligată să să informeze dirigintele de santier despre inceperea lucrarilor  construcţiei şi data prognozata pentru pozarea cablului. Se vor utiliza doar acele tipuri şi secţiuni de cabluri şi tipuri care sunt standardizate. Fiecare eventuală schimbare trebuie discutată înainte de realizarea montării cu dirigintele de santier si proiectantul LES cu înregistrare în cartea tehnică a construcţiei. Înainte de acoperirea cablurilor cu nisip şi înainte de acoperirea cu pamant trebuie asigurata verificarea lucrarilor ascunse in prezenta dirigintelui de santier si a proiectantului LES.

·        Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a întreprinderii.

7.3        Principii pentru pozarea cablurilor subterane în aer şi în construcţii

·        Cablurile pot fi pozate permanent şi în aer în canale de cabluri, tuneluri şi colectoare, pe punţi sau suporturi. Se pot utiliza doar cabluri prevăzute cu o manta exterioară din material care nu propagă flacăra. În cazuri speciale de ex. la intrarea cablului pozat în pământ într-o construcţie, se poate utiliza şi un cablu cu manta exterioară PE, care însă trebuie să fie prevăzut cu vopsea neiflamabilă în partea pozată în aer.

·        Având în vedere  încărcarea termică şi solicitare dinamică în cazul scurtcircuilui este cel mai potrivit ca aceste cabluri să fie pozate în aer unul lângă altul cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între conductoare. Cabluri astfel pozate vor fi prinse de bază cu brăţări de fixare cu distanţă de maxim 0,8 m. Brăţările de fixare vor avea un separator flexibil, astfel încât cablul să nu se deformeze în timpul funcţionării. Prinderea cablurilor cu un singur conductor se poate face cu brăţări de fixare nemagnetice. La utilizarea brăţărilor de fixare din material feromagnetic circuitul lor magnetic trebuie să fie întrerupt.

·        Spaţiul între linii de cablu pozate în paralel este prevăzut de norma NTE 007/2008 La ieşirea cablului din din pământ pe stâlp cablul trebuie protejat împotriva deteriorăroii mecanice cu o manta de protecţie. Cabluri cu un singur conductor care formează un circuit de curent pentru determinarea distanţei faţă de celelalte cabluri se consideră ca fiind un cablu. Pentru încrucişare sunt valabile aceleaşi condiţii ca pentru pozare paralelă.

·        Intrarea cablurilor din pământ în clădiri şi canale se va efectua prin conductă de beton sau bloc (cu goluri pentru zidărie). Diametrul deschizăturilor trebuie să fie min. 1,5D. Împotriva extinderii incendiului se vor etanşa din partea exterioară cu nisip. Împotriva pătrunderii apei se vor etanşa cu un manşon sau cu liant potrivit.

·        Cablurile pozate vor fi marcate cu etichete în locuri, unde se încrucişează şi deviază şi la ambele capete. Se recomandă marcare şi pe parcursul traseului la o distanţă de cel puţin 20 m intre doua marcari succesive.

7.4        Controale şi probe

·        Controlul vizual se va efectua pentru prima dată după pozare şi a doua oară după acoperire cu nisip şi depunere în plăci de acoperire. Se va controla în special amplasarea semnelor de marcare şi pozarea cablurilor în transmisiuni şi alte locuri expuse. În cazul constatării unor defecţiuni nu se va efectua acoperirea cablului până la remedierea defecţiunii.

·        Calitatea pozării şi a montajului cablurilor se verifică:

o       Cu o probă de manta (doar la cabluri din plastic)

o       Cu o probă de tensiune sporita a izolaţiei de lucru

o       Prin metode de diagnosticare (nu se realizează imediat după pozare şi montaj a grupelor de cabluri, ci în termenul cel mai apropiat planificat pentru diagnosticarea cablurilor conform programului de mentenanta)

În cazul constatării deteriorării mantalei cablul nu se va acoperi până la remediere. Trebuie să se verifice, dacă la deteriorarea mantalei nu s-a produs şi deteriorarea izolaţiei. În cazul deterioarării şi a izolaţiei trebuie remediată nu doar mantaua, dar şi izolaţia cablului prin mansonare. În cazul în care prin mantaua deteriorată pătrunde apa, se va tăia partea umedă a cablului şi se va inlocui cu o bucata de cablu nou de lungime corespunzatoare.

În cazul constatării unei defecţiuni în oricare fază de pregătire şi realizare a pozării până la punerea în funcţiune se iniţiază gestionarea remedierii acesteia.

7.5        Selectarea constructorului LES mt

In caitele de sarcini pentru executia LES mt se vor include si urmatoarele criterii de eligibilitate a constructorului:

·        Sa aiba in dotare role de linie si colt pentru tragerea cablului

·        Personal calificat la furnizorii de seturi pentru mansoane si cutii terminale si/sau la producatorul de cabluri

·        Experienta similara in executia LES

·        Dotare pentru ridicari topometrice si/sau contracte cu unitati de profil pentru digitizarea traseului LES si figurarea pe harti topocadastrale

Evaluarea capabilitatii tehnice a ofertantilor va fi efectuată de specialisti cu experienta in realizarea si exploatarea circuitelor LES mt. În evaluare se iau în considerare relaţiile actuale cu furnizorul, eventual referinţe despre linii subterane realizate. Evaluarea se va prezenta comisiei de licitatii sub forma unui refeat de evaluare

8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES intre  Operator Distributie  si terti se va face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES/LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei circuit mt vizat de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei circuit mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardurilor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

9          cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cablurilor cu nisip se vor face masuratorile topocadastrale dispuse la capitolul 7.2 lista coordonatelor traseului cablului masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a traseului de cablu

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LEA mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

LES jt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale

25/09/2008

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 
Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

ORDIN nr. 463/12.07.2001 privind aprobarea Normelor specifice de  securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: având în vedere: -art. 5 alin.5 şi anexa nr.2 pct.6 din Legea protecţiei muncii, nr.90/ 1996 republicată;

-art. 3 lit. b şi art. 14, lit. D, pct. 4 din Hotărârea Guvernului României nr.4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii  Sociale, cu modificările ulterioare;

-avizul  Consiliului  tehnico-economic nr.10/2001 al Ministerului Muncii şi Solidarităţii  Sociale,

emite următorul:

ORDIN

Art.1.Se aprobă Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2.Normele prevăzute la art.1 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentului Ordin în Monitorul Oficial al României.

              Începând cu aceeaşi dată, se abrogă normele departamentale de protecţie a muncii  care se referă utilizarea energiei electrice în medii normale.

Art.3.Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale sunt obligatorii pentru toate activităţile cu acest profil şi se difuzează celor interesaţi prin inspectoratele teritoriale de muncă şi prin alţi agenţi autorizaţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

 MINISTRUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE, Marian SÂRBU 

CUPRINS

 

PREAMBUL

9

1.

PREVEDERI GENERALE .………………………………………………………….

12

 

1.1.

Conţinut. Scop ………………………………………………………………………………………..

12

 

1.2.

Domeniu de aplicare  ………………………………………………………………………………

14

2.

EXECUTANTUL ………………………………………………………………………………

16

3.

SARCINA DE MUNCĂ ………………………………………………………………………

24

 

3.1.

Măsuri tehnice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor cu scoaterea acestora de sub tensiune, în instalaţiile electrice din exploatare

24

 

 

3.1.1.

Separarea electrică

26

 

 

3.1.2.

Identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care urmează a se lucra

31

 

 

3.1.3.

Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit

32

 

 

3.1.4.

Delimitarea materială a zonei de lucru

36

 

 

3.1.5.

Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică

37

 

3.2.

Măsuri organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare, cu scoaterea de sub tensiune a acestora

38

 

3.3.

Măsuri organizatorice şi tehnice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în baza “obligaţiilor de serviciu” (OS)

39

 

3.4.

Măsuri organizatorice  la executarea lucrărilor în baza“propriei răspunderi” (PR)

42

 

3.5.

Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile deranjamentelor şi avariilor din instalaţiile electrice

45

 

3.6.

Măsuri de protecţie a muncii la servirea operativă a instalaţiilor electrice, controlul electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune

48

 

3.7.

Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor) la instalaţiile electrice de utilizare

48

 

3.8.

Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor la înălţime, specifice instalaţiilor electrice de utilizare

50

4.

MIJLOACE DE PRODUCŢIE 

52

5.

MEDIUL DE MUNCĂ  

53

 

5.1.

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă,din punctul  de vedere al protecţiei muncii, de la proiectare, construcţii-montaj şi pe  parcursul exploatării 

53

 

 

5.1.1.

Din proiectare

53

 

 

5.1.2.

La construcţii-montaj şi punerea în funcţiune

60

 

 

5.1.3.

În exploatare

62

6.

CONDIŢIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢILE ŞI

MIJLOACE DE PROTECŢIE  ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

68

 

6.1.

Măsuri principale de protecţie

68

 

 

6.1.1.

Protecţia prin legare la nul

68

 

 

6.1.2.

Protecţia prin legare la pământ

74

 

 

6.1.3.

Protecţia prin lalimentarea cu tensiune foarte joasă

76

 

 

6.1.4.

Protecţia prin separarea de protecţie

77

 

6.2.

Măsuri suplimentare de protecţie

78

 

 

6.2.1.

Protecţia prin legare la pământ

78

 

 

6.2.2.

Protecţia automată la curenţi de defect (PACD) (curenţi diferenţiali reziduali)

79

 

 

6.2.3.

Protecţia automată la tensiuni de defect (PADT)

80

 

 

6.2.4.

Egalizarea potenţialelor

81

 

 

6.2.5.

Izolarea amplasamentelor

81

7.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE UTILIZARE (TABLOURI ELECTRICE DE ALIMENTARE, LEA, LES)

83

ANEXA 1

GHID DE TERMINOLOGIE

85

ANEXA 2

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE ŞI REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE, PRIVIND

PROTECŢIA MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

101

ANEXA 3

VERIFICĂRI MINIME OBLIGATORII LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, DUPĂ REPARAŢII

SAU MODIFICĂRI ŞI VERIFICĂRI PERIODICE

106

ANEXA 4

LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI CE SE POT EXECUTA ÎN INSTALAŢIILE

ELECTRICE DE UTILIZARE FĂRĂ AUTORIZAŢIE DE LUCRU

121

ANEXA 5

RAPORT DE ÎNCERCARE

128

ANEXA 6

INSTALAŢIILE ELECTRICE DE UTILIZARE ŞI PARTEA DIN ACESTEA LA CARE SE

APLICĂ PREVEDERILE NSSMUEE

138

ANEXA 7

RESPONSABILITĂŢI PENTRU NERESPECTAREA SAU NEAPLICAREA PREVEDERILOR

NSSMUEE

139

ANEXA 8

CONVENŢIE DE LUCRĂRI

141

ANEXA 9

ABREVIERI

144

 

PREAMBUL

 

 

 

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimale şi obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de evitare a accidentării.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice şi persoanele fizice de răspunderi pentru lipsa de prevedere şi asigurare a oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:

Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie a muncii şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.

Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie specifice unor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

                    Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a muncii, pentru activităţi caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de protecţie a muncii – practicată în cadrul normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus din următoarele componente ce interacţionează:

  EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;

SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;

MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice trebuie aplicate corelat şi cu alte norme specifice, proprii acelor activităţi conexe, impuse de tehnologie.

Este necesar ca la aplicarea prezentelor norme specifice să se ţină seama şi de standardele naţionale de protecţie a muncii ca documente complementare (anexa 2).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. PREVEDERI GENERALE

 

1.1. Conţinut. Scop

 

Art.1.(1)       Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiunii curentului electric, cu efectele sale (electrocutare şi arsuri).

(2)     Prevederile prezentelor norme specifice au în vedere, în principal, măsuri de securitate pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrărilor şi executanţii acestora.

                       (3)     Conţinutul prezentelor norme specifice face referire la activitatea care se desfăşoară în instalaţiile de utilizarea energiei electrice şi asupra acestora, indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenenţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară.

 

Art.2.(1)       Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în desfăşurarea unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării executanţilor la aceasta şi stabilirea răspunderii individuale pe tot parcursul activităţii, de la dispunerea acţiunii la organizarea ei, executarea şi recepţia lucrărilor.

(2)    Activităţile sau instalaţiile care nu se regăsesc în prevederile prezentei norme, impun elaborarea unor instrucţiuni proprii specifice de protecţie a muncii, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective.

(3)    În cazul în care prevederile prezentei norme nu satisfac în totalitate, prin conţinut, desfăşurarea activizăţii în condiţii de securitate, acestea vor fi detaliate în instrucţiunile proprii de aplicare a normelor specifice, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective. Instrucţiunule şi regulile proprii nu trebuie să contravină însă prevederilor nornelor generale sau specifice.

 (4)   Activităţile specifice utilizării energiei electrice, se vor desfăşura pe baza fişelor tehnologice sau instrucţiunilor tehnice de lucru, însuşite de executanţii.

 

Art.3.Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate şi respectate, constituie măsuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de evitare a accidentării celor implicaţi în sistemul de muncă.

 

 

1.2. Domeniu de aplicare

 

 

Art.4.(1)    Prezentele norme au caracter naţional şi trebuie aplicate de către toate persoanele juridice şi fizice, care proiectează, execută, gestionează şi exploatează instalaţii electrice de joasă tensiune situate în aval de:

–          punctul de măsură a energiei electrice furnizate de către distribuitor;

–          punctul de separare electrică sau, după punctul de delimitare faţă de instalaţia distribuitorului/producătorului.

     (2)    Activităţile sau instalaţiile care nu se regăsesc în prevederile prezentei norme impun elaborarea  unor instrucţiuni proprii specifice de protecţie a muncii aprobate de către conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective.

         (3)    În cazul în care prevederile prezentelor norme nu satisfac în totalitate, prin conţinut, desfăşurarea în condiţii de securitate, acestea vor fi detaliate în instrucţiuni proprii de aplicare a normelor specifice, aprobate de conducătorul unităţii care exploatează instalaţiile respective. Instrucţiunile şi regulile proprii nu trebuie să contravină însă prevederolor normelor generale sau specifice.

                     (4) Pentru prevenirea riscului electric din domeniul instalaţiilor electrice de curent alternativ şi continuu, situate în medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor norme, corelate cu măsurile de prevenire a accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale specifice mediului concret de lucru.

 

Art.5.Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prezentelor norme de protecţie a muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare, întreţinere, reparaţii, construcţii-montaj, cercetare-proiectare pentru instalaţii electrice de utilizare, conform atribuţiilor ce-i revin.

 

Art.6.(1)    Comisiile de recepţie, stabilite conform reglementărilor în vigoare, nu vor aviza punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice de utilizare, noi sau reparate capital, dacă acestea nu corespund condiţiilor prevăzute în prezentele norme.

(2)         Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor de de utilizare a energiei electrice sub rezerva completării ulterioare a acestora, în sensul respectării prevederilor de protecţie a muncii.

 

Art.7.Orice încălcare a prezentelor norme va fi analizată imediat după constatare, potrivit prevederilor în vigoare, stabilindu-se responsalităţile şi măsurile corespunzătoare.

 

2.  EXECUTANTUL

 

Art.8.Condiţiile pe care trebuiesă le îndeplinească electricienii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice de utilizare, autorizarea personalului din punct de vedere al protecţiei muncii şi executarea lucrărilor în instalaţii electrice din exploatare sunt cele prevăzute la Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – capitolul 2.

                    

Art.9.Autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţieie muncii pentru desfăşurarea activităţii în instalaţiile electrice trebuie să se facă conform Regulamentului privind autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protecţiei muncii [37].

 

Art.10.        (1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate, întreţinute, reparate sau modificate de către:

–   electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza atribuţiilor de serviciu;

– electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza măsurilor organizatorice prevăzute în Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice;

–   electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune, pe baza obligaţiilor de serviciu;

–   electricieni autorizaţi profesional prestatori de servicii şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii de joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienţilor.

                     (2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor lucrări cu risc electric.

 

Art.11.        Personalul este obligat să execute dispozţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

 

Art.12.        (1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.                                                                                                       (2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă, chiar dacă nexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale.

                     (3) Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor norme specifice de protecţie a muncii se refuză şi se aduce la cunoştinţă şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.

                     (4) Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din norme în cadrul lucrării la care participă.

 

Art.13.        Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor norme, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice sau instrucţiunilor tehnice interne, precum şi a unor defecte în securitatea oamenilor, să ia  măsuri în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic superior.

 

Art.14.        Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.

 

Art.15.        (1) Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigură funcţia de protecţie.

                     (2)    Pentru echipamentele şi dispozitivele individuale de protecţie, nenominalizate pe persoane, prezentarea la verificare şi înlocuirea sau completarea, în situaţiile care o impun, revine “conducătorului locului de muncă”.

     

Art.16.        (1)    Fiecare electrician sau/şi desrventa al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaţiei conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.

(2)        De asemenea, electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care lucrează. Este interzis a se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie este întrerupt.

 

Art.17. (1)  Personalul prestator de servicii şi cel care aparţine unor unităţi terţe şi execută lucrări în instalaţiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerat „personal delegat”.

                     (2) Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de utilizare este proprie şi electricienilor persoane fizice în calitate de personal delegat. Electricienii persoane fizice, prestatori de servicii, trebuie să încheie cu conducătorul persoanelor juridice  convenţie de lucrări.

                     (3) În cazul executării lucrărilor la persoane fizice nu se încheie convenţie, dar întreaga răspundere asupra consecinţelor nerespectării prevederilor specifice de protecţia muncii la lucrarea (operaţia) respectivă revine prestatorului.

 

Art.18.  Activităţile desfăşurate de către personalul delegat în instalaţii electrice ale unui utilizator se încadrează în una din următoarele situaţii:

a) personalul delegat aparţine altei unităţi de exploatare;

b) personalul delegat aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate în lucrări la instalaţiile electrice;

c) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune, modernizări în instalaţii, experimentări;

d) personalul delegat aparţine unei unităţi nespecializate pentru lucrări în instalaţiile electrice(vopsitori, zugravi, tinichigii etc.)

e) personalul delegat este orice electrician persoană fizică – prestatoare de servicii, autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

Art.19. (1) Executarea unor lucrări şi/sau manevre de către personalul delegat aparţinând unei unităţi de exploatare în instalaţiile unui utilizator, se poate face numai pe baza convenţiei de exploatare şi care din punct de vedere al protecţiei muncii conţine:

a) delimitarea instalaţiilor între cele două unităţi;

b) nomenclatorul de lucrări şi manevre ce se pot executa de către personalul delegat;

c) delimitarea responsabilităţilor privind aplicarea normelor de protecţie a muncii la executarea lucrărilor şi manevrelor în instalaţiile respective;

d) măsurile organizatorice de protecţie a muncii la executarea manevrelor şi a  lucrărilor (categoriile  de lucrări şi instalaţiile în care se pot executa lucrări pe bază de autorizaţie de lucru sau ITI-PM emise de unitatea din care face parte personalul delegat etc.).

(2) Convenţia de exploatare se încheie la nivelul conducătorilor de unităţi sau între conducătorul unităţii de exploatare şi utilizator.

 

Art. 20. Lucrările executate în instalaţiile unui utilizator de către personalul delegat care aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate au la bază convenţii de lucrări încheiate între unitatea de construcţii-montaj şi utilizator înainte de începerea lucrărilor. Aceste convenţii trebuie să conţină detalierea celor prevăzute în anexa 8 la preyenta normă specifică.

 

Art. 21. Lucrările executate de către personalul delegat care aparţine unei unităţi sau subunităţi specializate în lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune etc., se execută în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate între unitatea (subunitatea) specializată şi unitatea utilizatoare care are în gestiune instalaţiile în care urmează a se lucra.

 

Art. 22. Lucrările executate în instalaţiile electrice ale utilizatorului de către personalul delegat care aparţine unei unităţi nespecializate în lucrări electrice (de prestări servicii, construcţii, instalaţii neelectrice etc.) se execută în conformitate cu convenţiile de lucrări (anexa 8), încheiată între conducătorul unităţii gestionare a instalaţiei de utilizare şi prestator sau conducătorul unităţii nespecializate, care va solicita după caz, consultanţa unui electrician autorizat din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

Art. 23. Exploatarea instalaţiilor şi lucrările din instalaţiile utilizatorilor efectuate de către electricieni autorizaţi  – prestatori de servicii trebuie să se execute pe baza unei convenţii de exploatare încheiate între conducătorul persoanei juridice şi prestatorul de servicii şi care va avea conţinutul prevăzut la art. 19 (1).

 

Art. 24. Mijloacele de protecţie necesare executării lucrărilor, delimitării materiale a zonei de lucru şi asigurării împotriva accidentelor de natură neelectrică, se asigură de către unitatea de care aparţine personalul delegat sau, în cazul unor înţelegeri prealabile, de către unitatea utilizatoare. În acest sens se vor face completările de rigoare în convenţiile bilaterale.

 

3. SARCINA DE MUNCĂ

 

3.1.  Măsuri tehnice de protecţia muncii la

executarea lucrărilor cu scoaterea de sub

tensiune, în instalaţiile electrice în exploatare

 

 

Art. 25. Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt:

a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:

– întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după caz, la care urmează a se lucra;

– blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive;

b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţiei în care urmează a se lucra;

c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;

d) delimitarea materială a zonei de lucru;

e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.

 

Art. 26. Măsurile tehnice enumerate la art. 25 din prezentele norme specifice se asigură în conformitate cu prevederile capitolului 3 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 27. (1) După scoaterea instalaţiei de sub tensiune sau, atunci când tehnic aceasta nu este posibil, după separarea electrică, trebuie realizată zona de lucru.

(2) Zona de lucru se face prin realizarea succesivă a următoarelor măsuri tehnice dintre cele consemnate la art. 25.

– identificarea instalaţie sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;

– verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;

– delimitarea materială a zonei de lucru;

– asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.

 

3.1.1 Separarea electrică

(întreruperea tensiunii, separarea vizibilă a instalaţiei

sau a părţii de instalaţie electrică, blocarea în poziţie

deschis a dispozitivelor deacţionare a aparatelor prin

 care s-a realizat separarea vizibilă a instalaţiei sau a

părţii de instalaţie şi montarea indicatoarelor de

securitate cu caracter de interzicere)

 

Art. 28(1)   Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care conduc la reconectarea întreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de exemplu: întreruptoare, separatoare, siguranţe) ce separă instalaţia sau partea din instalaţie la care urmează a se lucra, de restul instalaţiilor rămase sub tensiune.

 (2) După întreruperea tensiunii, în cazul în care prin manevrarea aparatelor de comutaţie cu care s-a realizat întreruperea acesteia nu s-a efectuat şi separarea vizibilă trebuie să se efectueze separări vizibile faţă de toate părţile de unde ar putea să apară tensiune în instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra.

 

Art. 29. (1) Separarea vizibilă se realizează prin deschiderea separatoarelor, heblurilor, scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile, debroşarea întreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene sau demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.

(2) În mod excepţional se admite ca în cazul instalaţiilor de joasă tensiune, când  partea din instalaţie la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întreruptor cu contacte a căror deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă să se realizeze numai prin deconectarea întreruptorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai apropriat ieşirii din acesta.

(3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcţie capsulată (de exemplu: hexaflorură de sulf – SF6, vid) se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de semnalizare a acestei poziţii.

(4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziţiei acestora la punctul de telecomandă.

(5) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii, separarea vizibilă trebuie să se realizeze către toate acestea (orice derivaţie poate deveni sursă accidentală de tensiune).

(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie separate vizibil şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea întreruptoarelor, scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întreruptoarelor nedebroşabile şi verificarea lipsei de tensiune..

 

Art. 30. Instalaţia scoasă de sub tensiune pentru lucrări se includ şi părţi de instalaţie prin care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare ce nu pot fi separate electric, trebuie supusă şi  următoarele măsuri suplimentare:

a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor şi producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar la viteze reduse;

b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare, pentru evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.

 

Art. 31. (1) Mijloacele individuale de protecţie cu care trebuie să se echipeze personalul care execută întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţilor de instalaţie electrică sunt:

a) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţămintea electroizolantă sau covoraş electroizolant şi mâner cu manşon de protecţie a braţului pentru acţionarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere);

b) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţăminte electroizolantă, covoraş electroizolant portabil sau platformă electroizolantă şi mănuşi electroizolante pentru acţionarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutaţie;

c) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei şi încălţăminte electroizolantă sau covoraş electroizolant portabil pentru acţionarea întreruptoarelor debroşabile de joasă tensiune.

(2) Siguranţele cu filet se pot deşuruba – înşuruba fără mănuşi electroizolante în cazul în care buşonul sau capacul suportului nu este deteriorat.

 

Art. 32. Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se realizeze prin:

a) blocarea directă, după caz, prin unul din următoarele procedee:

– blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoare sau heblurilor, prin lacăte sau mijloace special destinate acestui scop;

– blocarea pe poziţie „scos” a căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu întreruptoare debroşabile, fără separatoare. Această blocare constă în închiderea uşii celulei după scoaterea căruciorului sau sertarului. Dacă celula nu este prevăzută cu uşă, căruciorul sau sertarul realizând el însuşi închiderea celulei când întreruptorul sau sertarul este broşat, după scoaterea căruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontală a celulei un paravan mobil sau o bandă roşie;

– montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roşu în locul patroanelor siguranţelor fuzibile de joasă tensiune;

–  montarea unor plăci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întreruptoarelor atunci când acestea sunt accesibile.

b) blocarea indirectă, după caz, prin unul din următoarele procedee:

– scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare al separatorului, respectiv, al întreruptorului;

– dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comandă de la distanţă a dispozitivelor de acţionare ale separatoarelor, respectiv, ale întreruptoarelor;

–   alte procedee care vor fi detaliate în instrucţiuni de lucru sau instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii ITI – PM.

 

Art. 33. Pe dispozitivele de acţionare – blocare ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menţionate la art. 32, lit. b), trebuie să se monteze indicatoare de interzicere  având inscripţia „NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” (respectiv „NU DESCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” în cazul robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică).

 

3.1.2. Identificarea instalaţiei sau a părţii

din instalaţie la care urmează a se lucra

                                                                      

Art. 34. (1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea că măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea „zonei de lucru” se vor aplica asupra instalaţiei la care urmează a se lucra şi la care se vede, sau s-a confirmat prin mesaj, că instalaţia a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată electric.

(2) Identificarea se realizează vizual, numai la faţa locului şi se face având la bază următoarele:

a) schema electrică a instalaţiei;

b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);

c) schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);

d) caietul de marcaje şi etichetării;

e) inscripţii, numerotări, denumiri;

f) planuri, hărţi, planşe;

g) dispunerea în teren a instalaţiilor;

h) aparate sau instalaţii de detecţie;

i) aparate de măsură;

j) alte elemente.

(3) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire şi verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.

 

3.1.3. Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat

de legarea la pământ şi în  scurtcircuit

 

Art. 35. Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe coronament,  inclusiv pe nul. În cazul întreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale.

 

Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul  detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune.

 

Art. 37. În cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor producătorilor echipamentelor sau elementelor respective.

 

Art. 38. Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta se va verifica obligatoriu, buna funcţionare a acestuial, utilizând metoda indicată de producător în instrucţiunea de funcţionare şi utilizare.

 

Art. 39. Verificarea  lipsei  tensiunii trebuie să se execute  considerând că instalaţia este sub tensiune.

 

Art. 40. (1) Legarea la pământ şi în scurt circuit se aplică asupra tuturor fazelor instalaţiei sau părţii de instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ (scurtcircuitoare) sau prin închiderea cuţitelor de legare la pământ.

(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitorului trebuie să se realizeze în următoarea ordine:

a)  se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al liniei electrice aeriene de joasă tensiune;

b)   se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele;

c) se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitive electroizolante destinate în acest scop.

(3) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie să se facă începând cu conductorul de nul, cu excepţia cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului.

                (4) În instalaţiile de joasă tensiune, cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate, este permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii electroizolante, dar cu respectarea prevederilor din prezenta normă specifică în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.

 

Art. 41. În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, dacă în cadrul lucrării se secţionează nulul, acestuia i se va asigura, în prealabil, continuitatea prin şuntarea directă sau prin legare la pământ a celor două părţi lângă secţionare.

 

Art. 42.  (1) Clemele  sau papucii scurtcircuitoarelor  trebuie  să  fie  fixate  la  locurile, respectiv bornele sau piesele special prevăzute (marcate) în acest scop. Este interzisă legarea conductorului scurtcircuitorului prin răsucire sau orice procedeu care nu asigură un contact corespunzător.

(2) Instalaţiile electrice de utilizare trebuie să se încadreze în prevederile  alineatului de mai sus şi a art. 75(5), în cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme specifice.

 

Art. 43. (1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) cât mai aproape de zona de lucru;

b) de o parte şi de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu conductoare izolate;

c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;

d) cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de muncă (prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din posturi zidite, la capetele terminale şi manşoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate).

(2) În zona de lucru partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea, cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.

 

Art. 44. Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor (separare electrică, verificarea lipsei tensiunii, legare la pământ şi în scurtcircuit, trebuie să utilizeze după caz), respectând principiul stabilit la art. 14 din prezentele norme specifice:

– cască de protecţie a capului, cu vizieră;

– mănuşi electroizolante;

– mâner cu manşon de protecţie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere);

– încălţăminte, covor electroizolant sau platformă electroizolantă;

– prăjină electroizolantă.

 

 

3.1.4. Delimitarea materială a zonei de lucru

 

 

Art. 45. Delimitarea  materială a  zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru. Îngrădirile provizorii mobile trebuie să fie fixate sigur, pentru a nu cădea peste părţile aflate sub tensiune ale instalaţiei. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdicţie.

 

Art. 46. (1) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa  chiar în atingerea directă cu părţile aflate sub tensiune, cu condiţia ca aceste materiale să fie corespunzătoare tensiunii instalaţiei, iar instalaţia să fie de interior. În cazul în care sunt situate în exterior, montarea, demontarea şi utilizarea să se facă pe timp uscat;

 (2) În cazul în care nu se pot monta îngrădiri electroizolante mobile conform prevederilor aliniatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat – prestator de servicii trebuie să stabilească modul de lucru,în condiţii de securitate. În acest vcaz trebuie să se ia măsuri care să interzică intrarea în zona de lucru a persoanelor fără atribuţii de lucru.

 

 

3.1.5. Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de

lucru pentru evitarea accidentelor de natură

neelectrică

 

 

Art. 47. Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formaţiei de lucru şi a altor persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, trebuie aplicate prevederile normelor specifice, pe genuri de lucrări şi instalaţii.

 

Art. 48. Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută pe sau lângă căile de circulaţie, zona de lucru trebuie marcată cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând prevederile regulilor de circulaţie.

 

 

3.2. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor in instalaţiile electrice din exploatare cu scoaterea de sub tensiune a acestora

 

Art. 49. (1)  Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice aflate în exploatare trebuie să se execute, după caz, în baza uneia din următoarele forme:

a) autorizaţiilor de lucru (AL);

b) instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);

c) atribuţiilor de serviciu (AS);

d) dispoziţiilor verbale (DV);

e) proceselor verbale (PV);

f) obligaţie de serviciu (OS);

g) proprie răspundere (PR).

 

Art. 50. La pregătirea instalaţiilor electrice de utilizare în exploatare şi executarea lucrărilor corespunzător celor menţionate la articolul 49  lit. a, b, c, d şi e, trebuie să participe:

a) persoana care dispune executarea unor lucrări, denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme „emitent”;

b) persoana care admite la lucru ,denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme „admitent”;

c) persoana care conduce şi controlează sau supraveghează formaţia de lucru, denumită şef de lucrare;

d) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru, denumite executanţi.

 

Art. 51.  Măsurile organizatorice corespunzătoare prevăzute la art. 49 lit. a, b, c, d şi e, trebuie aplicate  în conformitate cu prevederile cap. 3.2. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

3.3. Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor

în baza “obligaţiilor de serviciu” (OS)

 

Art. 52.  (1)           Persoanele juridice sau fizice care au organizată activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice de utilizare cu electricieni angajaţi, dar dispun de eminenţi, trebuie să întocmească şi să aprobe lista cu lucrări concrete, derivate din anexa 4 la prezenta normă specifică, pe care le execută aceşti electricieni, în instalaţia de joasă tensiune, în baza formei de organizatorice “obligaţie de serviciu” OS.

(2)   La lucrările ce se execută în baza obligaţiilor de serviciu OS, ca măsură organizatorică de protecţie a muncii, personalul executant trebuie să respecte:

–       măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu scoatere de sub tensiune a instalaţiei;

–       măsuri specifice de protecţie individuală cuprinse în prezenta normă specifică, la executarea lucrării fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune.

(3) Lucrările în baza obligaţiilor de serviciu OS se pot executa şi de către o singură persoană, având grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

 

Art. 53. (1) Electricienii angajaţi, consemnaţi la art. 52 (1) din prezenta normă specifică, care execută lucrări în instalaţiile de utilizare ale persoanelor juridice sau/şi fizice, trebuie să execute numai în următoarele condiţii:

a) constată existenţa lucrării în lista obligaţie de serviciu OS aprobată de conducătorul unităţii;

b) sunt dotaţi din punct de vedere al protecţiei muncii cu echipamentele şi mijloacele corespunzătoare riscurilor lucrării ce urmează să o execute;

c) deţin şi cunosc conţinutul fişei tehnice sau al instrucţiunii tehnice de lucru.

 

Art. 54.  (1) La lucrările ce se execută în instalaţiile de joasă tensiune în baza obligaţiilor de serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie).

                     (2) În cazul executării unei lucrări de către o formaţie, în cadrul acesteia trebuie să se stabilească un şef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisă a conducătorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileşte de comun acord de către membrii formaţiei.

(3)     Şeful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus răspunde de:

–       accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate;

–       consecinţele asupra lui şi/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care, execută lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală, specifice manevrelor sau lucrăriloe ce se execută;

–       dispoziţiile pe care le dă membrilor formaţiei, respectiv de claritatea acestora şi de convingerea că executantul/executanţii căruia/cărora s-a adresat a/au înţeles corect şi complet conţinutul acestora.

