Posts Tagged ‘UNIMEC’

Separatoare orizontale vs verticale!

23/08/2014

SGC 2010 Actualizat 26.08.2014

Aparitia pe piata a separatoarelor in montaj vertical (acum destul de multi ani) a insemnat un progres important deschizand calea unei game destul de largi de solutii si in anumite situatii aducand un plus de electrosecuritate in exploatare.

Cu toate acestea am constatat ca inca exista persoane care nu constientizeaza pe deplin diferentele intre cele doua tipuri de separatoare si respectiv tipurile de solutii la care acestea se preteaza. Din acesta perspectiva consider ca acest articol poate avea utilitate pentru cei care decid sa ii aloce cateva minute.

Este posibil sa lucrez la el in etape. Ma grabesc sa public o prima versiune pentru a preveni o generalizare nejustificata a unuia din cele doua tipuri constructive de separatoare care ar rata sansa de a valorifica superior facilitatile de montare identificand argumentat domeniile de relevanta pentru fiecare tip de separator.

In figura urmatoare avem un separator vertical (STEPNv) montat in axul unui circuit 20 kV la intrarea intr-o zona de posturi de trasformare in cabina/anvelope inseriate in axul acestui circuit. Aceeasi situatia am fi avut-o si daca ar fi fost vorba de un separator de racord catre un post de transformare

separator vertical1

 

Pentru comparatie directa prezint si un STEPNo montat pe un stalp cu CTE:

STEPNo + CTE LES 20 kV

Se observa ca in cazul in care separatorul STEPNo este deschis, fiind vorba de un racord 20 kV, vom avea tensiune spre LEA 20 kV chiar la nivelul CTE. astfel incat pentru repararea CTE va fi necesara si retragerea din exploatare a LEA 20 kV pe toata durata reparatiei CTE cu toate pagubele si deranjul aferent indus tuturor clientilor racordati la respectiva linie. As zice s-a demonstrat ceea ce trebuia demonstrat!

Din punctul meu de vedere grija pentru indicatorii de continuitate si pentru electrosecuritatea lucratorilor incepe de la promovarea unor solutii corecte. Altfel ne sabotam singuri si ne luptam cu morile de vant!

In fotofrafia urmatoare aven separatorul de post al unui PTA clasic in montaj orizontal, destul de vechi si de uzat dar bun pentru studiul nostru de caz:

Separator de post in montaj orizontal

 

Consider ca peste tot unde avem separator montat pe stalp comun cu capete terminale LES 20 kV este de preferat sa prevedem separator vertical. In conditiile in care nevoia de reducere a suprafetelor de teren ocupate cu stalpi suntem nevoiti sa gandim solutii mai compacte de LEA. In acest caz ete se asteptat sa optam tot mai des la solutii in care sa avem searatoarele pe stalpi comuni cu capetele terminale de exterioar ale LES, cu PTA-urile, cu grupurile de masura din LEA 20 kV etc

Argumente in favoarea utilizarii separatoarelor verticale pe stalpii comuni cu CTE-uri:

  • in timp in activitatea de exploatare au fost numerose accidente datorate ruperii pargiilor si caderii cutitelor mobile peste bornele fixe ale separatoarelor orizontale. Au existat destul de multe circulare de accident care au popularizat aceste evenimente
  • In cazul separtoarelor orizontale deteriorarea parghiilor nu poate duce la caderea cutitului mobil peste cel fix
  • in cazul separatoarelor oriontale deschise partea cu tesniune se afla practic la acelasi nivel cu partea fara tensiune in timp ce in cazul separatoarelor montate vertical inspre CTE avem montat CLP-ul urmand apoi la inaltime mai mare sa avem bornele fixe care pot fi sub tensiune.

Aceleasi argumente avem si la utilizarea separatoarelor in montaj vertical pe stalp comun cu grupuri de masura, posturi de transformare etc

Probabilitatea de a avea accidente la stalpii cu separatoare montate vertical este mult diminuata fata de solutia cu separatoare orizontale.

Separatoarele orizontale trebuie continuam sa le folosim atunci cand sunt montate pe stalpi dedicati, fara alte echipamente si care sunt incadrati de alti (minim) 2 stalpi cel putin cate unul in amonte si in aval.

 

O aplicatie mai intersanta cu un PTA pe doi stalpi echipat cu separator vertical:

Separator vertical la un PTA mai special

PTA in axul LEA echipat cu separator vertical

PTA in axul PEA cu separator vertical

In figura urmatoare avem o aplicatie complexa utilizand ambele tipuri de poazari ale separatoarelor orizontal si vertical pe care am comentat-o in articolul LEA 20 kV configuratii inedite 1 :

:

Configuratie LEA inedita

 

Astept cu interes comentariile Dv!

Stalpi metalici zableliti (SMZ) – centralizator caracteristici tehnice

25/08/2013

SGC 2010 Va readuc in atentie stalpii metalici zabreliti produsi de UNIMEC prin publicarea unui centralizator al caracteristicilor tehnice foaret util pentru o imagine de ansamblu asupra intregii game de stalpi: fisa SMZ

 

Informatii detaliate despre SMZ, in format utilizabil direct in documentatii, gasiti pe sute http://www.unimec.ro sau pe blog in articolele:

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 5

 

Stalpi metalici zabreliti - Caracteristici tehnice

 

 

Stalp metalic zabrelit fig 1_UNIMEC

Consider important sa remarcam cateva avantaje ale LEA mt realizate cu stalpi metalici zabreliti:
  • usurarea transportului la borna a pachetelor care contin componentele SMZ
  • posibilitatea de asamblare in teren accidentat din zonele de munte
  • aspect placut
  • gama larga de momente capabile 4500- 25200 daN*m
  • coronamente adaptabile profilului LEA
  • utilizabili pentru toata gama de conductoare. de la conductorul neizolat pana la cablul universal 20 kV
  • distanta redusa intre montantii stalpului de la 0,4 m pama la 1m
  • procedee moderne, eficiente si ecologice de protectie impotriva coroziunii care pot asigura durate de exploatare de pana la 80 de ani
  • posibilitatea uzinarii unor caracteristici atipice gabarit si/sau moment capabil
  • stalpii permit montarea intregii game de armaturi existente necesare realizarii LEA mt si jt inclusiv a placutelor cu inscriptii de identificare respectiv de electrosecuritate
  • imbinarea se poate realiza in santier cu suruburi si/sau prin sudare astfel incat rezolva inclusiv aspectele de protectie la tentativele de vandalizare.
  • SMZ aste superior stalpilor de beton respectiv stalpilor de lemn in ceea ca priveste conditiile de securitate pentru lucrul la inaltime. SMZ permite atat urcarea/coborarea electricienilor in conditii sporite de securitate cat si executarea operatiilor tehnologice la inaltime de construire LEA sau de mentenanta

Stalp Metalic Zabrelit fig 2 _ UNIMEC

 

 

 

 

L 20 kV configuratii inedite 2!

25/05/2013

SGC 2010 Cablurile de iesire dintr-o statie de transformare au lungimea de cca 500 m l. Campul de separatoare de linie si de bucla este acum amplasat in mijlocul unei livezi/gradini. Proprietarul isi manifesta activ nemultumirea fata de acesta „mostenire”.

Pentru reducerea necesitatii de acces pe respectiva proprietate si pentru operativitate in curtea statiei s-a realizat urmatoarea configutatie a Lmt:

IMG_1064

Poza este facuta in timpul executiei lucarii de reconfigurare a iesirilor din statia de transformare. Fiecare stalp care are cabluri pe el reprezinta un circuit. Cablurile au fost sectionate capetele lor ridicate pe stalp unde sunt intregite prin separatorul de linie. S-au asigurat si conditii de montare a separatoarelor de buclare la statie.

Nu faceti „zumm” pe legaturile de intindere. Toate CLAMI sunt montate gresit! Din „ratiuni” care tin de un exces de originalitate unitatea de CM a executat lucrarile respective cu pram-istii!!

Va recomand sa cititi pe blog si:

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

11/05/2013

SGC 2010

Unii oameni improvizeaza fara jena si au pretentia ca sunt originali. Sa vedem un exemplu de PTA racordat cu LEAT 20 kV facut dupa ureche vs solutia corecta:

IMG_2042

In fotogratia urmatoare avem  un detaliu al „solutiei” de realizare a legaturii electrice intre conductorul torsadat mt si PTA. In fapt un detaliu de pozare a CTE aferente conductorului trosadat

dataliu solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Constructorul a argumentat ca rilele cutiei terminale au impus acesta solutie fara se se intrebe daca cutia terminala folosita este potrivita pentru LEAT! Pana la urma a rezultat o strutocamila  inestetica si  complicata.

detaliu2  solutie de legatura electrica LEAT la PTA.

In conditiile in care nu exista nici o constrangere legata de orientarea echipamentului si a transformatorului pe stalpul PTA in cazul nostru s-a ales cea mai nefericita solutie care a impus improvizarea unei console pentru indepartarea de stalpul PTA a punctului de prindere a legaturii de intindere a circuitelor jt.

detaliu de prindere improvizata a legaturilor de intindere jt la PTA

Pe langa faptul ca este inestetica solutia a generat si reducerea gabaritelor circuitelor jt fata de calea de acces!

dataliu 2 solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Ca setul de improvizatii sa fie complet PTA-ul a fost dotat si cu un corp de iluminat public! De echiparea cutiilor de distributie nu mai vorbim  ca sa nu ne intristam de tot!

Sa vedem ce solutie recomanda ERICSON pentru arhitectura PTA racordat cu conductor torsadat mt sau cu cablu universal:

PTA cabl univ1    Remarcam simplitatea si eleganta solutiei dar si faptul ca se utilizeaza cutii terminale cu rile perpendiculare pe axul CTE. Si in cazul utilizarii unui set de cutii terminale termocontractibile pozitionarea rilelor inclinate trebuie sa fie facuta cu orientarea  personalizata a conului functie de pozitia papucului cutiei la punctul de racordare la PTA.

Referitor la prinderea circuitelor jt de stalpul PTA sper ca imaginea urmatoare sa fie relevanta!

PTA cu cablu univ 2

Fotografiile sunt preluate din cataloagele ERICSON si ENSTO fiind publicate initial pe blog in articolul:

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

Ca intodeauna viata bate filmul! Nu conteaza cat de simpla si de ofertanta este o tehnologie noua. Incompetenta poate  compromite tot. Sa nu uitam ca vorbim de oameni care la 10 ani de la aparitia CLAMI inca nu stiu cu siguranta cu se monteaza  corect acesta clema si care „protejeaza” surubul dimamomentric ca chiar si la clemele cu dinti performante!.

Ceea ce este profund neplacut ca sistemul de asigurare a calitatii  nu este de natura sa previna solutii improvizate de tipul celei prezentate in articol!

Va recomand sa cititi pe blog:

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Modernizarea distributiei energiei electrice.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Se poarta CLAMI colorate!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Scump, prost si periculos!

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Facem pana iese bine (1)!

Facem pana iese bine (2)!

Facem pana iese bine (3)!

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

 

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

22/04/2013

SGC 2010 Prin amabilitatea dlui Director VASILE Gheorghe, UNIMEC Buzau va pune la dispozitie fisele tehnice complete pentru 28 de tipuri de stalpi metalici zabreliti:

Nr crt

Tip stalp

1

SMZ 09-400-00

2

SMZ 10-400-00

3

SMZ 11-400-00

4

SMZ 12-400-00

5

SMZ 09-500-00

6

SMZ 10-500-00

7

SMZ 11-500-00

8

SMZ 12-500-00

9

SMZ 09-600-00

10

SMZ 10-600-00

11

SMZ 11-600-00

12

SMZ 12-600-00

13

SMZ 09-1400-00

14

SMZ 10-1400-00

15

SMZ 11-1400-00

16

SMZ 12-1400-00

17

SMZ 09-2300-00

18

SMZ 10-2300-00

19

SMZ 11-2300-00

20

SMZ 12-2300-00

21

SMZ 09-2800-00

22

SMZ 10-2800-00

23

SMZ 11-2800-00

24

SMZ 12-2800-00

25

SMZ 10-2CIT.00

26

SN 20201-00

27

SMZ 14-1000-00

28

SMZ 14-1900-00

Fisele tehnice sunt verificate de dl Ing Smilovici S. Marius, verificator de proiecte 1e MLPAT. Fisele tehnice pe langa desenul tehnic al fiecarui tip de stapl contin pentru fiecare stalp si zona meteorologica tabele cu deschiderile admisibile pentru seturi de cate 6 conditii de incarcare/gabarit

SMZ 12-1400-00

Fise tehnice complete 28 tipuri de Stalpi Metalici Zabreliti UNIMEC

Stalpii Metalici Zabreliti sunt produsi de UNIMEC in conditii de calitate certificata.

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

PTA cu racord in LES 20 kV

24/10/2009

SGC 2002

Monica Spropune o tema interesanta de discutie: PTA cu racord in LES 20 kV. In timp m-a preocupat si pe mine aceasta tema si am cules cateva imagini cand in drumurile male prin tara am vazut realizata aceasta solutie. Avem si schema a unor astfel de post din proiecte si din cataloage de produse din  strainatate.

Probabil ca formularea mai generala a titlului ar fi PTA cu racord in cablu. Aici ar intra si conductorul torsadat de mt si racordurile LES sau LEA realizate cu cablu universal mt.

  1. Monica S. spune:
    23/10/2009 la 22:09 modificăConform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  2. stoianconstantin spune:
    24/10/2009 la 04:52 modificăSalut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    SGC

Va propun sa vedem cateva imagini pe care sa le comentam:

PTA cu racord in LES 20 kV fara separator de „post”

fig 1 Postul l-am vazut undeva pe langa Lugoj, in apropiere de DN spre Timisoara cred ca este vorba de un post care alimenteaza o statie de ponpe apa

DSCF0156Lugoj

fig2  detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema „C” . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

DSCF0158Lugoj

fig 3 imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

DSCF0159Lugoj

fig 4 Avem aici un PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului. Acest post este undeva pe DN Rucar-Bran in jud Ag sau Bv

DSCF0350

fig 5 detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din fig 4

DSCF0352

fig 6 detaliu amplasare CD . Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

DSCF0353

fig 7 racordarea laxul LEA a postului din fig 4. Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

DSCF0358

fig 8 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post. Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

PTA cabl univ1

fig 9 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical fara cadru de sigurante 20 kV

PTA cu cablu univ 2

fig 1o PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

PTA+LES 35_0.4kV Decin Cehia

Cred ca avem suficient material pentru a sustine discutia amorsata de dna Monica S.

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE   intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE  (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Sa vedem si alte opinii:

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

18/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

  • cost redus,
  • culoare de siguranta reduse
  • buna comportare in exploatare
  • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

bratara

CLEM.TORS.S-20kV

clemtori

Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

UNICLAMS-20kV

Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

Role tragere LES in aliniament

role aliniament

Role tragere LES  in  colt

role intoarcere

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

24/11/2007

Petre In LEA 20 kV in mod uzual se pot intalni doua tipuri de legaturi de intindere :

a) Utilizand izolatoare de sustinere nestrapungibile, de ceramica tip IsNs. Acest tip de legaturi se intalnesc de obicei la LEA 20 kV cu conductor, de regula, de sectiune 35 mm2 construite in jurul anilor 1965-1970. De obicei aceasta solutie se intalneste mai ales pe derivatii (racorduri) din axele LEA spre posturile de transformare.

Principalul dezavantaj al acestor tipuri de legaturi de intindere il constitue rezistenta mecanica scazuta la solicitari de tractiune a izolatorului IsNs care este de 9,8 kN fata de 66 kN la izolatorul ITfs (izolator ceramic de intindere). In cazul acestui tip de legaturi de intindere folosite pe stalpii cu separatoare de racord sau sectionare rezulta distante de izolatie intre legaturile de intindere care sunt de o parte si de alta a separatorului mult mai mici decat intre polii separatorului in pozitie deschisa. In figura 1 aceasta distanta este marcata cu Dl. In exploatare acest tip de legaturi de intindere este considerat un punct slab al LEA 20 kV facand obiectul unor actiuni de inlocuire. In aceste conditii la constructia LEA 20 kV noi acest tip de legatura de intindere nu se mai foloseste.

fig 1

Remarcam ca elemente componente ale acestui tip de legatura de intindere: · Banda de aluminiu 10×1 mm2. Aceasta se utilizeaza prin infasurare pe conductor, spira langa spira, pentru a proteja conductorul in zona de frecare pe “gatul” izolatorului. Acelasi tip de banda il regasim si intre conductoare in interiorul clemei cu crestaturi.

· Clema cu crestaturi. Aceasta este o teava ovalizata din aluminiu cu rol de legatura mecanica care este presata din loc in loc alternativ pe o parte si pe cealalta cu prese manuale sau hidraulice. Remarcam ca utilizarea clemei cu crestaturi presupune taierea conductorului LEA si reantregirea acestuia utilizand cleme de legatura electrica.

· Cleme de legatura electrica.

a) Legaturi de intindere utilizand izolatoare special create pentru acest scop.

Pana in prezent s-au folosit pe scara larga izolatoarele din portelan tip ITfs produse de Electroceramica Turda respectiv izolatoarele de sticla ‘capa-tija’ produse de Fabrica de izolatoare Botosani. De cativa ani in retelele de medie tensiune exista tendinta de inlocuire a acestor tipuri de izolatoare cu izolatoare siliconice. Tot mai multe LEA 20 kV noi se construiesc cu izolatoare siliconice. Acestea sunt de tip ‘tija’ asemanatoare cu ITfs insa prezinta avantajul ca nu sunt casante si sunt mult mai usoare, de asemenea din punct de vedere mecanic suporta eforturi mai mari. Mare parte din armaturile utilizate la izolatoarele ceramice se preteaza si la izolatoarele siliconice (sau compozite). In figura 2 avem redata o legatura simpla de intindere pe Itfs utilizand clema cu crestatura.

fig 2

Fig. 2 legatura simpla de intindere cu Itfs 60/6 si clema cu crestatura.

Remarcam urmatoarele parti componente:· Clema cu crestatura · Clema de tractiune tip potcovita CTPf-120. Aceasta permite fizarea de izolator si protectia mecanica a conductorului in zona solicitata la efortul de tractiune· Carlig A2-60 pentru suspendarea izolatorului de consola· Cleme de legatura electrica.Remarcam din nou sectionarea conductorului LEA 20 kV pentru a putea executa legatura de intindere cu ajutorul clemei cu crestaturi. In ultima vreme clema cu crestatura tinde sa fie utilizata tot mai rar la executarea legaturilor de intindere la constructia LEA 20 kV noi. Acest lucru este posibil datorita aparitiei pe piata romaneasca a unor cleme speciale care permit executia legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului LEA. In aceste conditii se pot elimina pana la 70–80% din legaturile electrice din axul LEA. Prin aceasta se elimina de fapt mai multe puncte slabe din linie stiut fiind faptul ca in retelele electrice la nivelul contactelor se localizeaza multe din defectiuni. Noua tehnologie ne permite sa ne alegem locurile unde sa realizam legaturi de intindere cu sectionarea conductorului. De regula criteriile dupa care alegem aceste puncte de sectionare ale conductorului sunt: accesul usor la stalpii speciali, lungimi rezonabile ale panoului de intindere de aproximativ 0.8-1.5 km care pot fi executate de regula intr-o zi. Atunci cand noile cleme de intindere sunt asociate cu izolatoare compozite rezulta o LEA foarte sigura in exploatare.Clemele de intindere care permit executia legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului sunt :

· SO 85, SO 105, SO 146 produse de firma finlandeza ENSTO si comercializata in tara de SC. ELMET INVEST , fig.3

fig 3 SO85

· Cleme de intindere MOSDORFER Austria din familia 4440.52, fig. 4 si din familia 4435.01 fig. 5 comercializate in tara de SC. ELECTRICA Arad fg 4 si 5

