Posts Tagged ‘proiectare’

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

ANRE pune in discutie reactualizarea Regulamentului de atestare a agentilor ec pentru proiectare si executie lucrari in SEN

19/02/2013

SGC 2010 ANRE pune in discutie reactualizarea Regulamentului de atestare a agentilor economici pentru proiectre si executie lucrari in SEN.

Proiectul de regulament peote fi consultat pe site http://www.anre.ro utiliznd acest link sau descarcandu-l diret de pe blog: Regulament de Atestestarea Ag Ec pentru proiectre si executie lucrari in SEN-Rev4_document de discutie_19.02.2013

Propunerile trebuie facute pana la data de 05.03.2013 la adresa de email darae@anre.ro

Astept cu interes opiniile Dv asupra noilor prevederi ale acestui Regulament!

SGC

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

Asupra „legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

25/04/2011

  De cca 3 ani ne tot lovim de lipsa unor reglemetari ANRE legate de utilizarea conductorului torsadat 20 kV si respectiv de utilizarea cablului universal 20 kV.

Majoritatea specialistilor in distributia energiei electrice considera  atractiva tehnologia si uneori singura solutie menita sa asigure dezvoltarea RED in zone unde nu se pot obtine acordurile proprietarilor de terenuri pentru  servitutile induse de zonele de protectie si de siguranta.

Cu toate ca lipsesc reglemetarile  ANRE  dedicate acestei tehnologii in ultimii 3 ani s-au realizat un volum semnificativ de retele mt (cel mai adesea comune cu jt, pe stalpii Ljt) utilizand conductoare torsadate.

Pun in discutia Dv: legalitatea proiectarii retelelor electrice de distributie  in lipsa unor standarde si norme tehnice.

In asteptarea opiniilor Dv imi exprim propria opinie asupra problemei puse in discutie:

 Pana mai acum 20 de ani aproape intregul domeniu al proiectarii a fost acoperit de standarde, norme tehnice, prescriptii energetice, fise tehnologice si mai ales de proiecte tip. Dupa 1989 lucrurile au mers oarecum inertial dar de la un moment dat a devenit evident pentru specialisti ca actualizarea reglemetarilor tehnice a ramas o problema neacoperita.

Ulterior ANRE si-a asumat gradual rolul de reglemetator tehnic. Faptul ca abordarea a fost una graduala indica ca „piata” reglementata putea intr-o maniera proprie sa utilizeze editii vechi ale reglemetarilor, noile reglementari si respectiv sa suplineasca cumva reglementarile lipsa.

Ca sa nu mai lungesc discutia consider ca atunci cand exista standarde si norme tehnice cu acoperire nationala acestea sunt binevenite si necesare. Totusi proiectarea poate continua si in lipsa acestor reglemetari:

  • da, acest lucru s-a si intamplat iar in materie de conductor torsadat mt se intampla in aceasta perioada
  • facand apel la legile electrotehnicii combinate cu performatele materialelor se poate elabora o documetatie tehnica completa sub toate aspectele care sa permita realizarea unei retele de distributie si functionarea ei in conditii legale.
  • volumul de munca pentru proiectarea unei retele de distributie (ca de altfel pentru orice alt produs, echipamet, instalatie etc) in absenta unor standarde este mult mai mare. Raspunderea proiectantului este de asemenea mare

Existenta standardelor si normelor tehnice vine sa reduca efortul de proiectare si sa uniformizeze solutiile. Standardele in multe cazuri presupun si o importanta componenta experimetala. De exemplu standardele de electrosecuritate contin incepand cu limitele curentilor prin corpul uman si continuand cu relatiile de calcul multe  rezultate experimetale. Aceasta componenta experimentala a standardizarii face dificila, dar nu imposibila proiectarea.

Pana la urma daca negam posibilitatea de a proiecta in lipsa unor norme tehnice negam dezvoltarea bazata pe cercetare!

In sustinerea celor de mai sus aduc cateva argumente:

  •  Ordinul ANRE 19/2004: Privind caracterul voluntar al standardelor mentionate in reglementari emise de ANRE:  Ord 19 04 StandardeOrd 19_2004 Standarde au caracter voluntar 
  • nu in toate tarile exista organisme similare ANRE si un peste tot „ANRE” are atributii in domeniul normelor tehnice
  • inainte de decantarea unor prevederi tehnice standardizabile acestea trebuie sa treaca focul practicii: de ex domeniul protocoalelor de comunicatii. Uniformizarea a aparut ulterior aplicatiilor practice de succes ca o masura de optimizare si de deschidere a pietelor si de evitate a creerii monopolurilor.
  •  art 31 din  Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobate prin Ord. 49 /2007  care introduce o cale suplimetara pentru redefinirea zonelor de protectie si de siguranta asociate capacitatilor energetice „analiza de risc”:

„Art. 31   – (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2) Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în anexele 1 – 5  la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de o capacitate energetică, respectiv amplasarea unor capacităţi energetice care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de obiective de tipul menţionat se poate face pe baza unei analize de risc;

(3) Analiza de risc se face de către un operator economic sau de către un specialist/ expert atestat în analiza riscului tehnic şi tehnologic şi devine anexă la avizul de amplasament; rezultatul analizei stă la baza emiterii favorabile /nefavorabile a avizului de amplasament şi la stabilirea măsurilor necesare emiterii acestuia; costul analizei de risc se suportă de către solicitant.

(4) Eventualele neînţelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se soluţionează de către ANRE conform reglementărilor în vigoare.”

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Asupra zonelor de protectie si siguranta

26/06/2010

  Consolidarea patimoniala a RED precum si administrarea ZP/ZS trebuie sa constituie preocupari fundamentale ale OD. Aceste preocupati vizeaza/afecteaza mai multe etape ala procesului tehnologic de distributia ee fiind necesara colaborarea mai multor departamante si angajati ai OD.

Prin acest articol va propun o decantare conceptuala a problematicii ZP/ZS si a consolidarii patrimoniale RED.

  1. 1.   Definitii,
  • Culoar de trecere a liniei electrice aeriene: Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de desupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
  • Distanţă de protecţie: Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia 
  • Distanţă de siguranţă: Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
  • Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă 
  • Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
  • Zone de protectie si de siguranta asociate drumurilor: notiunile principale legate de coexistenta cu drumurile sunt prezentate in figura urmatoare

 

 

 

  1. 2.   Reglemetari nationale legate de ZP/ZS

2.1                   Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

2.2                   HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

2.3                   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.4                   Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.5                   Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

2.6                   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2.7                   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

2.8                   Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

2.9                   Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

2.10               HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

2.11                HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

2.12                OUG  nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii  Naţionale a Căilor Ferate Române

2.13                OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

2.14                OG  nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

2.15                Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

2.16      Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ – ediţia 03/2007;

2.17                Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

2.18                Ordin  nr. 196 /2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

2.19                NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

2.20                Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

2.21                Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00

2.22                Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kv (în prezent PE 101/85)

2.23                Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101A/85.

  • ·        este previzibil ca lista sa fie necesar sa fie completata cu legislatie privind proprietatea asupra terenurior/cladirilor etc

 

3      Obiective privind coexistenta RED cu proprietatile tertilor riverani RED

In cazul ideal de amplasare a RED poate fi caracterizat de urmatoarele cerinte

  • o   Respectarea valorilor maxime normate ale ZP/ZS acestea sigura minimizarea riscurilor atat pentru RED cat si pentru obiectivele invecinate
  • o   Existenta posibilitatilor de acces la instalatii
  • o   Servitutie privind ZP/ZS sa fie inscrise in cartile funziare ale imobilelor
  • o   Ori de cate ori est posibil amplasamentul RED si ZP/ZS aferente vor trebui sa afecteze doar domeniul public.
  • o   Limitele ZP/ZS vor fi inscriptionate pe RED pentru avertizarea/informarea riveranilor pentru a preveni afectarea ZP/ZS (cerinta legala stipulata la art 23 Ordinul ANRE 49/2007)
  • o   Existenta AC si a tuturor avizelor necesare inclusiv a celor prevazute in CU

O instalatie legal amplasata cu ZP/ZS respectate si consolidate prin servituti inscrise la CF  va putea fi exploatata in conditii de siguranta maxima cu costuri minime. Ori de cate ori RED va fi afectata de actiunile tertilor prin activitati in ZP/ZS vor genera costuri imputabile autorilor agresiunii

4      Rolul ridicarilor topocadastrale ale RED in analiza conditiilor de coexistenta

  • o   De informare a emitentului CU/AC si a avizatorilor asupra amplasamentului RED
  • o   Crearea unei referinte privind amplasamentul RED aprobat prin AC si respectiv concret realizat in teren
  • o   OCPI prin vizarea planurilor topocadastrale confirma din punct de vedere tehnic doar  corectitudinea cotelor RED, a obiectivelor civile si industriale din ZP/ZS
  • o   In cadrul serviciului de verificare tehnica a ridicarilor topocadastrale OCPI nu confirma limitele de proprietate. Motivul principal al neconfirmarii limitelor de proprietate este legat in principal de faptul ca multe (majoritatea) proprietati(lor) nu au carte funciara constituita (nu figureaza in evidenta OCPI).
  • o   OCPI are servicii prin care face o analiza juridica a coexistentei. Aceste servicii sunt asigurate doar pentru proprietatile cu carte funciara.
  • o   Obligatia  identificarii corecte a limitelor proprietatilor afectate de amplasamentul RED si/sau de ZP/ZS revine investitorului RED (CEZD in cazul nostru). Acest demes are efecte juridice incontestabile doar daca se finalizeaza cu inscrierea proprietatii la cartea funciara si inscrierea servitutilor asociate existentei RED in CF.
  • o   Neefectuarea cercetarii privind coexistanta RED cu proprietatile invecinate si implicit neinscrierea servitutilor asociate existentei RED la CF expune CEZD la despagubiri si/sau la pretentii de eliberare a amplasamentului ocupat aparent legal!
  • o   Un amplasament ocupat aparent legal este un amplasament ocupat in baza unei AC si a avizelor acordurilor prevazute in CU dar fara obtinetinerea tuturor avizelor acordurilor necesare inpuse de conditiile de coexistenta RED cu proprietatile si obiectele/obiectivele/plantatiile invecinate afectate de ZP/ZS si fara inscrierea avezelor acordurilor obtinute in CF a proprietatilor.

In scopul exemplificarii modului in care trebuie facuta analiza bazata pe cumosterea certa a limitelor de proprietate respectiv pentru exemplificarea riscurilor asociate incertitudinii limitei de proprietate analizam conditiile de coexistenta asociate amplasarii unei LEA.

Fie situatiile posibile de coexistenta din figura alaturata:

 

In tabelul urmator am scos in evidenta caracteristicile fiecarei variante posibile de coexitenta rezultand ca din cele 8 cazuri analizate in 5 este necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti.

 

 

 

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

5      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pentru instalatiile noi

Proiectantul va obţine in numele CEZ Distributie si va include in documentatie:

    1. certificatul de urbanism,
    2. toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    3. toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    4. Procese verbale de vecinatati sustinute cu ridicari topo-cadastrale in coordonate STEREO 70 pentru stabilirea „certa” a limitelor de proprietate ori de cate ori acest lucru este esential pentru definirea conditiilor de coexistanta a RED cu proprietatile private riverane 
    5. toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    6. toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    7. toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    8. planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila OD se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cu ocazia elaborarii SS si a emiterii ATR ori de cate ori este posibil si/sau necesar se va urmari si consolidarea parimoniala a instalatiilor existente prin referirea lor in PV de vecinatate si/sau in conventiile de drept de uz si servitute incheiate cu proprietarii riverani

6      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pt instalatiile vechi

Cazuistica este bogata. In tabelul de mai jos am identificat 20 de cazuri rezultate din personalizarea pe tip de instalatii a aspectelor legate de natura juridica a ternului ocupat de amplasamentul RED, servituti impuse de zonele de protectie si de siguranta respectiv conditiile de acces pentru manevre si/sau lucrari. Fiecare caz analizat se divizeza intr-un numar de spete derivate functie de situatie modul in care prezumtivii proprietari pot sa isi dovedeasca statutul. Forma considerata consolidata a statutului de proprietar il reprezinta existanta CF deschisa pe numele proprietarului. In toate cazurile sunt importante si eventualele sarcini existente in CF pentru imobilul respectiv.

In cazul RED existente exista o protectie oferita de legea ee dar care trebuie dublata de actiuni de consolidare patrimoniala. Probabil ca nu se poate vorbi de o consolidare patrimoniala “absoluta” care poate fi asigurata pentru instalatiile noi. Se pot initia actiuni de reducere a expunerii amplasamentelor RED fata de litigiile / agresiunile initiate de terti.

Pentru limitarea costurilor si pentru cresterea gradului de succes probabil ca trebuie lucrat pe actiuni care sa vizeze rezolvarea unor clase de spete cu solutii asemanatoare care pot contribui la limitarea riscurilor de costuri neperformate asociate pretentiilor / actiunilor tertilor.

Departamentul Patrimoniu si Departamentul Juridic trebuie sa faca eforturi de decelare a cazurilor de coexistenta care este necesar/pot fi solutionate si sa defineasca retetele asociate de demersuri de consolidare perimoniala. Aceste actiuni trebuie bugetate si incluse in programe de actiuni functie de criterii obiective


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7      Optiuni tehnice pe categorii de instalatii pentru indeplinirea cerintelor legale privind ZP/ZS

  • ·        plecam de la premiza ca noi trebuie sa respectam limitele ZP/ZS din reglementari si ca avem libertatea sa ne alegem solutii tehnice care sa limiteze volumul de avize/acorduri respectiv care sa faca posibila amplasarea legala a RED. Probabil ca scriind vom putea vedea daca va trebui sa ne imaginam anumite situatii/configuratii particulare de coexistenta si sa mentionam gama de solutii sau va trebui sa ne definim optiunea pentru solutii standard care au asociate ZS/ZP de dimensiuni mai reduse. Totusi daca ar fi  sa vb de solutii preferate cred ca ele trebuie sa faca in primul rand obiectul politicilor th ale categoriei de instalatii
  • ·        ceea ce nu putem face acum, nu putem credita solutiile „noi” gen LEA mt realizate cu conductoare izolate torsadate cu dimensiuni mai reduse ale ZP/ZS atata timp cat ele nu sunt inca recunoscute in reglemetarile nationale

7.1             LEA 0.4 kV

  • Utilizarea conductoarelor torsadate
  • Inserarea unor portiuni LES in axul LEA
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV

7.2             LES 0.4 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta

7.3             LEA 20 kV

  • Utilizarea coronametelor dezaxate si sau compacte
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV
  • Amplasarea mai multor circuite pe aceeasi stalpi
  • Majorarea sectiunilor pe LEA existente pentru a se evita necesitatea altor trasee LEA
  • Utilizarea conductoarelor torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt pentru imbunatatirea comportarii LEA in zonele cu vegetatie
  • Constructia LEA mt comuna cu LEA jt utilizand torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt respectiv conductoare torsadate pentru LEA jt

7.4             LES 20 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta
  • Utilizarea LES mt trifazate, torsadate sau pozate in trefla pentru reducerea spatiului ocupat de traseul cablului
  • Marirea sectiunii LES pe traseele existente pentru evitarea realizarii unor noi circuite

7.5             Posturi de transformare aeriene

  • Utilizarea transformatoarelor cu izolatie uscata
  • Inlocuirea cu PTAM/PTAB-uri cu schema redusa: separator si cadru de sigurante montat pe stalp, transformatorul si CD adapostite in anvelopa metalica sau de beton de dimensiuni reduse

7.6              Posturi de transformare in cladire de zid, PTAM, PTAB

  • Utilizarea celuleor mt compactizate de regula
  • Scheme mt simplificate cu bara simpla nesectionata

7.7             Statii de transformare

  • Utilizarea echipamentelor 110 kV compacte
  • Utilizarea TT/TC combinate
  • Executia in variante de interior cu echipament capsulat

Lista formatorilor autorizati de ANRE sa tina cursuri pentru candidatii la examenul de autorizare electricieni

14/02/2010

SGC 2002  Pe site www.anre.ro s-a publicat lista agentilor economici deja autorizati sa tina cursuri pentru autorizarea electricienilor. Acesta lista se poste actulaliza frecvent!

Update 22.03.2013:

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR

NOTA. 
In lista de mai jos este precizat sediul social al entitatii respective. Va rugam sa accesati pagina de Internet a organizatorilor  sau sa contactati reprezentantii acestora, deoarece se pot organiza cursuri nu numai in localitatea de resedinta a acestora, ci si in alte localitati.

  Institute de invatamant superior 

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti, Splaiul Independentei 313
Tel/fax: 021-4029446
mail: autorizare_electricieni@system.power.pub.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
2. Facultatea de Constructii -UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
Timisoara, Str. Traian Lalescu nr. 2A, Romania
Tel:0256-404.000, Fax 0256-404.010
mail: secretar.sef@ct.upt.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
3. Facultatea de instalatii- UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.128-130 Tel: 0264.401.279, 0264.401.200, Fax 0264.401.179
site: http://instalatii.utcluj.ro/
4. Facultatea de electrotehnica- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Craiova, Bd. Decebal nr. 107
Tel/fax 0251-436447
e-mail: decanat@elth.ucv.ro
5. Facultatea de energetica – UNIVERSITATEA ORADEA Oradea, jud. Bihor ,CP 114 OP Oradea nr. 1, Str. Universitatii nr. 1
Tel: 0259-432.830, 0259-408.115,
Fax 0259-432.789
site: http://www.uoradea.ro

e-mail: rectorat@uoradea.ro
6. Facultatea De Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata UNIVERSITATEA TEHNICA „Gheorghe Asachi” Iasi Iasi, Bd. Dimitrie Mangeron nr. 53, jud. Iasi
Tel: 0232-278.680, 0232-278.683
site: www.ee.tuiasi.ro
e-mail: secretariat@ee.tuiasi.ro
7. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
-CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE-
Baia Mare, str. Dr. Victor Babes, nr. 62 A  Tel: 0362/401265, Fax 0262/276153
site: http://cee.ubm.ro
e-mail:  mircea.horgos@cunbm.utcluj.ro
8. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47 Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic Tel: 0336.130.142, Fax  0336.130.100 Mob: 0730.678.362 ,0747.417.828
e-mail: ctabacaru@ugal.ro

site: Cursuri de pregatire teoretica in domeniul instalaiilor electrice
9. Facultatea de inginerie -UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA Resita, Piata Traian Vuia nr. 1-4 jud.Caras Severin  Tel: 0255-210.227 Fax 0255-210.230
site: www.uem.ro ,
e-mail: rector@uem.ro
Persoana de contact :prof. Ion Piroi,tel: 0744-603-121, 0723-523-349,
e-mail: i.piroi@uem.ro
10. Facultatea de Inginerie Electrica -Catedra Electroenergetica
UNIVERSITATEA TEHNICA din Cluj Napoca
Cluj Napoca 40114 , str. Memorandumului nr. 28
Tel:0264-202209, fax 0264-202280
site: www.utcluj.ro
 
11. Facultatea de Inginerie
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU
Bacau, Str. Calea Marasesti, nr. 157
Tel: 0234-542411, Tel.Fax: 0234-545753
site: www.ub.ro

e-mail: rector@ub.ro
Persoana de contact: Aneta Hazi , Tel.: 0722472091

Societati comerciale

1. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105,  Camera 606-607B Tel: 0727744009, Fax : 021/3189347,  021/ 3189353,  0378/105421
email : autorizare@energy.org.ro sauoffice@3tteam.ro
site : www.3tteam.ro
2. EUROTRAINING SOLUTION
<Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,  email :
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
3. FORMENERG Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3 Tel : 021/3069900, Fax:  021/3069901
Programare: 021/ 3069925
email : 
office@formenerg.ro
4. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
Pcte de lucru Bacau:
–  str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12;
– str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/ 524335, 0234/ 511517, Fax: 0234/ 541544, Mobil : 0740172472
e-mail:consultingcont@yahoo.com
site:www.consultingcont.ro
5. FUNDATIA SCOALA DE AFACERI SI MESERII
SAM-TIMISOARA
Timisoara, Casa tineretului,  str. Aries 19, Jud Timis
Tel/ Fax: 0256/483144,Mobil: 0769/060800, 0769/060802e-mail:office@fsam.rosite: www.fsam.ro
6. MARVI CONS Sat Garcina, Comuna Garcina, jud. Neamt
0233 /216276,  0765542547marvi_cons@yahoo.com
7. PROACTIVE COMMUNICATION Timisoara, Calea Torontalului 3
0356/412575, e-mail:office@proactivecommunication.ro
8. CONFORTUL Botosani, str. Pacea nr. 14, Bloc 14, Scara B, ap. 7, jud. Botosani
Tel: 0743.828.331, 0742.833.367, 0331.401.405 Fax 0331.401.406 , email:vladanmarcel@teacher.com,
site: www.confortul.ro
9. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES Baia Mare, Bd. Unirii nr. 16, jud. Maramures
e-mail: cci_mm@ccimm.ro,
site: www.ccimm.rowww.proafaceri.ro
10. LIN IMPEX Targoviste, Str. Capitan Andreescu nr. 9-11, jud. Dambovita Tel./ Fax 0245-620.725 , e-mail:linimpex@yahoo.com
12. ASOCIATIA PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ Cluj Napoca, Str. Avram Iancu nr. 52, jud. Cluj Tel: 0264-595.793, Tel/Fax 0264-430.148,e-mail: formare@apm.ro, site:www.apm.ro,
13. SC ASCENDO SRL Ramnicu Valcea, Aleea Olanesti, jud. Valcea Tel/Fax : 0250/ 712021, e-mail:ascendo2001@yahoo.com, site:www.ascendo2001.ro,
14. FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVESITAR – VIITOR Sacele, Str Nicolae Iorga, nr 65, jud. BrasovPct de lucru: Brasov,

Sc gen „Diaconu coresi” nr 2, Bdul Stefan cel Mare, nr 15B

Tel: 0268/ 331.329, Fax :0368.816.188, 0751.272.222, e-mail:brasov@calificat.rooffice@calificat.ro, site: http://www.calificat.ro
15. S.C. E.ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A. Iasi, Str Ciurchi, nr 146-150, cod.700359
Pct de lucru: Suceava, Str. Mitropoliei nr.2, cod. 720037
Persoane de contact :
Dan Sumovschi
Sef Centru de Instruire si Perfectionare Suceava
Tel  0230 20 57 34
Fax 0232 40 58 00
Mob  0728 98 98 92
dan.sumovschi@eon-romania.ro
Ovidiu-Magdin Tanta, Instructor pregatire profesionala ,Tel  0230 20 58 64
Fax  0232 20 58 01, Mob  0730 00 37 21
ovidiu.tanta@eon-romania.ro
Site:
http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/servicii/Servicii-de-instruire/contact.html
16. CENTRUL DE CALIFICARE SI PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU Buzau, Str Ostrovului nr 14, Jud. Buzau

Pcte de lucru:
Tg Jiu, Str Victorii, nr 132-134, 132-134, incinta caminului liceului nr.2, etaj 3, camera 341,  jud. Gorj

Deva,
 str. 22 Decembrie, nr.118, et.1, cam.32 – Cladirea CORATRANS S.A.
Tel: 0238 723 653, Persoana de contact Ioana Popescu – 0743.404.651Telefon/fax 0253.237.818
Persoana contact: Vilcu Rodica Mihaela – 0748.143.103 tel/fax:  0254.21.80.88

Persoane de contact:
Clara Ianachis – 0754.469.350 , Elena Balaban – 0762.325.256

17. S.C. ARTOPROD S.R.L. Rm. Valcea, Str Regina Maria nr 17A, Jud. ValceaPcte de lucru:
Pitesti, str. Calea Bucuresti, Bl.1, Sc.C, Ap.4, ,jud. Arges, Tel/fax: 0248.221.291
Sibiu  str. Vasile Milea, Bl.9, Sc.C, Ap.33,  jud. Sibiu, Tel/fax: 0269.212.996
Tel: 0250.736.527, 0350.413.537
0744.147.345
Fax 0250.736.528

e-mail: artoprodsrl@yahoo.com
site: http://www.artoprod.go.ro

18. S.C. PROFESIONAL PN S.R.L. Sibiu, Cojocarilor nr.2 , Jud. Sibiu

Tel/Fax: 0269 220 449
0745.373.606, 0720.229.998
e-mail:

profesional_pn@yahoo.com
site: http://www.cursurigaze.ro,www.profesional-pn.ro

19. ASOCIATIA ROMANA A ELECTRICIENILOR Bucuresti, Str Padesu nr. 16, Bl 15, Sc A, Et 7, Ap 29, Sect 4Punct de lucru:Centru Incubator Afaceri -CIAF , Bucuresti, Sos Oltenitei nr. 225A Tel: 0722.622.697/ 0744.544.886
Fax: 031.81.70.639
e-mail:

asociatia.electricienilor@gmail.com
site: http://www.arel.ro

20. S.C. AMIRAS C&L IMPEX S.R.L Targoviste, Str Constantin Brancoveanu nr.66, Jud Dambovita 
Tel/ FAX : 0245.215.813, Mob: 0722.402.285
e-mail: office@amiras.ro
site: http://www.amiras.ro
21. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA IALOMITA Slobozia, Str. Lujerului 2, judetul Ialomita
Tel./ Fax: 0243/231353
e-mail: office.cciail@gmail.comnicolae.stanca@gmail.com
22. S.C. Sind Tour Operator SRL Bucuresti, Str Doamna Chiajna nr. 26, Sect3
Tel. 021.318.30.18, 318.30.10 Fax: 021/318.30.17 Mob: 072.687.28.35
e-mail: office@mysto.ro


Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa darae@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

NOU-Cursuri de pregatire teoretica    « inapoi
I. Prevederi legale
II. Conditii pentru organizatori
III. Precizare 2010 
IV. LISTA DE ORGANIZATORII. Prevederi legale
In conformitate cu prevederile art. 17 ale „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic”, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 90/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 847 din 08-12-2009,
participarea la primul examen de autorizare, indiferent de gradul si tipul solicitat de candidat, este permisa numai dupa ce acesta face dovada ca a urmat un curs de pregatire teoretica in domeniul instalatiilor electrice. Cursul trebuie sa aiba un continut corespunzator tematicii si bibliografiei recomandate si publicate pe pagina de Internet a ANRE, si sa fie organizat de institutii de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, sau de societati comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu, organizatorii cursurilor avand obligatia de a obtine in prealabil aprobarea ANRE. Regulamentul impune, de asemenea, obligatia electricianului autorizat de a urma un curs de pregatire teoretica cel putin o data la 10 ani, perioada considerata rezonabila ca timp de actualizare/ modificare a normelor tehnice si legislative in domeniul instalatiilor electrice.  In conformitate cu prevederile Regulamentului, facem urmatoarele precizari:

II. Conditii pentru organizatori
Institutiile de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, precum si societatile comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu‚ care doresc sa obtina aprobarea ANRE in vederea organizarii cursurilor de pregatire teoretica, trebuie sa transmita la ANRE o solicitare in acest sens si sa anexeze acesteia documente, din analiza carora, sa rezulte ca:
         institutia/ societatea este furnizor de formare profesionala, organizat conform legislatiei in domeniu si detine autorizatii emise de autoritatile statului competente in acest scop,

         dispune/ asigura logistica necesara, corespunzatoare desfasurarii cursului,

         asigura lectori avand calitatea de formatori, specialisti in domeniu, cu experienta in Sistemul Electroenergetic National,

         respecta tematica si bibliografia de examen, publicata de ANRE pe pagina de Internet.

 III. Precizare 2010
Titularii de legitimatii de electrician autorizat, emise de ANRE, a caror valabilitate expira in anul 2010, pentru inscrierea la examenul de autorizare la acelasi grad/ tip, vor respecta prevederile art. 19 din Regulament, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, nu trebuie sa faca dovada ca au urmat un curs de pregatire teoretica.  

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR LA EXAMENELE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

Institute de invatamant superior

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti,
Splaiul Independentei 313
Tel: 021-4029433
Fax: 021-4029675
2. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47
Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic
Tel: 0236/468061
Fax 0236/468061, 0336.130.100
3. UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
Baia Mare, str. Dr. Victor Babeº 62A
Tel: 0262/422778,
Fax 0262/276153

Societati comerciale

4. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105, Etaj 5, Camera 519C
Tel: 0727744009
Fax 021/3189347
autorizare@energy.org.ro
5. EUROTRAINING SOLUTION
Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
6. FORMENERG
Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3
Tel 021/3069900, Fax 021/3069901
office@formenerg.ro
7. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
PL: Bacau str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12; str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/524335, 0234/577177, 0234/541544, 0740/172472

Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa anre@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

05/01/2010

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu cosj
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
10 kA < Icu £20 kA 0.3
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
50 kA < Icu 0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

  • nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu cosj Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

15/11/2009

SGC 2002

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
  2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
11,502 11,502
Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
Hst 74bis) Hst+ 3m3)
Hst+ 3m3)

 

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
6 ) 7) 7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
64is)
7) 7) 7)
7bis)

 

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

  • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
  • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
0,68bis) 29bis)
Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
Nu se normează10bis)

 

8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
211bis)
Linie contact tramvai 4 4,5 5
411bis
Linie contact troleibuz 2 3 3
31bis)
Cablu purtator tramvai 2 3 3
21bis)
Cablu purtator troleibuz 4 4 4

 

11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare Interzis 312) 412)
Apropiere Hst 1213) 1213)
Hst13bis)

 

12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
214 bis)
Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
517) 517)

 

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
(5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
Apropiere 18) 12 1) 22 1)

 

18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
Trecere Trecere Trecere
Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
323) 224bis) 323)
223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
323) 224bis) 32 3)
223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
323) 224bis) 323)
223bis

 

22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Clădiri

 

Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
126bis)

 

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
– pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
– pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
H st ???? 7 7

 

Observatie:

  • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
  • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
1,5 6 3 6 3
1,535)

 

 

35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
3,528bis)
429) 629) 629)
429bis)
3,530) 3,5030) 430)

 

28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

 

 

 

6 4,5 2,5 6 5 3
432bis 0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
1,50 2
0,1 4) 0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

15/11/2009

SGC 2002

Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

HPIM6389

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

HPIM6537

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig2 legatura de intindere si capa terminal

HPIM6453

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 3 legatura de sustinere in aliniament

HPIM6520

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

HPIM6524

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

HPIM6505

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

 

 

 

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

19/10/2009

SGC 2002

Astazi am primit de la UNIMEC, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA o.4 kV cu conductoare torsadate TYIR.

Recunosc ca am fost placut impresionat de noile realizari ale UNIMEC care vin sa solutioneze cateva probleme intalnite de generatia atuala de armaturi jt si in plus consolideaza tehnologia de realizare a LEA jt cu conductoare torsadateTYIR  facilitand o imbunatatire a productivitatii muncii.

Probabil ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie foarte mult de conceptul unei instalatii „fara mentenata”.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

Fisa tehnica clema de derulare si sustinere cablu torsadat 0.4 kV ASA R 0.4 kV

ASA R 04kV

Fisa tehnica Bratara universala BU-Jt/tip stalp centrifugat

FISA TEHNICA-BU JT-centrifugati

Fisa tehnica Bratara universala jt BU-jt/tip stalp vibrat

FISA TEHNICA-BU JT-vibrati

Fisa tehnica Tija universala de joasa tensiune TU-Jt/tip stalp

FISA TEHNICA-TU JT

Legatura de sustinere in aliniament cu TU si ASA R

Legatura de sustinere TU vibrat & ASA R

Legatura de intindere cu BU si CLAMI

Legatura de intindere BU centrifugat & CLAMI

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

18/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

  • cost redus,
  • culoare de siguranta reduse
  • buna comportare in exploatare
  • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

bratara

CLEM.TORS.S-20kV

clemtori

Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

UNICLAMS-20kV

Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

Role tragere LES in aliniament

role aliniament

Role tragere LES  in  colt

role intoarcere

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

12/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 15.06.2016 graficul accesarii acestui articol, la aproape 7 ani de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Raport de accesari 2009-2015

In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

 

 

1. PREZENTARE GENERALA

Conform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

  1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
  2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

 

fig 1 Cablu torsadat mt autoportant

Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

fig 2 Cablu mt torsadat cu purtator din Ol

Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

fig 3 Cablu universal mt autoportant

Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 6 Legatura de sustinere - detalii

Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

–          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

–          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

–          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

–          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

–    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

–    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

5. CONCLUZII

 

Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

  1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
  2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
  3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

BIBLIOGRAFIE

[1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

[2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998

Ajuta ca sa fii ajutat!

22/08/2009

SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

torsada tjt  peste cladiri

 

 

 

 

 

interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

09/08/2009

SGC 2002 ANRE abordeaza pe scurt acest subiect care preocupa in mare masura opinia publica facand o sinteza a reglementarilor din domeniu. Sursa site www.anre.ro sectiunea Info Consumatori
Furnizorul dumneavoastra are obligatia de a va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica.

In conformitate cu prevederile Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, intreruperile in furnizarea energiei electrice pot fi :
1.      Intreruperi accidentale.
2.      Intreruperi programate.
3.      Intreruperile programate, neanuntate.
4.      Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia.

1. Intreruperi accidentale
In cazul unei intreruperi accidentale a energiei electrice, furnizorul are obligatia de a urmarii realimentarea, in cel mai scurt timp posibil, de catre operatorul de distributie.
Pentru mediul urban durata limita pentru sosirea echipei de interventie din momentul anuntarii este de o ora in marile orase si de 3 ore in restul oraselor.
Pentru mediul rural durata limita pentru sosirea echipei de interventie este de 24 de ore din momentul anuntarii.

2. Intreruperi programate
Orice intrerupere programata a furnizarii energiei electrice necesara pentru lucrari planificate, va fi anuntata cu minimum 24 de ore inainte, indicandu-se intervalul de intrerupere.
Anuntarea se va face in functie de marimea zonei afectate, prin afisare la locul de consum si/sau prin mass-media.

3. Intreruperile programate, neanuntate
In cazul intreruperilor programate, neanuntate in prealabil, acestea pot fi reclamate de catre consumator, iar furnizorul va plati daunele corespunzatoare, conform prevederilor contractului de furnizare.

4. Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia
In conformitate cu prevederile Contractului-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca factura si penalitatile datorate nu au fost achitate, dupa 35 de zile de la data scadentei furnizorul transmite consumatorului un preaviz (document distinct de factura, care se transmite numai consumatorilor care nu si-au achitat factura in termenul legal), iar dupa 45 de zile de la data scadentei, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, are dreptul de a intrerupe furnizarea energiei electrice.
In cazul in care va fost intrerupta furnizarea pentru neplata energiei electrice consumate, furnizorul are obligatia de a va realimenta cu energie electrica, in conditiile in care v-ati onorat in totalitate obligatiile de plata (inclusiv taxa de reconectare).
Durata standard a lucrarilor de reconectare este de 24 de ore, incepand cu ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care consumatorul si-a achitat in totalitate obligatiile de plata.
In cazul in care, in termen de 60 de zile de la data intreruperii furnizarii energiei electrice, nu ati efectuat plata integrala a facturii si a penalitatilor datorate, furnizorul are dreptul sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice.

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002  Acest subiect de larg interes pt opinia publica este abordat de ANRE la sectiunea INFO CONSUMATORI de pe site www.anre.ro

INCALCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Raspuns cadru
Conform dispozitiilor atat ale Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata, concesionarii si titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, pe durata efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii, de urmatoarele drepturi ce au ca obiect utilitatea publica:


a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii;


b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;


c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte sau alte echipamente aferente capacitatii si pentru acces la locul de amplasare a acestora;


d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;


Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor din domeniul energiei electrice si gazelor naturale pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public.

Dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata, prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege iar cele ale art. 136 alin. (5) din acelasi act normativ consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, „in conditiile legii organice”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia.

In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor si bunurilor afectate de capacitati atat din sectorul energiei electrice, cat si din cel al gazelor naturale, are un caracter legal, fiind determinata de un interes general de ordin public. Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 si ale Legii gazelor nr. 351/2004 nu contin nici o contradictie cu cele art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private.

Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauze de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private.

In vederea realiza scopului ei legitim, masura privativa partial de proprietate trebuie sa pastreze un echilibru just in intre exigentele interesului general si apararea drepturilor fundamentale ale individului, din acest punct de vedere, legea respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002 Raspunsuri ANRE publicate pe site www.anre.ro la sectiunea Info Consumatori la 09.08.2009
                Prin Ordinul Presedintelui ANRE nr. 129/2008 a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, denumit in cele ce urmeaza Regulamentul.
           
            Regulamentul stabileste conditiile, etapele si procedurile necesare pentru stabilirea solutiei sau a variantelor de solutie pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, asigurand, totodata, accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele electrice de interes public, oferind acestora posibilitatea de a alege varianta de solutie pe care, din punctul lor de vedere, o considera cea mai avantajoasa, tehnic si economic.
            Regulament se aplica la:
                        a) elaborarea studiilor de solutie pentru utilizatorii noi sau existenti care se                           dezvolta;
                        b) elaborarea studiilor de modificare a solutiilor de racordare a utilizatorilor                           existenti;
                        c) elaborarea fiselor de solutie;
                        d) emiterea avizelor tehnice de racordare de catre operatorii de retea.
            Regulament nu se aplica la stabilirea solutiilor de realizare a instalatiilor de utilizare.
            Conform prevederilor Regulamentului, racordarea instalatiei utilizatorilor la retelele electrice de interes public se realizeaza, dupa caz:
            a) direct la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune aferenta unui post de transformare;
            b) la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune, la barele unui post de transformare;
            c) la reteaua electrica de distributie de medie tensiune, direct sau prin racord si post de transformare MT/JT kV;
            d) la reteaua electrica de distributie de 110 kV, direct sau prin statie de transformare 110/MT kV;
            e) la reteaua electrica de transport, direct la tensiunea retelei sau prin statie de transformare cu raport de transformare corespunzator.
                Stabilirea solutiei de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
            Solutia de racordare a instalatiei de utilizare a unui utilizator la reteaua electrica de interes public se stabileste, dupa caz, pe baza de fisa de solutie sau studiu de solutie.
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se elaboreaza pe baza de contract incheiat intre operatorul de retea si utilizator.
           
            Operatorul de retea transmite utilizatorului oferta de contract pentru elaborarea studiului de solutie in termen de maximum 7 zile calendaristice, dupa caz, de la data:
            a) inregistrarii comenzii utilizatorului;
            b) inregistrarii cererii utilizatorului pentru emiterea avizului tehnic de racordare, daca solutia de racordare, conform reglementarilor, se stabileste pe baza unui studiu de solutie.
           
            Termenul de elaborare a unui studiu de solutie, de la data depunerii de catre utilizator a datelor complete, este de:
            a) maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere/consum la o retea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare. In situatii deosebite, justificate prin complexitatea solutiilor, operatorul de retea poate solicita in propunerea de contract un termen mai mare. Durata suplimentara nu va depasi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110 kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV;
            b) maximum o luna pentru racordarea la o retea de medie sau joasa tensiune.
                I. Fisa de solutie
            Conform Regulamentului, solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie pentru:
            a) utilizatorii de tip consumatori casnici individuali, indiferent de puterea solicitata;
            b) utilizatorii de tip consumatori care solicita o putere mai mica de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activitatii lor;
            c) utilizatorii de tip consumatori care se racordeaza la retele electrice de medie sau joasa tensiune, indiferent de puterea solicitata, daca solutia de racordare este unica si/sau evidenta;
            d) utilizatori existenti care solicita un spor de putere ce poate fi acordat prin instalatiile de racordare existente, indiferent de tensiunea retelei la care sunt racordati.
                II. Elaborarea studiului de solutie
            Solutia de racordare se stabileste prin studiu de solutie pentru utilizatori care:
            a) se racordeaza la retele electrice avand tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare;
            b) sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea retelei la care se racordeaza;
            c) se racordeaza la retele electrice de distributie de medie sau joasa tensiune, in situatiile in care sunt indeplinite simultan conditiile:
                        – utilizatorii nu se incadreaza in categoriile pentru care solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie;
                        – sunt posibile cel putin doua variante de solutie de racordare, corespunzatoare tehnic si comparabile economic;
            d) solicita modificarea/imbunatatirea instalatiilor de racordare existente sau cresterea gradului de siguranta in punctul de delimitare, daca lucrarile necesare nu pot fi stabilite prin fisa de solutie;
            e) prin tipul lor si caracteristicile echipamentelor instalatiilor de utilizare si/sau al proceselor tehnologice impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordarii asupra retelei si a celorlalti utilizatori si stabilirea masurilor pentru incadrarea acestui impact in limitele normate.
                Avizarea studiului de solutie
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se avizeaza de catre operatorul de retea conform procedurii proprii si in cadrul termenului de elaborare prevazut in contract. Timpul necesar avizarii studiului de solutie este inclus in durata maxima de elaborare.
           
            Studiile de solutie se avizeaza atat de catre operatorii de distributie, cat si de catre operatorul de transport si de sistem in toate cazurile in care prevad:
            a) racordarea la reteaua electrica de distributie a locurilor de producere cu puteri instalate mai mari de 10 MW;
            b) racordarea locurilor de producere sau de consum pe barele de medie tensiune sau 110 kV ale statiilor de transformare ale operatorului de transport si de sistem;
            c) mai multe variante pentru racordarea utilizatorilor, dintre care unele la tensiunile de 220 kV sau 400 kV si altele la tensiunea de 110 kV.
           
            Studiile de solutie, cu exceptiile de la alin. (2), se avizeaza de catre operatorii de distributie daca prezinta numai variante de racordare la o retea electrica de distributie, respectiv de catre operatorul de transport si de sistem, daca prezinta numai variante de racordare la reteaua electrica cu tensiune de 220 kV sau 400 kV.
           
            Utilizatorul trebuie sa opteze pentru una dintre variantele de solutie stabilite in studiu si avizate de operatorul de retea si sa isi exprime optiunea in scris si, dupa caz, sa solicite in termen de maximum doua luni emiterea avizului tehnic de racordare.

Programul de organizare si desfasurare al sesiunii de autorizare a electricienilor Toamna 2009

02/08/2009

SGC 2002  

sursa www.anre.ro Va reconad sa accesati site ANRE ori de cate ori aveti ocazia pentru a accesa informatiile oficiale actualizate la zi despre examen. Pagina de internet www.anre.ro constituie canalul prin care ANRE comunica aproape in exclusivitate cu beneficiarii serviciilor sale. Pe blog gasiti informatii utile dar care trebuie validate prin accesare surei acestor informatii site: www.anre.ro

SGC

In conformitate cu art. 35. (1) din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007. 

  

ANRE organizeazã, în perioada 01.10.2009 – 23.12.2009,  sesiunea de Toamnã 2009 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare

17 iulie 2009 Publicarea anunþului
(actualizat in 21.08.2009)
01 – octombrie -2009 11 – octombrie -2009 Înscrierea candidatilor
11 – octombrie -2009
(data postei)
Termen final de înscriere la examen
23-octombrie-2009 Nominalizarea centrelor de examinare
23-octombrie-2009 Publicarea
  a)  listei candidatilor (solicitatþi care îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului în care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neîndeplinire.
26 octombrie 2009 – 30 octombrie 2009 Completarea dosarelor (dupa caz)
06-noiembrie-2009 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulament pentru a participa la examen
9 – noiembrie – 2009 27 – noiembrie –  2009 Desfãsurarea examenelor de autorizare
30 noiembrie 2009 Publicarea rezultatelor examenelor (în functie de data desfãsurãrii examenelor în fiecare centru)
4 decembrie 2009 Data limita pentru inregistrarea contestaþtiilor
23 decembrie 2009 Rezultatele analizãrii contestatiilor
       

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

01/08/2009

 

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Prezentarea temei

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

Structura de ansamblu a instalatiei

Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

–         turbina eoliana propriu-zisa

–         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

–         senzor de pasi

–         bloc de comanda

–         girueta

–         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

–         element de executie

–         motor

Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

 

Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

Principiul elaborarii comenzilor

Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

–         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

–         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

–         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

Figura 2 - Cercul trigonometric

 

 

 

 

 

Figura 2 – Cercul trigonometric

În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

– t  → poziţia unghiulară a turbinei.

– g → poziţia unghiulară a giruetei.

– f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

 

 

Cazul 1

Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

–         dacă t < g → dreapta

–         dacă t > g → stânga

–         dacă t = g → stop

Cazul 2

Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

–         dacă t < g → stânga

–         dacă t > g → dreapta

Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Link-uri Nr utilizari
 1 anre.ro 3,756
 2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
 3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
   
 4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
 5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
 6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
 7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
 8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
 9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
27 anre.ro/documente.php?id=378 630
28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
35 anre.ro/documente.php?id=252 470
36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
39 anre.ro/documente.php?id=251 414

Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

      

 

 

Titlu Vizualizări  
– aa_Autorizare electricieni 46,777
– Bine ati venit! 43,339
Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
Centre de examene de autorizare electric 5,896
– Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
– aa_Cuprins 5,777
Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Normele specifice de securitate a muncii 4,808
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
– a_Energie eoliana 3,269
– Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
– La multi ani cu energie 2008! 2,458
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
Rezolvarea problemei 26 2,360
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
Rezolvarea problemei 25 2,210
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
Rezolvarea problemei 38? 2,116
Rezolvarea problemei 21 2,072
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
Rezolvarea problemei 23 1,918
Rezolvarea problemei 24 1,909
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
– Calitatea energiei electrice extras di 1,852
Rezolvarea problemei 22 1,808
Intreruptoare „cap de scara” 1,772
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
Rezolvarea problemei 37 1,725
Rezolvarea problemei 29 1,715
electricieniprobleme20092 1,704
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
Rezolvarea problemei 27 1,623
Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
Rezolvarea problemei 28 1,582
– Avizul de amplasament 1,580
Rezolvarea problemei 33? 1,554
Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
La multi ani cu energie! 1,443
Rezolvarea problemei 32? 1,387
– Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
Rezolvarea problemei 36 1,335
Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
– Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
– Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
Sarbatori fara lumina 1,281
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
Subiecte legislatie Gradul II 1,165
Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
Asupra noului regulament de racordare la 1,058
Factura de energie electrica poate fi re 1,034
– Preturile energiei electrice pentru co 1,027
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
rezolvarea-problemei-23 981
Formule: parametrii electrici ai LEA 958
Calitatea energiei electrice – extras di 951
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
Standardizarea domeniului productiei ene 917
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
Introducere in problematica energiei eol 879
LEA jt performante: cerinte tehnice 876
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
LEA mt cerinte tehnice 854
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
LES mt cerinte tehnice 827
Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
– Managerul actor 782
Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
Subiecte Legislatie Gradul I 765
Modernizarea distributiei energiei elect 758
Calitatea energiei electrice este influe 736
LES jt cerinte tehnice 731
– Standardul de performanta pentru servi 715
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
Harta potentialului eolian 707
– Contorizarea utilitatilor 696
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
Optiunile consumatorilor industriali pe 685
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
Care este explicatia (1)? 634
O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
STEPNo montat gresit 620
Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
solutia-problemei-26 595
Separator versus intreruptor telecomanda 572
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
Raport privind rezultatele examenelor de 520
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
De ce cad stalpii de iluminat public var 512
Andrea Bocelli 502
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
Avizul de amplasament 472
Foren 2008 469
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
Ghid de administrare a unui blog! 435
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
Aurel se vrea pe blog! 428
Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
Baietii destepti 420
Nessun Dorma in interpretari celebre 414
Pana de curent a paralizat America de No 399
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
Cereri si oferte de locuri de munca 348
Costel Busuioc 345
Incze Andras are o problema 338
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
Exemplu american: gandirea pozitiva 335
Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
Odihna activa! 318
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
Automatizarea distributiei noi frontiere 310
Celine Dion 309
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
Facem pana iese bine (1)! 287
Preturile energiei electrice pentru cons 286
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
Structura productiei de energie electric 276
solutia-problemei-24 275
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
Preturile energiei electrice pentru cons 268
Starea suportilor de bare in unele stati 258
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
Scump, prost si periculos! 253
Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
Rezultatele sondajului de opinie privind 248
Emotia este si ea o forma de energie! 237
solutia-problemei-27 225
problema-25-solutionata 216
solutia-problemei-29 212
Amatorism cu radacini adanci! 211
solutia-problemei-21 210
Facem pana iese bine (3)! 208
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
Distributia campului electric si magneti 206
Instalatiile electrice abandonate, peri 205
* Mondial 205
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
Ce sa fie, ce sa fie? 193
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
– Sondaje de opinie 187
Dialoguri despre poluare 185
Energia Electrica o afacere rentabila si 185
Principalii actori ai pietei angro de en 178
Structura piatei angro de energie electr 166
Criza gazului si calitatea energiei elec 165
Bonnie Tyler 162
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
Dezastre previzibile! 158
Vank 1000 155
The power of wind 153
Infrastructura energetica sustine comuni 150
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
Obama, speranta pentru toti! 140
Putem traduce WordPress in limba romana 136
ABBA take a chance on me 135
rezolvarea-problemei-22 132
Lantul de distributie 132
rezolvarea-problemei-28 129
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
Beijing, China Olimpiada 2008 117
Facem pana iese bine (2)! 115
Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
Planul de comunicare asigura succesul af 107
Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
Gandirea de grup 97
Cosmarul Gandului: penele de curent 95
Rolul comunicarii in afaceri 92
Power Of Love in interpretari celebre 91
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
Managerul actor 87
Sefii care aplica micromanagementul 86
Craciun Fericit 2008! 85
Contorizarea utilitatilor 84
structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
Bine ati venit! 78
principalii-participanti-la-piata-angro- 78
Decizia de cumparare 73
Imaginea unei organizatii pe piata 73
Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
Vank-1000 68
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
zona-in-litigiu 62
Transporturi la romani 60
rezolvarea-problemei-25 55
Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
Oferta unica de vanzare 54
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
solutiaproblemei-22 50
Clasificarea clientilor 45
Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
Cadouri promotionale personalizate 41
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
structura-pietei-angro-de-ee2 37
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 23
Hello world! 14
solutia-problemei-25 13
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
solutia-problemei-28 8

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 
 
 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

  
  
  
  
  

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 
 
 
 
 

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 
 
 
 

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 
 
 
 

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

  
 
 
 
 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 
 
 

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 
 
 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 
 
 

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 
 
 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 
 
 
 
 

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 
 
 
 
 
 

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 
 
 
 
 
 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Meniurile WordPress pot fi traduse in limba romana!

24/05/2009

sgc-legitimatie Esti deranjat de inabilitatea unor traduceri utilizate in versiunea in limba romana a meniurilor WordPress?

Esti deranjat de faptul  versiunea „romaneasca” a WordPress ete de fapt o romgleza?

Atunci ai posibilitatea sa contribui la eliminarea inadvertentelor si sa consolidezi versiunea romaneasca a WordPress. In acest fel platforma software va deveni mai accesibila isr oamenii vor comunica mai usor utilizand o gama din ce in ce mai larga de facilitati.

Contributia ta poate prinde contur accesand o pagina speciala de traducere la adresa: http://translate.wordpress.com/

Succes!

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

24/05/2009

sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Analiza candidaturilor la extrasesiunea de autorizare 2009

23/05/2009

 sgc-legitimatie

 

S-a publicat fisierul candidatilor inscrisi la extrasesiunea de autorizare a electricienilor 2009. Este necesar sa verificati daca dosarul Dv este complet. Fisierul este publicat pe site www.anre.ro  fiind accesibil si urmand acest link

 

De asemenea pe site www.anre.ro au aparut informatii despre centrele de examen. Aceste informatii se actualizeaza frecvent astfel incat este necesar sa va informati direct de la sursa despre notati.

 

Aveti mai jos informatiile pulicate la 23.05.2009

Centrul de examinare Perioada in care se vor desfasura examene Locul examinarii  
 

CRAIOVA

11 – 14 iunie 2009

 

 

BUCURESTI

11 – 14 iunie 2009

Universitatea Politehnica Bucuresti

 

Splaiul Independentei nr. 313

 

BRASOV

22 – 25 iunie 2009

 

 

TIMISOARA

15 – 20 iunie 2009

 

 

La data de 23.05.2009 erau in evidenta 3042 dosare din care 372 necesita completari 17 s-au retras  iar 22 au fost respinse. Electricienii provin din peste 450 societati comenrciale cu mentiunea ca  exista 808 cazuri care nu au specificat agentul economic de care apartin candidatii

 

Societatea

Tip Autorizatie

I A  

5

I A + I B  

3

I A + II B  

49

I A + III B  

4

I B  

314

II A  

70

II A + II B  

310

II A + III B  

91

II A + IV B  

5

II B  

1152

III A  

90

III A + II B  

8

III A + III B  

425

III A + IV B  

53

III B  

277

IV A  

36

IV A + II B  

1

IV A + III B  

4

IV A + IV B  

90

IV B  

55

Total general

3042

 

 

 

 

 

situatia pe centre de examen

Brasov

858

Bucuresti

699

Dolj

816

Timis

669

Total

3042

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ponderea pe grade a solicitarilorAutorizarile solicitate de cei 3042 candidati:

 

 

 

 

I A 61 1.6%
I B 317 8.3%
II A 476 12.5%
II B 1520 39.9%
III A 576 15.1%
III B 524 13.8%
IV A 131 3.4%
IV B 203 5.3%
  3808 100.0%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi Brasov

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

2

0,23%

Bv

I A + I B 

2

0,23%

Bv

I A + II B 

26

3,03%

Bv

I A + III B 

3

0,35%

Bv

I B 

60

6,99%

Bv

II A 

22

2,56%

Bv

II A + II B 

111

12,94%

Bv

II A + III B 

32

3,73%

Bv

II A + IV B 

1

0,12%

Bv

II B 

330

38,46%

Bv

III A 

34

3,96%

Bv

III A + II B 

2

0,23%

Bv

III A + III B 

101

11,77%

Bv

III A + IV B 

23

2,68%

Bv

III B 

65

7,58%

Bv

IV A 

9

1,05%

Bv

IV A + II B 

1

0,12%

Bv

IV A + IV B 

23

2,68%

Bv

IV B 

11

1,28%

Bv

Total Brasov

858

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi  Bucuresti

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

3

0,43%

B

I A + I B 

1

0,14%

B

I A + II B 

8

1,14%

B

I B 

83

11,87%

B

II A 

20

2,86%

B

II A + II B 

63

9,01%

B

II A + III B 

20

2,86%

B

II B 

309

44,21%

B

III A 

8

1,14%

B

III A + III B 

68

9,73%

B

III A + IV B 

5

0,72%

B

III B 

83

11,87%

B

IV A 

5

0,72%

B

IV A + IV B 

16

2,29%

B

IV B 

7

1,00%

B

Total Bucuresti

699

100,00%

 

 

 candidaturi Dj

 

Tip Autorizatie

Nr

%