 

3.4. Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor

în baza “pe proprie răspundere” (PR)

 

Art. 55. (1) Persoanelejuridice sau fizice care nu au organizată activitatea de exploatarecu electricieni angajaţi ca salariaţi rebuie să apeleze la electricieni autorizaţi – prestatori de servicii pentru lucrări de manevre pe care aceştia le execută în baza formei organizatorice “pe proprie răspundere” (PR).

                (2) Prestarea serviciilor, conform prevederilor consemnate la alineatul (1) de mai sus, în instalaţiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice, se poate solicita numai electricienilor autorizaţi – prestatori de servicii, respectiv trebuie realizate numai de către aceştia revenindu-le următoarele răspunderi:

a)       respectarea prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;

b)       consecinţele immediate şi ulterioare ca urmare a calităţii serviciului prestat.

(3) Lucrările în baza propriei răspunderi se execută numai de către electricieni autorizaţi profesional şi din punct de vedere al protecţiei muncii – prestatori de servicii – şi numai în instalaţiile electrice de utilizare de joasă tensiune.

 

Art. 56.  La lucrările ce se execută în baza propriei răspunderi PR, ca măsură organizatorică de protecţia muncii, personalul executant trebuie să respecte:

– măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu scoatere de sub tensiune a instalaţiei;

–   măsurile specifice de protecţie individuală, cuprinse în prezenta normă specifică, la executarea lucrării fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune, respectiv la executarea lucrărilor sub tensiune în contact.

 

Art. 57. (1) Lucrările în baza propriei răspunderi PR se pot executa şi de către o singură persoană, având minimum grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(2) Înainte de executarea lucrării în baza propriei răspunderi PR, electricianul trebuie să ia la cunoştinţă instalaţia la care urmează să lucreze (cunoaşterea schemei instalaţiei, amplasamentul şi modul de acţionare a aparatelor de întrerupere a tensiunii şi separării vizibile a acesteia,  condiţiile şi măsurile tehnologice impuse instalaţiilor electrice).

(3) Numai după identificarea instalaţiei în care urmează a se lucra, îi este permis electricianului să intervină pentru manevre sau lucrări.

(4) În cazul în care lucrările în baza propriei răspunderi PR se execută de către două sau mai multe persoane, electricianul care a angajat lucrarea (prin contract scris sau înţelegere verbală) preia responsabilităţile şefului de lucrare;

 (5) Şeful de lucrare trebuie să aibă minimum grupa a IV-a de autorizare din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(6) Şeful de lucrare răspunde de accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate.

(7) Şeful de lucrare poartă întreaga răspundere pentru consecinţele asupra lui şi  asupra celorlalte persoane cu care, sau pentru care,  execută lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală specifice manevrelor sau a lucrărilor ce se execută;

(8) Şeful de lucrare trebuie să facă instructajul persoanelor cu care execută lucrarea privind măsurile de protecţie a muncii specifice acesteia şi care trebuie respectate;

(9) Şeful de lucrare trebuie să dea dispoziţii clare, fără echivoc şi fără a crea confuzii, convingându-se că executantul /executanţii căruia /cărora i/li s-a adresat a/au înţeles corect şi complet conţinutul dispoziţiilor.

 

 

3.5. Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a

muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile

 electrice de utilizare în exploatare, fără

scoaterea acestora de sub tensiune

 

Art. 58. Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatare este admisă în situaţia în care:

a)    zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice;

b)    zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit, iar instalaţia trebui considerată sub tensiune;

c)   lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune.

 

Art. 59. În timpul executării lucrărilor la distanţă, faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice, este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale sau unelte.

 

Art. 60. Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice sau părţile din acestea,  separate electric dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze în succesiune următoarele măsuri tehnice:

a) identificarea instalaţiei şi locului în care urmează a se lucra;

b) verificarea integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, după caz;

c)       separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă nu se poate realiza;

d) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu: stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor de distribuţie, ale firidelor de branşament);

e) descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;

f) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;

g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;

h) utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.

 

Art.61. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:

a)     identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;

b)    delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;

c)     luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;

d)    asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi pe lateral nu sunt în apropriere părţi aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate, astfel încât să existe suficient spaţiu, care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în condiţii de securitate.

e)     utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizolante, a plăcilor, foliilor, pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.

 

Art. 62.  Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin metoda „în contact”, trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică, instrucţiunile tehnice interne de protecţie a muncii  ITI-PM, atribuţiile de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS sau propria răspundere PR.

 

 

3.6. Măsuri de protecţie a muncii la servirea operativă

a instalaţiilor electrice

 

Art. 63. La servirea operativă a instalaţiilor electrice de utilizare trebuie aplicate şi respectate măsurile de protecţie a muncii cuprinse în subcapitolul 3.4. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

 

3.7. Măsuri de protecţie a muncii la executarea

lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor)

la instalaţiile electrice de utilizare

 

Art. 64. (1) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) în instalaţiile electrice de utilizare de joasă tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care au organizată activitatea cu personal de servire operativă sau de către personal de întreţinere – reparaţii trebuie să se execute în baza atribuţiilor de serviciu AS, autorizaţiilor de lucru AL, instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM, dispoziţiilor verbale DV, obligaţiile de serviciu OS,  după caz.

                (2) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor sau evenimentelor în instalaţiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care nu au angajaţi electricieni se execută cu personal delegat (electricieni autorizaţi – prestatori de servicii), în baza măsurii organizatorice “pe proprie răspundere” PR.

 

Art. 65. La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor sau  evenimentelor trebuie respectate măsurile tehnice specifice lucrării, conform prevederilor prezentelor norme specifice.

 

Art. 66. (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi, fără scoaterea liniei de sub tensiune

 (în cazul stâlpilor metalici, de beton sau de lemn – nu este în normă).

(2) Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii menţionaţi la aliniatul precedent, fără scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie să se execute din coşul autotelescopului, de pe autoscară, de pe autoutilajul cu braţ articulat sau de pe scară. În cazul folosirii scării se vor respecta prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime şi prevederile subcapitolului 3.6 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 (3) Orice lucrare deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, trebuie executate din coşul autotelescopului, de pe autoscară sau de pe autoutilajul cu braţ articulatluându-se măsuri împotriva atingerilor directe.

(4) La executarea lucrărilor, sub tensiune, la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consolă, cu detectorul de tensiune cu lampă de neon sau cu un aparat de măsurare. La constatareaprezenţei tensiunii pe consolă, trebuie să se scoată linia de sub tensiune şi să se remedieze defecţiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii specifice lucrării respective, conform prezentelor norme.

 

3.8.Măsuri de protecţie a muncii la executarea

lucrărilor la înălţime, specifice instalaţiilor

electrice de utilizare

 

Art.67.   (1) Organizarea , executarea lucrărilor la înălţime şi salvarea potenţialilor accidentaţi prin cădee de la înălţime trebuie să respecte prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime, cap. 3.6. din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi îndrumările specifice din Manualul de prim ajutor.

(2)            La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălţimea necesară a unei scări simple sau extensibile, sprijinite la sol, executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil, conform prevederii din normele pentru lucrul la înălţime, de un punct rezistent mecanic, situat deasupra loculului de muncă.

(3)            În lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra loculului de muncă, executantul se va urca până la înălţimea necesară folosind metoda “celor trei puncte” (sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare şi o mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar în timpul executării lucrării, scara trebuie să fie ţinută cel puţin de o persoană.

(4)            La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure, înainte de a urca pe acesta, împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta, în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziţia “stând pe scară”.

 

 

 

 

 

4.  MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 

Art. 68. Mijloacele de producţie specifice instalaţiilor de utilizare a energiei electrice fiind comune cu cele specifice instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei electrice, prevederile capitolului 4 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice trebuie să se aplice şi în activitatea de utilizare a energiei electrice.

 

5.  MEDIUL DE MUNCĂ

 

5.1. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

mediul de muncă din punctul de vedere

al protecţiei muncii din etapa de proiectare,

construcţii montaj şi pe parcursul exploatării

 

5.1.1 Din proiectare

 

Art. 69. Instalaţiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie concepute, trebuie executate, trebuie verificate după constituire/montare, respectiv înaintea punerii în funcţiune după fiecare reparaţie ori de câte ori se consideră necesar şi apoi periodic conform anexei 3 la prezenta normă specifică.

 

Art. 70. Construcţiile metalice nu trebuie să fie ales din proiectare drept nul de lucru sau drept conductoare de protecţie pentru alimentarea receptoarelor de energie electrică.

 

Art. 71. (1) Instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate astfel încât să asigure în timpul exploatării protecţia personalului împotriva atingerilor accidentale directe şi împotriva atingerilor indirecte.

     (2) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii directe, proiectantul sau orice electrician  autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie  trebuie să adopte una sau mai multe din următoarele soluţii:

a)     acoperirile cu materiale izolante a părţilor active (izolarea de lucru) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;

b)   închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin carcasare);

c)     îngrădiri fixe;

d)   îngrădiri mobile;

e)     protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie);

f)      scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;

g)   legări la pământ şi în scurcircuit, direct sau prin dispozitive speciale  (de exemplu prin scurtcicuitoare, eclatoare, descărcătoare etc.);

h)   folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

i)     alimentarea la tensiune redusă de protecţie;

j)     egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.

(3) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte proiectantul sau orice electrician autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie trebuie să adopte una sau mai multe din următoarele soluţii:

a)         alimentarea la tensiune redusă;

b)         legarea la pământ;

c)         legarea la nul;

d)         dirijarea distribuţiei potenţialelor;

e)         egalizarea potenţialelor;

f)          izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric (aparataj, utilaj, sculă etc.);

g)         izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);

h)         protecţia prin separare;

i)           protecţia automată împotriva tensiunilor de defect (PATD);

j)           protecţia automată împotriva curenţilor de defect (PACD);

k)         folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

l)           controlul permanent al rezistenţei de izolaţie;

(4) Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă. În locurile puţin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerată principală.

(5)     Pentru indeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (4) de mai sus trebuie  aplicată cel puţin una din următoarele măsuri de protecţie suplimentare:

a)       egalizarea potenţialelor;

b)       izolarea amplasamentelor;

c)       legarea la o instalaţie de legare la pământ locală;

d)        folosirea  unor dispozitive automate de protecţie împotriva curenţilor periculoşi sau a tensiunilor de atingere periculoase.

(6)     Carcasele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie astfel concepute încât să împiedice atingerea părţilor aflate normal sub tensiune (să îndeplinească gradul normal de protecţie IP – 2X).

 (IP –2X conform standardului român SR – EN 60529  – nu este în normă).

 

Art. 72. Proiectantul unei instalaţii electrice care alimentează un echipament/utilaj de clasa I de protecţie trebuie să stabilească elementele de protecţie astfel încât acestea să asigure deconectarea la apariţia tensiunii periculoase pe masele acestora (protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin legare la nul sau la pământ),

 

Art. 73. Proiectantul instalaţiei de protecţie prin legare la nul trebuie să prevadă cel puţin o măsură suplimentară de protecţie conform standardelor în vigoare.

 

Art. 74. Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranţe, întreruptoare sau oricare alt element care poate să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de elemente pe conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecţie.

 

Art. 75. (1) Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparaţia capitală a instalaţiilor electrice trebuie să conţină măsuri de protecţie a muncii pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor, exploatarea şi întreţinerea-repararea instalaţiilor. De asemenea proiectele trebuie să conţină măsurile de protecţie a muncii specifice pentru operaţii de racordare, punere în funcţiune şi probe ale instalaţiilor respective.

(2) Proiectele echipamentelor sau instalaţiilor electrice de utilizare  trebuie realizate astfel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.

(3) Instalaţiile electrice exterioare de joasă tensiune trebuie să respecte distanţele de izolare în aer şi distanţele de protecţie corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.

(4)      Pentru noile procese tehnologice, maşini, agregate, produse instalaţii proiectate trebuie să se elaboreze, de către proiectant,  instrucţiuni de protecţie a muncii specifice

(5)      În proiecte se vor prevedea pentru fiecare instalaţie electrică de utilizare în parte dotările şi amenajările în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreţinere – reparaţii din punctul de vedere al reglementărilor din prezentele norme specifice. Proiectele instalaţiilor trebuie să prevadă borne sau locuri speciale pentru legarea scurtcircuitoarelor necesare realizării zonelor de lucru.

 

Art. 76. (1) Liniile electrice aeriene de joasă tensiune trebuie să respecte gabaritele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor ori conductoarelor căzute la pământ.

                (2) Reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate trebuie să fie astfel realizate încât să permită montarea scurtcircuitoarelor mobile şi delimitarea zonei de lucru.

(3) Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie dotate cu un dispozitiv pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze la punere la pământ.

 

Art. 77.  Echipamentele fixe clasa I de protecţie, prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare, trebuie să prevadă borne de masă amplasate în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică şi pe carcasă în exterior.

 

Art. 78. Echipamentele mobile şi portabile clasa I  de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie dotate cu cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie şi fişe cu contact de protecţie. Masa echipamentului trebuie să fie legată electric prin conductorul de protecţie din cablu la contactul de protecţie al fişei.

 

Art. 79. Echipamentele clasa II de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie realizate cu izolaţie suplimentară (întărită).

 

Art. 80. (1) Echipamentele electrice clasa III de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie alimentate cu o tensiune foarte joasă (mai mică de 50 V în curent alternativ sau de 120 V în curent continuu).

                (2) Echipamentele clasa III  de protecţie trebuie să nu genereze, ele însele, o tensiune mai mare decât tensiunea maximă admisă pentru tensiuni foarte joase.

                (3) Echipamentele mobile portabile de clasa III  de protecţie, prevăzute cu cablu flexibil de alimentare, trebui să aibă fişa astfel realizată încât să nu poată fi introdus într-o priză cu tensiunea mai mare decât tensiunea de alimentare a echipamentului clasă III  de protecţie.

 

Art. 81. Condiţiile de protecţie a muncii de care trebuie să se ţină seama la proiectarea instalaţiilor de  baterii electrice staţionare şi de baterii de condensatoare sunt cele prevăzute la cap. 5 din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

5.1.2 La construcţii montaj şi punerea în funcţiune

 

Art. 82. (1) Montarea echipamentelor tehnice electrice şi realizarea instalaţiilor electrice de utilizare trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât să nu se modifice concepţia din proiectare.În cazuri speciale modificările trebuie să se facă numai cu acordul scris al proiectantului.

(2) Verificările şi încercările în vederea predării în exploatare trebuie astfel concepute, organizate şi desfăşurate încât să se prevină accidentele prin electrocutare, incendiile şi exploziile.

 

Art. 83. Verificarea instalaţiilor electrice şi a componentelor acestora din punct de vedere al protecţiei muncii trebuie efectuată conform prevederilor anexei 3  la prezenta normă specifică.

 

Art. 84. (1) Echipamentele electrice înainte de a  a fi montate în instalaţiile electrice de utilizare trebuie să fie verificate din punct de vedere tehnic, fiind interzisă montarea lor dacă nu corespund. Acestea se supun cel puţin următoarelor încercări:

a)  rezistenţa de izolaţie care trebuie să fie mai mare de 2 MΩ pentru izolaţie simplă (clasa I de protecţie) şi  mai mare de 7 MΩ pentru izolaţie întărită (clasa II de protecţie);

b) tensiunea de încercare care trebuie să fie egală cu 2Un + 1000 V pentru clasa I de protecţie şi  4000 V pentru clasa II de protecţie.

(2) Orice  echipament tehnic, indiferent de clasa de protecţie,trebuie să fie însoţit de  o cartea tehnică şi certificatul de calitate.

 

Art. 85. Executantul instalaţiei electrice de utilizare trebuie să respecte întocmai documentaţia de execuţie, să solicite proiectantului eventualele modificări determinate de situaţia concretă din teren şi să predea beneficiarului documentaţia cu modificările efectuate, acceptate de proiectant.

 

Art. 86. Beneficiarul are obligaţia de a efectua recepţia lucrărilor, iar atunci cănd acestea nu corespund din punctul de vedere al protecţiei muncii trebuie să refuze semnarea procesului verbal de recepţie. Este interzis de a se efectua recepţia lucrărilor sub rezerva completării ulterioare a măsurilor de protecţie a muncii

 

Art. 87. Executantul instalaţiilor de utilizare trebuie să monteze numai echipamente tehnice certificate din punct de vedere al protecţiei muncii.

 

(conform prevederilor Normei metodologice nr.2 şinr. 3, anexă la Legea 90/1996. – nu este în normă)

 

5.1.3. În exploatare

 

Art. 88. Pentru menţinerea nivelului de securitate a instalaţiilor electrice de utilizare şi a componentelor acestora, unitatea în exploatare trebuie:

a) Să deţină (să întocmească) instrucţiuni proprii privind măsurile de protecţia muncii la exploatarea acestora;

b) Să deţină (să întocmească) fişe tehnologice privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice;

c) Să întocmească evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările profilactice din punct de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare. Verificările profilactice minime trebuie să fie cele corespunzătoare la Anexa 3 la prezenta normă specifică completate cu alte verificări prevăzute în proiecte sau considerate  ca fiind necesare;

d) Să menţină pe durata exploatării instalaţiilor menţionate la nivelul de securitate conceput din proiectare;

e) Să realizeze eventuale extinderi ale instalaţiilor electrice provizorii sau definitive numai în condiţiile respectării prevederilor din normele de protecţia muncii.

 

Art. 89. (1) Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa I de protecţie sunt următoarele :

a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalaţiei), curent de defect care să producă deconectarea echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare. Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel :

– în cazul unui echipament (instalaţie) fix(ă) acesta (aceasta) trebuie să fie – prevăzut(ă) cu două borne de masă : una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului (instalaţiei) şi a doua bornă pe carcasa echipamentului (instalaţiei) în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;

– în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă (ştecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin care să se lege masele echipamentului de contactele de protecţie ale fişei (ştecherului).

b) echipamentul (instalaţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

(2) Cel care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

(3) Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II de protecţie sunt următoarele :

a) – să asigure alimentarea echipamentului (instalaţiei) la o tensiune foarte joasă;

b) – echipamentul (instalaţia) să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă ;

c) – echipamentul (instalaţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

 

Art. 90. Este strict interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este strict interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică.

 

Art. 91. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare trebuie să:

a)  să se recepţioneze documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări şi completări din teren;

b)  să se recepţioneze instalaţiile de utilizare, verificând concordanţa cu documentaţia de execuţie.

c)  să se recepţioneze buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă îndeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune;

 

Art. 92. În exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor electrice aflate în exploatare la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor şi/sau în Anexa 3 la prezenta normă specifică.

 

Art. 93. Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către o persoană care deţine “carnet de electrician autorizat”.

 

Art. 94. (1) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa I de protecţie trebuie:

a) – să asigure legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere/de pas ;

b) – să se asigure deconectarea automată a echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de atingere/de pas ;

c) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

(2) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa II de protecţie trebuie:

a) – să se asigure că izolaţia suplimentară a echipamentului (instalaţiei) nu este deteriorată sau eliminată ;

b) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

(3) La utilizarea unor echipamente (instalaţii) clasa III de protecţie trebuie:

a) – să se alimenteze echipamentul (instalaţia) la tensiune foarte joasă pentru care a fost proiectat ;

b) – să se asigure că este astfel construită încât nu permite apariţia în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă);

c) – să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune este astfel realizată încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă ;

d) – să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

 

Art. 95.  Semnalarea proprietarului instalaţiei, imediat după constatare, a instalaţiilor electrice care nu coespund prezentelor norme specifice, este obligaţia oricărei persoane care exploatează, întreţine sau repară aceste instalaţii, indiferent dacă este personal propriu al unităţii/subunităţii sau personal delegat. Proprietarul instalaţiei trebuie să ia imediat măsuri de remediere.

 

6. CONDIŢIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE

ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢILE ŞI MIJLOACE DE PROTECŢIE

  ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

 

6.1.Măsuri principale de protecţie

 

6.1.1.    Protecţia prin legare la nul

 

Art. 96. (1) Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune, cu neutrul legat la pământ.

 (2) Măsurile suplimentare de protecţie care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protecţie principală trebuie să fie  una din următoarele:

a) legarea suplimentară a carcaselor şi a elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la o instalaţie de legare la pământ de protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ, măsurată în orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4 Ω. Se admite depăşirea acestei valori, cu condiţia asigurării unei tensiuni de atingere şi de pas sub valoare de 65 V, dacă timpul de deconectare este cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V dacă timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde;

b) executarea de legături suplimentare între toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate în acelaşi loc şi alte echipamente conductoare aflate în zona de manipulare, în vederea egalizării potenţialelor (în zona de manipulare);

c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante şi acoperirea obiectelor conductoare aflate în zona de manipulare cu materiale electroizolante;

d) folosirea unor dispozitive automate de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase sau a curenţilor periculoşi, care să acţioneze în decurs de cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.

 

Art. 97. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pământ  prin conductoare astfel dimensionate încât să reziste curentului de scurtcircuit care apareîn caz de defect.

(2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie montate elemente de protecţie la curenţi de scurtcircuit şi/sau defect, care să asigure deconectarea instalaţiei/echipamentului defect.

                (3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie prevăzute cu o bornă specială distinctă, marcată cu semnul convenţional şi la care trebuie să se realizaze legarea la pământ.

(4) În cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevăzută o bornă la care să fie legat conductorul de nul de protecţie.

(5) Utilajele electrice mobile şi portabile trebuie să fie prevăzute la capătul cablului de alimentare cu fişe cu contact de protecţie. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protecţie al fişei.

 

Art. 98. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de muncă periculoase şi foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V sau mai mare, trebuie să fie legate la nul de protecţie dacă distanţa de la sol sau pardoseală până la ele este mai mică de 2,5 metri.

 

Art. 99. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizată astfel încât să fie asigurată continuitatea conductorului de nul de protecţie.

 

Art. 100. Este interzisă utilizarea conductorului de nul de protecţie drept conductor de nul de lucru sau conductor de fază.

 

Art. 101. Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.

 

Art. 102. Se interzice montarea pe conductorul de protecţie a oricăror dispozitive (de exemplu: siguranţe, întreruptoare), care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protecţie.

 

Art. 103. Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat.

 

Art. 104. Până la ultimul tablou electric de distribuţie, se admite existenţa unui singur conductor de nul, utilizat atât drept conductor de lucru cât şi de protecţie. De la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie să fie separat de conductor de nul de protecţie. Bara de la care se separă  conductorul de nul de lucru de cel de protecţie trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ a incintei.

 

Art. 105. Prizele şi fişele receptoarelor electrice trebuie să aibă contacte speciale pentru racordarea conductorului de nul de protecţie. Este interzis a se folosi prizele şi fişele echipamentelor tehnice electrice atunci când contactele de racordare la nulul de protecţie sunt defecte.

 

Art. 106. Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă  secţiunea dimensionată corespunzător prevederilor standardelor în vigoare şi culoarea de izolaţie galben-verde. Pentru receptoarele electrice mobile, acest conductor de protecţie trebuie să fie executat numai din cupru.

(STAS 12604 / 5 – 90 – nu este  în normă)

 

Art. 107. Echipamentele electrice  fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu protecţia principală prin legare la nul trebuie să aibă o dublă legătură de protecţie: una printr-un conductor de protecţie aflat în cablul de alimentare, prin care se leagă borna de protecţie aflată în cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distribuţie; a doua printr-un conductor vizibil sau platbandă care leagă borna de protecţie, aflată pe carcasa echipamentului în exterior, de instalaţia de legare la pământ care se află în incinta unde este montat echipamentul.

 

Art. 108. Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul, racordată la instalaţia de legare la pământ care se află în incinta unde este montat tabloul. În cazul tablourilor electrice cu carcasă metalică, bara de nul se leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de legare la pământ.

 

Art. 109. Bara de nul trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la această bară. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.

 

Art. 110. Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la această bară. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.

Art. 111. Instalaţia de legare la pământ a fiecărei incinte, la care sunt racordate instalaţiile, echipamentele şi utilajele la care protecţia principală o constituie legarea la nul, trebuie să aibă o rezistenţă de dispersie de maxim 4 Ω.

 

 

Art. 112.               (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie să fie înlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominală indicată de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau înlocuirea lor cu altele de altă valoare.

                               (2)           Valorile de reglaj ale protecţiilor electromagnetice trebuie să fie cele indicate de proiectant, fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.

 

Art. 113. Toate instalaţiile de legare la pământ din incinta unei unităţi industriale trebuie să fie legate electric între ele cel puţin prin conductorul de nul de protecţie al reţelei de alimentare.

 

Art. 114. În cazul unei instalaţii complexe, formate din mai multe receptoare, fiecare receptor trebuie să aibă o legătură dublă de protecţie: una prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare şi cealaltă vizibilă legată la borna de protecţie a receptorului, bornă aflată pe carcasa metalică, în exterior. Borna de protecţie trebuie să fie marcată cu semnul convenţional.

 

Art. 115. Este strict interzisă folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.

 

6.1.2.  Protecţia prin legare la pământ

 

Art. 116. (1) Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ.

                      (2)  Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuie să fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva incintă.

 

Art. 117. Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după verificarea continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare

 (STAS 12604 – nu este  în normă)

 

Art. 118. Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unor tensiuni de atingere şi de pas mai mici decât valorile prevăzute în standardele în vigoare. Totodată, protecţia trebuie să asigure deconectarea (separarea) sectorului defect.

 

Art. 119. Rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ trebuie să aibă o astfel de valoare încât să asigure deconectarea  la un timp mai mic de 3 secunde; când nu este asigurată deconectarea, tensiunea de atingere şi de pas sub limita admisă pentru timpul de declanşare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mică de 50.                ?????

 

Art. 120. În cazul reţelelor izolate faţă de pământ trebuie să li se menţină în funcţionare u un dispozitivul pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze  punerile la pământ.

 

Art. 121. În instalaţiile izolate faţă de pământ, prevăzute numai cu sistem de semnalizare a punerilor la pământ, personalul de exploatare trebuie să acţioneze în sensul eliminării rapide a acestora. Durata maximă în care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pământ trebuie stabilită de către conducerea unităţii prin instrucţiuni proprii, însă nu mai mare de 8 ore .

 

Art. 122. În toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate faţă de pământ, în afară de legarea la reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărui utilaj trebuie legată separat la o priză de pământ locală, care poate să deservească două sau mai multe utilaje grupate în acelaşi loc.

 

Art. 123. Prizele şi fişele de conectare a receptoarelor la sursele de alimentare trebuie să fie alese cu contacte speciale de protecţie pentru asigurarea continuităţii dintre acestea şi instalaţiile de protecţie prin legare la pământ.

 

6..1.3. Protecţia prin alimentarea cu tensiune foarte joasă

 

Art. 124. Tensiunile foarte joase trebuie obţinute numai printr-un transformator coborâtor executat în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice).

 

Art. 125. (1) Transformatoarele coborâtoare de tensiune foarte joasă, trebuie să fie certificate din punctul de vedere al protecţiei muncii.

(2)  Carcasa şi miezul transformatoarelor coborâtoare trebuie să fie legate la nul şi la pământ, cu excepţia transformatoarelor de clasa II de protecţie.

 

Art. 126. Prizele şi fişele de pe partea tensiunii foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită faţă de cele pentru tensiunea normală a reţelei, astfe lîncât fişele de tensiune redusă să nu poată fi introduse în prizele cu tensiune mai mare.

 

6.1.4.  Protecţia prin separarea de protecţie

 

Art. 127. Într-o instalaţie în care se va folosi separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

a) reţeaua va avea tensiuni până la 500 V. Tensiunea nominală în partea secundară a transformatorului de separaţie sau tensiunea debitată de grupul motor-generator, poate fi de cel mult 400 V;

b) transformatorul de separaţie să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate cap la cap cu o izolaţie întărită între bobine;

c) la un transformator de separaţie sau la un grup motor-generator să nu se racordeze decât un singur consumator;

d) pe partea secundară, este interzisă legarea circuitului la pământ sau la alte elemente din instalaţie.

 

Art. 128. În locurile de muncă foarte periculoase, nu se vor introduce surse de alimentare a circuitelor cu tensiune redusă (transformatoare de separare, grupuri motor-generator, etc.).

 

 

 

6.2. Măsuri suplimentare de protecţie

 

6.2.1. Protecţia prin legare la pământ

 

Art. 129. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizată legarea la nul ca protecţie principală şi la care se foloseşte legarea la pământ ca protecţie suplimentară, trebuie să fie racordate la instalaţia de legare la pământ la care este racordată şi bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric.

 

 

6.2.2. Protecţia automată la curenţi de defect

(PACD) (curenţi diferenţiali reziduali)

 

 

Art. 130. Protecţia automată la curenţi de defect trebuie folosită numai ca măsură suplimentară la instalaţiile la care este folosită ca protecţie principală legarea la nul sau legarea la pământ.

 

Art. 131. (1)         Dispozitivele de protecţie automată trebuie să fie prevăzute cu un sistem de verificare a funcţionării lor prin acţionarea unui buton, pârghie sau dispozitiv special prin care se simulează un curent de defect.

                     (2) Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protecţie automată la curenţi de defect trebuie să stabilească în scris periodicitatea de verificare a funcţionării acesteia şi persoana responsabilă pentru aceastăă verificare.

 

Art. 132. Se poate utiliza câte un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor în parte sau un singur dispozitiv PACD pentru o grupă de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau prin orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie să treacă toate conductoarele de lucru care alimentează respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protecţie trebuie să ocolească dispozitivul PACD.

 

Art. 133. Dispozitivele pentru protecţia automată la curenţi de defect, utilizate drept protecţie suplimentară, trebuie să acţioneze la un curent de defect de maximum 30 mA.

 

Art. 134. Dispozitivele de protecţie la curenţi curenţi de defect trebuie să acţioneze în maximum 0,2 secunde de la apariţia defectului.

 

6.2.3. Protecţia automată la tensiuni de defect (PATD)

 

Art. 135. Protecţia automată la tensiuni de defect  trebuie folosită ca alternativă la protecţia automată la curenţi de defect, drept măsură suplimentară la legarea la nul sau la pământ utilizată ca protecţie principală.

 

Art. 136. Dispozitivele de protecţie automată la tensiuni de defect trebuie să acţioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V şi să producă deconectarea sectorului defect în maximum 0,2 secunde.

 

6.2.4. Egalizarea potenţialelor

 

Art. 137. Egalizarea potenţialelor se realizează prin legarea elementului la care trebuie obţinută protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni în contact, astfel încât să se reducă diferenţa dintre potenţialele la care poate fi supus omul.

 

Art. 138. Legăturile pentru egalizarea potenţialelor, se realizează fie prin conductoare special prevăzute în acest scop (de exemplu, aplicarea protecţiei la echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente în zona respectivă (de exemplu: conducte cu diferite destinaţii, şine de cale ferată).

 

6.2.5. Izolarea amplasamentelor

 

Art. 139. Izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care se află în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt de manipulare a omului.

 

Art. 140. Stratul electroizolant intercalat trebuie să prezinte o rezistenţă de izolaţie suficient de mare pentru a asigura protecţia necesară.

 

Art. 141. Materialul stratului electroizolant trebuie să îndeplinească condiţiile generale de rezistenţă la solicitări ale mediului în care se foloseşte.

 

 

 

 

 

 

 

7.       MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA

EXECUTAREA LUCRĂRILOR

ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE UTILIZARE

(TABLOURI DE ALIMENTARE; LEA, LES)

 

Art. 142. La executarea lucrărilor în tablourile de alimentare, la liniile electrice aeriene şi la liniile electrice subterane din instalaţiile de utilizare a energiei electrice trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.2,5.3 şi 5.4 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 143. La executarea lucrărilor de defectocsopie, de încercări cu tensiune mărită şi măsurători cu aparate portabile trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.5 şi 5.7 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 144. La executarea lucrărilor la circuitele secundare şi la bateriile de acumulatoare staţionare trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.6 şi 5.8 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 145. La executarea lucrărilor la bateriile de acumulatoare staţionare trebuie să se respecte prevederile subcapitolului 5.11 din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 146. La executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de iluminat trebuie să se respecte prevederile subcapitolelor 5.6 şi 5.8. din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

 

Art. 147. La executarea lucrărilor la înălţime trebuie respectate prevederile subcapitolului 3.6. din Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi/sau Normele specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime [32 ].

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 1

GHID DE TERMINOLOGIE

 

 

În sensul prezentei norme specifice următorii termeni se definesc după cum urmează:

1.         Admitent           – este persoana nominalizată sau desemnată de emitent, pentru asigurarea separării electrice a instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv predarea către şeful de lucrare.

2.         Atribuţie de serviciu (AS) – este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de servire operativă a instalaţiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către conducătorul unităţii (subunităţii) de exploatare.

3.         Autorizaţie de lucru (AL) – este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare.

4.         Deranjament (incident) – este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării instalaţiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei / unor echipamentesau părţi ale acestora, astfel încât remedierea urmărilor acestora necesită o durată de timp redusă şi un volum mic de muncă.

5.         Dispoziţie verbală (DV) – este dispoziţia dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru executarea unei (unor) lucrări.

6.         Distribuitor – persoană juridică sau fizică care  distribuie energiei electrică de joasă tensiune unor utilizatori sau pentru utilizare de către proprii consumatori. (Ex. – unităţile de distribuţie penru oricare utilizator cu care a încheiat un contact economic de furnizare a energiei electrice de joasă tensiune, unităţi care achiziţionează prin contract economic de furnizare a energiei electrice de înaltă tensiune şi o distribuie3 propriilor consumatori, inclusiv a acelora de joasă tensiune).

7. Echipament clasa I de protecţie – echipamentele la care protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin deconectarea acestuia în caz de defect. Pentru a se asigura deconectarea la echipamentul de clasă I trebuie realizate  legături de protecţie (legare la nul şi/sau la pământ).

8. Echipament clasa II de protecţie – – echipamentele care sunt realizate cu izolaţie suplimentară, care să prevină apariţia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele echipamentelor.

9. Echipament clasa III de protecţie – – echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte joasă, iar ele însele nu produc o tensiune mai mare.

10. Echipament clasa 0 (zero) de protecţie – – echipamentele care nu sunt prevăzute din construcţie cu nici o posibilitate de a se asigura protecţia împotriva pericolului de electrocutare.

11.          Echipament tehnic electric – maşinile, utilajele, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare care utilizează energie electrică..

12.          Electrician autorizat profesional – persoană care deţine un “carnet de electrician autorizat” eliberat de o unitate abilitată sau un agent economic abilitat în acest scop, conform prevederilor Ordinului Ministerului Industriilor şi Comerţului Nr. 34/23.02.1999.

13.          Electrician autorizat, pentru activităţi independente – prestator de servicii – persoană autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii,  care deţine un “talon de autorizare” avizat annual, cu conţinutul fişei de examinare pentru autorizare completată de către comosia de examinare a persoanei juridice căreia îi aparţine electricianul sau o persoană fizică atestată de către MMSS pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii şi care este înregistrată la Registrul Comerţului.

14.      Emitent – electrician autorizat din punct de vedere al protecţiei muncii împuternicită în scris de către conducătorul unităţii, pentru a dispune executarea unor lucrări în instalaţiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice AL, ITI-PM, DV sau PV.

15.      Executant de lucrări sau de manevre –  este persoana componentă a unei formaţii de lucru sau manevră, subordonată din punctul de vedere al protecţiei muncii şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.

16.      Fişă de aparat electric – (sinonim: ştecher) – piesă de legătură, prin intermediul unei prize de curent între un cablu electric izolat mobil şi flexibil a unui aparat şi o reţea electrică fixă.

17.      Fişă tehnologică  – este documentaţia complexă, aprobată de conducătorul unităţii, care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de protecţie a muncii pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.

18.      Identificator – este electricianul, având cel puţin grupa a IV-a de autorizare, care execută localizarea, identificarea şi secţionarea (tăierea) cablului defect, aflat într-un flux de cel puţin două cabluri în exploatare.

19.      Instalaţie electrică de foarte joasă tensiune – este ansamblul unitar de maşini, aparate, conductoare, instrumente şi accesoriile lor (relee, dispozitive de comandă, semnalizare, circuite secundare, prize de pământ etc) destinate transformării nivelului de tensiune, transportului şi distribuţiei energiei electrice.

20.      Instalaţie electrică de joasă tensiune – este instalaţia de curent alternativ sau de curent continuu la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, se află în următoarele limite:

–  cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul reţelelor legate la pământ;

–  cel mult 1000 V între părţile active, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ.

21.      Instalaţie electrică de înaltă tensiune – este instalaţia la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, este mai mare decât valorile indicate la pct. 16 de mai sus.

22.      Instalaţie electrică în exploatare – este instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj.

23.      Instalaţie electrică de utilizare – instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legare conductoarelor la aparataj.

24.      Instalaţie separată electric – este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat următoarele măsuri tehnice :

a)   întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune, anularea automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor;

b)  blocarea în poziţia „deschis“ a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de  comutaţie prin care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere.

25.      Instalaţie electrică scoasă de sub tensiune – este instalaţia separată electric care a fost legată la pământ şi în scurtcircuit.

26.      Instrucţiune tehnică internă de protecţie a muncii (ITI-PM) – este documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiţii tehnice şi organizatorice identice, în instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similare.

27.Instrucţiune tehnică de lucru este documentul, aprobat de conducătorul unităţii (subunităţii), care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de protecţie a muncii, care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.

28.      Locul de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin: umiditatea relativă a aerului de maximum 75% la temperatura aerului între +15 ….+30°C; pardoseala (amplasament) electoizolantă.

29.Locul de muncă periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 75% temperatura aerului peste 30°C; pardoseala cu proprietăţi conductoare în legătură electrică cu pământul(beton, pământ): parte conductoare în legătură electrică cu prezenţa de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit, etc.) prezenţa fluidelor care micşorează impedanţa corpului uman.

30.      Locul de muncă foarte periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 97% temperatura aerului peste 35°C; părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare; prezenţa de agenţi corozivi.

31.  Lucrare ansamblul de operaţii al cărui scop este executarea, modificarea, repararea sau întreţinerea unei instalaţii.

32.      Lucrare de natură electricăansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii electrice sau a unei părţi din  aceasta care prezintă risc de nnaturp electrică (părţi active, izolaţie, circuite, legături la pământ, alte părţi componente sau protectoare) şi care se execută de către personal cu calificare în domeniul electric.

33.      Lucrare de natură neelectrică – ansamblul de operaţii ce se execută asupra acelei părţi a instalaţiei care nu prezintă risc de natură electrică şi care nu necesită executanţi cu  calificare în domeniul electric (vopsitorie, zidărie, curăţenie, lăcătuşerie, etc).

34.      Lucrare cu scoatere de sub tensiune -lucrarea pentru care se realizeaza separarea electrica şi legarea  la pământ şi în scurtcircuit a întreagii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la care urmează a se lucra.

35.      Lucrare sub tensiune în contact – lucrare care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune, care realizează numai în instalaţiile electrice de joasă tensiune şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolate/electroizolante.

36.      Lucrări de întreţinere-reparaţii activităţile desfăşurate în instalaţiile electrice aflate în exploatare, cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare.

37.Lucrări prin urcarer direct pe stâlpi – acelea la care personalul executant utilizează, pentru a ajunge la coronamentul acestuia, cârlige metalice cu colţi sau cu tampoane de cauciuc.

38.      Manevra – ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie. În cadrul prezentelor norme specifice, introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR este  considerată manevră.

39. Masa echipamentelor tehnice electrice – părţile metalice ale echipamentelor care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune, în caz de defect şi pot fi atinse de om.

40. Mediu normal – Componenta sistemului de muncă în care executantul îşi desfăşoară activitatea fără a fi expus riscului de accidentare şi/sau îmbolnăvirii profesionale specifice altor medii (cu pericol de incendiu, de explozie, subacvatic, subteran, extraterestru, nuclear, etc.) decât cele normale.

41.      Mijloc de producţie mijloace de muncă (echipamente tehnice, unelte) şi mijloace de protecţie individuală şi colectivă (dispozitive, schele, platforme, utilaje speciale, proprii activităţi de transport/distribuţie şi utilizare a energiei electrice).

42.      Mijloc de protecţie electroizolant – produsul destinat protecţiei împotriva riscurilui de accidentare provocat de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:

a)   prăjini electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

b)  cleşti electroizolaţi pentru joasă şi înaltă tensiune;

c)   detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune;

d)  detectoare de tensiune tip prăjină electroizolantă;

e)   indicatoare de corespondenţă a fazelor;

f)   plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

g)  teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

h)  pălării electroizolante pentru joasă tensiune;

i)    folii electroizolante pentru joasă tensiune;

j)    degetare electroizolante pentru joasă tensiune;

k)   mănuşi electroizolante;

l)    încălţăminte electroizolantă ( cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talpă electroizolantă şi placă metalică înglobată);

m)covoare electroizolante fixe şi portabile;

n)  platforme electroizolante.

43.      Mijloc de protecţie  pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit – echipamentul tehnic destinat pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru, ca urmare a manevrelor greşite, a inducţiei, a atingerilor accidentale dintre instalaţiile la care se lucrează şi alte instalaţii aflate sub tensiune sau a descărcărilor electrice. Din categoria acestor mijloace fac parte:

a)   cuţite de legare la pământ;

b)  dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare);

c)   dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare;

d)  dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări;

e)   atenuatoare de inducţie electrostatică.

44.      Mijloc de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucrueste produsul care nu permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în această zonă, precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:

a)   bariere;

b)  frânghii şi benzi pentru împrejmuire;

c)   panouri şi paravane mobile;

d)  indicatoare de securitate.

45.      Mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice – este  produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte :

a)   vizieră de protecţie a feţei;

b)  cască de protecţie a capului;

c) îmbrăcăminte din ţesătură termorezistentă.

46.          Obligaţie de serviciu (OS)  – este obligaţia unui electrician autorizat din punctul de vedere al protecţiei muncii, angajat al unei persoane juridice sau fizice de a răspunde de  remedierea, întreţinerea, modificarea sau exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune şi a  echipamentelor şi utilajelor electrice aferente din gerstiunea acesteia.

47.      Operaţie – componentă dintr-o manevră sau lucrare.

48. Părţi aflate normal sub tensiune – părţi ale unei instalaţii electrice destinate de constructor pentru a fi sub tensiune în regim normal de lucru.

49.      Pericol iminent – situaţie în care se poate produce în orice moment accidentarea sau îmbolnăvirea profesională a unuia sau mai multor salariaţi.

50. Periodicitate maximă de încercare – interval de timp dintre două încercări succesive.

51.      Personal de exploatare – este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalaţiile electrice.

52.      Personal de servire operativă – este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului, conform atribuţiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control şi/sau lucrări în instalaţiile electrice, în baza AS, DV şi  ITI-PM, consemnând activitatea depusă într-un registru operativ.

53.      Personal de întreţinere-reparaţii – este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi execută lucrări de întreţinere-reparaţii în instalaţiile electrice.

54.      Personal de construcţii-montaj – personalul aparţinând unei unităţi/subunităţi de construcţii-montaj care execută lucrări specifice acesteia.

55.      Personal delegat – personalul care nu aparţine persoanei juridice sau fizice care gestionează o  instalaţie electrică de utilizare,  dar care  urmează să o exploateze sau să execute lucrări în această instalaţie.

56.Prestator de servicii persoană abilitată din punct de vedere profesional, pentru a executa, la solicitarea clienţilor, lucrări din domeniul pregătirii sale profesionale.

57.      Proces-verbal (PV)documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra instalaţiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale LEA, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu poa fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie primară.

58.      Producător – persoană juridică sau fizică care produce energie electrică de joasă tensiune pentru a fi distribuită unor utilizatori sau pentru nevoile proprii.

59.  Propria răspundere (PR) – competenţa unui electrician autorizat, prestator de servicii –  de a răspunde solicitărilor privind remedierea, întreţinerea, executarea, modificarea sau exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice.

60.      Protecţie integrată – modalitatea de prevenire a acidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, constând în prevederea tuturor măsurilor de protecţie a muncii în exclusivitate din faza de concepţie a unei tehnologii, instalaţii, maşini etc..

61.          Protecţie intrinsecă – modalitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare, construcţia sau modul de exploatare a unei instalaţii, maşini, aparat, dispozitiv etc. fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii.

62.      Protecţie principală – mijloacale tehnice care asigură protecţia împotriva elecdtrocutărilor în orice condiţii, în afara cazurilor când acestea s-au deteriorat.

63.      Protecţie suplimentară – mijloacale tehnice care asigură protecţia împotriva elecdtrocutărilor în cazul deteriorării protecţiei principale.

64.      Raport de încercare – document care prezintă rezultatele încercării şi alte informaţii relevante despre starea tehnică a instalaţiei, utilajului, aparatului, aparatajului de încercat.

65.      Subunitate de exploatare –  forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare, care execută lucrări si/sau exploateaza instalaţii electrice (secţie, atelier, centru, laborator, punct, district etc).

66.      Şef de lucrare –  persoana desemnată de către emitent pentru executarea unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formaţia de lucru şi care asigură măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii în zona de lucru.

67.      Tensiune foarte joiasă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşesc 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu.-

68.Unitate de exploatare – forma organizatorică (organul de stat, instituţia publică, asociaţia de orice fel,  societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia,  sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut să execute lucrări în instalaţiile electrice, să exploateze, să întreţină şi să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenţie.

69.      Unitate de construcţii-montaj – forma organizatorică a societăţii comerciale (trust, antrepriză, şantier, sucursală şi alte asemenea) care, conform regulamentului de organizare şi funcţionare sau statutului, execută lucrări de construcţii-montaj sau/şi reparaţii ale instalaţiilor specifice din domeniul electric.

70.      Utilizator – persoană juridică sau persoană fizică care gestionează instalaţii electrice de utilizare (Ex. – unitatea care achiziţionează prin contract economic, energie electrică de Înaltă tensiune şi o prelucrează sau distribuie, după caz, prin propriile instalaţii, propriilor consumatori; propriior  consumatori; unităţile care producenergie electrică de înaltă tensiune sau joasă tensiune devin utilizatori pentru partea din instalaţie prin care prelucreauză şi distribuie energia electrică propriilor consumatori).

71.Verificare periodică – acţiunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma calităţile tehnologice şi d eprotecţie asle unei instalaţii, unelte sau ale unui uitilaj, aparat, EIP sau ET.

72.      Zonă de lucru – partea din instalaţia electrică în care au fost luate măsurile tehnice de protecţie a muncii prevăzute în prezentele norme specifice şi în care  se execută o lucrare la un moment dat. În mod particular, zona de lucru la cablurile electrice are două componente:

a)             partea instalaţiei (capetele cablului) unde s-au luat măsurile tehnice;

b)             locul unde se execută lucrarea la un moment dat (strada, subsolul, podul de cable, canalul, rastele, etc.)

73.      Zonă de manipulare (sinonim: volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. Zona are următoarele dimensiuni minime: 2.5 m pe înălţime, 1,25 m pe lăţime şi 0,5 m în jos sub suprafaţa pe care stă omul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 2

 

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE ŞI

 REGLEMENTĂRI PRIVIND PROTECŢIA

MUNCII PENTRU UTILIZAREA

ENERGIEI ELECTRICE

 

1.Legi

[1].      Legea protecţiei muncii (nr. 90/1996)

[2].      Legea  privind  regimul  materiilor  explozive  şi  „Normele  tehnice privind  deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive, utilizate în activitatea deţinătorilor şi autorizarea artificierilor şi pirotehniştilor”

(nr. 126/1996)

[3].      Legea pentru înfinţarea şi organizarea inspecţiei muncii (nr. 108/1999)

 

2. Standarde române

 

[4].STAS 8275-87                  Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie.

 

[5].STAS 2612-87                  Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

 

[6].STAS 12604-87                Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.

 

[7]. STAS 12604/4-89  Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii generale.

 

[8]. STAS 12604/5-90  Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

 

[9].STAS 832-79          Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii.

 

[10].STAS 4936-87                Marcarea bornelor barelor colectoare pentru canale şi staţii electrice de conexiuni şi transformare.

 

[11].STAS 4102-85                Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie.

 

[12].STAS 12216-84              Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.

 

[13].STAS 12217-88    Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.

 

[14].STAS 297/1-88               Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

 

[15].STAS 297/2-92               Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

 

[16].STAS 3159-81                Material de protecţie. Căşti de protecţie.

 

[17].SR 7408:1997                  Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte electroizolantă din cauciuc.

 

[18].SR EN – 61230-97Lucrări sub tensiune. Dispozitive mobile de legare la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit.

 

[19].SR EN-60903-1997         Specificaţii pentru mănuşi din materiale electroizolante pentru lucrări electrice.

 

[20].STAS 3477-73                Scări de lemn portabile. Clasificare şi terminologie.

 

[21] SR CEI – 60050              Vocabular electrotehnic internaţional.

 

[22] SR EN – 344:1995          Cerinţe şi metode de încercare pentru încălţămintea de securitare, încălţămintea de protecţie şi încălţămintea utilizată în timpul muncii pentru uz profesional.

 

[23] SR CEI 60364                  Instalaţii electrice în construcţii.

 

[24] SR EN 60529                   Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP)

 

[25] SR EN 60621                   Instalaţii electrice pentru şantiere supuse la condiţii de exploatare severe (inclusiv exploatări miniere la suprafaţă şi cariere)

 

[26] STAS 10353-75              Dispozitive de siguranţă pentru scări portabile.

 

NOTĂ:

                     În cazul reviuirilor sau înlocuirilor ulterioare a unor standarde din această anexă se vor considera ultimele ediţi în vigoare.

 

4. Norme, regulamente, prescripţii şi instrucţiuni

 

[27].    Norme generale de protecţie a muncii.

(aprobate cu ord. MMPS nr. 578/1996 şi ord. Ministerului Sănătăţii nr. 5840/1996).

 

[28].    Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

(aprobat prin Ordinul MMPS nr.225/1995)

 

[29]. PE 118/1992                   Regulament general de manevre în instalaţiile electrice.

 

[30].3RE-I2-83     Instrucţiuni privind încercările electrice ale mijloacelor de protecţie a muncii 

(RENEL-ICEMENERG)

 

[31].I.7 – 97          Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

(aprobat cu ord.    MLAPT nr. 87/N/1998).

 

[32].    Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime.

(cod 12, aprobate cu ord. MMPS nr.235/1995).

 

[33].    Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – ediţia 2000.

 

 [34].Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea acumulatoarelor şi pilelor electrice.

 

[35]              Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.

 

[36]         Prescripţii minime privind asigurarea semnalizării de securitate şi / sau sănătăţii la locul de muncă

(aprobat cu ord. MMPS nr. 599/1998 )

 

[37]              Regulament privind autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţiei muncii.

 


 

ANEXA 3

 

 

 

VERIFICĂRI MINIME OBLIGATORII

 

LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, DUPĂ

 

REPARAŢII SAU MODIFICĂRI ŞI

 

VERIFICĂRI PERIODICE

 

Cerinţe minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile electrice de utilizare şi mijloacele de protecţie împotriva pericolului de electrocutare sunt incluse în tabelul 1 şi 2;

 

– Toate verificările înscrise în coloana 1 sunt obligatorii de efectuat la punerea în funcţiune, după reparaţii sau după modificări.

 

– În condiţii normale de funcţionare se fac numai verificările cu periodicitate înscrisă în coloana 4 a tabelelor din prezenta anexă, celelalte verificări din anexa 1 fiind facultative.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 4

 

 

 

LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI CE SE POT EXECUTA FĂRĂ AUTORIZAŢIE DE LUCRU

 

 

 

 

 

Nr. Crt.

Categoria de lucrări

Formele de executare a lucrărilor

Modul de executare a lucrărilor

Cu scoatere de sub tensiune

Fără scoatere de sub tensiune

0

1

2

3

4

1.

Lucrări de remediere şi prevenire a deranjamentelor sau incidentelor, inclusiv alimentarea provizorie a consumatorilor

AS, ITI-PM, DV

X

X

2.

Executarea curăţeniei în încăperi supraterane ce conţin instalaţii electrice în exploatare

AS, ITI-PM, DV

X

X

3.

Idem, în încăperi subterane

ITI-PM

X

X

4.

Executarea curăţeniei în staţii de transformare de tip exterior

AS, ITI-PM, DV

X

X

5.

Executarea de transporturi simple, cu gabarit normal, pe teritoriul staţiilor de transformare de tip exterior

AS, ITI-PM, DV

X

X

6.

Reglajul tensiunii la transformatoarele de putere cu ploturi fixe

AS, ITI-PM

X

7.

Completarea cu ulei la transformatoarele în exploatare

AS, ITI-PM

X

8.

Luarea probelor de ulei la transformatoare în exploatare

AS, ITI-PM

X

X

9.

Luarea probelor de ulei la întreruptoarele în exploatare

AS, ITI-PM

X

10.

Lucrări simple la bateriile de acumulatoare din staţiile şi punctele de alimentare (completare cu apă distilată, măsurarea densităţii şi temperaturii electrolitului pe elemente, etc.)

AS, ITI-PM

X

11.

Lucrări complexe la bateriile de acumulatoare din staţiile şi punctele de alimentare (completare cu electrolit, strângeri de contacte, încărcări-descărcări, etc.)

ITI-PM

X

12.

Completarea sau montarea indicatoarelor de securitate şi a inscripţiilor de indicare din staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM, DV

X

X

13.

Inventarierea aparatajului din staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM, DV

X

14.

Lucrări la instalaţiile de aer comprimat din staţii de transformare şi puncte de alimentare

ITI-PM

X

X

15.

Lucrări la transformatoarele de servicii interne, la bobinele de stingere şi la rezistenţele de tratare a neutrului din staţii de transformare

ITI-PM

X

16.

Lucrări la celulele de măsură din staţii de transformare, puncte de alimentare şi posturi de transformare

ITI-PM

X

17.

Lucrări la redresoarele uscate

ITI-PM

X

18.

Lucrări la convertizoarele de curent continuu

ITI-PM

X

19.

Lucrări la instalaţiile de iluminat general şi de siguranţă din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

X

20.

Lucrări în tunelurile, podurile şi canalele de cabluri din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

X

21.

Controlul instalaţiilor din:

a)            staţii de transformare

b)            puncte de alimentare

c)            posturi de transformare în cabine zidite şi metalice

d)            posturi de transformare pe stâlpi

e)            linii electrice aeriene

f)             cutii de distribuţie

g)            firide de branşament

h)            trasee ale cablurilor electrice

i)              instalaţii de iluminat (controlul vizual al funcţionării).

AS, ITI-PM

X

X

22.

Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor de joasă tensiune din posturi de transformare, cutii de distribuţie, firide de branşament, tablouri de distribuţie la consumatori şi altele similare

AS, ITI-PM

X

X

23.

Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor din circuitele de servicii interne de cc şi ca din staţii de transformare

AS, ITI-PM

X

24.

Lucrări la bateriile de condensatoare din posturile de transformare

ITI-PM

X

25.

Lucrări la transformatoarele de putere şi la celulele de transformatoare din posturile de transformare

ITI-PM

X

26.

Lucrări la instalaţiile de ventilaţie din posturi de transformare

ITI-PM

X

27.

Lucrări la dispozitivele de protecţie împotriva descărcărilor atmosferice din posturi de transformare

ITI-PM

X

28.

Lucrări la posturile de transformare pe stâlpi

ITI-PM

X

29.

Înlocuirea transformatoarelor de putere din posturi de transformare, simultan cu revizia totală a acestora

ITI-PM

X

30.

Montarea clapetelor de semnalizare pe cabluri în staţii şi posturi de transformare

AS, ITI-PM

X

31.

Înlocuirea transformatoarelor de măsură din posturi de transformare

ITI-PM

X

32.

Măsurări de sarcină şi tensiune cu aparate portabile în instalaţiile de joasă tensiune (posturi de transformare, cutii de distribuţie,LEA, abonaţi)

AS, ITI-PM, DV

X

33.

Curăţarea tablourilor de distribuţie din posturi de transformare

ITI-PM

X

X

34.

Comutarea fazelor pe plecările din tablourile de distribuţie ale posturilor de transformare şi cutiilor de distribuţie, în scopul realizării corespondenţei fazelor sau echilibrării sarcinii pe faze.

AS, ITI-PM

X

X

35.

Legarea şi dezlegarea cablurilor din posturi de transformare şi cutii de distribuţie

AS, ITI-PM

X

X

36.

Lucrări la cutiile de distribuţie supraterane

AS, ITI-PM

X

37.

Curăţarea cutiilor de distribuţie subterane

ITI-PM

X

X

38.

Executarea săpăturilor, până la descopertarea completă a cablurilor, pentru lucrări de reparaţii la LES

ITI-PM, DV

X

39.

Revizia firidelor de branşament

ITI-PM

X

X

40.

Demontarea şi montarea contoarelor monofazate sau trifazate

ITI-PM

X

X

41.

Întreţinerea periilor la generatoare, compensatoare, motoare

AS, ITI-PM

X

X

42.

Lucrări asupra instalaţiilor de iluminat exterior stradal şi de incintă, înlocuirea becurilor arse, recondiţionarea corpurilor de iluminat