Archive for Ianuarie 2012

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Anunțuri

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin