Archive for august 2009

Ajuta ca sa fii ajutat!

22/08/2009

SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

torsada tjt  peste cladiri

 

 

 

 

 

interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

Reclame

Diferente intre tematica sesiunii Toamna 2009 fata de tematicile anterioare!

21/08/2009

SGC 2002 Va semnalez ca in tematica sesiunii Toamna 2009 au aparut modificari la poz 5 si poz 13 trecandu-se la versiunile in vigoare ale Codului Tehnic RED aprobat prin Ordinul 128/2008 si ale Regulamentului de elaborare a solutiilor de alimintare cu ee aprobat prin Ordinul 129/2008.

La 21.08.2009 in chestionare sunt raspunsuri date in baza editiilor anterioare ale acestor reglementari. Rog studiere cu discernamant. Mi-am propus sa actualizeza raspunsurile la intrebari dar deocamdata nu sunt actualizate!

SGC

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

09/08/2009

Radu ing  Stoian Radu,

Problematica coexistentei retelelor electrice cu proprietatile, constructiile, retelele de utilitati, plantatii si alte amenajari cu care se invecineaza este tratata de Ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv de legea 13/2007  si de reglementarile privind emiterea avizului de amplasament.

In acest articol ne propunem sa analizam corelatiile suprapunerii sau intersectiile zonelor de proptectie si a zonelor de siguranta LEA 20 kV peste/cu zona de protectie a drumului  raportate la limitele de proprietate

ZP_ZS LEA in raport cu ZP drum si ZP LEA

Poz stalp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

Nu

ex ZP/ZS1

ex LP1

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

Da

Nu

ex ZP/ZS2

ex LP1

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

B

Nu

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Nu

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

C

Nu

Da

ex ZP/ZS5

ex LP4

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

talp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

Nu

ex ZP/ZS1

ex LP1

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

Da

Nu

ex ZP/ZS2

ex LP1

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

B

Nu

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Nu

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

C

Nu

Da

ex ZP/ZS5

ex LP4

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

09/08/2009

SGC 2002 ANRE abordeaza pe scurt acest subiect care preocupa in mare masura opinia publica facand o sinteza a reglementarilor din domeniu. Sursa site www.anre.ro sectiunea Info Consumatori
Furnizorul dumneavoastra are obligatia de a va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica.

In conformitate cu prevederile Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, intreruperile in furnizarea energiei electrice pot fi :
1.      Intreruperi accidentale.
2.      Intreruperi programate.
3.      Intreruperile programate, neanuntate.
4.      Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia.

1. Intreruperi accidentale
In cazul unei intreruperi accidentale a energiei electrice, furnizorul are obligatia de a urmarii realimentarea, in cel mai scurt timp posibil, de catre operatorul de distributie.
Pentru mediul urban durata limita pentru sosirea echipei de interventie din momentul anuntarii este de o ora in marile orase si de 3 ore in restul oraselor.
Pentru mediul rural durata limita pentru sosirea echipei de interventie este de 24 de ore din momentul anuntarii.

2. Intreruperi programate
Orice intrerupere programata a furnizarii energiei electrice necesara pentru lucrari planificate, va fi anuntata cu minimum 24 de ore inainte, indicandu-se intervalul de intrerupere.
Anuntarea se va face in functie de marimea zonei afectate, prin afisare la locul de consum si/sau prin mass-media.

3. Intreruperile programate, neanuntate
In cazul intreruperilor programate, neanuntate in prealabil, acestea pot fi reclamate de catre consumator, iar furnizorul va plati daunele corespunzatoare, conform prevederilor contractului de furnizare.

4. Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia
In conformitate cu prevederile Contractului-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca factura si penalitatile datorate nu au fost achitate, dupa 35 de zile de la data scadentei furnizorul transmite consumatorului un preaviz (document distinct de factura, care se transmite numai consumatorilor care nu si-au achitat factura in termenul legal), iar dupa 45 de zile de la data scadentei, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, are dreptul de a intrerupe furnizarea energiei electrice.
In cazul in care va fost intrerupta furnizarea pentru neplata energiei electrice consumate, furnizorul are obligatia de a va realimenta cu energie electrica, in conditiile in care v-ati onorat in totalitate obligatiile de plata (inclusiv taxa de reconectare).
Durata standard a lucrarilor de reconectare este de 24 de ore, incepand cu ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care consumatorul si-a achitat in totalitate obligatiile de plata.
In cazul in care, in termen de 60 de zile de la data intreruperii furnizarii energiei electrice, nu ati efectuat plata integrala a facturii si a penalitatilor datorate, furnizorul are dreptul sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice.

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002  Acest subiect de larg interes pt opinia publica este abordat de ANRE la sectiunea INFO CONSUMATORI de pe site www.anre.ro

INCALCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE           Raspuns cadru
Conform dispozitiilor atat ale Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata, concesionarii si titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, pe durata efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii, de urmatoarele drepturi ce au ca obiect utilitatea publica:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii;
b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;
c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte sau alte echipamente aferente capacitatii si pentru acces la locul de amplasare a acestora;
d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;
Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor din domeniul energiei electrice si gazelor naturale pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public. Dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata, prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege iar cele ale art. 136 alin. (5) din acelasi act normativ consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, „in conditiile legii organice”. Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia. In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor si bunurilor afectate de capacitati atat din sectorul energiei electrice, cat si din cel al gazelor naturale, are un caracter legal, fiind determinata de un interes general de ordin public. Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 si ale Legii gazelor nr. 351/2004 nu contin nici o contradictie cu cele art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private. Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauze de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. In vederea realiza scopului ei legitim, masura privativa partial de proprietate trebuie sa pastreze un echilibru just in intre exigentele interesului general si apararea drepturilor fundamentale ale individului, din acest punct de vedere, legea respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002 Raspunsuri ANRE publicate pe site www.anre.ro la sectiunea Info Consumatori la 09.08.2009
                Prin Ordinul Presedintelui ANRE nr. 129/2008 a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, denumit in cele ce urmeaza Regulamentul.
           
            Regulamentul stabileste conditiile, etapele si procedurile necesare pentru stabilirea solutiei sau a variantelor de solutie pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, asigurand, totodata, accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele electrice de interes public, oferind acestora posibilitatea de a alege varianta de solutie pe care, din punctul lor de vedere, o considera cea mai avantajoasa, tehnic si economic.
            Regulament se aplica la:
                        a) elaborarea studiilor de solutie pentru utilizatorii noi sau existenti care se                           dezvolta;
                        b) elaborarea studiilor de modificare a solutiilor de racordare a utilizatorilor                           existenti;
                        c) elaborarea fiselor de solutie;
                        d) emiterea avizelor tehnice de racordare de catre operatorii de retea.
            Regulament nu se aplica la stabilirea solutiilor de realizare a instalatiilor de utilizare.
            Conform prevederilor Regulamentului, racordarea instalatiei utilizatorilor la retelele electrice de interes public se realizeaza, dupa caz:
            a) direct la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune aferenta unui post de transformare;
            b) la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune, la barele unui post de transformare;
            c) la reteaua electrica de distributie de medie tensiune, direct sau prin racord si post de transformare MT/JT kV;
            d) la reteaua electrica de distributie de 110 kV, direct sau prin statie de transformare 110/MT kV;
            e) la reteaua electrica de transport, direct la tensiunea retelei sau prin statie de transformare cu raport de transformare corespunzator.
                Stabilirea solutiei de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
            Solutia de racordare a instalatiei de utilizare a unui utilizator la reteaua electrica de interes public se stabileste, dupa caz, pe baza de fisa de solutie sau studiu de solutie.
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se elaboreaza pe baza de contract incheiat intre operatorul de retea si utilizator.
           
            Operatorul de retea transmite utilizatorului oferta de contract pentru elaborarea studiului de solutie in termen de maximum 7 zile calendaristice, dupa caz, de la data:
            a) inregistrarii comenzii utilizatorului;
            b) inregistrarii cererii utilizatorului pentru emiterea avizului tehnic de racordare, daca solutia de racordare, conform reglementarilor, se stabileste pe baza unui studiu de solutie.
           
            Termenul de elaborare a unui studiu de solutie, de la data depunerii de catre utilizator a datelor complete, este de:
            a) maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere/consum la o retea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare. In situatii deosebite, justificate prin complexitatea solutiilor, operatorul de retea poate solicita in propunerea de contract un termen mai mare. Durata suplimentara nu va depasi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110 kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV;
            b) maximum o luna pentru racordarea la o retea de medie sau joasa tensiune.
                I. Fisa de solutie
            Conform Regulamentului, solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie pentru:
            a) utilizatorii de tip consumatori casnici individuali, indiferent de puterea solicitata;
            b) utilizatorii de tip consumatori care solicita o putere mai mica de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activitatii lor;
            c) utilizatorii de tip consumatori care se racordeaza la retele electrice de medie sau joasa tensiune, indiferent de puterea solicitata, daca solutia de racordare este unica si/sau evidenta;
            d) utilizatori existenti care solicita un spor de putere ce poate fi acordat prin instalatiile de racordare existente, indiferent de tensiunea retelei la care sunt racordati.
                II. Elaborarea studiului de solutie
            Solutia de racordare se stabileste prin studiu de solutie pentru utilizatori care:
            a) se racordeaza la retele electrice avand tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare;
            b) sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea retelei la care se racordeaza;
            c) se racordeaza la retele electrice de distributie de medie sau joasa tensiune, in situatiile in care sunt indeplinite simultan conditiile:
                        – utilizatorii nu se incadreaza in categoriile pentru care solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie;
                        – sunt posibile cel putin doua variante de solutie de racordare, corespunzatoare tehnic si comparabile economic;
            d) solicita modificarea/imbunatatirea instalatiilor de racordare existente sau cresterea gradului de siguranta in punctul de delimitare, daca lucrarile necesare nu pot fi stabilite prin fisa de solutie;
            e) prin tipul lor si caracteristicile echipamentelor instalatiilor de utilizare si/sau al proceselor tehnologice impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordarii asupra retelei si a celorlalti utilizatori si stabilirea masurilor pentru incadrarea acestui impact in limitele normate.
                Avizarea studiului de solutie
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se avizeaza de catre operatorul de retea conform procedurii proprii si in cadrul termenului de elaborare prevazut in contract. Timpul necesar avizarii studiului de solutie este inclus in durata maxima de elaborare.
           
            Studiile de solutie se avizeaza atat de catre operatorii de distributie, cat si de catre operatorul de transport si de sistem in toate cazurile in care prevad:
            a) racordarea la reteaua electrica de distributie a locurilor de producere cu puteri instalate mai mari de 10 MW;
            b) racordarea locurilor de producere sau de consum pe barele de medie tensiune sau 110 kV ale statiilor de transformare ale operatorului de transport si de sistem;
            c) mai multe variante pentru racordarea utilizatorilor, dintre care unele la tensiunile de 220 kV sau 400 kV si altele la tensiunea de 110 kV.
           
            Studiile de solutie, cu exceptiile de la alin. (2), se avizeaza de catre operatorii de distributie daca prezinta numai variante de racordare la o retea electrica de distributie, respectiv de catre operatorul de transport si de sistem, daca prezinta numai variante de racordare la reteaua electrica cu tensiune de 220 kV sau 400 kV.
           
            Utilizatorul trebuie sa opteze pentru una dintre variantele de solutie stabilite in studiu si avizate de operatorul de retea si sa isi exprime optiunea in scris si, dupa caz, sa solicite in termen de maximum doua luni emiterea avizului tehnic de racordare.

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002

NERESPECTAREA PARAMETRILOR DE CALITATE          Raspuns cadru ANRE pe site www.anre.ro sectiunea INFO CONUMATORI
Conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, furnizorul dumneavoastra are obligatia respectarii urmatorilor parametri de calitate ai energiei electrice:

a) frecventa: in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda de 50 Hz ± 1% si in 100% din saptamana, in banda 50 Hz + 4% pana la 50 Hz – 6%;

b) tensiunea: in 95% din saptamana, tensiunea nu trebuie sa aiba abateri mai mari de ± 10% din tensiunea contractata.

In cazul in care sunteti nemultumit de calitatea energiei electrice, aveti dreptul de a reclama acest fapt furnizorului, care are obligatia a verifica parametrii de calitate, de a analiza impreuna cu distribuitorul solutii de incadrare in nivelul prevazut si de a va raspunde, in termen de 15 zile de la data inregistrarii reclamatiei, comunicandu-va rezultatele analizei efectuate si masurile luate.

In cazul unor abateri ale tensiunii mai mari de ±10% din tensiunea contractata, in 95% din durata unei saptamani, precum si in cazul in care frecventa contractata depaseste banda de 50 Hz ± 1%, in 95% din durata unei saptamani, si banda de 50 Hz + 4% pana la 50 Hz – 6%, in 100% din saptamana, aveti dreptul la reducerea tarifului.
 
Valoarea reducerilor tarifare pentru consumatorii casnici este de 1% pentru fiecare procent de abatere in afara limitelor de calitate prevazute.

Reducerea tarifara se aplica la cererea dumneavoastra, scrisa, care se  depune in maximum 3 zile lucratoare de la constatarea evenimentului, furnizorul avand obligatia de a o solutiona  in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data depunerii.

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

09/08/2009

SGC 2010 

Actualizare 22.09.2014 Va sugerez in completare sa cititi si articolul : Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor unede veti putea accesa si ordinul ANRE 75/2013 [ Ord 75 13 ref finantare electrificari] care are destule puncte comune cu Ordinul 59/2013 prin care s-a aprobat : regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Actualizat 03.01.2014

In sectiunea INFO CONSUMATORI ANRE asigura informatii despre o gama destul de larga de subiecte care pot intaresa consumatorii de energie electrica

I. RACORDARE            Raspuns cadru ANRE sursa www.anre.ro  INFO CONSUMATORI
Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice?
Raspuns cadru
            In conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008, (noul regulament in vivoare a fost aprobat prin  Ordinul ANRE  59/2013, contine cateva modificari fata de GHR 90/2008 insa principiile si etapele sunt aceleasi. Pentru detalii va reconad sa cititi si: articolul:

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public ) ref Ordin 59/2013

 procesul de racordare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
            1. ETAPA PRELIMINARA DE DOCUMENTARE SI INFORMARE A VIITORULUI UTILIZATOR
            Inainte de demararea procesului propriu-zis de racordare, recomandam utilizatorul sa solicite operatorului de retea informatii privind conditiile si posibilitatile de realizare a racordarii la retea a unui anumit loc de producere sau de consum, prezentandu-i datele caracteristice ale acestuia. La solicitarea utilizatorului, operatorul de retea are obligatia de a oferii, gratuit, informatii generale privind: necesitatea obtinerii unui aviz de amplasament sau a elaborarii unui studiu de solutie, daca este cazul, posibilitatile de racordare la reteaua proprie a instalatiilor aferente locului de producere sau de consum, actiunile pe care trebuie sa le intreprinda utilizatorul si documentele aferente necesare, specifice fiecarei etape a procesului de racordare, tarifele in vigoare practicate de operatorul de retea pentru emiterea avizelor tehnice de racordare, respectiv tarifele de racordare si temeiul legal al acestora, etc.
            2. DEPUNEREA CERERII DE RACORDARE SI A DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Pentru obtinerea avizului tehnic de racordare si a racordarii la reteaua electrica, solicitantul se adreseaza operatorului de retea cu o cerere de racordare care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) datele de identificare a locului de producere sau de consum, a utilizatorului si, daca este cazul, a imputernicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;
b) tipul instalatiilor de la locul de producere sau de consum, pentru care se solicita racordarea: generatoare, instalatii de distributie, instalatii consumatoare etc.;
c) data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare de la locul de producere sau de consum, puterea prevazuta a fi evacuata sau consumata si evolutia acesteia;
d) eventuale indicatii privind grupul de masurare a energiei electrice sau informatii pentru stabilirea acestuia;
e) declaratia pe propria raspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor si la conformitatea cu originalul a documentelor prezentate in copie, anexate cererii;

Pentru un loc nou de consum, documentatia anexata cererii de racordare trebuie sa cuprinda:
a) avizul de amplasament in copie, daca acesta este necesar conform reglementarilor, pentru obiectivul sau instalatia ce se realizeaza pe locul de consum respectiv;
b) studiul de solutie pentru racordarea la reteaua electrica, daca a fost elaborat;
c) datele tehnice si energetice caracteristice locului de consum al utilizatorului, conform reglementarilor in vigoare la data depunerii cererii de racordare, aprobate de autoritatea competenta;
d) certificatul de urbanism in termen de valabilitate, in copie;
e) planul de situatie la scara, cu amplasarea in zona a locului de consum, vizat de emitentul certificatului de urbanism, ca anexa la acesta, pentru constructiile noi sau pentru constructiile existente care se modifica, in copie. Pentru constructiile existente care nu se modifica este suficienta schita de amplasament, cu coordonate din care sa rezulte precis pozitia locului de consum;
f) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau a altor autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente;
g) actul de proprietate sau orice alt inscris care atesta dreptul de folosinta asupra terenului, incintei ori cladirii in care se constituie locul de consum pentru care se solicita racordarea, in copie. In cazul spatiilor inchiriate, este necesar si acordul notarial al proprietarului pentru executarea de lucrari in instalatiile electrice;
h) autorizatia de construire a obiectivului, in termen de valabilitate, in copie, in situatia in care se solicita racordarea unei organizari de santier pentru realizarea acestuia.
Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz. Cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare.
            3. EMITEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de retea la cererea de racordare a solicitantului si contine conditiile tehnico-economice de racordare la retea.
In termen de 7 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de racordare, operatorul de retea verifica documentatia depusa si transmite solicitantului factura de plata a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare.
Operatorul de retea are obligatia sa emita si sa transmita solicitantului avizul tehnic de racordare, in maximum 30 de zile calendaristice de la inregistrarea documentatiei complete depuse de utilizator. Pentru cazurile in care emiterea avizului tehnic de racordare la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune se face pe baza unui studiu de solutie, termenul de emitere si transmitere a avizului tehnic se reduce la maximum 10 zile calendaristice.
In cazul modificarii unor elemente de natura administrativa, cum ar fi: schimbarea denumirii, a datelor de identificare a locului de consum din motive administrative, schimbarea titularului locului de consum prin cumparare, mostenire etc., actualizarea avizului tehnic de racordare se face in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de catre utilizator.
            4. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE RACORDARE
            Dupa primirea ofertei de racordare, exprimata in avizul tehnic de racordare, utilizatorul poate solicita, in scris, operatorului de retea incheierea contractului de racordare. In cazurile in care nu se executa lucrari noi sau modificari ale instalatiilor de racordare existente, nu este necesar incheierea unui contract de racordare.
Pentru realizarea racordarii, utilizatorii achita operatorului de retea, detinator al retelei electrice, tariful de racordare stabilit conform metodologiei.

Pentru incheierea contractului de racordare, utilizatorul va anexa la cerere urmatoarele documente:
a) copia avizului tehnic de racordare;
b) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau alte autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente, daca este cazul;
c) autorizatia de construire a obiectivului sau, in cazul constructiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de inchiriere, in copie;
d) acordurile proprietarilor terenului, in original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum si pentru exercitarea de catre operatorul de retea a drepturilor de uz si de servitute asupra terenurilor afectate de instalatia de racordare (numai in cazurile in care instalatia de racordare este destinata in exclusivitate racordarii unui singur loc de producere sau de consum).
Dupa incheierea contractului de racordare si in conditiile prevazute in acesta, operatorul de retea asigura: proiectarea, construirea si punerea in functiune a instalatiei de racordare, inclusiv realizarea in instalatiile din amonte de punctul de racordare a tuturor conditiilor tehnice pentru asigurarea capacitatii necesare in vederea preluarii consumului suplimentar solicitat de utilizator la parametrii calitativi corespunzatori normelor in vigoare.
            5. PUNEREA SUB TENSIUNE A INSTALATIILOR DE UTILIZARE
            Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice ale utilizatorilor se face, cu respectarea termenului prevazut in contractul de racordare, dupa depunerea de catre utilizator la operatorul de retea a dosarului instalatiei de utilizare intocmit de executantul acesteia si, dupa caz, incheierea conventiei de exploatare.
Dosarul instalatiei de utilizare cuprinde, dupa caz, urmatoarele documente:
a) declaratia executantului, prin care se confirma: respectarea cerintelor din avizul tehnic de racordare, realizarea instalatiei de utilizare in baza proiectului tehnic verificat in conditiile legii, cu respectarea normelor tehnice in vigoare la data executarii acesteia si cu indeplinirea conditiilor care permit punerea ei sub tensiune;
b) procesele-verbale care confirma efectuarea verificarilor si receptiei la terminarea lucrarilor, cu rezultate corespunzatoare, buletine de incercari si altele asemenea.
c) schema monofilara a instalatiei de utilizare, la nivelul necesar pentru realizarea conducerii prin dispecer, dar cel putin la nivel de interfata cu instalatia de racordare, statia de conexiuni sau tabloul general, cu precizarea protectiilor prevazute si a reglajelor acestora;
b) schema de racordare la reteaua de utilizare a surselor proprii, avizata de operatorul de retea.
            6. PRINCIPII PENTRU REALIZAREA RACORDARII LOCUINTELOR INDIVIDUALE LA RETEAUA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE
            A. In zone in care exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Racordarea locuintelor se realizeaza pe baza solutiilor stabilite si consemnate in avizele tehnice de racordare emise pentru fiecare locuinta.
Punctele de delimitare se stabilesc la bornele de iesire din contoare, montate la limita de proprietate sau pe proprietatea consumatorului, in exteriorul locuintei.
Pentru realizarea racordarii, fiecare consumator trebuie sa incheie un contract de racordare cu operatorul de retea si sa achite acestuia tariful de racordare.
            B. In zone in care nu exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Realizarea retelei este finantata, de regula, de catre autoritatile publice, din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite, pentru racordarea locuintelor individuale parcurgandu-se aceleasi etape.
            Prin exceptie, realizarea retelei poate fi finantata si de unul dintre viitorii consumatori, individual sau ca imputernicit legal al unui grup de consumatori, aceasta realizandu-se de catre operatorul de retea in regimul tarifului de racordare.
            Dupa realizarea retelei, pentru racordarea locuintelor individuale se parcurg aceleasi etape, consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul retelei avand dreptul sa solicite si sa primeasca compensatii banesti de la ceilalti consumatori care se racordeaza ulterior la retea in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza unei metodologii aprobate de autoritatea competenta.
            C. Principii pentru realizarea racordarii la reteaua electrica de distributie a blocurilor de locuinte
            Pe baza datelor prezentate de finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte privind puterile absorbite, individual si pe ansamblu, operatorul de retea emite aviz tehnic de racordare pentru puterea totala necesara si in functie de care se dimensioneaza instalatia de racordare.

Punctele de delimitare vor fi la bornele de iesire din contoare. Contoarele se monteaza centralizat, la parter sau pe palier.

Instalatia de racordare se realizeaza de catre operatorul de retea, in baza contractului de racordare incheiat cu finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte si a tarifului de racordare achitat de acesta. Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte nu suporta costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si verificarii dosarului instalatiilor de utilizare individuale.
Dupa realizarea instalatiei de racordare, operatorul de retea emite avizul tehnic de racordare fiecarui proprietar sau chirias al unui apartament, pentru puterea aprobata acestuia si care a fost avuta in vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru blocul respectiv, si pune sub tensiune instalatia de utilizare a acestuia. Fiecare proprietar suporta numai costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare.
Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte isi recupereaza cheltuielile aferente racordarii la retea, din veniturile realizate prin vanzarea si/sau inchirierea apartamentelor realizate, fara a mai fi perceputa plata altor compensatii nici de catre el si nici de catre viitorii utilizatori individuali.

Programul de organizare si desfasurare al sesiunii de autorizare a electricienilor Toamna 2009

02/08/2009

SGC 2002  

sursa www.anre.ro Va reconad sa accesati site ANRE ori de cate ori aveti ocazia pentru a accesa informatiile oficiale actualizate la zi despre examen. Pagina de internet www.anre.ro constituie canalul prin care ANRE comunica aproape in exclusivitate cu beneficiarii serviciilor sale. Pe blog gasiti informatii utile dar care trebuie validate prin accesare surei acestor informatii site: www.anre.ro

SGC

In conformitate cu art. 35. (1) din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007. 

  

ANRE organizeazã, în perioada 01.10.2009 – 23.12.2009,  sesiunea de Toamnã 2009 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare

17 iulie 2009 Publicarea anunþului
(actualizat in 21.08.2009)
01 – octombrie -2009 11 – octombrie -2009 Înscrierea candidatilor
11 – octombrie -2009
(data postei)
Termen final de înscriere la examen
23-octombrie-2009 Nominalizarea centrelor de examinare
23-octombrie-2009 Publicarea
  a)  listei candidatilor (solicitatþi care îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului în care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neîndeplinire.
26 octombrie 2009 – 30 octombrie 2009 Completarea dosarelor (dupa caz)
06-noiembrie-2009 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulament pentru a participa la examen
9 – noiembrie – 2009 27 – noiembrie –  2009 Desfãsurarea examenelor de autorizare
30 noiembrie 2009 Publicarea rezultatelor examenelor (în functie de data desfãsurãrii examenelor în fiecare centru)
4 decembrie 2009 Data limita pentru inregistrarea contestaþtiilor
23 decembrie 2009 Rezultatele analizãrii contestatiilor
       

Informatii generale privind activitatea ANRE de autorizare a electricienilor (persoane fizice)

02/08/2009

 

INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR (PERSOANE FIZICE)

   Desfasurarea activitatii de autorizare a electricienilor se realizeaza de catre ANRE in baza „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” (Revizia 3), denumit in continuare Regulament, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 25/20.07.2007. (Puteti regasi Regulamentul in subsolul acestei pagini).

Inscrierea de examen

Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:
a) cerere tip, intocmita conform Anexei 1 – Modelul 1 din Regulament (puteti regasi modelul de cerere in subsolul acestei pagini);
b) copie a actului de identitate;
c) copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta pregatirea profesionala:
– lucratorii calificati vor transmite copia Certificatului de absolvire a cursului de calificare, din care reies: durata cursului si specializarea absolventului,
– lucratorii calificati care sunt absolventi ai invatamantului obligatoriu de 10 ani, vor transmite copii ale Diplomei de absolvire si Certificatului de absolvire a cursurilor de calificare, din care reies: profilul liceului si specializarea profesionala/ practica a absolventului;
– lucratorii calificati care sunt absolventi ai scolilor profesionale vor transmite copia Diplomei de absolvire a scolii profesionale, din care reies: durata cursurilor, profilul scolii si specializarea profesionala si practica a absolventului,
– absolventii de licee vor transmite copii ale Diplomei de bacalaureat si Atestatului sau Certificatului de calificare, din care reies: profilul liceului si specializarea profesionala si practica ale absolventului;
– absolventii de scoli tehnice post-liceale (din care reiese calificarea de maistru sau tehnician) vor transmite copia Diplomei de absolvire din care reiese: durata cursurilor, profilul scolii si specializarea profesionala si practica ale absolventului;
– absolventii cursurilor de invatamant superior vor transmite copia diplomei de inginer/ subinginer, din care reiese profilul si specializarea absolventului;
d) lista cuprinzand lucrarile efectuate, atributiile/ functiile, in domeniul instalatiilor electrice, care sa ateste vechimea si experienta dobandite de electrician, conform cerintelor gradului de autorizare solicitat; lista:
– se intocmeste de catre solicitant, conform precizarilor din Anexa 2 din Regulament (puteti regasi modelul de lista de lucrari in subsolul acestei pagini),
– se semneaza de actualul angajator (dupa caz),
– informatiile incluse in lista trebuie corelate cu informatiile continute in carnetul de munca.
e) copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta profesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde este cazul;
f) dupa caz, alte documente care atesta experienta practica a solicitantului;
g) documente (diplome, certificate, adeverinte, etc) care atesta absolvirea unor cursuri de specialitate privind pregatirea in vederea sustinerii examenului de autorizare de solicitantii care inregistreaza cereri de autorizare pentru gradul III sau gradul IV. Cursurile trebuie organizate, de rugula, in cadrul compartimentelor tehnice ale angajatorilor.
h) copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare.
i) persoanele fizice straine vor transmite:
– cerere tip;
– copii ale actului de identitate si documentelor de resedinta in Romania;
– copii ale diplomelor de calificare profesionala si copie a documentului eliberat de Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor pe teritoriul Romaniei, conform competentelor acestuia, stabilite prin HG nr. 49/1999;
–  copii ale documentelor care atesta vechimea in munca, eliberate de autoritati competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene in care s-a dobandit experienta practica;
– CV;
– copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare.

 

Pentru acceptarea la examenul de autorizare:
–  documentatia anexata cererii de autorizare trebuie sa fie completa;
–  pentru fiecare grad si tip de autorizare este necesara indeplinirea conditiilor specifice de calificare (studii) si experienta profesionala in domeniul instalatiilor electrice din sistemul electroenergetic, conform precizarilor de la Art.29; conditiile de calificare si experienta trebuie dovedite cu acte anexate cererii de inscriere la examenul de autorizare, conform precizarilor din Regulament.

Pentru detalii privind conditiile de calificare si experienta profesionala, va rugam consultati Regulamentul!

Organizarea si tematica examenului de autorizare
Examenele de autorizare se organizeaza, de regula, de 2 ori/an, in sesiuni de primavara si toamna. ANRE publica cu 60 de zile inainte de desfasurarea examenelor, Anunturi care contin detalii privind perioadele de desfasurare.
Tematica de examen, precum si intrebarile/ problemele de exemane sunt publicate pe site-ul ANRE la capitolul Legislatie/ Autorizare electricieni

Inregistrarea cererilor de autorizare
Cererile de autorizare se transmit catre ANRE, in perioada de inscriere (stabilita pentru fiecare sesiune, conform detaliilor din Anuntul publicat de ANRE). Inregistrarea cererii se face:
–  fie direct de solicitanti la sediul ANRE, Parter,  Camera 1 (Registratura);
–  fie se transmit prin serviciul posta catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Str. Constantin Nacu, Nr. 3, Bucuresti, Sector 2, Cod postal 020995, ROMANIA .

In Anuntul publicat de ANRE cu ocazia organizarii fiecarei sesiuni, se mentioneaza data limita de inscriere.

Plata tarifului de autorizare se face:
–  fie direct la casieria ANRE pe baza facturii intocmite de Serviciul financiar-contabilitate cu ocazia inregistrarii cererii de autorizare,
–  fie prin ordin de plata in contul ANRE nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB (Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti), CUI 11514848. In acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate.
–  fie prin mandat postal in contul ANRE nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB (Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti), CUI 11514848. Si in acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate.

In toate cazurile, solicitantii trebuie sa includa in dosar o copie a chitantei/ ordinului de plata/ mandatului postal.


Tarifele pentru anul 2009 au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 2/08.01.2009 , MO 36/ 20.01.2009
modificat prin Ordinul 60/2009 si sunt
:

Nr. crt.
Domeniul de autorizare
Tarif (lei)
Tip A
Tip B
Tip A+B
1
Gradul I
190
190
280
2
Gradul II
190
190 280
3
Gradul III
190 190
280
4
Gradul IV
190
190
280
5  Emitere duplicat  

25


Sumele incasate de Autoritatea competenta nu se restituie:
– candidatului care nu se prezinta la examenul la care a fost acceptat,
– candidatului care nu promoveaza examenul de autorizare,
– candidatului care a fost acceptat pentru a sustine examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea inregistrata la Autoritatea competenta,
– solicitantului care nu indeplineste conditiile de participare la examen, inclus in lista intocmita conform prevederilor Art. 37 si Art. 38.
Candidatul care nu poate participa la examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autoritatii competente, in scris, anterior datei de desfasurare a examenului:
a)  reprogramarea participarii la examen intr-un alt centru de examinare sau in urmatoarea sesiune de examinare organizata de Autoritatea competenta;
b)  retragerea cererii de autorizare (fara returnarea sumelor achitate).

Programul de lucru cu publicul:
Luni – Vineri, intre orele 9-13.

Informatii
Serviciu Atestari/Autorizare electricieni

Sef serviciu Daniel Onofrei
Tel:  021-3278148

Secretariat:
Tel:021-3278104
Fax: 021-3278170 
Programul de lucru cu publicul
L M  M J V – 9.00 – 13.00


Lista de documente utile:

Ordin 25/2007-Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic (Revizia 3) pdf  Tip fisier: pdf
0.18 MB ( 188.91 Kb)

Descarcari: 77325
Model cerere autorizare zip  Tip fisier: zip
0.00 MB ( 4.31 Kb)

Descarcari: 22254
Model lista de lucrari zip  Tip fisier: zip
0.00 MB ( 4.05 Kb)

Descarcari: 21061

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

01/08/2009

 

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Prezentarea temei

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

Structura de ansamblu a instalatiei

Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

–         turbina eoliana propriu-zisa

–         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

–         senzor de pasi

–         bloc de comanda

–         girueta

–         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

–         element de executie

–         motor

Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

 

Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

Principiul elaborarii comenzilor

Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

–         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

–         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

–         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

Figura 2 - Cercul trigonometric

 

 

 

 

 

Figura 2 – Cercul trigonometric

În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

– t  → poziţia unghiulară a turbinei.

– g → poziţia unghiulară a giruetei.

– f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

 

 

Cazul 1

Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

–         dacă t < g → dreapta

–         dacă t > g → stânga

–         dacă t = g → stop

Cazul 2

Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

–         dacă t < g → stânga

–         dacă t > g → dreapta