· Cleme de intindere tip CLAMI 35-50 mm2 si CLAMI 70-95 mm2 produse si comercializate de firma romaneasca SC.UNIMEC Buzau, fig. 6 si fig. 7.

fig 6 si 7

In retelele de 110 kV s-au utilizat cleme asemanatoare cu cele prezentate mai sus fiind cunoscute sub denumirea generica de ‘cleme pistol’. Existenta unui producator roman a facut ca noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere in LEA 20 kV sa fie acceptata pe scara larga. CLAMI se executa in doua variante pentru conductor in gama 35-50 mm2 si respectiv 70-95 mm2. Diferenta intre cele doua tipuri consta in numarul de bride CLAMI 35-50 mm2 are doua bride iar CLAMI 70-95 mm2 are 4 bride.

In figura 8 prezentam un ansamblu izolator siliconic de intindere cu clema CLAMI. Acestea constitue elementele principale ale unei legaturi simple de intindere din figura lipsind doar piesa U de fixare pe consola. Pentru un montaj corect trebuie urmarit ca inelul din varful clemei sa fie orientat spre deschidere iar suruburile sa fie montate pe cordita.

fig 8

Clemele de intindere produse de Mosdorfer au ca element fundamental un sistem de pene care asigura strangerea si blocarea conductorului. Suplimentar cordita este fixata cu doua bride asamblate cu 4 suruburi. Acest tip de clema datorita unei promovari deficitare are o arie de raspandire redusa.

Este important de precizat ca fiecare din clemele prezentate mai sus au un domeniu optim de utilizare in functie de sectiunea, tipul si fabricantul conductorului. Prezentam imagini de la teste de tractiune la rupere efectuate cu clemele SO si CLAMI la sediul UNIMEC din Buzau.Vezi figura 10. fig 10

Prin proiectare atenta cunoscand eforturile la care sunt supuse clemele si performantele conductoarelor se pot alege clemele de intindere cu ,comportarea cea mai buna. Este important de precizat ca in exploatare LEA trebuie privita ca un ansamblu iar proiectarea mecanica trebuie sa aiba in vedere limitarea efectelor unei suprasarcini fiind de preferat sa se rupa mai intai conductoarele apoi consolele si in ultima instanta stalpii.In cazurile concrete practice proiectantii au la dispozitie o gama limitata de stalpi si console deja proiectate aflate in productia curenta sarcina proiectantului rezumandu-se la alegerea tipului de clema ,la stabilirea distantelor dintre stalpi si a tractiunii in conductor pentru realizarea unor distante minime normate intre conductor si sol.

Incercarile experimentale din poligonul UNIMEC au stabilit ca legaturile de intindere efectuate in LEA 0.4 kV cu conductoare torsadate utilizand cleme CIR 750 (cleme de intindere retea) nu respecta raza minima de curbura impusa de producatorii conductorului torsadat. Pe aceasta cale a aparut un nou domeniu de utilizare pentru CLAMI. Figurile 14 si 15 ilustreaza acest lucru.

fig 14_15

In figura 14 remarcam dezizolarea nulului purtator (Ol-Al 50 mm2 ) din fascicolulul de conductor torsadat. In figura 15 remarcam montajul corect al CLAMI 35-50 mm2 suruburile fiind pe cordita.Observam de asemenea modul de realizare a legaturii nulului la armatura stalpului.

Ing  Stoian Petre

Imaginea unei organizatii pe piata

20/11/2007

Radu       Stimate client, 

            Asineta iti ofera viziunea sa asupra aspectelor care compun si sustin imaginea unei organizatii pe piata. Dorim sa devenim partenerii tai in consoliderea imaginii firmei tale ca marca de prestigiu si succes pe piata.

imagine buna

            Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe suscesul tau.

               Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. 

                                                                   Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104

e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro 

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret, social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU, diverse, segmentarea clientilor, matricea boston, marticea ansoff, distributie, publicitate stradala, sport, cercetare de piata, promo, obiecte promotionale, agentie de publicitate, partener media, design, sigla, cataloage, agende