Archive for decembrie 2018

Arborii, cauza principala a penelor de curent

24/12/2018

  Avem cateva poze relevante!

Culoarul de trecere de 6 m de o parte si de alta a conductoarelor liniei electrice aeriene de distributie de 20 kV (LEA 20kV) se dovedeste a fi insuficient in conditiile in care in proximitate sunt arbori de inaltine mai mare decat a LEA.

Am ales o linie 20 kV pe stalpi metalici cu un gabarit mare, atipica, care ar putea fi considerata mai putin vulnerabila in raport cu arborii din apropiere.

Cu toate ca inaltimea la care se afla conductoarele este de peste 16m in fotografia urmatoare se observa varfuri de brazi rupti si cazuti peste conductoarele LEA

Se observa in dreapta fotografiei brazii ale caror varfuri s-au rupt.

Pentru ca un arbore de inaltime H_la maturitate sa nu fie periculos pentru LEA 20 kV este necesar sa fie plantat la distanta de H+3m de proiectia orizontala a conductoarelor extreme ale LEA

In fotografia urmatoare, din aceeasi zona, avem un exemplu de brad rupt cazut peste LEA 20 kV pe stalpi de beton, tipica din punct de vedere al gabaritului de cca 9 m

Intretinerea culoarului de siguranta LEA pare ca dilema drobului de sare.

Toata lumea este convinsa ca arborii din proximitatea LEA provoaca / pot provoca pene de curent dar cand este vorba sa reglementam culoarul de trecere astfel incat sa putem tine la distanta corespunzatoare arborii de conductoarele LEA ne blocam.

Preferam sa experimentam in mod repetat disconfortul, costurile si pagubele asociate culoarelor de trecere LEA slab reglementate decat sa le avem bine reglementate si sa putem actiona preventiv.

ANRE are in lucru Norma Tehnica  (NT) privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice in masura in care continutul normei va asigura realizarea obiectivelor declarate la art 2, din proiectul NT, sunt sanse ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ:

„Art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:

  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului”

Va recomand sa cititi pe blog:

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Calculul curentilor de scurtcircuit si a tensiunilor de pas si de atingere Dezbatere initata de Iacob Mihai

06/12/2018

Iacob Mihai Says:

Buna ziua,

Problema care doresc sa o pun in discutie este calculul curentului de defect si a tensiunii de atingere si de pas. Eu am citit cam tot ce stiu (normative) despre aceste probleme si consider ca cel putin pentru tensiunea de atingere si de pas ipotezele de calcul si calculul in sine nu este corect.

Daca cineva este dispus la un schimb de informatii cu placere particip.

Ideea care vreau sa o discut ar fi ca cel putin la JT, metodele de calcul ale tensiunii de atingere dau valori exagerat de mari, fata de realitate. De asemenea consider ca sunt mai multe variante de bucle de defect care dau curenti de defect diferiti pentru acelasi circuit, evident trebuie evidentiate cele mai defavorabile situatii.

Iacob Mihai Says:

Buna ziua,
Sa o luam pe rand:

A) Ne referim la retelele de JT

1) Calculul curentilor de scurtcircuit NTE 006 /06/00 este OK pentru ipotezele care sunt specificate in normativ

2) Calculul rezistentei de dispersie a prizei de pamant este de asemenea OK.

3) Presupunem acum ca intro cutie metalica unde avem o distributie R, S, T, N, PE apare un scurt circuit intre o faza N, si PE,

4) Curentul de defect(scurtcircuit) calculat conform NTE 006/06/00 ar fi in acel punct 7000 A (7 KA),

5) Rezistenta echivalenta a tuturor prizelor de pamant pentru acea distributie

o consideram 0,1 OHMI,

6) Ce valoare are tensiunea de atingere?

In conformitate cu actualele normative de calcul a tensiunii de atingere(care le stiu eu) rezulta o valoare mai mare decat insasi tensiunea de linie(400 V) ceea ce este absurd,

7) In practica daca masori tensiunea de atingere iese o valoare mult mai mica si este normal,

8)Analizand structura circuitului fara a tine cont de metodologiile de calcul a tensiunii de atingere, eu o consider tensiunea la partea superioara a prizei de pamant, fata de pamantul „zero”,

9) Se pot face calcule ca la un circuit complex si tensiunea de atingere reiese la o valoare mult mai mica decat cea care rezulta folosind metodologiile acceptate, lucru ce mi se pare logic si normal.

10) Este posibil sa gresesc dar revin cu faptul ca tensiunea de atingere nu poate fi mai mare ca tensiunea de linie, chiar daca cutia ar fi izolata fata de pamant, nu mai spun ca ar trebui sa fie mai mica sau egala cu tensiunea de faza.

Aceasta este problema care o pun in discutie.
Cu stima, Iacob Mihai.

Articole pe blog pe care vi le recomand legate de acest subiect:

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru calcul şi proiectare

Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari

Punere la pamant in LEA 20 kV in direct, la ceas de seara by Laurentiu Copaceanu

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale