Archive for octombrie 2009

PTA cu racord in LES 20 kV

24/10/2009

SGC 2002

Monica Spropune o tema interesanta de discutie: PTA cu racord in LES 20 kV. In timp m-a preocupat si pe mine aceasta tema si am cules cateva imagini cand in drumurile male prin tara am vazut realizata aceasta solutie. Avem si schema a unor astfel de post din proiecte si din cataloage de produse din  strainatate.

Probabil ca formularea mai generala a titlului ar fi PTA cu racord in cablu. Aici ar intra si conductorul torsadat de mt si racordurile LES sau LEA realizate cu cablu universal mt.

  1. Monica S. spune:
    23/10/2009 la 22:09 modificăConform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  2. stoianconstantin spune:
    24/10/2009 la 04:52 modificăSalut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    SGC

Va propun sa vedem cateva imagini pe care sa le comentam:

PTA cu racord in LES 20 kV fara separator de „post”

fig 1 Postul l-am vazut undeva pe langa Lugoj, in apropiere de DN spre Timisoara cred ca este vorba de un post care alimenteaza o statie de ponpe apa

DSCF0156Lugoj

fig2  detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema „C” . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

DSCF0158Lugoj

fig 3 imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

DSCF0159Lugoj

fig 4 Avem aici un PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului. Acest post este undeva pe DN Rucar-Bran in jud Ag sau Bv

DSCF0350

fig 5 detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din fig 4

DSCF0352

fig 6 detaliu amplasare CD . Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

DSCF0353

fig 7 racordarea laxul LEA a postului din fig 4. Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

DSCF0358

fig 8 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post. Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

PTA cabl univ1

fig 9 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical fara cadru de sigurante 20 kV

PTA cu cablu univ 2

fig 1o PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

PTA+LES 35_0.4kV Decin Cehia

Cred ca avem suficient material pentru a sustine discutia amorsata de dna Monica S.

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE   intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE  (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Sa vedem si alte opinii:

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

19/10/2009

SGC 2002

Astazi am primit de la UNIMEC, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA o.4 kV cu conductoare torsadate TYIR.

Recunosc ca am fost placut impresionat de noile realizari ale UNIMEC care vin sa solutioneze cateva probleme intalnite de generatia atuala de armaturi jt si in plus consolideaza tehnologia de realizare a LEA jt cu conductoare torsadateTYIR  facilitand o imbunatatire a productivitatii muncii.

Probabil ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie foarte mult de conceptul unei instalatii „fara mentenata”.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

Fisa tehnica clema de derulare si sustinere cablu torsadat 0.4 kV ASA R 0.4 kV

ASA R 04kV

Fisa tehnica Bratara universala BU-Jt/tip stalp centrifugat

FISA TEHNICA-BU JT-centrifugati

Fisa tehnica Bratara universala jt BU-jt/tip stalp vibrat

FISA TEHNICA-BU JT-vibrati

Fisa tehnica Tija universala de joasa tensiune TU-Jt/tip stalp

FISA TEHNICA-TU JT

Legatura de sustinere in aliniament cu TU si ASA R

Legatura de sustinere TU vibrat & ASA R

Legatura de intindere cu BU si CLAMI

Legatura de intindere BU centrifugat & CLAMI

Boilerul lui Nicu

19/10/2009

SGC 2002   Plecand de la un dialog purtat cu dl ec N. Nicu  se pot pune in discutie cateva aspecte practice interesante:

  • modificarea instalatiilor interioare uneori inpropii pentru alimentarea receptoarelor electrice de putere ceva mai mare: boilere, masini de spalat, instalatii de climatizare
  • generalizarea existantei utilajelor electrocasnice de putere mare din categoria celor mentionate mai sus si pe aceasta cale creterea puterilor instalate in gospodarii/apartamente/case si respectiv cresterea puterilor maxime simultan efectiv absorbite de bransamentele casnice in limitele permise de protectiile bransamentelor
  • modificarile facute de proprietari adesea neavizati in instalatiile interioare
  • prizele de pamant ale imobilelor
  • lipsa precocuparii comunicarii la OD a modificarilor din instalatiile interioare
  • lipsa preocuparii de actualizare a ATR la modificarea puterilor instalate respectiv a celor maxima simultan absorbite

Probabil ca lecturand dialogul de mai jos veti observa si alte aspecte care sa merite sa fie discutate. De exemplu:

  • OD are vreo sansa sa depisteze noua situatie? 
  • Este necesar ca OD sa cunoasca ca s-au modificat instalatiile interioare?
  • Este necesar sa fie actualizat ATR?
  • Care sunt perspectivele incarcarii retelelor jt vis-a vis de tendintele de achizitionare a unor receptoare electrocasnice de puteri mari pentru climatizare, incalzire apa menajera, spalat / uscat rufe etc?
  • Exista tendinta de a se trece la incalzirea electrica?
  • Care sunt consecintele posibile ale efectuarii modificarilor instalatiilor de utilizare de catre personal neautorizat?
  • In ce conditii pot aparea tensiuni periculoase pe caloriferele utilizate ca pp in apartamente?

N Nicu spune: 17/10/2009 la 20:37

 va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 20:55

Salut Nicu, Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A. Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.

Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului. Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp. Daca mai sunt probleme mai discutam

Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 21:15 

 Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ?

 va multumesc.

 stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 21:55 

 Salut Nicu, Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor, (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA. Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK. Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara. In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari. Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 22:10  Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 22:59 

 OK, Nicu!

N Nicu spune: 18/10/2009 la 07:53 

 va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 09:41 

 Salut Nicu, Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa. Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!

Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.

Succes! SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 19:09 

 Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat.

1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ?

2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 19:49

 Salut Nicu, Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil probleme unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine! Eu iti recomand sa te documentezi ca sa stii sa porti o discutie cu un specialist si sa intelegi ce iti va spune dar lucrarile trebuie facute apeland la un electrician autorizat. As vrea sa citesti articolele:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

 – Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie). Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE. La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi. La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.

Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic. Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet. Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii: – exista legatura cu mamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN – poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.

Mai vorbim, SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 20:56

multumesc!

Zambeste vietii!

18/10/2009

SGC 2002

zambet face viata frumoasa

Exista foarte multe articole admirabile care circula pe emailuri si pe internet in general. Recent am primit un astfel de articol realizat admirabil care abordeaza o tema de larg interes si utilitate: zambetul.

Mi-as fi dorit sa stiu numele autorului si sa il promovez cat se poate de mult. Apreciez foarte mult forma de prezentare si selectia inspirata a textului. Pe langa virtuozitate in utilizarea tehnicilor moderne de comunicare autorul dovedeste o eruditie de admirat.

Nu pot sa constat decat ca se coaguleaza un fel de „folclor” pe Internet care decanteaza in prezentari exceptionale adevaruri/cunostinte foarte importante.

Revenind la tema pusa in discutie va las placerea de a redescoperi adevaruri  ale culturii universale legare de puterea zambetului (fisierul atasat se descaraca in cateva momente evident dupa „click”):

Zambetul . ppt

Va doresc sa gasiti in permanenta puterea de a zambi si de a va face viata frumoasa!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

18/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

  • cost redus,
  • culoare de siguranta reduse
  • buna comportare in exploatare
  • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

bratara

CLEM.TORS.S-20kV

clemtori

Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

UNICLAMS-20kV

Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

Role tragere LES in aliniament

role aliniament

Role tragere LES  in  colt

role intoarcere

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

12/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 15.06.2016 graficul accesarii acestui articol, la aproape 7 ani de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Raport de accesari 2009-2015

In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

 

 

1. PREZENTARE GENERALA

Conform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

  1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
  2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

 

fig 1 Cablu torsadat mt autoportant

Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

fig 2 Cablu mt torsadat cu purtator din Ol

Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

fig 3 Cablu universal mt autoportant

Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 6 Legatura de sustinere - detalii

Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

–          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

–          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

–          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

–          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

–    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

–    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

5. CONCLUZII

 

Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

  1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
  2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
  3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

BIBLIOGRAFIE

[1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

[2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998