Posts Tagged ‘ANRE’

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Reclame

Retele la „drumul mare” (6)

04/09/2018

RED sunt „inepuizabile” in materie de neconformitati. Cand crezi ca le-ai vazut pe toate apare una noua care le umbreste pe cele deja cunoscute!

Avem in imagine un tablou de distributie 0.4 kV cu circuitele dispuse pe doua randuri. Intreruptoarele circuitelor de pa randul de jos sunt „blocate” de cablurile racordate la intreuptoarele de pe primul rand.

 

Retele la „drumul mare” (5) de Incze Adras

08/08/2018

Andras a descoperit, la „drumul mare” o situatie la care operatorul de distributie al zonei ar trebui sa intervina imediat pentru prevenirea unor accidente umane: stalp de intindere in colt, echipat cu separator tripolar de exterior comun un corp de iluminat public si o camera de luat vederi. Stalpul este inglobat intr-o copertina metalica.

Sa vedem un detaliu de echipare:

Ca treaba sa fie clara avem o padure de izolatoare de dirijare si console de intindere echipate „frateste” una cu legaturi duble de intindre si una cu legaturi simple de intindere.

Existenta separatorului pe stalpul de intindere in colt de 90 grade este necorespunzatoare

Distanta dintre corpul de iluminat si conductoarele 20 kV este neconforma.

In situatia unui defect de izolatie va fi pusa sub tensiune toata confectia metalica a copertinei punand in pericol toate persoanele care pot fi in respectiva constructie sau in proximitatea ei.

In plus actionarea separatorului este impiedicata prin inglobarea manetei de actionare intr-o incapare inchisa!

Sper ca OD vizat sa isi recunoasca instalatia / zona si sa intervina pentru indepartarea pericolului!

Cu ajutorul dlui Andras vom incerca sa semnalam OD si pe o alta cale de comunicare mai putin ocolitoare!

Regulamentul de racordare la retelele electrice de distributie publica text actualizat la 20.07.2018

20/07/2018

Am integrat in textul initial al regulamentului de racordare la RED (retele electrice de distributie) aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 63/2014 (publicat in MO 537/18.07.2014) si respectiv prin Ordinul ANRE 111/2018 (publicat in MO 596/13.07.2018)  indicand in dreptul fiecarui articol modificat ordinul in baza caruia s-a facut modificarea.

Precizez ca modificarile aduse prin Ord 111/2018 intra in vigoare de la 01.08.2018

Regulament de racordare actualizat Ord 59_2013, Ord 63_2014 si Ord 111_2018

Atasez si ordinele ANRE 63/2014 si respectiv 111/2018 pe care le-am utilizat in actualizare.

Ord ANRE 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Ord 111 2018 Modificare Ord 59 2013 regulament de racordare

 

Alte cateva articole pe subiectul racordarii la RED  care eventual pot prezenta interes acces direct la reglementarile ANRE si eventual pentru studiile de caz pe care le contin in sectiunea de comentarii:

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 64/2014

Ordinul ANRE 102/2015 Regulament privind solutiile de racordare

Comunicat ANRE ref noua editie a regulamentului de stabilirea solutiilor de racordare actualizat 27.07.2015

Regulametul de racordare la retelele electrice de interes public publicat in 2013

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumator necasnic

Continut cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumatorii casnici

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator cu generatoare sincrone

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru producator cu generatoare sincrone

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

– Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distributie (RED)

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

Licenta de producere energie electrica – opis documente necesare

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

Solutia de alimentare cu ee a consumatorilor casnici individuali se stabileste prin fisa de solutie.

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

Bransament monofazat sau trifazat?

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU

Indezirabilele reparatii accidentale

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

 

Legea „prosumerilor”. Energie din surse regenerabile

27/06/2018

Mihai Says:

Ieri, în plenul Camerei Deputaților, a fost votată legea prosumatorilor cu 279 de voturi pentru din 285. Aceasta este o veste excelentă!

http://www.cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2018/rp198_17.pdf

Legea a primit 279 de voturi din 285.

Mi se pare interesant.

  • stoianconstantin Says:
  • Pt ca v-ati entuziasmat si pentru ca ati postat o informatie utila voi dedica un articol acestui subiect pentru o mai buna vizibilitate!
  • Vineri 22.06.2018 am participat la o discutie la Agentia Fondurilor de Mediu care pregateste un regulament pentru finantarea a 200000 (duazecidemii) de centrale fotovoltaice in regim 80% contributia statului de mica putere (inca nu s-au decis 1, 2, 3 sau 6 kW) care urmeaza sa fie instalate in gospodariile solicitantilor.
  • Acesta actiune se bazeaza pe facilitatele introduse prin „legea prosumerilor” care era asteptata cu mult interes de AFM
  • Succes!
    SGC

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

23/06/2018

Oportunitate deosebita de a imbunatati reglementarea culoarului de siguranta LEA prin zone cu vegetatie forestiera si asimilata!

Va semnalez o actiune foarte importanta a ANRE actualizarea si comasarea reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta.

Va prezint mai jos textul  anuntului publicat de ANRE pe site http://www.anre.ro la sectiunea documente de discutie precum si  fisierele notei de prezentare si ale proiectului.

Apreciez ca este necesar sa popularizam acesta actiune in randul specialistilor si evident sa ne implicam cu puncte de vedere /propuneri in imbunatatirea acestui normativ.

18-06-22-10-11-33Nota_de_prezentare

Proiect_Ordin_Norma ref ZP_ZS

„Data: 22.06.2018

ANRE supune consultarii publice prezentul proiect de ordin, care reprezintă revizuirea şi includerea într-un singur act normativ a prevederilor Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice aprobată prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 si Normativului pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000V, aprobat prin Ordinul ANRE nr.  32/2004,  si care este determinată de necesitatea adaptării acestor prevederi la cadrul de reglementare și la modificările legislative apărute ulterior anului 2007.

Observaţiile se transmit prin fax şi în format electronic editabil la adresa de e-mail gabriel.bucataru@anre.ro.

Termenul final de transmitere a observațiilor la documentele supuse consultării publice este de 30 de zile de la data publicării pe site a proiectului de ordin” => 22.07.2018.

Miza cea mai mare este legata de zonele de protectie si de siguranta ale LEA prin zonele cu vegetatie forestiera si asimilata (paduri, cranguri, gradini, arbori de pe langa drumuri etc. pomi/arbori razleti crescuti in vecinatatea LEA) care influenteaza direct numarul penelor de curent.

Minim 60% din penele de curent se datoreaza arborilor/pomilor din vecinatatea LEA ale caror crengi sub actiunea vantului si/sau sub greutatea zapezii intra in contact cu conductoarele LEA sau sunt rasturnati peste LEA respectiv arbori/pomi taiati neglijent in apropierea LEA care sunt doborati peste conductoarele LEA.

Acum este momentul sa dovedim ca am invatat din miile de pene de curent si s areglementam corespunzator distantele de siguranta dintre conductoarele LEA si arborii/pomii din proximitatea LEA.

Vezi mai jos cateva articole in care definesc riscul si sugerez solutii pentru reglementarea culoarelor de siguranta LEA prin zone forestoere si asimilate.

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2

 

Din punctul meu de vedere consider ca in articolul ”

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

s-a demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total.

Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime. => acceseaza linkul de mai sus pentru a citi tot articolul!

Pentru LEA jt rezulta profilul din figura urmatoare care ar putea sustine obiectivele declarate la art 2 in proiectul de NTE:

  • „art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:
  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.”

Respectand algoritmul utilizat pentru determinarea profilului culoarului de trecere aplicat la LEA mt si LEA jt am obtinut urmatorul prafil al culoarului de trecere pentru LEA 110 kV:

Probabil ca voi delimita cateva zone de interes pe profilul culoarului de siguranta LEA 110 kV pe care le voi analiza din pdv al riscului si al modalitatilor in care trebuie realizat managementul vegetatiei.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU

27/04/2018

Radu 2

Radu este unul dintre cei mai activi utilizatori ai blogului: scrie articole, sustine comentariile primite la articolele sale si posteaza comentarii la multe alte articole care apar pe blog.

Radu este un electrician pasionat cu un dezvoltat spirit de observatie, capacitate de sinteza si bune abilitati de comunicare. Efortul lui de documentare a articolelor scrise este de admirat. Radu este in permanenta dispus sa invete. Apreciaza si valorifica fiecare comentariu primit la articolele sale.

Asticolul:  ” Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai ” este unul cu o dinamica de accesari impresionanta:

Anul Total
2013 2.722
2014 23.817
2015 28.571
2016 34.173
2017 29.306

La finalul articolului an inclus link-uri catre articolele scrise de dl Radu Mihai CATINDATU pe blog.

Stoian Constantin

Branşamentul electric este instalatia electrica ce face legătura între Reţeaua Electrică de Distribuţie (RED) a Operatorului de Distribuţie (OD) si instalaţia electrică interioară a consumatorului.

Branşamentele  pot fi monofazate sau trifazate. In articol voi vorbi de cele monofazate, aeriene,  cel mai întalnite în ţara noastră.

Părţile principale ale branşamentului sunt: BMP-ul ( Bloc de Măsură si Protecţie) monofazat in cazul de faţă  şi cablul de racord coaxial şi accesoriile acestuia.

Branşamentul poate conţine şi STENDER  în cazul în care înălţimea cosoroabei la casă este mai mică de 4 metri până la sol sau ancorarea cablului de cosoroabă nu permite un gabarit mai mare de 5 metri deasupra carosabilului.

Branşamentul este în gestiunea O.D. deşi in majoritatea cazurilor se afla pe proprietatea consumatorilor. Gestiunea O.D. se termină la bornele ieşire contor.

Unul dintre documentele principale necesare unui branşament este Avizul Tehnic de Racordare (ATR) ce se emite doar de O.D.

Voi descrie bransamentul pe părţi componente şi voi începe cu cea mai importantă: blocul de măsură si protecţie.

 

Blocul de Măsură si Protecţie (B.M.P.)

Este principala componentă a bransamentului, in el realizandu-se măsurarea prin intermediul contorului electric ( de aici denumirea “de măsură” ) si protectia instalatiei abonatului prin intermediul intreruptoarelor si a altor dispositive de protectie ce le contine ( de aici denumirea “si protectie”).

Deasemenea BMP-ul limitează si curentul pe care il poate utiliza abonatul.

BMP-ul este o cutie de regulă pătrată din policarbonat ce se poate sigila de către OD si se amplasează pe peretele exterior al locuintei abonatului preferabil cat mai spre stradă.

In figura 1 voi prezenta un BMP de productie Eximprod Grup Buzau.

Acesta este format din carcasa de culoare gri ce se prinde de perete cu dibluri si holzsuruburi (recomand diblu ø 10 si holzsurub 6 cu 80 mm) si capacul transaparent care permite citirea contorului.

Acesta este echipat cu un intreruptor automat diferential de 32 A curba de deschidere C, putere de rupere la scurt-circuit de 10kA si un current diferential de 300 mA, productie EATON seria Moeller, il vedem in Figura 2.

In stanga intreruptorului diferential numit pe scurt RCBO se afla montata Bobina de Declansare, functionala la tensiunea de 24 de Volti. Aceasta cand este alimentata se actioneaza in pozitia “deschis” si la randu-i prin extensia manetei actioneaza in pozitia “deschis” intreruptoul RCBO.

In Figura 3 vedem Bobina de Declansare:

In dreapta imaginii se afla accesoriile de prindere: doua holzsuruburi pentru plastic speciale si doua bolturi de platic pentru a mentine la pozitie egala suprafetele bobinei cu cea a RCBO. Holzsuruburile traverseaza intreg corpul bobinei pana la RCBO.

In Figurile 4 si 5 sunt prezentate pozitiile holzsuruburilor pe bobina pentru montaj.

Bobinele se pot atasa atat la intreruptoare diferentiale RCBO cat si la intreruptoare automate bipolare in doua module sau intr-unul MCB.

Pentru bransamente se pot utiliza doar MCB in doua module. Sunt mai sigure si singurele care permit intrarea fazei coaxialului in borna fara tranzitie de la aluminiu la cupru.

Sunt situatii in care instalatia interioara a abonatului nu permite montarea unui RCBO, acesta declansand in mod constant sau chiar in unele situatii acesta nu a stat conectat deloc. Prin urmare am utilizat MCB, cu conditia ca acesta sa fie de acelasi amperaj ca diferentialul, in cazul de fata 32 A si o putere de rupere la scurt-circuit tot de 10 kA.

Modele de MCB utilizate pe bransamente sunt de regula 2Poli. Avand protectii atat pe nul cat sip e faza.

In Figura 6 sunt puse in comparative un MCB si un RCBO utilizate in bransamente.

Culoarea “pink” a manetei este culoarea standard din codul culorior pentru amperaje pentru treaptea de 32 Amperi. Se mai intalneste in mod frecvent si culoarea “galben” pentru treapta de 25 Amperi, foarte des utilizata pentru bransamente.

Personal consider ca la consumurile gospodaresti din prezent 25 A insemnant aproximativ 5,5 kVA este putin. Utilizez in mod constant 32A ce inseamna o putere maxim simultan absorbita de 7, 04 kVA

Motivele necompatibilitatii intre RCBO si instalatia interioara a abonatului sunt multiple! Cele mai intalnite sunt urmatoarele:

  • parti ale instalatiei interioare au fost effectuate defectuos utilizand nulul de protectie PE pe post de nul de lucru N.
  • Defect de izolatie intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE. Indiferent ca PE are priza de pamant proprie sau are ca sursa firul PEN al coaxialului.
  • Defect de izolatie al fazei, iar instalatia casei este realizata pe teava de plumb si conductoare de tip PLWA ( conductor cu izolatie din iuta si cauciuc natural).
  • Defect de izolatie intr-o doza, pe matisajele la conductori si umiditate in exces.
  • Defect de izolatie la motorul unei pompe care sta in mediu umed, cum ar fi motorul unei pompe submersibile.

In primele doua cazuri RCBO nu va sta conectat niciodata! Am intalnit astfel de cazuri si am inlocuit RCBO cu un MCB, desigur in astfel de situatii se cere si aprobarea O.D.

Renuntarea la protectia diferentiala nu este o solutie optima, ci de moment!

Preferabil este ca nonconformitatile instalatiei interioare sa fie reparate in asa fel sa accepte utilizarea RCBO.

Problema incompatibilitatii RCBO cu instalatia interioara a abonatului este dezbatuta si in articolul “Protectia diferentiala a bransamentelor” ce il are ca autor pe domnul Stoian Constantin.

In interiorul BMP intalnim si DPST-MN ce se traduce prin Dispozitiv de Protectie la Supra-Tensiune si Monitorizarea Nulului.

Este un dispozitiv electronic ce are ca rol intreruprea alimentarii cu energie electrica a abonatului cand acesta citeste in intalatie o tensiune mai mare de 270 de V sau cand Nulul PEN este rupt. Dispozitivul necesita o impamantare proprie cu o rezistenta de 1500 de Ω.

Ca o particularitate dispozitivele de acest gen au functionat perfect la intreruperea nulului de retea insa foarte putine la supra-tensiune, am intalnit multe cazuri in care la supra-tensiune s-au distrus pe sine.

In Figura 7 vedem un DPST-MN:

Acestea se conecteaza respectand cu strictete polaritatea firelor, daca sunt inversate faza cu nulul declanseaza, acesta fiind o metoda anti-furt, deasemenea si ruperea prizei proprii de pamant duce la declansarea acesteia.

In Figura 8 vedem un dispozitiv dezasamblat:

Declansarea o face prin cele doua fire de culoare albastra ce vor fi conectate la bornele bobinei de declansare, firul de culoare maro reprezinta faza, cel alb nulul, iar galben-verde impamantarea proprie notata in schemele standard cu Rpa.

Particularitate!

Personal aduc o modificare acestor dispositive: le inlocuiesc firele de alimentare cu unele mai lungi prin cositorire, exact ca in fabricatie. Motivul fiind ca acestea vin din fabricatie sa fie conectate pe intrarea in intreruptor, eu le mut pe iesire.

In cazul defectarii grave a DPST-MN ( scurt-circuit urmat de flacara deschisa) pana la sosirea echipelor de interventie al O.D. proprietarul sa poate lasa deconectat dispozitiv prin actionarea intreruptorului. In modul furnizat de fabrica oprirea ar fi imposibila, iar aceste dispozitive nu sunt infailibile.

Personal nu sunt de acord cu racordarea fara nici o protectie a unor dispozitive electronice direct la RED.

La capetele firelor sertizez acel tip de “papuc furca”, care se monteaza perfect in contactii auxiliari ai aparatejelor de JT produse de seria Moeller.

In Figura 7 este un dispozitiv modificat de mine, in majoritatea cazurilor firele catre bobina sunt de culoare neagra!

In Figura 9 este tarusul prizei de pamant Rpa cu firul de conexiune in BMP. Firul este MYF de 2,5 mm patrati culoarea Galben-verde.

Tarusul se bate sub BMP cu atentie ca acesta sa fie batut in pamant si nu in diferse reziduri de constructii de la baza casei sau in placa de beton prea groasa, preferabilc at mai multa din suprafata a acestuia sa intre in contact cu pamantul. Firul de la el la BMP se trece printr-o teava de PVC de ø 13.

 

Conexiunea firului de 2,5 mm MYF galben-verde de la tarus cu cel al DPST-ului de 0,75 mm patrati MYF se face cu ajutorul unei riglete de 10 A montata in partea inferioara a BMP ca in Figura 10 unde este incercuit cu rosu.

Bara de Nul este o piesa foarte importanta in orice BMP, aceasta se realizeaza din otel galvanizat si contine 4 borne a cate 2 suruburi. Rolul sau fiind de tranzitie de la conductorul de aluminiu al cablului coaxial la cele de cupru din interiorul BMP si de separare a PEN in nul de lucru N care merge la borna de nul a intreruptorului si PE care devine nul de protectie si merge in tabloul din interiorul locuintei abonatului.

In Figura 11 se vede bara de nul fixata de carcasa BMP prin intermediul a doua mici holzsuruburi. Aceasta contine 8 suruburi  M6 din otel galvanizat pentru a se realiza conectarea ferma a contuctorilor.

Conectarea se realizeaza in felul urmator: prin bornele din stanga se trece conductorul de nul al coaxialului, prin ambele borne, in borna dreapta jos se conecteaza firul de Nul N de culoare albastra care merge in borna intreruptorului, iar in borna dreapta sus conductorul galben-verde care merge in interiorul locuintei. O exemplificare in Figura 12:

In BMP se utilizeaza ca punti intre aparataj ( bara nul, intreruptor, separator daca e cazul, contor si coloana) din conductor FY sau MYF de 6 mm patrati. Niciodata mai subtire! Preferabil sa se pastreze standardul culorilor. Ca in cazul de fata: rosu- faza, albastru- nulul de lucru, galben+verde – nulul de protectie.

In Figura 13 am pozat puntile utiliate in BMP, acestora le-am adus o modificare ce o recomand: dublarea capetelor, ofera mai multa suprafata de contact si este foarte important, pe ele circula intreg consumul locuintei.

Partile mai lungi sunt intrarile in contoar, iar cele scurte in intreruptor, conductorul mic este puntea dintre bara de nul si intreruptor, recomand ca partea din bara de nul sa fie mai lunga!

In urmatoarele imagini prezint mai multe situatii de lucrari executate de mine, situatii diferite de BMP in care s-a utilizat si protectia diferentiala si cea fara diferential.

In Figura 14 este situatie cu RCBO si contor cu inducte.

In Figura 15 este o situatie in care nu s-a utilizat RCBO ci un MCB, contor electronic si cateva explicatii.

In Figura 16 am incercuit cu rosu elementele de fixare ale contorului, niste barete din plastic in care se insurubeaza un tip special de holzsurub, gaurile fiind executate in asa fel in cat sa se potriveasca orice tip de contor utilizat in Romania.

Sunt 3 puncte de fixare. Coloanele abonatului trebuie sa vina direct in bornele iesire contor fara intrerupere pana la tabloul interior. Si capetele coloanelor recomand sa fie dublate. Si in aceasta situatie nu s-a putut utiliza RCBO.

 

In Figura 17 este o lucrare finalizata, cu capacul BMP-ului pus, deasemenea si carcasa de sub contor a fost remontata.

In Figura 18 o lucrare completa.

In Figura 19 am pozat accesoriile unui BMP in stanga sus fiind suportul apartajului de protectie, o piesa din plastic ce are rol de sina omega. In Figura 20 avem o cutie de BMP goala.

In Figura 21 am incercuit cu rosu rama anti-furt, o carcasa mica de plastic ce se ataseaza pe partea superioara a aparatajului de protectie ce impiedica abonatul sa introduca diverse obiecte la bornele aparatajului. In partea superioara a pozei este capacul transparent ce se fixeaza cu cele 4 suruburi negre din colturile sale, suruburile sunt prevazute cu mici orificii prin care va trece sarma de otel a sigiliului.

 

In Figurile 22 si 23, bobina de declansare, cu sau fara diferential.

Cu acestea am incheiat capitolul BMP-ului.

 RACORDUL

     Principalul element al racordului este cablul coaxial care se identifica cu codul: ACCBYY.

Acesta se gaseste de dimensiunile 10+10; 16+16 si 25+25. Cele mai uzuale fiind ultimele doua.

Eu personal utilizez exclusiv cel de 25+25 motivul fiind conductorul PEN care consider ca trebuie sa fie suficient de gros pentru a suporta si impamantarea.

Exista si conductor coaxial de cupru cu codul CCBYY insa utilizarea sa pe retele din aluminiu va duce la avarii in mod repetat la locul conexiunii pe stalp datorita oxidarii in mod diferit al celor doua materiale. Ca dezavantaj mai are greutatea si costul mare.

In Figura 24 a pozat o sectiune a cablului coaxial, in imagine fiind cel de 16+16 cu faza masiva. INTOTDEAUNA faza va fi conductorul izolat din mijloc.

La intrarea in BMP dar si la conectarea in retea se elimina mantaua exterioara cat este necesar ulterior tresa din sarme de aluminiu va fi indepartata de faza si rasucita de la un capat pana se va obtine un conductor monofilar.

 

Capatul de care s-a rasucit se taie, iar restul in cazul BMP v-a fi izolat cu banda izlatoare preferabil de culoare ALBA. Aceasta fiind culoarea corecta pentru firul PEN, ca in Figura 25.

 

 

In Figura 26 este capatul unui cablu coaxial caruia i se elimina mantaua, sub aceasta se gaseste o protectie din plastic transaparent foarte alunecos care impiedica lama cutitului sa intre in tresa de nul si sa ii scada grosimea. Acea protectie se elimina si ea dupa taierea mantalei de jur-imprejur a cablului.

In Figura 27 se vede tresa de nul indepartata de firul de faza, inainte au fost eliminate mantaua si protectia de PVC transparent.

Pe firul de faza se observa o culoare opaca, acela fiind o pulbere de aluminiu ramasa de pe firul de nul, recomand stergerea ei, in cazul lucrul sub tensiune poate eletrocuta!!! Sau la aparitia umiditatii poate creea mici scurt-circuite, se sterge usor cu o carpa.

In Figura 28 se vede firul de faza jumatate sters (dreapta), jumatate nu (stanga).

In Figura 29 s-a realizat rasucirea tresei de nul pana s-a obtinut un conductor monofilar, ulterior a fost sectionat capatul de care s-a rasucit. Din firul de faza se sectioneaza functie de nevoie in BMP preferabil ca asa cum se observa in imagine sa realizati o taietura perfect dreapta cu ajutorul unei foarfeci pt teava PPR. Taietura dreapta permite conductorului sa intre cu grosimea totala pana la capatul bornei si ofera cat mai multa arie de contact. Taierea cu patentul realizeaza o forma conica la varf, acesta este o optiunea a mea! Nu este ceva obligatoriu.

In Figura 30 vedem conductorul de nul izolat cu banda izolatoare de culoare alba, aplicati minim doua straturi. Faza a fost dezizolata la capat, intre 8 si 10 mm pentru a fi introdusa in borna intreruptorului sau a separatorului daca avem BMP dotat cu separator  ca in Figurile 31 si 32.

Conductorul de nul se lasa neizolat 30 de mm pentru a trece prin cele doua borne ale barei de nul.

Acesta fiind conexiunea in BMP, acum voi exemplifica conexiunea in retea, etapele de pregatire ale cablului ramand aceleasi in mare parte, cu diferenta ca pe conductorul de nul nu mai aplicam izolatie. Lungimea conductorului de nul va fi de aproximativ 10 centimetri, cat sa treaca prin doua cleme de derivatie cu dinti.

Particularitate!!! Eu personal dezizolez si faza pe o lungime de maxim 4 centimetri, la capatul care intra in clema de derivatie, in acest mod ne asiguram de un contact perfect pe conductorul de bransament, ca in Figura 33.

Conectarea pe retea se face cu ajutorul clemelor de tip CDD (Clema de Derivatie cu Dinti) pentru retea de cablu torsadat (izolat) si cu cleme de tip CDD-CN (Clema de Derivatie cu Dinti – Conductor Neizolat) in cazul retelelor clasice. Este exemplificata in Figurile 34 si 35.

In Figura 36 este conexiunea firului de nul care se face INTOTDEAUNA cu DOUA cleme de derivatie cu dinti! Se taie uneia dintre cleme prelugirea de cauciuc pentru a putea fi traversata de conductorul de nul pana spre cealalta clema.

 

Fig 36.2

Recomand strangerea ferma a suruburilor clemelor pana la ruperea capului dinamometric. Pe stalp cablul coaxial trebuie lasat cu o cotitura orientata in sus, pentru a evita infiltrarea apei de ploaie in interiorul mantalei, un lucru des intalnit, prin urmare este necesar realizarea acestei forme prezentate in Figura 37

Intinderea cablului coaxial se face cu ajutorul Clemei de Intindere Bransament (CIB), preferabil pentru cablu coaxial CIB 65, pe care il vedeti in Figurile 38 si 39 , acesta se blocheaza pe cablu cu ajutorul a doua pene din plastic ce se gasesc in interiorul clemei. Exista mai multe modele de cleme de intindere pe piata, atat pentru cabluri coaxiale cat si pentru TYIR.

STENDERUL

Este un ansamblu format dintr-o teava de 1,5 toli galvanizata, care trece prin acoperisul casei pana sub streasina si are rolul de ancora cablul de bransament la o inaltime corespunzatoare in cazul in care casa este prea mica sau avem o traversare peste carosabil.

Tendinta in ultimi ani a fost de eliminare a acestuia din motivul ca necesita realizarea unei gauri destul de mari in invelitorile de acoperisuri si in multe cazuri se lasa cu infiltratii. Ansamblul se utilizeaza acolo unde este impetuos necesar. In Figura 40 vedem un stender.

    Accesoriile unui stender sunt:

Dopul sau capul de stea cum mai este numit popular, un ansamblu de plastic ce premite intrarea in teava de metal a cablului coaxial dar nu si a apei de ploaie. In Figura 41 vedem dopul ce este format din doua parti, cea marcata pe desen de mine cu litera “A” este partea ce trece cablul prin ea ca in Figura 42 si se fixeaza in captul tevii ca in Figura 43. Iar partea notat cu litera “B” este capacul ce se infileteaza in partea a si deserveste drept acoperis.

In partea stanga a Figurii 41 este dopul montat din ambele piese.

 

In Figura 42 se observa un adaos de banda cauciucata pe piesa “A”, am adaugat-o pentru mai multa stabilitate in captul tevii. Acestea sunt concepute special pentru diametrul interior al unei tevi de 1,5 toli.

Bratara de bransament pentru stender, apare atat in Figura 43 dar si in Figurile 44 si 45. De acesta se prinde agrafa CIB-ului, se fixeaza pe stender cu ajutorul a doua suruburi cu piulita M8, eu am gresat suruburile pentru o eventuala demontare in timp, lucru pe care il recomand. Acesta se monteaza la o distanta de 15-20 cm mai jos ce capatul tevii.

 

In Figura 46 este un guler de gauciuc ce se ataseaza la baza stenderului unde intra in tabla, sub guler se monteaza o tabla special prelucrata pentru a inconjura stenderul, aceasta este recomandat sa fie montata cu holzsuruburi cu garnituri de cauciuc si sa se adauge un strat de silicon intre aceasta si tabla casei. Deasemenea recomand adaugarea de silicon si la marginile gulerului.

Bridele de fixare sunt componente realizate din platbanda de otel galvanizat prevazuta cu doua gauri de ø 8 pentru fixarea cu holzsurub si diblu de plastic. Acestea fixeaza stenderul de perete ca in Figura 47.

Recomand prinderea acestora cu holzsurub de ø 8 mm si lungime de 100mm cu cap hexagonal si diblu de ø12 mm, introduceti doua dibluri unul dupa celalat. Recomand acest model de dibluri:

Fig 47.2

In Figura 48 este inca un exemplu de stender.

In cazul in care nu se utilizeaza stender CIB-ul va fi prins de zidul casei sau de structura de lemn cu ajutorul acestei ancore din Figura 49, in cazul utilizarii pe beton se foloseste impreuna cu un diblu de plastic de   ø 14mm. Ancora trebuie stransa foarte ferm.

In cazul in care nu se utilizeaza stender cablul coaxial va intra direct in tubulatura de PVC care langa ancorare va avea o forma asemanatoare unui baston pentru a preveni patrunderea apei in interiorul tevii care ar conduce-o in interiorul BMP-ului.

In interiorul tevii de metal a stenderului cablul coaxial trebuie sa stea in teava de PVC fara a atinge teava metalica!!!!

Cablul coaxial va fi introdus pe tubulatura PVC tip U ignifugat de ø 32 de la nivelul ancorari sau capatul stenderului pana la intrarea in BMP. Deteriorarea acestui tub poate fi considerata tentativa de furt de energie electrica!

Coloanele

Sunt conductoarele care fac legatura intre BMP (mai exact bornele iesire contor si bara de nul) si tabloul din locuinta abonatului. Acestea se realizeaza din conductor de (recomandat) FY sau MYF de 6 mm patrati, NU mai subtire.

Respectati codul culorilor!

Rosu sau Maro – Faza

Albastru – Nul de lucru

Galben+Verde – Nul de protectie (impamantare)

 

Coloanele se pozeaza prin tub de PVC tip U ignifugat de ø 25 de la iesirea din BMP pana in interiorul locuintei.

Tuburile de PVC se monteaza pe perete cu ajutorul clemelor multiquik precum cea din Figura 50.

 

Pentru ancorarea cablului coaxial de stalp se utilizeaza bratara de bransament care variaza functie de tipul de stalp de care va fi ancorat.

 

Situatii de racord:

Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare de 30 de metri se impune utilizarea unui stalp indermediar. Cablul coaxial va fi trecut prin stalpul intermediar printr-o armatura de tip ASA 300 reprezentata in Figura 51.

Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare de 50 de metri, se impune utilizearea unui stalp intermediar, iar cablul coaxial va fi trecut prin doua CIB-uri pe stalpul intermediar si se va face intindere intre ancorarea de cladire si stalpul intermediar dupa care inca o intindere intre stalpul intermediar si cel de retea.

Bransamentele pot avea ca suport stalpi, metalici sau de beton, in incinta proprietatii abonatului sau pe spatiul public, functie de tipul de ATR, in Figura 52 vedem un bransament realizat pe stalp tip SE4 in incinta proprietatii. Coloanele de la el la abonat se pot poza atat aerian cat si subteran.

Nu utilizati cablul coaxial inadit!!!

Ruperea sau deteriorarea sigiliilor este strict interzisa si se considera furt de energie ele, fapt ce constituie infractiune!

Preferabil ca acesta sa fie lung de la conexiunea in RED pana la borna intreruptorului respectiv bara de nul.

Imaginile sunt poze realizate de mine la lucrari efectuate personal in cadrul unei societati acreditate ANRE si cu avizul OD!

Pentru incheiere alatur prezentarii cateva poze cu un bransament dezafectat, care a fost inlocuit in cadrul unei lucrari, dar si cu un model de BMP mai rar intalnit si de slaba calitate!

Ca o continuare a acestui articol voi mai scrie un articol ce dezbate tratarea firului de nul in interiorul BMP-urilor dar si alte mici particularitati!

In imaginea de mai jos este seria mai rara de BMP cu o astfel de echipare

 

Va recomand sa cititi si alte articole scrise de dl Radu Mihai CATINDATU

Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu Mihai si Klaxxy

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

Intreruptor automat cu protectie magnetica, termica si diferentiala by Radu Mihai

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Va recomnad si alte articole de pe blog cu tematica complementara

Bransament monofazat sau trifazat?

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Bransamente pe stil nou, gata stricate

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-75 vol 1din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-83 vol 2 din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-91 vol 3 din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig 53

 

 

Tensiunea contractuala

27/03/2018

Rezumat:

  1. crearea unui prilej de punere in valoare / oferire acces direct la cateva ordine ANRE care reglementeaza relatiile contractuale de distributie si furnizare a energiei electrice.
  2. constatarea ca notiunea de tensiune contractuala (Uc) definita in Ord ANRE 11/2016 nu se regaseste in ATR, CR, contracte cadru de furnizare sau de distributie
  3. crearea unui spatiu de dezbatere asupra necesitatii stabilirii / declararii tensiunii contractuale in practica respectiv de a investiga daca totusi exista cazuri in care Uc este declarata in contractele de furnizare / distributie energie electrica

 

In standardul de performanta a serviciului de distributie aprobat prin Ordin ANRE 11/2016 si actualizat cu ordinul 49/2017: Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee la art 23 se introduce termenul: tensiune contractuala notata Uc

„Art 23 Pentru caracteristicile tensiunii în punctul de delimitare, prevederile SR EN 50160 reprezintă cerințe minimale. Modul de măsurare a acestora trebuie să se realizeze conform SR EN 50160. Principalii parametri de calitate sunt prezentați în tabelul de mai jos.

   Tabelul nr. 1 – Calitatea curbei de tensiune

  

* intră în responsabilitatea OTS. Frecvența nominală a SEN este de 50 Hz.”

Acest termen nu are o alta definitie in cuprinsul Standardului de performanta. El este utilizat si la art 25:

Art. 25. (1) În punctul de delimitare, la JT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10 %  / – 15 % din tensiunea nominală.

(2) În punctul de delimitare, la MT și IT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 99 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea contractuală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 15 % din tensiunea contractuală. ”

La primul contact cu vitorul client Furnizorul ii solicita un set de informatii necesare intocmirii ofertei de pret personalizate conform  Anexei 1 a  standardului de performanta pentru activitatea de furnizare a energiei electrice. Intre acestea: ” Nivel de tensiune în punctul de delimitare cu operatorul de distribuţie (JT/MT/IT) …………” Clientul ar trebui sa precizeze una din variantele ofertate de formulat „JT sau MT sau IT”:

Ma asteptam ca informatia referitoare la tensiunea in punctul de delimitare sa fie specificata in Avizul Tehnic de Racordare (ATR) si/sau in Certificatul de Racordare (CR).

Continutul cadru al ATR  este reglementat de ANRE prin Ordinul 74/2014 pentru consumatori: Continut cadru ATR consum axa 1 ord 74_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Continut cadru ATR producator si consum axa 2 ord 74_2014

In ATR cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Certificatul de Racordare (CR) este reglementat de ANRE prin Ordinul 5/2014 pentru consumatori: Certif de racoradare cadru consumatori axa 1 Ord 5_2014 si respectiv pentru producere cu/fara cosnum asociat: Certif de racoradare cadru productie cu_fara consum axa 2 Ord 5_2014

Dupa cum puteti si Dvs constata descarcand fisierele respective nici in CR_cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc

Dupa cum ne sugereaza termenul tensiunea contractuala ar putea sa faca obiectul contractelor de furnizare energie electica si/sau de distributie.

Contractele cadru de furnizare cu furnizorul de ultima instanta sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 88/2015: Contract cadru FEE casnici Anexa 1 Ord ANRE 88_2015 si Contract cadru FEE noncasnici Anexa 2 Ord ANRE 88_2015

Nici in contractele de furnizare cadru nu este prevazuta cerinta/rubrica de stabilire a tensiunii contractuale Uc. E drept ca fiecare formular de contract se termina cu nota: „Contractul încheiat de părți se poate completa cu clauze specifice, conform înțelegerii părților, cu condiția ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru și din actele normative aplicabile în vigoare.”

Contractele cadru de distributie sunt reglementate de ANRE prin Ordinul 90/2015: Contract cadru distrib OD-Furniz Anexa 1 Ord 90_2015 si Contract cadru distrib OD-Utilizator Anexa 3 Ord 90_2015

Dupa cum se poate constata nici in aceste contracte cadru nu se vorbeste de tensiunea contractuala.

Am consultat un specialist recunoscut in materie de ATR/contracte de distributie asupra necesitatii/posibilitatii declararii / stabilirii tensiunii contractuale in ATR/CR/contracte si am primit urmatorul raspuns:

„In ATR este trecuta Un precum si obligativitatea respectarii prevederilor standardului de perfomanta privind calitatea energiei si continuitatea in alimentare ca cerinte minime. Formularul de ATR este reglementat si nu poate fi modificat.

In standard este definita Tensiunea contractuala (Uc) a retelei ca fiind de regula Un. La medie si inalta tensiune Uc poate fi diferita de Un numai cu incheierea unui acord incheiat intre utilizator si OD si cu respectarea art.9 din standard.”

Art.9 prevede ca:

„la solicitarea unui utilizator cu o putere aprobata de cel putin 100 KVA,OD este obligat sa negocieze includerea in contractul de distributie a unor prevederi speciale referitoare in continuitatea in alimentarea cu energie electrica si/sau calitatea energiei electrice, suplimentar nivelurilor minime prevazute in standard, convenind obligatiile tehnice si financiare ce revin partilor, cu evidentierea distincta a acestora in contractul de distributie.”

Recunosc ca desi am mare incredere in opiniile dlui de data asta nu m-a lamurit / convins.

Sunt foarte interesat sa aflu si alte opinii referitoare la definirea/declararea Uc in ATR/CR/contracte de distributie si/sau de furnizare energie electrice a tensiunii contractuale respectiv la utilitatea practica a acestui termen.

 

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

18/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte. Avem lista/acces la cele 4 editii ale fisei tehnologice de realizare a bransamentelor electrice 2 RE FR 35. Ar mai fi SR 234/2008 Bransamente electrice Prescriptii generale de proiectare si executie insa este sub protectia dreptului de autor al ASRO si nu pot sa il postez!

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In masura in care aveti la dispozitii formatul electronic al unor fise tehnologice, prescriptii energetice, indrumare de proiectare care ar putea intregi acesta biblioteca tehnica le astept si le voi posta cu placere mentionand de fiecare data numele celui care pune la dispozitie respectivele materiale.

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-91 vol 3 din 4

17/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-83 vol 2 din 4

15/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-75 vol 1din 4

14/03/2018

 

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic a patru editii ale fisei tehnologice  2 RE FT 35 de realizare a bransamentelor electrice: din 1975, 1983, 1991 si 2001 vom avea posibilitatea de a vedea cum a evoluat reglementarea executiei bransamentelor pe un ecart de timp de 43 de ani.

Am decis sa public aceste fise tehnologice in 4 articole distincte

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38/1983 Fisa tehnologica privind revizia LEA 6-20 kV

11/02/2018

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic al3.2 FT 38/1983 Fisa tehnologica privind revizia LEA 6-20 kV

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

07/02/2018

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic al FS 11/1990 Fisa tehnologica privind montarea posturilor de transformare pe un stalp

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 4/1982 Executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

05/02/2018

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic al FS 4/82 Fisa tehnologica privind executia instalatiilor de legare la pamant la statii, posturi de transformare si LEA

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constr

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea ™i exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

03/02/2018

Prin amabilitatea dlui Ing Hojbota Andrei de la SC T.S.A. Serv SRL Gura Homorului am intrat in posesia formatului electronic al FL 8-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FL 4-85-LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

Iluminat Ornamental realizat de TSA Serv Gura Humorului B-dul Bucovina nr 97
Gura Humorului 725300 tel 0751 039 751, 0230 235 047

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

Lg_1_LEGE (R) 10 18-01-1995

Lg_2 actualizata 50_1991 SGC

Lg_3_Ord MDRL 839 12-10-2009 met lg 50

Lg_5_HGR 272 14-06-1994 reg ref control de stat

Lg_6_HGR 273 14-06-1994 reg receptie

Lg_7_Ord MTTC 1558 26-08-2004 conformitate prod

Lg_8_9_10_HGR 766 21-11-1997 cond Q in constr

Lg_11_HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

Lg_12_HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Lg_13_Reg305_ro UE comenrializ prod pt constr

Lg_14_regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Lg_15_rectificare_reg_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Lg_16_Ord 1895 31-08-2016 autorizare RTE

Th_1_I7_2011 proiectre inst el interioare

Th_2_Normativ I 18-1-2001

Th_3_PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Th_4_Normativ P118_3_2015

Th_6_NP 061_2002

Th_7_NP_099_2004

Th_8_C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

Th_9_118_1999

Th_10 NTE 007 LES ORDIN 38_2008

Th_11_PE 106 proiectre LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

#Constituia si garantarea proprietatii private

31/01/2018

In 99% din cazurile practice cu care m-am confruntat cu probleme legate de amplasamentul retelelor electrice de distributie pe proprietati private, atunci cand s-a invocat #Constitutia, cunoasterea/perceptia s-a limitat la ideea „in Romania dreptul de proprietate este garantat”.

In realitate textul Constitutiei referitor la proprietate este mai larg:

„ART. 44

  Dreptul de proprietate privată

  (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

  (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

  (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire.

  (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

  (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

  (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie.

  (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

  (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

  (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”

In acest articol ma voi opri asupra art 44 alin 1 din #Constitutie:

„ART. 44 (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

A doua teza din art 44(1) de regula este ignorata insa acesta este foarte importanta fiind purtatoare de multe constrangeri. Pentru a constientiza aceste constrangeri sa ne gandin la Legea 50/1991 referitoare la autorizarea constructiilor. Cred ca este unanim acceptat ca nu este legal sa realizezi o constructie lara sa ai autorizatie de construire.

Suntem pe teren privat insa nu putem construi oricand – orice -oricum! Incepe sa devina frustrant!

Legea drumurilor (Ordonanta) 43/1997, legea cailor ferate (Ordonanta) 12/1998, legea apelor 107/1996, codul silvic, codul civil, legea privind calitatea in constructii 10/1995 sunt alte cateva exemple de legi care reglementeaza modul in care ne putem exercita dreptul de proprietate garantat de constitutie.

Intre legile care influenteaza modul in care ne putem exercita / beneficia de dreptul de proprietate este si legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012. Pentru o mai buna perceptie felului in care acesta lege influenteaza modul in care se poate exercita dreptul de proprietate voi cita cateva articole:

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

[…]

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(5)Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi (att nu se refera la retelele, vechi, existente pe teren la data aparitiei legii energiei) se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(6)Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizării pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).

 

(9)Dacă, cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri, în condiţiile prezentei legi.

(10)Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

– suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

– tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

– activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

 

(11)Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.”

Art. 14: Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor

(1)Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării/relocării/desfiinţării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizaţiei de înfiinţare/relocare/desfiinţare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale, poate:

 a)să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii;

 b)să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii;

c)să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

d)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, cu acordul prealabil al proprietarului;

e)să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3)Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept titularul licenţei poate:

a)să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

b)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c)să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(4)Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.

(5)Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să-l repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil.

(6)Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii.

(7)Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul autorizaţiei sau al licenţei are dreptul de a obţine restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înştiinţate, în scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor.

(8)La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv titularul licenţei este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(9)Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizaţiei sau al licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.”

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.”

Inevitabil Legea energiei electrice a trecut si pe la Curtea Constitutionala care a validat costitutionalitatea prevederilor sale. Astfel in anul 2008 Curtea Constitutionala a solutionat plangerea unui agent economic care a contestat costitutionalitatea art 16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007. Articolele respective se regasesc adliteram in legea energiei 123/2012 la art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4 (articole date in extras  mai sus).

Petentul a invocat incalcarea art 44 alin 1, 2, 3, 4, 5 si 6 din Constitutia Romaniei (articol dat in extras mai sus).

In urma analizei spetei Curtea Constitutionala a emis decizia 878/10.07.2008 prin care certifica constitutionalitatea art  16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007 (respectiv art  corespondent din legea energiei elctrice, in vigoare, 123/2012 art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4). Din cuprinsul  Deciziei 878/10.07.2008  citam:

„Examinând excepţia, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”.

Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt. În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut.”

Legea Energiei 123_2012

DECIZIE nr 878/2008 Curte Costitutionala ref lege ee

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Constitutia Romaniei _actualizata

Constitutia cuprins

Va recomand sa cititi pe blog articolele:

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

08/01/2018

Este cunoscut pe scara larga de opinia publica respectiv de specialistii in domeniul distributiei energiei electrice ca multe „pene de curent” se produc urmare a caderii / aplecarii arborilor pe/peste conductoarele LEA urmare a actiunii factorilor meteorologici: vant si/sau zapada respectiv ca urmare a slabirii ancorarii in sol urmare a imbibarii cu apa si/sau eroziunii solului produsa de scurgerea apei si/sau urmare a alunecarilor de teren.

Un numar mare de avarii sunt produse si ca urmare a taierii arborilor in proximitatea LEA 20 kV si doborarea lor peste conductoarele 20 kV

Exista opinii ca cca 60% din penele de curent sunt produse de arborii din zona de siguranta LEA 20 kV sau din proximitatea acesteia. Cu toate acestea reglementarile privind culoarele de trecere LEA 20 kV existente prin fond forestier sunt destul de vag definite.

Culoarul de trecere rezultat din aplicarea reglementarilor existente este unul care are asociate riscuri mari de producere a averilor datorate  intrarii in contact a arborilor cu conductoarele LEA 20 kV sub actiunea factorilor meteorologici sau urmare a taierilor  „neinspirate”. Acesta este motivul pentru care in acest articol mi-am propus sa determin profilul culoarului de trecere aplicand prevederile legale existente respectiv sa scot in evidenta riscurile existente in diferite zone din proximitatea conductoarelor / traseului LEA 20 kV.

In figura urmatoare am inclus 4 articole relevante din NTE 003/2004: art 136, art 138, art 141 si art 147. Acetea permit definirea unui culoar de trecere pentru LEA 20 kV cu latimea de 12 m Cate 6 m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV.

Precizez explicit ca art 147 se refera la LEA noi construite prin fond forestier la care (surprinzator), distanta de siguranta stabilita prin art 136  la 3m, se reduce la 1m (nejustificat, cu totul si cu totul insuficient si periculos!) Orice pala de vant anuleaza imediat acesta distanta de 1 m inclinand catre conductoarle LEA coroana arborilor din proximitate si determinand intrarea crengilor in zona A de risc iminent de accidente, incendii si avarii!!!

Plecand de la ideea ca in zona A este interzisa cu desavarsire patrunderea vegetatiei respectiv acceptand riscul ca in zonele B si B’ vegetatia sa patrunda doar pt scurta durata in cazul dobararii arborilor rezulta conditiile de coexistenta aplicabile fiecarei zone.

Din punctul meu de vedere consider ca am demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total. Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime.

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2   

Zona A => interzis ferm patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => amorsare arc electric => risc iminent de accidente, incendii si/sau incidente => art 141 NTE 003/2004

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte pari ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona A constituie o neconformitate grava cu risc iminent de accidente, incendii si/sau avarii ale LEA 20 kV. Taierea arborilor care au varful in zona A  si/sau care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + B’=> interzisa patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => risc de accidente, incendii si/sau incidente => art 136 NTE 003/2004.

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte parti ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona B+B’ constituie o neconformitate grava. Taierea arborilor care au varful in zona B+B’  care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + C => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona A + B’. Taierea arborilor care au varful in zona B+C se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona D => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 3-4m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona A+B’

Zona E => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 4-5m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona G

Zona F => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona G. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei F in cadere traverseaza zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric

Zona G => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona G in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona G se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona K sau zona “H+3m” => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona M. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei K in cadere pot traversa zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric Taierea arborilor care au varful la limita superioara a zonei K se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona M => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona M in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona M se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Sunt convins ca subiectul nu este tratat nici pe departe exhaustiv! Sunt inca multe lucruri de spus si ar fi de dorit sa se si poata imbunatati legislatia in domeniu astfel incat lucrarile de intretinere / realizare culoare de trecere LEA 20 kV sa se poata realiza operativ si cu costuri rezonabile.

Coroborat cu pozitiile exprimate de Dvs in comentarii voi mai lucra pe articol. In primul rand ma gandesc sa inserez si in text articolele utile din NTE 003/2004 si eventual sa invoc si articole din legea energiei electrice 123/2012 si din Decretul 237/1987

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Bibliografie

Ordinul ANRE 32/2004 Normativ pentru constructia Liniilor Electrice Aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V (NTE 003/2004)

DECRET nr. 237 din  8 iulie 1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012

 

 

Responsabil Tehnic cu Executia: RTE_ISC vs RTE_ANRE

18/11/2017

ISC si ANRE au convenit asupra impartirii competentelor de autorizare a Responsabililor Tehnici cu Executia (RTE) pentru instalatii si retele electrice. Astfel Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat Ordinul ANRE 11/2013 care prevedea autorizarea RTE in competenta exclusiva a ANRE a fost inlocuit cu Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE 116/2016 care este corelat cu Ordinul  MDRAP 1895/2016.

In baza acestor Ordine autorizarea RTE (si pentru instalatii si retele electrice) a trecut din competenta ANRE in competenta ISC.

Legitimatiile emise pana in 2016 de ANRE pentru RTE raman valabile pana data de valabilitate inscrisa pe ele. In paralel incapand cu 2017 ISC a demarat aplicarea procedurilor proprii de autorizare RTE.

Ord ANRE 116/2016 ART. 45
(1) Legitimatiile de responsabil tehnic cu executia de instalatii electrice emise în conditiile legii de Autoritatea competenta pana la intrarea în vigoare a prezentului regulament raman valabile pana la expirarea acestora, titularii acestora avand competentele prevazute la alin. (2) si obligatiile prevazute la alin. (3). Persoanele autorizate de ANRE ca responsabil tehnic cu executia în domeniul instalatiilor electrice pot solicita autoritatilor competente prevazute la art. 1 alin. (4) preschimbarea legitimatiilor ANRE cu documente de autorizare emise de aceasta, în conditiile reglementarilor în vigoare.
=> examen la ISC conf Ord MDRAP 1895/2016
(2) Legitimatia de responsabil tehnic cu executia eliberata de ANRE, confera titularul acesteia urmatoarele competente:
a) aproba executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte autorizati în conditiile prezentului regulament;
b) verifica si avizeaza fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de instalatii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, inclusiv cele de control si încercari din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente acestora;
c) verifica respectarea cerintelor de personal calificat si autorizat în conformitate cu cerintele
Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, si de echipamente specifice tipului de lucrari de instalatii electrice executate.
(3) Responsabilul tehnic cu executia autorizat de ANRE are urmatoarele obligatii:
a) sa admita executia lucrarilor de instalatii electrice numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
b) sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie a lucrarilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrari, planurile de verificare a executiei, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele împreuna cu graficele aferente lucrarilor de instalatii electrice;
c) sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectarii prezentului regulament;
d) sa opreasca executia lucrarilor de instalatii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie a montajului si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora;
e) sa întocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a lucrarilor de instalatii electrice pe care le coordoneaza tehnic si de care raspunde.
(4) La expirarea legitimatiilor de electrician autorizat, respectiv de verificator de proiecte în domeniul instalatiilor electrice tehnologice sau de expert tehnic de calitate si extrajudiciar în domeniul instalatiilor electrice tehnologice, calitatea conferita de acestea nu se pierde. În aceasta situatie autoritatea competenta emite adeverinte în locul acestor legitimatii, la cererea titularului, în conditiile art. 16, respectiv art. 17 si 18. Cererea se transmite la autoritatea competenta împreuna cu documentele prevazute la art. 16 alin. (3), respectiv art. 17 alin. (5) si art. 18 alin. (5) cu cel putin 60 de zile înainte de data expirarii legitimatiilor, dar nu mai mult de 120 de zile înainte de aceasta si se solutioneaza în cadrul celor doua sesiuni de autorizare stabilite de catre ANRE.
(5) Titularii legitimatiilor prevazute la alin. (4) nu au dreptul de a desfasura activitatile ce fac obiectul acestora de la data expirarii valabilitatii lor si pana la data emiterii adeverintei în conditiile prezentului regulament.
(6) Avizele emise de Autoritatea competenta în baza Procedurii de avizare a furnizorilor de formare profesionala în domeniul instalatiilor electrice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 97/2014, pentru organizarea si desfasurarea cursurilor de pregatire teoretica de catre societati de formare profesionala, raman valabile pana la expirare.

ISC a infiintat Registrul electronic al RTE_ISC unde sunt evidentiati pe judete si domenii de autorizare RTE autorizati ISC.

ANRE tine evidenta pesoanelor autorizate inclusiv evidenta RTE_ANRE intr-o baza de date dedicata accesibila pe pagina de web a institutiei.

Situatia numarului de RTE_ISC pentru domeniile 6.1 Instalatii Electrice si 8.1 Retele Electrice asa cum a rezultat dupa etapa de recunoastere/prelungire a legitimatiilor RTE_ISC emise anterior aparitiei Ordinului MDRAP 1895/2016 respectiv dupa sesiunea de autorizare RTE din septembrie 2017 este urmatoarea:

Remarcam numarul total insuficient de RTE pentru a putea acoperi toate lucrarile de instalatii si retele electrice care se desfasoara simultam in tara. Avem pentru domeniul 6.1 Instalatii Electrice 20 de judete fara RTE iar pentru domeniul 8.1 Retele Electrice 24 de judete fara RTE.

Activitatea poate insa continua in conditii normale intrucat sunt in termen de valabilitate cca 1400 de legitimatii RTE enise de ANRE.

Anual, pana in 2021, inceteaza valabilitatea a cca 300-400 de legitimatii RTE_ANRE timp in care este de presupus sa cresca numarul persoanelor care vor da examen de RTE la ISC astfel incat sa poata sa fie acoperite de/cu RTE toate santierele pe care se executa lucrari de Instalatii si Retele Electrice.

Probabil ca ar fi util ca de pe paginile de web ale celor doua registre cu evidenta RTE_ISC si RTE_ANRE sa existe trimiteri reciproce astfel incat cei interesati sa isi gasesca RTE pentru lucrarea proprie sa poata sa aiba acces la ambele liste cu RTE autorizati: RTE_ISC si RTE_ANRE

Va recomand sa cititi pe blog:

Biblografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

Regulamentul privind receptia constructiilor

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Compatibilitatea electromagnetica mereu in actualitate

18/10/2017

 Modificarea continua a tipurilor de receptoare electrice coroborata cu extinderea productiei de energie electrica in instalatiile consumatorilor racordati la retelele electrice de distributie 20 si 0.4 kV ridica noi aspecte ale compatibilitatii electromagnetice a caror intelegere ne permite in egala masura:

  • sa intelegem comportarea in exploatare a receptoarelor electrice si sa ne explicam disfunctionalitatile
  • sa alegem receptoare electrice cu un grad adecvat al imunitatii electromagnetice
  • sa concepem sisteme de protectie impotriva unor perturbatiilor electromagnetice
  • sa dimensionam corespunzator receptoarele electrice si echipamentele de retea cu nivele cat mai resuse ele emisie perturbatiilor electromagnetice respectiv cu nivele adecvate ale imunitatii electromagnetice

Receptoarele electrice racordate la o retea de distributie modifica complet mediul electromagnetic interactionand reciproc intr-o maniera evolutiva data si de schimbarea continua a receptoarelor care la un moment dat sunt sub tensiune respectiv in sarcina.

Regimurile dezechilibrate si deformante indeparteaza mult comportarea in exploatare a receptoarelor si a retelei de distributie fata de cazul ideal al regimurilor simetrice si echilibrate.

Va recomand cartea Prof Dr Ing Flavius Dan Surianu  „Aspecte ale compatibilitatii electromagnetice in domeniul electromagnetismului,” editia doua, aparuta in 2015 la Editura de Vest Timisoara care poate fi comandata pe internet.

Prin starea de compatibilitate electromagnetica „se intelege coexistenta neconflictuala a emitatoarelor si receptoarelor de energie electromagnetica”.

Cartea este o lectura utila atat specialistilor cat si persoanelor care doresc sa isi explice comportarea in exploatare a unor receptoare electrice (chiar noi) fabricate  dupa standarde de compatibilitate electromagnetica neaplicabile in Romania. Au parametri (prea) scazuti de imunitate electromagnetica.

Intre alte subiecte interesante in acesta carte exista si un capitol dedicat supratensiunilor atmosferice in care este explicat foarte bine modul in care se produc supratensiunile atmosferice (STA) si modul in care se manifesta STA in retelele electrice de distributie respectiv consecintele posibile ale STA asupra receptoarelor electrice

Regulamentul privind receptia constructiilor

16/10/2017

Prin HGR 343/18.05.2017 publicat in MO 406/30.05.2017, cu incepere de la 01.07.2017, HGR 273/1994 isi schimba denumirea.

Denumirea veche asociata HGR 273/1994 este: „hotarare pentru aprobarea Regulamantului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”

Denumirea noua a HGR 273/1994 conform HGR 343/2017 este: ” hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor”

In baza HGR 343/2017, HGR 273/1994  primeste o noua anexa care este in fapt noul regulament privind receptia constructiilor.

In textul noului regulament privind receptia constructiilor aprobat prin HGR 343/2017 sunt destul de multe schimbari fata de versiunea din 1994 !!!

Prin acest demers probabil ca s-au urmarit doua tinte:

  1. actualizarea propri-zisa a regulamentului in baza caruia se organizeaza receptiile lucrarilor la constructii
  2. conservarea codului HGR 273/1994 care este relativ cunoscut in lumea celor interesati de reglementarile privind calitatea in constructii

Ca sa intelegem motivatia modificarilor anexez in format word nota de fundamentare a HGR 343/2017 si redau mai jos prima parte a acesteia:

 

Secțiunea 1

Titlul actului normativ

 

HOTĂRÂRE pentru modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei actuale

În prezent, regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt prevăzute în următoarele acte normative în vigoare:

 

–  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată;

– Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial nr. 720/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Regulamentului de recepţie susmenţionat, recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă şi se realizează în două etape:

– recepţia la terminarea lucrărilor;

– recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

De asemenea, se prevede că recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

Comisia de recepţie este numită de către investitor şi alcătuită din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.  Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

La terminarea examinării construcţiei, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile într-un proces-verbal de recepţie, în care se cuprinde obligatoriu şi valoarea declarată a investiţiei.

Comisia de recepţie recomandă:

– admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale;

– amânarea recepţiei;

– respingerea recepţiei.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor.

În aplicarea Regulamentului de recepţie susmenţionat s-au constatat următoarele disfuncţionalităţi/deficienţe în derularea recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:

– în lipsa definirii clare a sintagmelor „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”, în multe cazuri se consemnează ca dată a terminării recepţiei data întrunirii comisiei de recepţie, care se prevede în procesul-verbal, cu toate că recepţia este un proces de durată;

– în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se prevede valoarea declarată a investiţiei care, în multe cazuri nu coincide cu valoarea finală a investiţiei;

– investitorul poate numi în comisie un număr suficient de membri care, prin votul lor, pot asigura luarea unor decizii în contradicţie cu recomandările reprezentanţilor ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este şi investitor), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control;

– comisia de recepţie poate recomada admiterea recepţiei şi cu obiecţii. Din practica actuală a rezultat că obiecţiile consemnate de comisie, uneori cu acceptul investitorului, rămân nesoluţionate de executant;

– investitorul, în acord cu executantul, poate să hotărască admiterea recepţiei şi în cazul în care comisia recomandă amânarea sau respingerea acesteia.

 

Prevederile actuale nu mai corespund situației reale având în vedere perioada lungă de timp trecută de la data aprobării şi publicării Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, până în prezent, drept pentru care se impune intervenția legislativă în vederea actualizării acestora.

De asemenea, referitor la necesitatea revizuirii şi actualizării Hotărârii Guvernului nr. 203/2003, Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 prevede la art. IV faptul că în termen de 12 luni de la data intrării sale în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin această lege, o serie de acte normative, printre care şi Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.

Ulterior, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 a fost  prorogat cu 5 luni. În final, acest termen a fost încă o dată prorogat, până la data de 30 iunie 2017 prin prevederile art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin urmare, termenul prevăzut de Legea nr. 177/2015 pentru revizuirea şi actualizarea inclusiv a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, a fost prorogat succesiv, până la data de 30 iunie 2017.

De asemenea, Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, aduce, prin republicare, modificări substanţiale referitoare la recepţia construcţiilor – parte componentă a sistemului calităţii.

Pentru crearea cadrului normativ unitar şi în vederea eliminării disfuncţionalităţilor/deficienţelor detaliate mai sus, în scopul creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, a fost elaborat prezentul act normativ privind regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.

 

2. Schimbări preconizate În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin prezentul act normativ sunt vizate modificări necesare privind recepţia construcţiilor, după cum urmează:

– se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;

– potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu  prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară;

– Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8, posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

– este stabilită, în mod clar şi concis, procedura de comunicare între factorii implicaţi în procesul recepţiei, referitor la aspectele de natura organizatorică (art.9, art. 10, art 14 din regulamentul la prezentul act normativ), precum şi condiţiile în care comisia de recepţie se poate întruni, în mod legal, şi în care poate lua decizii cu privire la recepţie (art. 15, art. 16 din regulamentul la prezentul act normativ), în vederea desfăşurării, în condiţii optime, a recepţiei la terminarea lucrărilor;

– se specifică cazurile în care reprezentanţii I.S.C – Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în acest sens;

– se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire;

c)  1 – 3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

– de asemenea, componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută mai sus se completează în mod obligatoriu, cu următorii reprezentanţi:

a)     un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:

–  pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare,  care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

–  pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă D – „redusă”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

b)     un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, pentru categoriile de construcţii menţionate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c)     un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d)     un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A –„excepţională” sau B – „deosebită”, respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

– se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto (art. 16 alin. (2) şi (3) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ); de asemenea, în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris.

Conform prevederilor actului normativ, decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor comisiei, aceasta nereprezentând o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, semnând procesul – verbal la terminarea lucrărilor.

– recepţia se poate admite numai fără obiecţii (art. 18 alin. (1) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– recepţia la terminarea lucrărilor se poate respinge numai în cazurile expres prevăzute de prezentul regulament (art. 18 alin. (2) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– în cadrul prezentului act normativ este stabilit concret modul în care executantul remediază aspectele sesizate de comisia de recepţie, în cazul în care aceasta decide suspendarea procesului de recepţie (art. 17 din regulamentul – anexa la prezentul act normativ).

Prezentul act normativ este întocmit pe baza unui act de nivel superior, respectiv Legea nr. 10/1995, şi nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia, trebuind a fi corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, în contextul în care, astfel cum am arătat mai sus, Legea nr. 10/1995 a suferit modificări substanţiale intervenite succesiv.

Astfel, în scopul integrării actului normativ în ansamblul legislaţiei, şi în vederea actualizării prevederilor referitoare la procesul de recepţie a construcţiilor, în acord cu contextul actual, a fost elaborat prezenta hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Având în vedere faptul că propunerile de mai sus privesc parte a prevederilor în vigoare, neafectând concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, se impune modificarea acestuia şi adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

HGR 273_1994 reg receptie

HGR 343_2017 regulament privind receptia constructiilor

Nota de Fundamentare_HG_343-2017

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

01/10/2017

Aveti mai jos lista bibliografica completa pentru toate domeniile pentru care ISC a organizat examene pentru autorizarea responsabililor tehnici cu executia RTE in anul 2017.

Pentru Domeniile instalatii electrice 6.1 si retele electrice 8.1 atasez fisierele cu materialul bibliografic cerut.

Partea de legislatie este comuna pentru mai multe domenii. La sectiunea de reglementari tehnice exista, dupa cum este si firesc, diferente mari intre domenii.

Informatii complete si actuale pot fi obtinute de pe pagina de internet a Inspectoratului de Stat in Constructii www.isc-web.ro

Pentru normativele tehnice publicate pe pagina de internet a ANRE http://www.anre.ro veti gasi versiunile actualizate!

Bibliografie Legislatie_RTE_ISC 2017

Bibliografie reglem th pe domenii examen RTE_ISC 2017

Lg_1_LEGE (R) 10 18-01-1995

Lg_2 actualizata 50_1991 SGC

Lg_3_Ord MDRL 839 12-10-2009 met lg 50

Lg_5_HGR 272 14-06-1994 reg ref control de stat

Lg_6_HGR 273 14-06-1994 reg receptie

Lg_7_Ord MTTC 1558 26-08-2004 conformitate prod

Lg_8_9_10_HGR 766 21-11-1997 cond Q in constr

Lg_11_HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

Lg_12_HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Lg_13_Reg305_ro UE comenrializ prod pt constr

Lg_14_regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Lg_15_rectificare_reg_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Lg_16_Ord 1895 31-08-2016 autorizare RTE

Th_1_I7_2011 proiectre inst el interioare

Th_2_Normativ I 18-1-2001

Th_3_PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Th_4_Normativ P118_3_2015

Th_6_NP 061_2002

Th_7_NP_099_2004

Th_8_C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

Th_9_118_1999

Th_10 NTE 007 LES ORDIN 38_2008

Th_11_PE 106 proiectre LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Toate cele bune!

1 Li-Ip 4/5 Indrumar de proiectare LEA mt: trecere LEA/LES si derivatii

17/08/2017

1Li-Ip 4_5_1988 trecere LEA /LES si derivatii mt

Retele la „drumul mare” (4)

12/08/2017

sa vedem cum se mai poate face derivatia dintr-un coronament 20 kV orizontal de sustinere. Evident ca ne agatam de consola de sustinere si improvizam o consola de derivatie „economica”.

Sa incepem ca de obicei cu o superba panorama a zonei (clik pe poze pentru a putea fi vazute mai clar):

Si acum  detaliul relevant:

In figura urmatoare avem modalitatea reglementata de instructiunea 1 LI-Ip 4/5-1988 de realizare a derivatiei dintr-un coronament orizontal echipat cu izolatoare de sustinere:

Sa punem „fata in fata” reglementarea vs improvizatie:

Credeti ca aici improvizatiile s-au terminat. Nici pe departe!

Va propun sa constatati ca stalpul (sper sa sa nu fie un SC 15006 (stalp care nu poate avea rol decat de stalp de sustinere), dar nici SC 15015 (stalp de 14m)!) SC 15014 cu CSO in varf s-a infipt „voiniceste” sub conductoare in mijlocul unei deschideri existente fortand intinderea consuctoarelor care la stalpii de sustinere adiacenti sunt coronament triunghi!!! Un superb efort de vointa creativa!

Va dati seama, daca conductorul de pe varful coronamentului triunghi este vizibil tensionat, la ce efort mecanic au fost supuse conductoarele de la baza coronamentului triunghi care au fost ridicate la acelasi nivel cu cel de pe varf!? Izolatoarele IsNs sunt supuse la momente de incovoiere semnificatice la stalpii A, B si C!

In figura urmatoare avem dovada ca stalpul „C” a fost plantat in deschiderea A-B fara desfacerea clemelor de fixare a conductoarelor pe izolatoarele stalpilor A si B. Prezentam pozitia conductorului in deschiderea B-D:

Ca incalcarea reglementarilor sa fie mai consistenta „Dorel” a decis sa extinda de la 15m cat se recomanda a fi deschiderea realizata dintr-un CDV si o tractiune redusa de 75 daN la tractiunea necesara unei deschideri normale de 70m suprasolicitand deosebit de mult CDV si consola de sutinere CSO de care s-a agatat din simpatie.

In mod evident din solutia de racordare lipseste un stalp, cel care conform instructiunii 1 LI-Ip 4/5-1988 ar fi trebuit sa fi fost plantat in apropiera stalpului de racord la cca 15 m si pe care trebuia sa avem montat separatorul de racord.

Respectiv:

In acest caz concesia facuta prin acceptarea montarii separatorului de racord pe stalpul PTA este una nejustificata.

Montarea separatorului orizontal agraveaza cazul prin faptul ca se asigura conditii de electrosecuritate mai proaste la lucrari respectiv mareste gama lucrarilor la PT la care este necesara retragerea din exploatare a axului cu afectarea unui numar semnificativ de PT de agenti economici cu nevoi reale de continuitate sporita!!

Ca diversitatea sa fie completa pe stalpul asupra caruia ne-am oprit s-a decis sa se monteze si o trecere LEA/LES cu separator vertical si capetele terminale ale cablului dar si o fibra optica in axul LEA 20 kV.

Despre trecerea LEA/LES in lipsa unor fotografii de la fata locului nu pot spune decat ca s-ar fi putut realiza in conditii mult mai bune daca deficientele detaliate mai sus n-ar fi existat si derivatia s-ar fi realizat corect.

Paralel cu racordul analizat avem alta fibra optica la o distanta indecent de mica fata de conductoarele 20 kV

As fi vrut sa dau si un exemplu bun din zona. N-am gasit in schimb am vazut alte lucruri interesante!

Va recomand sa cititi si”

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Cauta „retele la drumul mare” sa vezi seria „completa”!

Retele la „drumul mare” (3)

11/08/2017

Am gasit o zona foarte ofertanta: densitate mare de retele amplasate la „drumul mare” cu inconsecvente de zile mari!

Sa vedem o imagine de ansamblu:

si un detaliu cu superba legatura de intindere pe un IsNs montat pe varful unui stalp de intindere in colt care are si lanturi de intindere simpla si de intindere dubla realizate cu izolatoare de sticla capa-tija.

Probabil ca este un stalp demonstrativ prin care Dorel, in plin elan „artistic” a vrut sa ne arate in stil „all in one” cam tot ce era la moda la momentul respectiv in materie de improvizatii. Sa recunoastem ca i-a iesit!

As fi vrut sa pot pune, din zona, si o poza cu un stalp de intindere in colt realizat „a la carte” dar pur si simplu n-am gasit!

Citeste si:

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Cauta „retele la drumul mare” sa vezi seria „completa”!

 

Punere la pamant in LEA 20 kV in direct, la ceas de seara by Laurentiu Copaceanu

09/08/2017

Laurentiu a fost la locul potrivit, la momentul potrivit si a avut inspiratia sa filmeze arcul electric asociat unei puneri la pamant intr-o LEA 20 kV

Adoua zi de dimineata, la locul faptei Laurentiu a putut fotografia izolatorul IsNs defect: rupt dupa conturnare

Dupa ruperea izolatorului  punerea la pamant s-a izolat LEA 20 kV a ramas in functiune. Pe lumina, la controlul liniei, s-a constatat izolatorul ceramic defect si s-a inlocuit.

 

 

 

 

Retele la „drumul mare” (2)

08/08/2017

Pe un drum national am intalnit situatia urmatoare:

Realizata in acest fel trecerea LEA/LES 20 kV (in fapt un racord) pentru orice lucrare la separator si la capetele terminale se impune retragerea din exploatare a unui tronson de ax 20 kV, pentru asigurarea conditiilor d eelectrosecuritate la lucrari) cu afectarea altor consumatori si cu reducerea semnificativa a energiei distribuite pe respectiva linie.

La cativa kilometri distanta, in aceesi zona, avem o trecere LEA/LES cu separator orizontal realizata ceva mai ingrijit dar cu performante similare:

Inaintand pe drumul foarte „ofertant” am gasit exemplul maxim! Separator vertical pentru trecere LEA/LES montat in axul LEA si din acelasi stalp un racord cu separator de trecere LEA/LES montat orizontal pe stalpul cu cutiile terminale (si cred ca si cu un cadru de sigurante 20 kV!):

Daca voi reusi sa ajung in zona respectiva voi face niste poze pentru ca detaliile s-ar putea sa fie interesante!

O solutie imbunatatita s-ar fi putut obtine daca se opta pentru montarea verticala a separatorului STEPnv:

Tinand cont ca indiferent daca separatorul de racord este montat vertical in axul liniei sau pe un stalp dedicat pentru lucrari la separatorul de racord este necesar sa retragem din exploatare axul LEA 20 kV rezulta ca o solutia economica si cu impact poluant minim o constituie montarea separatorului STEPnv de trecere (racord) LEA/LES vertical pe unul din stalpii axului LEA 20 kV.

Solutia permite executarea intregii game de lucrari la capetele terminale fara sa fie necesara intreruperea tensiunii pe axul 20 kV

Citeste si:

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (3)

Cauta „retele la la drumul mare” sa vezi seria „completa”!

Iluminatul public – dezbatere initiata de Badea Romulus

06/08/2017

Dl Badea Romulus a initiat o discutie legata de problematica iluminatului public. Pentru vizibilitate consider util sa o salvez ca articol astfel incat sa putem comenta si dezvolta subiectul.

Badea Romulus Says:

Este interesant ca legea 123/2012 prevede aceasta permisivitate doar pentru OD. Personal m-am confruntat cu aceasta problema in cazul extinderii retelelor de iluminat public. Acest domeniu de nisa este foarte interesant datorita situatiilor de-a dreptul ciudate existente in teren.

Astfel, din punct de vedere patrimonial, pana acum am identificat urmatoarele situatii:

1. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale OD.

2. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale primariei.

3. punctul de aprindere este in proprietatea si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a OD, lampile de iluminat sunt ale primariei.

4. punctul de aprindere este in proprietatea OD si in exploatarea primariei, stalpii sunt ai OD, reteaua de distributie este a primariei, lampile de iluminat sunt ale primariei.

Bineinteles ca factura de energie pentru iluminat este platita de primarie.

Partea interesanta este cand primaria doreste sa reabiliteze sau sa extinda sistemul de iluminat.

Cum poate face asta atat timp cat nu este proprietarul sistemului?

Ca urmare, face solicitare la OD de extindere a sistemului de iluminat, dar OD-ul considera ca nu este eficient sa investeasca in asa ceva (foarte corect de altfel din punct de vedere eficienta economica), dar necesitatea publica o cere.

Si ca sa fie lucrurile si mai complicate, doamne fereste sa se doreasca un sistem inteligent de iluminat, care presupune si interventia in punctul de aprindere!

Cand se doreste extinderea, dupa realizarea investitiei stalpii, reteaua de distributie si lampile ar trebui sa ramana in patrimoniul primariei, dar OD-ul le solicita sa ii fie predate lui.

Pana acum s-au facut o serie de artificii pentru a se asigura iluminatul public la un nivel cel putin rezonabil, dar de notorietate este cazul primariei Mangalia, unde se pare ca s-a lasat chiar cu arestarea celor din primarie pentru ca au investit intr-un sistem care nu este al lor – si asta doar pentru ca au dorit sa faca ceva pentru comunitate.

Are cineva vreo solutie reala pentru aceste situatii? intereseaza in fapt pe cineva sa clarifice aceste lucruri?

Daca ne uitam pe planurile de investitii se aloca bani pe POR, PNDL si/sau alte programe pentru primarii in scopul modernizarii/reabilitarii/extinderii sistemelor de iluminat, dar nimeni nu este preocupat de intrarea in legalitate si dpdv al patrimoniului.

Este ceva de genul: daca sunteti gospodari si vreti sa faceti, noi va dam bani, ca oricum sunteti in culpa, daca respectati legea si nu faceti, nu sunteti gospodari si nici interesati de problemele comunitatii! – cum iesim din aceasta dilema existentiala?

SGC: aveti un tabel care poate clarifica o parte din intrebarile dlui Badea Romului sau poate baza pentru discutii pe cazuri punctuale (clik pe tabel pentru a fi lizibil, se deschide intr-o pagina web dedicata unde poate fi marit pana devine lizibil):

Variantele care definesc situatia juridica, delimitarile si particularitatile de exploatare rezulta prin concatenarea celor 7 capitole din tabelul de mai sus.

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

04/08/2017

SGC 2010 Google Earth ne permite sa facem cu usurinta excursii virtuale . Mi-am propus sa vad cateva retele electrice din zone foarte intens circulate.

Astazi am gasit un separator montat pe un stalp de colt la traversarea peste un drum european intr-o localitate.  Presupun ca este vorba de un racord sau in cazul mai general de o trecere LEA/LES

Trecere LEA_LES cu STEPNo detaliu 2

Google Earth permite accesul facil la imagini insa rezolutia si posibilitatile de detaliere sunt limitate! Daca am putea detalia mai mult am putea vedea ca nu avem clar separata „intrarea” in sepator de „iesire”.

Consider „intrare” traversarea peste drumul europen iar „iesirea” partea cu CLP (cutite de legare la pamant) a separatorului. In poza „intrarea” este in dreapta iar „iesirea” in stanga separatorului

Din necesitatea de a schimba directia prin izolatoare de sutinere, in cazul nostru tip IsNs, cu rol de dirijare, conductorul unei faze este adus de la „iesirea” din separator in zona conductoarelor de „intrare”

Vezi puntele A, B si C unde fazele de intrare sunt in apropierea celor de iesire si pe aceesi parte in raport cu separatorul. De aici rezulta posibilitatea de producere a accidentelor de munca

Trecere LEA_LES cu STEPNo detaliu 1

Din imagini rezulta ca montarea separatorului pe stalpul de colt la 90 de grade este o decizie gresita care, in cazul analizat, putea fi usor evitata apeland la solutia de montare verticala pe stalpul cu cutia terminala de exterior

Despre defrisari … fara cuvinte!

01/08/2017

Va recomand sa cititi pe blog:

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Supratensiuni atmosferice si cele 1000 de cuvinte asociate pozei

29/07/2017

 

Probabil ca s-a dovedit ca uneori, cel putin, „gandim in sloganuri„!.

O poza face cat 1000 de cuvinte!” suna bine, convingator , usor de folosit, #am_mobil, #pot_comunica, #pot_fi_convingator, #efort_minim, #cool, #mite_odihnita.

Am chiar, sa zicem, un cunoscut care a ridicat la nivel de arta utilizarea sloganului „o poza face cat 1000 de cuvinte!”. Are evident mobil, poate solicita de la colaboratorii lui poze si stie sa le distribuie pe „What_ever!”. Daca ti-a transmis poza poti considera ca si-a facut datoria intr-un mod „operativ, convingator si profesional” pt ca evident stiu si copii ca „o poza face cat 1000 de cuvinte!”

Daca insisti sa ceri explicatii constati primesti explicatii bizare care arareori rezista la o confruntare cu realitatea!

Adevarul este ca rareori o fotografi reuseste sa surprinda sugestiv o stare de fapt si sa fie atat de sugestiva incat sa nu necesite explicatii suplimentare. Suntem diferiti, vedem lumea din unghiuri diferite si de cele mai multe ori daca privim aceeasi magine intelegem lucruri diferite.

NB: prietenul vizat, va citi mesajul nu pentru ca el cauta activ noi surse de informare profesionala dar are la randul sau prieteni care se documenteaza si care vor comenta!

Mi-am propus sa vin in sprijinul celor interesati de subiectul protectiilor la supratensiuni atmosferice si sa comentez o imagine utlizata in cateva articole legate de supratensiunile de origine atmosferica:

Schema protectii STA 2

Schita arata modul in care o lovitura directa in paratraznetul unei cladiri propaga supratensiuni atat in cladirea respectiva dar si in cladirile invecinate si cum descracarea se produce la nivelul instalatiei electrice/receptoarelor electrice dinspre sistemul de pegare la pamant spre conductoarele active.

Remarcam ca lovituara de traznet este creditata cu un curent de 100 kA. Curent mare: 100000 A! Este insotit si de o incalzire importanta a cailor de scurgere la pamant parcurse. Stim ca incalzirea este proportionala cu patratul curentului deci vorbim de cantitati mari de energie termica, dar asta e legat de riscul de incendii, care nu ne intereseaza acum.

Acest curent de descarcare parcurge toate caile prin care se poate scurge la pamant. In primul rand se duce la pamant prin priza de pamant proprie a paratraznetului care a captat lovitura de traznet dar si pe alte cai legate galvanic cu priza de pamant „lovita” de ex prin echipotentiere: conducte de apa, gaz, canalizare, etc

Astfel unda de supratensiunie si curentul asociat ajung in cladirile invecinate.

Remarcam ca nu doar legaturile de echipotentiere mentionate mai sus permit ca unda de supratensiune si parte din curentul de descarcare sa ajunga in cladirile invecinate. Retelele de utilitati cu parti metalice, conductoare de energie electrica, aflate in zona de influenta a prizei/ a unor prize de pamant vor / pot asigura cai pe propagare a undei de supratensiune spre cladirile invecinate si pot fi parcurse de o parte din curentul de traznet.

Priza de pamant parcursa de curentul de traznet are un poatential ridicat. In zona electrozilor prizei de pamant au loc o serie de descarcari din aproape-in-aproape astfel incat ne putem imagina un fenomen (3D) spatial descarcari „o bila de foc” insotite de multe canale mici de descarcare. In zona respectivei/respectivelor prize de pamant apare o distributie de potentiale de la potentialul (foarte mare al) conductorului principal de descarcare lovit de traznet pana la potentialul „zero” (de referinta) al pamantului situat la distante mari de priza de pamant in discutie.

Orice obiect conductor se afla in apropiere de priza de pamant ajuge, urmare a circulatiei curentului de descarcare, sa „obtina” un potential diferit de zero, uneori un potential foarte mare, pe care il tranmite mai departe catre alte cladiri / instalatii fiind si el insotit la randul sau de parte din curentul de descarcare.

In partea din dreapta a figurii vedem ce se poate intampla in interiorul unei cladiri. Datorita potentialului mare la care ajunge instalatia de legare la pamant apar descarcari (strapungeri ale izolatiei) intre elementele legate la pamant (ex carcase, conductoare de nul de lucru si de protectie) si partie active ale receptoarelor electrice. De aici unda de supratensiune se propaga uneori in amonte spre reteaua de alimentare cu energie a cladirii, alteori spre alte receptoare electrice „in cautarea” unor noi punte de descrcare la pamant a energiei (curentului) de traznet.

Tot procesul acesta descris, „cu incetinitorul”, mai sus este foate rapid. „Scapa cine poate!” Supratensiunea de origine atmosferica „valorifica” / se propaga pe elemente conductoare ale constructiilor, ale retelelor de utilitate si /sau ale instalatiilor electrice , strapunge izolatii ale aparatelor electice „in cautarea” unor noi puncte de descarcare la pamant.

In afara de modaliatatea descrisa mai sus de descarcare a unei de supratensiune asociata unui traznet trebuie sa ne reamintin si de calea de propagare prin inductie. Curentul de descacare este insotit de un camp electromengnetic de intensitate mare care se propaga in mediul inconjurator (trece prin, aer, ziduri etc)si care induce tensiuni in orice element metalic, conductor de energie electrica, pe care il intersecteaza. Din acest moment se reia scenariul prin care unda de supratensiune „cauta” o cale de descarcare la pamant.

Cel mai adesea efectele termice & mecanice ale trecerii curentului de traznet lasa urme!

Spectaculos, nu!? Traznetele, supratensiunile de origine atmosferica asociate, sunt fenomene naturale complexe impotriva carora omul a invatat sa se protejeze cu sisteme mai mult sau mai putin sofisticate. Atunci cand aceste sisteme sunt bine concepute/dimensionate probabilitatea ca daunele sa fie limitate este una buna.

O corecta intelegere a fenomenului ne permite si o buna intelegere a efectelor acestuia respectiv o intelegere a optiunilor pe care le avem pentru gestionarea riscurilor care au un pronuntat caracter propabilistic!

De fiecare data raspunderea pentru pagubele create revine proprietarului / utilizatorului cladirii  / instalatiei  / receptoarelor afectare de o lovitura de traznet neexistand in legislatie un temei pentru „pasarea” raspunderii spre o terta parte decat prin incheierea unei polite de asigurare.

Receptoarele electrice scoase din priza pe timpul furtunilor mai greu pot fi deteriorate de supratensiuni! E o cale de protectie pe care uneori nu suntem dispusi sa o utilizam si care evident presupune sa fim acasa, sa fim vigielenti , etc (complicat si asta!). Cel mai bine ar fi ca „jocul probabilitatilor” sa ne fie favorabil!

Puteri citi pe blog articole cu tematica similara care va pot ajuta sa intelegeri mai multe aspecte legate de supratensiuni:

Stoian Constantin

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

 

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

19/07/2017

Analiza incarcarii conductorului de nul, legat la priza de pamant, in ipoteza de consum echilibrat respectiv de consum dezechilibrat

Dupa cum se observa in figura 1 potentialul nulului legat la priza de pamant are valoarea zero. In triunghiul tensiunilor ΔRST varfurile sunt reprezentate de potentialul conductoarelor de faza. Pe suprafata triungiului tensiunilor avem puncte/valori ale potentialului pe care le poate lua nulul comun.

In cazul in care nulul comun este legat la priza de pamant, potentialul sau are valoarea zero, fiind pozitionat in centru de greutate al triunghiului echilateral ΔRST al tensiunilor.

In aceste conditii tensiunile de faza (masurate intre conductoarele active si conductorul de nul) au valori efective sensibil egale URO=UTO=USO si de regula in plaja normata Un+/-10% (230V +/-10%).

Alaturat de triunghiului tensiunilor ΔRST avem schema monofilara simplificata in care consumatorii monofazati de pe fiecare faza sunt reprezentati prin impedantele echivalente Z1, Z2 si Z3 care au ca punct comun nulul de lucru al instalatiei.

! puteti da clik pe figura si se deschide separat mai lizibil

Valoarea curentului pe nul reflecta gradul de dezechilibru al sarcinii

 

In figura 2 se demonstreaza afirmatia din titlul sectiunii: valoarea curentului pe nul reflecta  gradul de dezechilibru al sarcinii.

Analiza efectelor intreruperii legaturii nulului  la priza de pamant:

Consecinte:

  1. Devin importante valorile impedantelor racordate pe fiecare faza (in fapt intre fiecare faza si nulul comun, care in acest caz nu mai este legat la priza de pamant). Tensiunile  URO, UTO, USO care pot fi masurate la bornele receptoarelor monofazate sunt direct proportionale impedantele Z1, Z2, si Z3 ale consumatorilor monofazati (puterile consumatorilor monofazati) si respectiv cu diferenta dintre acestea/gradul de dezechilibru al sarcinii.
  2. Nulul retelei interioare nu mai are potential 0 (zero) fix. Va avea un potential variabil  ca o consecinta a raportului dintre impedantele monofazate racordate la fazele retelei interioare si respectiv la nulul comun.

Atentie ! O impedanta este echivalent cu un receptor electric monofazat respectiv cu puterea acestuia!

Grafic, in triunghiul tensiunilor, nulul poate ocupa orice pozitie.

Vom trata in continuare, 3 cazuri:

  1. Cazul ideal in care Z1= Z2= Z3 => incarcare echilibrata => acelasi numar / tip de receptoare monofazate / aceeasi putere nominala legate pe fiecare faza a circuitului trifazat, respectiv intre fiecare faza (R,S,T) si nulul comun.
  2. Exista receptoare pe fiecare faza (R,S,T) cu valori diferite ale impedantelor (numar, tip si puteri diferite) => cazul general de incarcari dezechilibrate.
  3. Un caz particular de incarcare dezechilibrata, in care avem consumatori racordati doar pe fazele R si S cu impedante diferite.

Cazul 1. Este un caz ideal care poate fi intalnit cu precadere in retelele trifazate care alimenteaza doar receptoare electrice trifazate  

Ipoteze:  Nu exista legatura nulului la priza de pamant & Incarcare echilibrata Z1=Z2=Z3=Z

  • Nulul ramane cu potential zero
  • Nul in centru de greutate al triunghiului tensiunilor
  • URO=UTO=USO= 230 V ±10%

 Cazul 2.  

Ipoteze: Nu exista legatura nulului la priza de pamant & incarcare dezechilibrata Z1≠Z2≠Z3

In acest caz conductorul de nul va avea un potential diferit de zero care „se va misca” pe suprafata triunghiului tensiunilor corelat cu schimbarea raportului dintre impedantele monofazate racordate la fazele R, S, T ale instalatiei respective

In figura 4 prezentam grafic, pentru exemplificare, doua pozitii ale potentialului nulului comun. Se observa ca tensiunile de faza URO, UTO, USO au valori diferite in cele doua exemple.

La anumite grade de dezechilibru unele din receptoarele racordate la fazele circuitului trifazat pot avea la borne tensiuni de frecventa industriala mai mari decat tensiunea lor nominala (mai mari de 230V +/- 10%)

Cazul 3

Ipoteze: Nu exista legatura nulului la priza de pamant & caz particular de incarcare dezechilibrata Z1≠Z2, Z3=0 (consumatori monofazati racordati numai la fazele R si S)

Receptoarele de pe fazele R si S „impart” tensiunea de 400 V

Caz particular teoretic

Ipoteze: Z1 >> Z& legatura nulului la priza de pamant este intrerupta

Z1 >> ZRezulta ca      UR nul tinde catre 400 V  iar     US nul tinde catre  0 V (zero)

In realitate, acest caz nu exista, dar ne permite sa trecem sa vedem cum s-ar putea obtine un set „oarecare” de valori  particulare ale tensiunilor de faza care ar putea aparea intr-un deranjament cu rupere de conductor de nul:

UR nul = 370 V si US nul = 30 V  (UR nul + US nul = intotdeauna cu 400 V)

Identificarea conditiilor in care in instalatia interioara unele receptoare monofazate pot avea la borne tensiunea de 370V

Tensiunea de 370 V am gasit-o invocata ca supratensiunie in mai multe documente emise de unele unitati de service receptoare electrice „arse”, ca supratensiune responsabila de deteriorarea echipamentelor electrice.

Pentru demonstratie, trecem prin cateva rapoarte intermediare intre Z1 si Z2

a) Z1/Z2=2

  • Avem 3 receptoare monofazate identice:
  • Un receptor este racordat la faza R
  • Doua receptoare racordate la faza S

b) Z1/Z2=4

  • Avem 5 receptoare monofazate identice:
  • Pe faza R avem 1 receptor
  • Pe faza S avem 4 receptoare

c) URnul  = 370V, determinarea raportului Z1/Z2

Pentru cazul tinta, in care unii  consumatori monofazati pot fi  alimentati cu 370 V, determinam raportul intre ZR (Z1) si ZS (Z2)

 

Ne reaminim ca am plecat de la ipoteza ca avem receptoare identice => ca pe faza R avem racordat 1 receptor monofazat iar pe faza S avem racordate 12 receptoroare monofazate in paralel=> consum puternic dezechilibrat.

De exemplu, faza R avem, 1 receptor de 2 kW => Faza S avem 12 receptoare adica 24 kW

De aici tragem concluzia, ca prin nul (portiunea comuna) circula in acest caz o putere de 26 kW (2 + 24 kW) in conditiile in care daca am avea consum echilibrat , consumul prin nul ar fi fost 0 (zero). Daca ar fi existat legatura nulului comun la priza de pamant, prin respectiva legatura ar fi circulat 26 kW, o putere foarte mare, care genereaza suprasolicitari ale legaturilor electrice.

Observatie importanta:

In cazul intreruperii nulului, ca sa existe consum, trebuie sa avem consumatori racordati pe cel putin 2 faze, conform figurii urmatoare:

Desi receptorul Z1 este sub tensiune, la borna A, datorita celor 3 intreruperi marcate pe schema, nu poate trece curent prin acest receptor.

Va recomand sa cititi pe blog:

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

 

ANRE a actualizat #standardul_de_performanta a serviciului de distributie a energiei electrice

07/07/2017

Actualizat 11.07.2017

ANRE a emis Ordinul 49/2017 prin care aduce modificari standardului de #distributie_a_energiei_electrice aprobat anul trecut prin Ordinul 11/2016. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial 535/07.07.2017

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare

Ord ANRE 49 2017_modif standard de performanta distributie ee

Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee

In principiu prin Ordinul 49/2017 se aduc clarificari / imbunatiri ale unor formulari din textul standardului de performanta in vigoare aprobat prin Ordinul ANRE 11/2016 in special asociate perioadelor de „forta majora” conform termenilor utilizati in 2016 care in noul text vor fi referite incepand cu acest an ca „perioade cu #conditii_meteo_deosebite”.

S-au reasezat unele termene in care OD trebuie sa raspunda/ sa intervina respectiv s-a actualizat anexa cu compensatii .

Apreciez ca in noul text obligatiile operatorilor de distributie sunt mai bine / mai realist definite.

 

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

09/05/2017

Recent intre retelisti a reaparut dilema legata de alegerea materialului din care sa fie realizata izolatia LEA 20 si 110 kV: #compozit, #portelan sau #sticla.

In ultimii 20 de ani am avut ocazia sa experimentam pe scara larga utilizarea izolatarelor din material compozit / siliconic alaturi de izolatia ceramica si #izolatia din sticla care in multe cazuri rezista de 30-40 de ani in instalatii.

Sunt interesat sa aflu care este optiunea Dvs si care sunt argumentele pe care le aveti pentru alegerea materialului care ar trebui sa fie utilizat pentru realizarea izolatiei retelelor electrice aeriene de distributie a energiei electrice de medie si respectiv de inalta tensiune.

Sunt interesat inclusiv de eventuale sugestii pentru alte intrebari pe care sa le includ in   sondaje de opinie personalizate mai inspirat pe tema!

Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan

30/01/2017

trl

Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri, reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de tensiune reglabil electronic.

 

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula, cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire intermediare ale autotransformatorului.

fig-1-stabilizator-de-tensiune-comnadat-cu-relee

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 

Avantaje:

  • Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)
  • Probabil sunt cele mai ieftine
  • Nu necesita mentenanta
  • Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
  • In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V) tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe iesire.

 

Dezavantaje:

  • In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific
  • In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
  • Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de +/-10% din cei 230V doriti.

fig-2-autotransformator-cu-tole-ei-cu-3-prize-mediane-la-iesire-pt-reglajul-tensiunii

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

 

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe (masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in unele cazuri.

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

  • Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in caz ca nu specifica altceva producatorul).
  • Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
  • Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

 

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

fig-3-autotroansformator-toroidal-cu-spirele-secundarului-expuse

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

 

Avantaje:

  • Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V sau intra 260V si ies 230V.

 

Dezavantaje:

  • In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute in retea.
  • Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
  • Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de tensiune de stabilizat), altfel este silentions
  • “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de utilizare.
  • Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise spre mentenanta la service autorizat de producator!

fig-4-de-praf-de-carbune-pe-bobinajul-autotransformatorului

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un exemplu mai jos:

  • La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
  • La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda) tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

fig-5-pantograful-culisant-cu-carbunei

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

  • Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)
  • Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
  • Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei, dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de 220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor trebuie de luat seama ca:

  • o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
  • un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant (700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
  • un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
  • o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si motorul cuvei si electrica de comanda
  • o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de incalzire
  • un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
  • o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
  • un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
  • o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate (aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
  • un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului. De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are: ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare, dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic, la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei 2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului, verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele de iesire!

 

Factorul de putere neutral (limita!) = 0.90 incepand cu 01.01.2017

29/01/2017

SGC 2010  Prin Ordinul 76/2016 ANRE dispune modificarea şi completarea Metodologiei privind stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobate prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 33/2014 (vezi mai jos link pt formatul Word al textului actualizat al Metodologiei)

Ordinul 76/2016 ANRE a fost publicat in Monitorul Oficial 893/08.11.2016 si a intrat in vigoare incepand de la 01.01.2017 ord-76_2016-facturare-energie-reactiva_cos-fi-neutral (factor de putere limita) = 0,90

Elementul de noutate pe care consider important sa il constientizam este legat de stabilirea unei noi valori de referinta a factorului de putere neutral (limita) 0.90 cu mentiune ca se aplica atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv,

Vechile limite erau 0.92 pentru factorul de putere neutral si limita de la care incepea taxarea consumului de putere reactiva inductiva. Regimul de reactiv capacitiv (supracompensarea puterii reactive inductive de ex prin baterii de condensatoare) nefiind acceptat.

In fapt conform art I alin 2 din Ord ANRE 76/2016 sintagma „factor de putere neutral” se inlocuieste cu sintagma „factor de putere limită” in articol (pt a marca schimbarea!) voi contiuna insa sa ma refer la factorul de putere neutral!

modificarile-aduse-de-ord-76_2016-ref-facturare-energie-reactiva

Pentru a ilustra grafic efectele trecerii de la factorul de putere neutral de 0.92 la cel de 0.90 va propun figura urmatoare unde realizata pentru ipoteaza in care la cele doua valori ale factorului neutral avem accesi putere aparenta Sa =Sb.

influenta-trecerii-de-la-cos-fi-neutral-092-la-0-90-la-s_constant-ed2

Punctul A (Pa,Qa) corespunde factorului de putere neutral vechi cu valoarea de 0.92

Punctul B (Pb,Qb) corespunde factorului de putere neutral nou (factorul de putere limita conf Ord ANRE 76/2016) cu valoarea de 0.90

Cu galben avem triunghiul puterilor asociat factorului de putere neutral vechi de 0.92. Cu albastru avem triunghiul puterilor asociat noului factor de putere limita de 0.90.

Stim ca arccos(0.90) > arccos(0.92). Asa cum se vede si din figura de mai sus la aceeasi putere aparenta asociata valorilor in discutie ale factorului de putere Qb>Qa si Pb<Pa. Circulatia de reactiv din retelele de distributie in urma Ord 76/2016 va creste relaxandu-se presiunea finaciara a taxarii reactivului prin setarea noii valori de referinta a factorului de putere neutral limita de 0.90 atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv.

De remarcat ca zona permisiva „albastra”din cadranul IV pana la 01.01.2016 nu exista. Supracompensarea consumului inductiv respectiv injectia de putere reactiva in SEN fiind descurajata prin taxare.

Ord 79/2016 permite consumatorilor se injecteze in SEN putere reactiva pana la -arccos(0.90)

Va propun doua intrebari pentru dezbatere:

  1. cum va influenta dimensionarea reteleor electrice de distributie reducerea valorii factorului de putere neutral (limita) de la 0.92 la 0.90
  2. care vor fi consecintele relaxarii tarifare a circulatiei/consumului de reactiv asupra pierderilor in retelele electrice de distributie publica?

Metodologia privind stabilirea obligatiilor de plata a energiei electrice reactive si a pretului reglementat pentru energia electrica reactiva in varianta aprobata prin Ord 33/2014 poate fi accesata utilizand urmatorul link: ord-anre-33-din-2014-metodologie-plata-energie-reactiva

Puteti accesa  textul actualizat al metodologiei in conformitate cu prevederile Ordinului ANRE 76/2017 utilizand urmatorul link: ord-anre-33_2014-metodologie-calcul-energie-reactiva-actualizat-conf-ord-76_2016

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

14/01/2017

SGC 2010 Gerul „cumplit” readuce in actualitate  #Problemele_Puterii!

Gama problemelor asociate „puterii” este amplu diversificata de temele din mass- media legate de „excesul de putere” al unora si modul in care altii „gestioneaza puterea” pe care o au.

Putem afirma ca interesul romanilor este captivat de #Problemele_Puterii!

Personalizand #Problemele_Puterii pe tematica blogului este destul de evident ca trebuie sa discutam despre puterea maxim simultan absorbita de receptoarele electrice!

In Sistemul Energetic National (SEN) se poate spune ca  „energia adune bani si puterea genereaza costuri„!

Pentru a sustine acesta afirmatie punctez cateva din problemele asociate cresterii puterii maxime simultan absorbite in retelele de distribuie:

  1. costuri mai mari de realizarea unor instalatii noi dimensionate pentu o putere Pmax_simultan_absorbita mai mare
  2. inrautatirea calitatii energiei electrice prin scaderea nivelului de tensiune la bornele receptoarelor
  3. incidente /deranjamente („pene de curent”) generate de supraincarcarea unor transformatoare si deteriorarea lor
  4. incidente /deranjamente, #pene de curent, generate  supraincalzirea contatelor electrice si deteriorarea lor
  5. cresterea pierderilor de energie in retelele de distributie – consumul propriu tehnologic (CPT)
  6. cresterea costurilor de productie a energiei electrice pentru acoperirea varfurilor Puterii maxime simultan absorbite care se reflecta direct in cresterea costurilor de distributie a energiei electrice prin costul CPT

Sunt convins ca Dvs puteti identifica si alte consecinte ale cresterilor puterilor maxime simultan absorbite in retelel stradale si/sau mai general in SEN si de asemenea puteti decela intre cresteri ocazionale respectiv de tendinte ale nivelului  Pmax simultam absorbita in SEN.

Probabil ca foarte interesanta este gama argumentelor prin care se poate sustine / combate afirmatia ca in SEN: „energia adune bani si puterea genereaza costuri”!

Exista scenarii  in care daca #Problemele_Puterii in SEN sunt asociate si cu o crestere a consumului de energie electrica pe termen mai lung sau in conditii meteo dificile sa determine situatii de „dificultati energetice” care ar fi de evitat sa ajunga la stadiul de  „criza energetica” care sa ne puna in situatia in care sa ne punem intrebari legate de existenta si corectitudinea „politicii energetice” !

Cred ca un subiect interesant la care merita sa ne gandim ar fi „concurenta libera (distructiva)a producatorilor de energie electrica in balanta cu utilizarea rationala a resurselor energetice a tarii  astfel incat sa nu fie cazul sa vorbim in Romania de #criza_energetica

2017 vine cu un nou regulament de autorizare a electricienilor

06/01/2017

SGC 2010

Iacob Mihai Says:

S-a publicat in M.O. din 5.01.2017″Ordin ANRE 116/2016″. Au disparut #RTE din nomenclatorul ANRE. #Autorizatiile emise raman valabile pana la expirare.

Prin amabilitatea dlui Iacob Mihai avem #Ordin ANRE 116/2016 inainte de publicarea lui pe site http://www.anre.ro:

Ordin-anre-116_2016 privind aprobarea Regulamentului privind autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabilor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrici

Referinte la RTE in art 1 si la art 45

autorizarea-rte-art-1-alin-4iautorizarea-rte-art-45-alin-1-si-alin-4i

O modificare interesanta!

autorizatia-de-electrician-se-emite-pe-termen-nelimitat-cu-vize-odata-la-5-ani

Probabil ca Dvs veti descoperi si alte prevederi interesante si/sau care necesita clarificari/dezbateri

Pe problematica schimbarii reglementarilor privind RTE si Expeti Th de calitate extrajudiciari citesti si articolele urmatoare care au si comentarii interesante:

Cladire vs instalatie

Ordin 1895/31.08.2016 referitor la autorizarea si activitatea Responsabililor Tehnici cu Executia

Ordin 1895/31.08.2016 referitor la autorizarea si activitatea Responsabililor Tehnici cu Executia

18/11/2016

SGC 2010 Domnul Ing Iacob Mihai ne semnaleaza adoptarea de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice (MDRAP) a ordinului-nr-1895_11-08-2016-privind-autorizarea-responsabililor-tehnici-cu-executia pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea şi exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de construcţii, precum şi pentru modificarea Reglementării tehnice „Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003.

Existenta acestui ordin necesita clarificari privind corelarea cu Ordinul ANRE 11/2013 privind privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electric.

Aparent cele doua ordine reglementeaza acelasi domeniu sau cel putin se suprapun generand frustrari si ingrijorare in randul specialistilor.

ord-11-din13-032013_regulamentul-de-autorizare-a-electricienilor

Care este opinia Dvs?

Ordin 25/2016 metodologie de emitere avize de amplasament

07/07/2016

A fost publicat Ordinul ANRE 25/2016 in Monitorul Oficial 504/05.07.2016.

Ordinul ANRE 25/2016 aproba noua metodologie de emiterea avizelor de amplasament si abroga editia precedenta care a fost aprobata prin ordinul ANRE 48/2008 care a fost publicat in MO 436/11.06.2008

Aveti atasat formatul Word al noii metodologii: Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament

In aricolul : Comunicat ANRE ref actualizarea metodologiei de emitere avize de amplasament aveti un rezumat al schimbarilor din noua metodologie de emitere a avizelor de amplasament.

Gasiti in Ordinul 25/2016 si cateva prevederi care vin sa completeze Metodologia pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice aprobata prin Ordinul nr. 75/2013

Comunicat ANRE ref actualizarea metodologiei de emitere avize de amplasament

25/06/2016

SGC 2010 ANRE a publicat un comunicat referitor la intentia de actualizare a metodologiei de emitere a avizelor de amplasament. In cateva zile este asteptat textul in varianta finala a metodologiei. Pe site ANRE fiind postata deocamdata doar versiunea pe baza careia s-au purtat discutii pentru definitivare.

Comunicat_22.06.2016_-_emitere_avize_de_amplasament_

Prin noua metodologie ANRE asigura flexibilizarea pozitiei OD in legatura cu emiterea AA si de asemenea vine cu cateva clarificari legate de extinderea retelelor electrice de distribiutie (RED) pentru alimentarea locuintelor situata la distante mai mari de 100 m de locuintele care urmeaza sa fie alimentate cu ee.

Informatiile pot fi accesate si direct din site ANRE www.anre.ro 

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

02/05/2016

SGC 2010 Incepand din 18.04.2016 a intrat in vigoare noul standard de distributie a energiei electrice. Standardul a fost aprobat prin Ordinul ANRE 11/30.03.2016 si inlocuieste versiunea aprobata prin Ordinul ANRE 28/2008.

Ordinul ANRE 11/2016 a fost publicat in Monitorul Oficial 291/18.04.2016

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare.docx

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee.pdf

16.03.2016 Noi_Standarde_de_performanta_energie_electrica comunicat ANRE.doc

 

Vezi si articolul publicat in 04.08.2015:

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

 

Legaturi electrice in LEA 20 kV

28/01/2016

SGC 2010

Despre contactele electrice se pare ca niciodata nu se va vorbi suficient incat toata lumea sa realizeze si sa intretina contactele electrice intr-o stare foarte buna!

Va supun atentiei cateva aspecte depre legaturile electrice in axul LEA. Tratea acest subiect deoarece am aflat ca niste prieteni se pregatesc sa execute lucrari de innoire a contactelor electrice de innadire in axul unei LEA 20 kV. Intamplator am aflat ca se gandeau ca ar fi potrivit sa taie corditele si sa adauge cate o bucata de conductor preizolat cu care sa intregeasca capetele corditelor.

Deoarece nu mi s-a parut o solutie corecta am decis sa scriu acest articol. Pentru o mai buna vizualizare a figurilor si tabelelor se poate da clik pe ele si se deschid intr-un ecran separat

In figura 1 avem solutia clasica de realizare a contactelor electrice de innadire a consuctoarelor la un stalp de intindere din LEA 20 kV. Se pun cate doua cleme de legatura electrica in paralel

fig 1 doua cleme in paralel

Fig 1

Dupa cum se observa din figura 1 rezistenta de contact echivalenta a legaturii electrice realizate in acest mod este 1/2Rcontact unde Rcontact este rezistenta de contact masurata la nivelul uneia din cele doua cleme

As preciza ca acest mod de realizare a legaturilor electrice in axul unei LEA 20 kV este generalizat pe plan mondial (atat cat am putut eu sa ma documentez asupra acestui aspect!)

In figura 2 este prezentata o solutie posibila, intalnita destul de des in cazul unor interventii pentru repararea unor defectiuni ale legaturilor electrice care s-au soldat cu compromiterea corditelor care au trebuit sa fie scurtate. Se utilizeaza o bucata d econductor pentru intregirea corditelor.

fig 2 doua cleme inseriate

Fig 2

In figura 2 se trateaza cazul in care se utilizeaza la capatele “strapului” cate o singura clema de legatura electrica.

Rezulta in fapt ca prin acesta solutie vom inseria rezistentele de contact ale celor doua cleme rezultand o rezistenta echivalenta de contact cu valoarea 2 Rcontact

 

In figura 3 tratan cazul in care legatura electrica se realizeaza cu o singura clema. Rezistenta de contact este evident Rcontact

fig 3 legatura cu o singura clema

Fig 3

In figura 4 avem tot cazul corditelor retezate intregite cu o bucata de conductor insa de acesta data utilizam pentru contactele electrice cate doua cleme puse in paralel la fiecare capat al “strapului”

fig 4 strap cu 4 cleme

Fig 4

In figura 4 se demonstreaza ca in acest caz rezistenta de contact echivalenta este Rcontact

In mod evident trecand peste problema valorii rezistentei de contact echivalente utilizarea a cate doua cleme pentru innadirea lectrica a conductoarelor este mai sigura decat in situatia in care se utilizeaza o singura clema.

In Tabelul 1 se face o comparatie intre cele 4 modalitati de realizare a legaturilor electrice in axul LEA analizate mai sus (clik pe tabel pentru a se deschide in format mai lizibil!).

Tabelul 1

tabelul 1 comparatii intre tipurile de solutii de legaturi electrile ale corditelor

Comparatia se face prin raportare la rezistenta de contact echivalenta a cazului 1 cand legatura electrica se face pe capetele suprapuse (“petrecute”) ale corditelor utilizand doua cleme de legatura electrica: Rechiv1 care noi stim ca este egal cu 1/2Rcontact

Se observa ca in cazul 1 avem cea mai mica rezistenta echivalenta de contact.

Daca utilizam o sigura clema (cazul 3) rezistenta echivalenta se dubleaza. Daca utilizam o bucata de conductor pentru refacerea unor cordite accidental scurtate si cate o singura clema la capetele stratului (cazul 2) atunci rezistenta echivalent creste de 4 ori fata de solutia standard (fata de cazul 1) de realizare a legaturilor electrice de innadire a conductoarelor in axul LEA 20 kV

In cazul 4, caz care din pacate nu poate fi evitat, utilizare a cate doua cleme de legatura electrica in parelel la fiecare capat al conductorului necesar pentru reintregirea unor cordite rezulta o rezistenta ecivalenta de contact dubla fata de solutia standard. Desi avem aceeasi valoare a rezistentei de contact ca si in cazul 2 solutia este net mai sigura din punct de vedere al probabilitatii de defect.

In concluzie am aratat ca solutia standard este superioara din punct de vedere al rezistentei de contact si al probabilitatii de defect fata de oricare alta varianta de realizare al legaturilor electrice de innadire in axul LEA 20 kV.

La nevoie solutia de prelungire a unor cordite se face utilizand cate doua cleme in paralel la fiecare capat al conductorului utilizat pentru prelungirea corditelor. Solutia evident este mai accesibila financiar decat varianta de inlocuire a coonductorului intr-unul sau in amandoua panourile de intindere adiacente stalpului de intindere unde corditele au ramas prea scurte urmare a unor incidente si necesita prelungire.

Solutia de inlocuire a conductorului poate insa sa nu poata fi evitata daca cel putin una din cordite este atat de scurta incat nu mai permite montarea celor doua cleme de legatura electrica necesare (vezi fig4)

Calitatea contactelor electrice

Sub actiunea aerului conductorul de aluminiu formeaza la suprafata un strat de oxid cu proprietati dielectrice. Daca nu se iau masuri de indepartarea stratului de oxid prin periere si protejare cu vaselina neutra stratul de oxid impiedica realizarea unui contact electric corespunzator.

Aplicand o forta de strangere la suprafata de contact dintre corpul clemei si conductor datorita rugozitatii suprafetelor d econtact are loc o strapungere a stratului de oxid si realizarea unui numar de contacte punctiforme metal-metal

In figura 5 avem detalii ale suprafetelor de contact

Fig 5 suprafete d econtact

Fig 5

In figura 6 avem un grafic care arata dependenta rezistentei d econtact de forta de strangere. Peste o anumita valioare F1 in grafic se observa ca rezistenta de contact atinge un mimin catre care tinde asimptotic “oricat” de mult ar creste forta de strangere.

In exploatare avem o serie mare de incalziri si raciri repetate ale contactelor care determina prin ciclurile de dilatari-contractari ale partilor componente ale contactelor deformari plastice si o slabire continua a fortei de strangere. Exista un prag notat F2 in figura 6 al fortei de strangere peste care rezistenta de contact creste exponential. Este pragul fortei de strangere sub care contactul electric este compromis

Fig 6 rezistenta de contact vs forta de strangere

Fig 6

Simptomele care indică un contact electric defect sunt:

  • înnegrirea locului de contact datorită oxidării sau uzurii prin arc electric
  • încălzirea excesivă a conductoarelor circuitului electric, ceea ce contribuie la înrăutăţirea contactului prin oxidarea accelerata a locului de contact
  • scântei între contacte în timpul cât contactul se afla sub sarcină,
  • întreruperea intermitentă sau definitivă a circuitului

 

SC VOLEINTAL a experimetat mai multe tipuri de contacte AL-AL:, Cu-Cu respectiv Al-Cu cu o solutie de “armare” a conductorului de AL prin intermediul unor saibe de cu.

Prezentam mai jos extras din raportul SC Voleintal descarcat de pe internet de la adresa:

http://volensinstal.ro/conectors/wp-content/uploads/2013/02/Brosura-cu-analiza-ec-06.02.2013.pdf

 

“Pentru a verifica comportarea în timp a diferite moduri de cuplare s-au executat probele

din figura 7 (fig 3 in textul original), în care:

  1. a) – îmbinare clasică cu şurub-piuliţă la aluminiu+aluminiu;
  2. b) – îmbinare clasică cu şurub-piuliţă la aluminiu+cupru;
  3. c) – îmbinare şurub-piuliţă a barelor armate bilateral cu şaibe din cupru;
  4. d) – îmbinare sudată cu element intermediar din cupru.

Fig 7 tipuri de contacte testate

Fig 7

Suruburile au fost strânse, cu cheia dinamometrică, la aceeaşi forţă de 3 daN.

La aceste îmbinări s-a măsurat, la diferite intervale de timp, rezistenţa de contact obţinându-se rezultatele din tabelul 2 şi prezentate grafic în figura 8. Pentru un grad mai mare in valorile masurate, măsurătorile au fost efectuate cu două micro-ohmetre diferite obţinându-se aceleaşi valori.

Măsurătorile iniţiale au confirmat supoziţiile teoretice şi anume:

  1. Rezistenţa de contact cea mai mare o are îmbinarea mecanică Al+Al datorită oxidului de aluminiu de pe suprafeţe;
  2. Rezistenţa de contact pentru Al+Cu este aproximativ la jumătate datorită rezistenţei neglijabile a oxidului de cupru;
  3. Rezistenţa minimă de contact se obţine în cazul probei sudate;
  4. Probele armate au o valoare puţin mai mare a rezistenţei de contact decât a celor sudate datorită contactului mecanic Cu-Cu.

Referitor la evoluţia în timp a rezistenţei electrice de contact, au rezultat următoarele aspecte importante:

  1. Probele sudate pe suprafeţe zimţate au rezistenţa electrică de contact cu o valoare redusă, constantă în timp;
  2. Probele asamblate mecanic prezintă o rezistenţă crescătoare datorită oxidării (corodării) clasice cu viteză descrescătoare;
  3. în cazul cuplului Al+Cu creşterea relativă a rezistenţei de contact este mai importantă decât în cazul Al+Al datorită coroziunii accelerate ca urmare a formării unui cuplu galvanic, aspect semnalat în literatura de specialitate.”

 

 

Tabelul 2

Fig 7 tanelul variatiei rezistentei de contact in timp

fig 8 diagrana rexistenta de contact functie de timp

Fig 8

Figura 8 a fost scopul principal pentru care am citat rezultatele SC VOLEINTAL (si celelate idei sunt valoroase la fel ca si solutia SC Voleinstal de armare a aluminiului utilizand saibe de Cu pentru imbunatatirea calitatii contactelor electrice) deoarece am urmarit sa consolidez ideea ca in timp rezistenta de contact creste, cel putin a contactelor electrice pe conductoarele de aluminiu.

Efectul pelicular:

Fara a intra prea mult in detalii ne reamintim ca printr-un conductor curentul nu este egal distribuit pe sectiunea conductorului ci este concentrat spre suprafata exterioara a conductorului. Realizarea conductoarelor multifilare reprezinta o cale de a “uniformiza” distributia curentului pe suprafata rezultanta a conductorului multifilar creind conditii de repartizare a curentului pe suprafetele exterioare ale fiecarui fir conductor din componenta conductorului multifilar

Pregatirea suprafetelor de contact:

Dupa cum am aratat mai sus orice conductor/clema de aluminiu la contactul neprotejat cu aerul atmosferic oxideaza. In timp stratul de oxid are tendinta sa se ingroase crescand corespunzator si rigiditatea lui dielectrica.

Este de asteptat ca atunci cand vorbim de refacerea legaturilor electrice ale unor cordite in axul LEA 20 kV cu vechime de peste 30 de ani sa vorbim de o “crusta de oxid” compacta extins pe aproape toata suprafata conductoarelor si a clemelor din zona de contact. Probabil ca circulatia curentului se realizeaza printr-un numar redus de contacte punctiforme AL-Al. Avem caderi d etensiune semnificative pe contacte si incalzire adeseori excesiva a contactelor.

Mai mult este posibil ca si stratul urmator de fire de aluminiu care compun conductorul multifilar sa fie oxidat.

La nivelul unei cleme de legatura electrica prin intermediul careia capetele conductoarelor care urmeaza sa se innadesca sunt suprapuse va trebui sa asiguram conditii pentru o circulatie a curentului intre firele conductoare respectiv intre straturile de fire care compun conductorul multifilar. Acest “transit transversal de curent in cestiunea de contact electric din clema presupune o cat mai buna eliminare a oxidului atat de pe stratul exterior de fire dar si in profunzime. Uzual stratul de oxid de aluminiu se elinina cel putin si de pe suprafata exteriaoara a starului 2 de fire prin despletirea primului strat si frecarea cu peria a stratului doi de fire conductoare dupa care reface conductorul multifilar asezand in pozitia initiala firele stratului exterior dupa ce in prelabil au fost frecate cu peria de sarma vezi fig 9 -11. Imediat dupa periere suprafata conductorului s eprotejaza de o noua oxidare printr-un strat de vaselina neutra

fig 9 Perie pentru curatarea conductoarelor

Fig 9

Fig 10 Perie de indepartat oxidul de Al ENSTO

Fig 10 perii de sarma pentru indepartarea oxidului din oferta ENSTO

fig 11 ENSTO perie de sarma V

Fig 11 perii de sarma pentru indepartarea oxidului din oferta ENSTO

Pentru realizarea legaturii electrice, dupa indepartarea stratului de oxid de pe conductor s eva utiliza o clema adecvata de levgatula electrica tip CLEAL sau LPC

Fig 12 MOSDORTER parlel groves tip CLEAL

Fig 12

Asupra clemelor intentionez sa vin cu precizari suplimentare probabil intr-un articol dedicat dupa ce documentez putin problema!

Am inclus in lista bibliografica 3 lucrari mai vechi din litaratura noastra de specialitate care contim multe informatii utile care risca sa se piarda si pe care dupa un timp le vom cauta!

Am dat si cateva link-uri catre lucrari de analiza mai noi care scot in evidenta preocupari si solutii pentru imbunatatirea contactelor electrice.

Bibliografie:

  1. Pavel Vicol, Constantin Cernescu, Stelian Lazar, Constantin Mortun: Constructia liniilor electrice, Editura tehnica 1975
  2. FL 4-80 Constructia LEA 6-20 kV pe stalpi de beton simplu si dublu circuit
  3. 2 FT 38-83 Fisa tehnologica privind revizia LEA de 6-20 kV
  4. VOLEINSTAL rezultate cercetare popularizare solutie tehnica pentru realizarea contactelor electrice pe conductori de AL utilizand piese din CU pentru armate http://volensinstal.ro/conectors/wp-content/uploads/2013/02/Brosura-cu-analiza-ec-06.02.2013.pdf
  5. dumison.au Electrical Transmision & distribution products
  6. Facilities Instructions, Standards, And Techniques Electrical Connections For Power Circuits https://www.usbr.gov/power/data/fist/fist3_3/vol3-3.pdf
  7. Eaton Aluminum — The Other Conductor http://www.eaton.com/ecm/groups/public/@pub/@electrical/documents/content/1143077762513.pdf
  8. Electrical Connectability: Copper versus Aluminum – YouTube Power Cable Acadey Webinar presented by Vern Buchholz, P.Eng. Canadian Copper & Brass Development Association, Copper Alliance https://www.youtube.com/watch?v=ninqsZihz7g
  9. Mosdorfer Parallel groove clamps http://www.kosic.si/attachments/sl/87/Parallel_groove_clamps.pdf

 

Cod Rosu: explozia unui intreruptor 110 kV

28/01/2016

SGC 2010 Variatiile bruste de temperatura suprasolicita izolatia liniilor electrice aeriene, echipamentelor electrice din statii si posturi de transformare. Rezultanta o constituie un val de incidente asociat perioadelor cu conditii meteorologice severe specifice codurilor de avertizare publica incepand cu cel galben.

Variatiile bruste de temperatura precum si temperaturile extreme atat pozitive cat si negative induc un stres termic deosebit de agresiv care in asociere cu alte fenomene meteoerologice: vant, ploaie, ninsoare, chiciura determina strapungerea si/sau conturnarea izolatiei sau in cazurile severe ruperea fizica a conductoarelor si sau a altor componente metalice ale liniilor si/sau echipamentelor statiilor si posturilor de transformare.

Costurile financiare suportate de Operatorii de Distributie si efortul uman depus de persoanele implicate in eliminarea urmarilor calamitatilor naturale asupra retelelor electrice sunt foarte mari.

Desi isi desfasoara activitatea in anonimat oamenii care lucreaza in activitatea de distributie a energiei dau dovada de un spirit civic deosebit care ii motiveaza si le sustine efortul remarcabil.

Sa vedem o fotografie a exloziei unui intruptor 110 kV dintr-o statie de transformare prelucrata dupa inregistrarea unor camere de supraveghere

Situatia initiala:

Situatia dinainte de explozie

In zona intreruptorului avariat se aflau trei persoane:

Situatia dinainte de explozie_ 3 oameni langa intreruptor

Explozia

Explozie intraruptor 110 kV

Avaria s-a soldat doar cu intreruperea distributiei energiei electrice pana la repararea avariei. Doar norocul a facut sa nu existe victime umane!

As fi vrut sa postez fisierul in format *.mp4 insa platforma WordPress nu accepa acest tip de fisier. In schimb il pot pune, la cerere, la dispozitia celor interesati pe email!

Am rezolvat problema cu ajutorul dlui Andras:

Multumesc colegilor care au avut initiativa difuzarii inregistrarilor sunt convins ca astazi inregistrarea evenimentului s-a raspandit in intreaga tara si sute poate mii de electicieni au vazut inregistrea traind emotiile unui eveniment care putea secera vieti!

 

Va recomand pe blog:

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

DSCN0607

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Program examen Toamna 2015

18/09/2015

SGC 2010

Pe site ANRE: http://www.anre.ro s-a publicat grafigul de desfasurare a sesiunii de examene de autorizare Toamna 2015. ANRE face in mod curent actualizari/detalieri ale graficului astfel incat este necesara consultarea site ANRE  de mai multe ori pana la data examenului.

În conformitate cu prevederile Anexei 3 și a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice” 

ANRE organizează, în perioada 17.08.2015 – 18.12.2015,  sesiunea de Toamnă 2015 a examenului de autorizare a electricienilor, precum și de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice şi de prelungire a valabilităţii calităţii de electrician autorizat 

Programul de organizare și desfășurare:

17 – august – 2015 Publicarea anunțului
07 – septembrie 18 – septembrie – 2015 Înscrierea candidaților
18 – septembrie – 2015 (data poştei) Termen final de înscriere
12 – octombrie – 2015 Nominalizarea centrelor
30 – octombrie – 2015 Publicarea în portal a listei tuturor candidaților (solicitanți care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulament), cu indicarea motivelor de neîndeplinire, unde este cazul și cu precizarea centrului în care vor fi programați
02 – noiembrie 06 – noiembrie – 2015 Completarea dosarelor (după caz)
09 – noiembrie – 2015 Publicarea în portal a listei finale a tuturor candidaților (solicitanți care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulament), cu indicarea motivelor de neîndeplinire, unde este cazul și cu precizarea centrului și a seriei în care vor fi programați
20 – noiembrie 06 – decembrie – 2015 Desfășurarea examenelor de autorizare, inclusiv eliberarea legitimațiilor în cazul prelungirilor, cât și a legitimațiilor pentru verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuția și experți tehnici de calitate și extrajudiciari în domeniul instalațiilor electrice
08 – decembrie – 2015 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
14 – decembrie – 2015 Data limită pentru înregistrarea contestațiilor
18 – decembrie – 2015 Rezultatele analizării contestațiilor

Nota: Programul de organizare și desfasurare a sesiunii de Toamnă 2015 ar putea suferi modificări în funcție de numărul solicitanților. Vă rugăm accesați periodic site-ul ANRE pentru informații actualizate.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

23/08/2015

SGC 2010 Va supun atentiei schimbul de idei pe care l-am avut cu dl Marius care e suparat si pe vecinii sai ca nu coopereaza ca sa poata obtine avizul tehnic de racordare (ATR) dar si pe operatorul de distributie (OD) pentru ca insista ca dl Marius sa aiba acordul vecinilor sai pentru a traversa o cale de acces (cel mai probabil detinute in indiviziune) cu  coloana lunga de 200m pozata subteran a unui viitor bransament.

Aspectele legate de lungimea le-as trata intr-un articol dedicat! Daca insa acest amanunt conteaza in solutia data de Dv acestei spete poate fi abordat si aici

Sunt interesat sa aflu opiniile Dv asupra acestei spete! Sper ca atat OD cat si viitorul utilizator al RED sa poata beneficia de cea mai buna consultanta care sa si faca posibila realizarea instalatiei de alimentare cu energie electrica a casei dlui Marius

marius Says:

Buna ziua,

Detin un teren, iar pe acesta am o casa in constructie. Am obtinut ATR-ul. Urmeaza sa fac contractul cu ****. Racordarea de la **** la BMP este OK. Racordarea de la BMP la casa trebuie facuta utilizand cablu ingropat ce urmeaza sa se traga pe un drum de servitute cu o lungime de aproximativ 200 m.

1. Ce pot face, daca de la BMP la casa, 100m pe drumul de servitute, vecinii (din rautate) nu vor sa-mi dea acordul notarial ? De ce am nevoie de acordul vecinilor sa ma conectez la utilitati, in conditiile in care nu folosesc reteaua lor – este cablu individual ?
Mentionez ca nu trec prin fata proprietatilor lor cu cablul ce urmeaza a fi ingropat.
2. Lucrarea (sapatura) pe drumul de servitute trebuie facuta numai de catre o firma autorizata sau o pot face si cu muncitorii care in prezent construiesc casa ?

Va multumesc anticipat,
Marius.

  • stoianconstantin Says:
    Neplacuta situatie!1) Prin definitie in temeiul legii energiei electrice Dv deveniti dupa racordarea la reteua de distributie publica un beneficiar „al serviciului universal” de furnizare/distrubutie ee asta insemna ca OD trebuie sa mentina racordat la RED (reteaua electrica de distributie) si alimentat cu ee bransamentul Dv atata timp cat Dv va indepliniti obligatiile contractuale legate de plata ee si mentineti instalatiile Dv in stare th corespunzatoare. Alimentandu-va cu riscuri/conditionari OD poate fi pus in situatia sa cheltuiasac mult mai mult sa va schimbe solutia de alimentare cu ee astfel incat sa isi onoreze obligatiile de asigurare a serviciului universal de distributie ee. Vezi legea ee 123/2012 art 3 pct 72, art 46 alin (2) si altele din legea ee precum si Ord ANRE 31/2013 si 59/2013.

    Daca prin absurd nu le luati acordul vecinii va pot face greutati. Au fost destul de multe cazuri. Vecinii se cearta destul de des si isi regleaza conturile in cele mai bizare moduri. Din punctul meu de vedere solicitarea DV de acord este intemeiata si dovedeste buncredinta si bunacuvinta in raport cu ceilalti coproprietari si dorinta de a aplica corect legislatia. Consider ca daca sunteti refuzat puteti obtine acest drept in instanta. OD actioneaza corect cerandu-va acest acord.

    In extremis cred ca OD ar putea accepta in loc de acordul respectiv o declaratie notariala din partea Dv prin care va asumati degrevarea OD de orice responsabilitate care ar deriva in raport cu tertii si cu Dv in ceea ce priveste eventuale pretentii ale tertilor legate de amplasarea coloanei de alimentare cu ee a imobilului Dv incluzand inclusiv autorizarea OD sa intrerupa alimentarea cu energie electrica si sa desfiinteze bransamentul finantat de Dv. Precizez ca nu este o practica curenta, ca OD nu este obligat sa accepte acesta varianta practica OD in acest caz depinzand de modul in care OD intelege sa gestioneze riscurile asociate acestei variante.

    2) Da este posibil. Aceasta „diviziune a muncii” poate face parte din negocierea pe care o veti avea cu constructorul, atestat ANRE, ales de Dv pentru executia coloanei de alimentare cu ee a impbilul din BMP amplasat la limita de proprietate.

    Succes!
    SGC

  • marius Says:
    1. Mi se pare foarte ciudat sa nu te poti conecta la energia electrica din cauza unor vecini rautaciosi, in conditiile in care vorbim despre un drum de servitute si nu despre trecerea peste proprietatea/curtea lor.
    La gaze este altfel: se da o declaratie notariala prin care declari ca despagubesti investitorul initial, iar firma de gaze te conecteaza urmand a te intelege cu acesta ulterior. Daca nu te intelegi, poti ajunge in instanta, sigur.
    As aprecia foarte mult daca cineva stie o cale mai usoara de a rezolva conectarea la energie electrica pe drumul de servitute fara acordul vecinilor.2. In ceea ce priveste intrebarea 2, era vorba strict despre sapatura si intrebam daca se poate face cu muncitorii care construiesc casa, nu cu firma atestata ANRE. Inteleg ca nu se poate decat cu cineva atestat.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Eroarea materiala din Ordinul ANRE 28/2007

16/08/2015

SGC 2010 In standardul de performanta aprobat prin ordinul 28/2007 s-a strecutat o eroare de traducere a textului standardului european EN 50 160 (publicat in limba engleza). Astfel in loc de „pe durata oricărui interval de timp de o săptămână” asa cum se intentioneaza (corect, conform cu textul standardului EN 50 160) sa se scrie la art 27 din proiectul noului standard de performanta, in standardul de performanta in vigoare din 2007 s-a scris: „în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni

In fapt exprimarea din standardul de performanta din Romania aprobat prin ordinul 28/2007 apropie reglementarea de cerinta de a mentine in permanenta tensiunea efectiva medie pe 10 minute (U_med_10_minute) in plaja +/-10%Un ceea ce pentru Romania este o cerinta greu de indeplinit in schimb in alte tari europene deja se vorbeste de mentinerea U_med_1_minut in plaja +/-10%Un ceea ce este mult mai restrictiv vezi articolul: Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Sa vedem textul integral al celor doua articole la care am facut referire mai sus:

Art 21 din Standardul de performanta aprobat prin Ord ANRE 28/2007: „În PD, în condiţii normale de exploatare, valoarea medie efectivă pentru 10 minute a tensiunii furnizate – în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni – nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea contractuală la MT şi IT, respectiv de ± 10% din tensiunea nominală la JT.”

Art. 27. (1) din Proiectul 2015 al Standardului de performanta: „În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Pentru prezentarea mai clara a ideilor si pentru a intelege mai bine consecintele textului incriminat din Ord28/2007 va prezint o analiza asupra acestor aspecte:

Exprimarea din Ordinul 28/2007 „… 95% din timpul oricarei perioade a unei saptamani …” inseamna, in vizunea mea, citita ad literam, ca in orice interval de timp aleatoriu ales in cadrul unei sapatamani valoarea Umed_10′ trebuie sa fie in proportie de minim 95% in plaja +/- 10% Cerinta astfel exprimata este foarte dura pentru RED. Sa ne gandim ca intr-o saptamana alterneaza multe perioade de varf si gol de sarcina. Daca sunt alese varfurile de sarcina atunci exista probabilitate ridicata ca tensiunea Umed_10′ sa se depaseasca limita de -10% in mai mult de 95% din cazuri.

Daca exprimarea s-ar referi la durata intreaga a oricarei saptamani. In speta a oricaror 7 zile consecutive atunci ponderarea golurilor si varfurilor de sarcina ar permite ca in majoritatea Ljt sa avem Umed_10′ in plaja admisa de +/-10%.

Am studiat versiunile Italiana si Engleza a standardului european EN 50160/2010 (ultima versiune in vigoare). Acestea pentru limitele de variatie a Umed_10′ stabiesc la art 4.2.2.2 cerinta: „durante ciascun periodo di una settimana” sau „during each period of one week” ceea ce se traduce „in tinpul oricarei perioade de o saptamana” sau si mai clar „pe durata a oricaror 7 zile consecutive”

Consider ca avem de a face cu o eroare de traducere care ar trebui corecta de ANRE pentru a elimina confuziile.

In situatia in care actualul text al Ord 28/2007 ar fi corect referinta la saptamana din pdv logic nu s-ar mai sustine. Corect gramatical si logic ar fi ca cerinta sa se rezume la „in timpul oricarei perioade de timp” conditie greu de indeplinit!

Am facut si o analiza de detaliu pe o curba a tensiunii Umed_10′ si de exemplu de la o valoare a coeficientului de conformare la cerintele standardului de performata kUmed_10′ de 96,3% calculat pentru 7 zile consecutive in interiorul saptamanii am identificat segmente de timp in care KU scade foarte mult avand si tronsoane cu KUmed_10′ sub 75% In realitate pe 7 zile avem cca 1011 valori masurate pentru Umed_10′ din care 35 cu valori sub 207V (sub -10%Un). Aceste valori reduse ale Umed_10′ se polarizeaza de regula al varful de sarcina de seara. Evident ca daca intervalul de analiza se rezuma la varful de seara avem kU cu valori mai mici decat cele prescrise decat in standardul de performanta al serviciului de distributie aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007

Neconformitati KU

Analiza pe care am facut-o este chiar mai complexa demonstrand ca intervalul de analiza nu poate fi mai mic de 200 minute. Pe cazul analizat am identificat cca 220 de intervale de 200′ in care avem 2 sau mai multe abateri ale tensiumii Umed_10′ sub valoarea prag de 207V

Din perspectiva intervalului mobil de 200′ majoritatea Ljt nu respecta cerinta de incadrere a Umed_10′ in plaja +/-10%Un.

La ultima actualizare a EN 50160 s-a luat in discutie trecerea de la pragul de 95% la cel de 100%. S-a mentinut totusi pragul de 95%! Unele state europene au facut deja acest pas. Altele au supralicitat mult trecand la Umed_1_minut.

Pe un studiu de caz daca Umed_10_minute are 3,5% abateri sub pragul de 207V, Umed_1_minut ajuge la 28%. Pentru noi socul in costuri si in nemultumirea clientilor ar fi foarte mare o astfel de reglementare.

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

Starea tehnica actuala a Ljt din Romania poate sustine cerinta de 95% din timpul oricaror 7 zile consecutive in plaja +/-10%

Un alt aspect care ar trebui sa fie corectat este legat de asocierea unui an la SR EN 50160. Ultima actualizare in Romania s-a facut in 2007. In mod evident suntem cu cateva editii in urma fata de standardul european EN 50160/2010. Daca nu indicam anul editiei romanesti a SR EN 50160 ambiguitatile legislative sunt amplificate fara niciun castig.

Nu stiu in 2007, la ultima actualizare a SR EN 50160, care editie a EN 50160 a fos adoptata dar la actualizarea precedenta din 2003 s-a adoptat ca SR EN 50160/2003 editia EN 50160/1999!

In Europa exista o presiune activa din partea asociatiilor clientilor si a fabricantilor de echipamente pentru inasprirea cerintelor standardului EN 50160 si sunt de asteptat actualizari succesive. In prezent orizontul de timp pentru urmatoarea actualizare este anul 2013.

Cum fabricantii de receptoare electrice vor adera la prevederile ultimei editii a standardului EN 50160 sunt de asteptat  probleme in exploatarea receptoarelor electice in Ljt unde nivelul tensiunii nu se aliniaza atat de usor la cerintele EN 50160 in vigoare de aici o serie de litigii previzibile si/sau doar de nemultumiri ale clientilor.

Consider ca investitiile OD care au un ecart de relevanta de minim 25 de ani trebuie sa aiba in vedere tendinta de inasprire a reglementarilor pentru ca nu ne permitem sa revenim prea des pe acelasi amplasament cu lucrari de INT (Imbunatatire Nivel Tensiune).Sunt opinii care sutin ca n-am putea reveni mai devreme de 50 de ani, oricum mai repede de 30 de ani probabilitatea de a reveni programat cu investitii pe acelasi amplasament e redusa. Si din acesta perspectiva este important sa ne lamurim asupra intelesului Ord 28/2007 mai intai intre specialisti in distributia energiei electrice  si ulterior daca se sustine oportunitatea sa facem demersul de corectare a erorii de traducere din Ordinul 28/2007 sau cel putin sa obtinem confirmarea ca in caz de litigii analiza se face pe o saptamana (7 zile calendaristice consecutive).

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

16/08/2015

SGC 2010

In proiectul noului standard de performanta la art 27 avem prevazut:

„Art. 27. (1) În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Mai pe scurt avem:

  •  95% din timpul unei saptamani (7 zile consecutive) trebuie sa avem U_med_10 minute = Un ± 10% si
  • 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%

Prima conditie corespunde „spiritului” (voi explica intr-un articol dedicat ghilinelele) actualului standard de preformanta a serviciului de distributia energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007.

A doua conditie: 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%  (253V- 195V) reprezinta un element de noutate adus de proiectul 2015 al noului standard de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice.

Prin acesta cerinta noua ANRE obliga operatorii de distributie la un nivel imbunatatit al performantei de a nu avea tensiuni efective medii determinate pe intervale de 10 minute, in punctul de delimitare mai scazute de Un-15% (0,85 Un), U_med_10 minute_ minim permis > 0,85Un. (U_med_10 minute_ minim permis >195V)

Pentru OD apare un nou criteriu de prioritate a investitiilor in retelele stradale jt. Vor trebui promovate invetitii acolo unde se inregistreaza valori ale U_med_10 minute< 195V. Daca acesta conditie este asociata cu 100% din orice interval de timp vor fi extrem de multe retele stradale  care neindeplinind acesta condite vor impune lucrari de investitii

In exemplul din figura de mai jos U_med_10 minute scade sub 195V de 10 ori. Noul standard de performanta nu permite sa existe  nici un interval de 10 minute in care U_med_10 minute sa scada sub 195V

Aveti mai jos nivelul de tensiune in punctele de delimitare in diferite tari europene:

Nivelul reglementat al tensiunii in unele tari din Europa

Ca sa va dati seama cat de ridicat nivelul de performanta al regelementarii din Norvegia va prezint in figura urmatoare diferenat dintre curba U_med_10_minute si U_med_1_minut:

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

In exemplul din figura U_med_10_minute are valori neconforme (mai mici de 207V =0,9Un) in 3,5% din intervalul de timp analizat in timp ce raportarea la U_med_1_minut scoate in evidenta abateri fata de tensiunea medie normata de minim 207V in 28,5% din intervalul de timp analizat.

In Norvegia reglementatorul a impus ca in 100% din orice interval te timp valorile efective ale tensiunii mediate pe 60 secunde sa fie riguros metinute in plaja 253V-207V

Daca ne gandim ca receptoarele electrice au un nivel comun de imunitate electromagnetica putem concluziona ca receptoarele electrice utilizate in Romania sunt mai „stresate” decat cele din Norvegia!

Cunoscand nivelul reglementat al performantelor serviciului de distributie in lume am publicat pe blog destul de multe articole legate de necesitatea reducerii lungimii retelelor de joasa tensiune in scopul asigurarii la capete a unor caderi de tensiune cat mai mici.

Remarcam din acest articol ca ANRE ridica gradual nivelul de performanta reglementat al tensiunii in punctul de delimitare intr-un proces (pe termen lung!) de alimiere la nivelul de performanta de top din unele state din Europa.

Optiunea de crestere graduala a nivelului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice constituie o necesitate pentru ca tine cont de posibilitatile de finantare, a investitiilor necesare in retelele stradale de alimentare cu energie electrica, din tariful de distributei incasat de OD de cca 12% din pretul energiei electrice platita de utilizatorul final.

Presiunea pe fondurile de investitii ala OD creata prin reglementarile ANRE este imensa si putin difuza pentru ca ina celasi timp:

  • cresc pretentiile de performanta si implicit necesitatile de investitii in retele mai ales in retelel 0,4 kV care la nivelul tarii probabil ca depasesc 125 000 km cu o valoare de inlocuire cca 12,5 miliarde lei!
  • creste impicarea financiara a OD pentru sustinerea electrificarilor
  • creste implicarea financiara a OD pentru sustinerea alimentarii cu energie electrica a ansamblurilor rezidentiale
  • OD va trebui pe termen scurt sa generalizeze inlocuirea actualelor contoare cu contoare care permit citirea de la distanta cca 9 milioane de contoare!

Estimez ca in acest moment mimim mimimorum 3000 de circuite de retea stradala pe judet nu indeplinesc cerinta ca in 100% din timp U_med_10_minute sa fie mai mare de 195V. Fondurile necesare reglementarii acestor neconformitati sunt imense mult peste 300 milioane lei/judet. In aceste conditii alinierea retelor stradale la acest nivel de performanta preconizez ca se va face in 10-20 ani!

Chestionar de energetica

07/08/2015

SGC 2010  Va supun atentiei un set de intrebari sau mai degraba de teme de discutie care ar putea fi utilizate pentru examinari, dezbateri in cadrul interviurilor de angajare respectiv pentru pregatirea unor examene la care urmeaza sa participati, etc.:  Chestionar energetica generala 1

Cum vi se pare prima intrebare?

  1. Care sunt efectele supradimensionarii unei Ljt?

a) costuri neperformante de investitii

b) creste curentul de scurtcircuit

c) se imbunatateste sensibilitatea protectiilor

d) scade CPT

e) se reduce caderea de tensiune in lungul liniei

f) alte optiuni: ______________________________

Succes!

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

04/08/2015

SGC 2010

A fost adoptat noul standard de performanta pentru distributia energieie electrice prin Ordinul ANRE 11/2016 vezi articolul

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

ANRE a postat pe site http://www.anre.ro proiectul noului Standardul de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice care este supus dezbaterii publice si reprezintă varianta revizuită a Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei, aprobat prin Ordinul A.N.R.E nr. 28/2007 și are ca scop stabilirea indicatorilor de performanță în asigurarea serviciului de distribuţie, precum și a modului de urmărire și înregistrare a indicatorilor de performanță..

Standard perrormanta distributie ee documet de discutie

Aveti mai jos motivatia ANRE pentru acesta revizuire si principalele modificari
Revizuirea Standardului este determinată de necesitatea adaptării acestuia la cadrul de reglementare și la modificările legislative apărute ulterior anului 2007.
Actualizarea Standardului este în conformitate cu modificările apărute în standardul SR EN 50160:2011 Caracteristici ale tensiunii în rețelele electrice publice de distribuție, în documentele aferente legislației primare și secundare, dintre care menționăm:

  • Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind eficiența energetică nr. 121/2014,
  • Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare,
  • Codul Tehnic al RED Revizia I aprobat prin Ordinul ANRE nr. 128/2008,

precum și în normele tehnice privitoare la analiza și evidența evenimentelor accidentale din instalațiile de producere, transport și distribuție a energiei electrice și termice, la racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și cele referitoare la funcționarea utilizatorilor racordați la RED, care trebuie să nu inducă perturbații în rețea.

Proiectul face referire la următoarele categorii de indicatori de performanță:
– Indicatori de performanță generali
– Indicatori de performanță specifici privind continuitatea serviciului
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea tehnică a energiei electrice
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea comercială a serviciului.
În cadrul documentului a fost introdus un capitol nou privitor la monitorizarea stării tehnice a rețelei electrice de distribuție, prin care sunt solicitate și informații referitoare la volumul instalațiilor retehnologizate, precum și la cele nou realizate anual.
De asemenea, s-a introdus un capitol referitor la compensaţiile pe care OD este obligat să le acorde utilizatorilor (locuri de consum și locuri de consum și de producere) pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard. În cazul locurilor de producere, compensațiile aferente pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard se determină pe baza unei formule de calcul, în funcție de puterea medie întreruptă a acestora.
Forma revizuită a Standardului aduce modificări față de cea anterioară, în ceea ce privește indicatorii de performanță ai serviciului de distribuţie a energiei electrice astfel:
– s-a modificat termenul de anunțare a întreruperilor planificate, acesta fiind prevăzut diferențiat pe categorii de clienți și niveluri de tensiune;
– s-a redus și s-a uniformizat durata întreruperilor planificate din mediul urban și din mediul rural;
– s-a prevăzut posibilitatea ca OD să efectueze într-un an calendaristic, 2 întreruperi planificate suplimentar, indiferent de zonă, în scopul realizării lucrărilor de retehnologizare a unor rețele electrice care alimentează un număr mare de utilizatori pentru care nu există condiții tehnice de alimentare prin scheme de rețea alternative;
– s-au redus termenele de restabilire a căii de alimentare/evacuare a energiei la un loc de consum și/sau de producere după o întrerupere neplanificată;
– s-a introdus obligația OD concesionar de a monitoriza un nou indicator de continuitate în alimentarea cu energie electrică referitor la numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum și/sau de producere apărute într-un an calendaristic, în condiții normale de vreme;
– s-a introdus un indicator de continuitate cu privire la frecvenţa medie a întreruperilor momentane (de scurtă durată);
– s- a introdus termenul pentru punerea sub tensiune a instalațiilor de utilizare aferente unui loc de consum și/sau de producere, calculat de la data încheierii contractului pentru transportul, distribuția sau furnizarea energiei electrice;
– s-a introdus o secțiune referitoare la indicatorii aferenți activității de măsurare a energiei electrice;
– s-a prevăzut obligația OD concesionar de a organiza centre de relații cu utilizatorii, un serviciu permanent de voce și date, pagina proprie de internet, independente, inclusiv față de operatorii economici afiliați.
Pentru a permite OD concesionari să se adapteze la noile cerințe, în documentul Standard de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice supus anchetei publice, au fost stabiliți indicatori din ce în ce mai performanți care să fie îndepliniți progresiv.
Termenul de transmitere a observaţiilor la documentul de discuție la ANRE este 11 septembrie 2015 pe adresa de email gabriel.bucataru@anre.ro si/sau  sred@anre.ro

Nota_prezentare_proiect_Ordin

Proiect_de_Ordin_Standard_performanta_distributie_EE

 

 

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Ordinul ANRE 102/2015 Regulament privind solutiile de racordare

13/07/2015

SGC 2010 Aveti atasat in format Word Ordinul_102_2015 Regulamentul de aprobare solutii de racordare.

ANRE a sintetizat intr-un conumicat modificarile aduse fata de vechea v