– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV


PTA modern     

Va propun o sinteza a accesarilor la 18.01.2010:

Cele peste 4600 de accesari in 2 ani de la publicare probabil ca trebuie asociate interesului specialistilor SEN pentru imbunatatirea performatelor LEA!

 Legatura dubla de  intindere 20 kV (cap terminal) la PTA realizata cu izolatoare compozit si CLAMI (un produs SC UNIMEC SRL Buzau). Remarcam simpliatea, eleganta si functionalitatea. Utilizarea CLAMI ne permite sa pastram conductorul intreg.

leg de intindere cu CLAMI 1                    detaliu 1             Eliminam astfel un set de legaturi electrice care ar fi insotit vechea solutie de realizare a legaturii de intindere cu clema potcovita in asociere cu clema cu crestaturi. In imagine conductorul este nesectionat din borna cadrului de sigurante FEN (cu descarcatoare DRV Zn incluse) si evident borna de sarcina a STEPno.

                Se elimina o frecventa sursa de defectiuni: contactul slab in legaturile electrice. In acelasi timp se sigura o productivitate buna a lucrarilor de constructie si implicit costuri mai reduse. 

da2

             

                 Noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului reprezinta o optiune castig-castig atat pentru operatorul de distributie cat si pentru constructorul retelei electrice. Putem spune ca ne apropiem de conceptul LEA de distributie mt si jt realizata in solutie „fara mentenanta„.

 da1     La acelasi PTA bine proiectat si bine realizat remarcam alpicarea la circuitele de joasa tensiune a tehnologiei moderne de realizare a legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului. La PTA avem nevoie insa in mod obligatoriu de o clema de intindere care sa permita refacera izolatiei nulului (produs ENSTO Finlanda comercializat de SC ELMET INVEST Bucuresti) pentru a nu sunta izolarea barei de nul de nul din cutia de distributie (CD) a PTA.

           Pentru intarirea ideii in imaginea urmatoare avem o legatura de intindere la PTA realizata gresit:

asa nu

Dupa cum stim in CLAMI conductorul trebuie dezizolat. Ori acest lucru duce la un contact cu conductorul de coborare la priza de pamant a PTA. In acest fel se anuleaza izolarea barei de nul a PTA ceea ce este gresit. „Solutia” de a aplica CLAMI peste izolatia conductorului este o solutie proasta deoarece vom avea o legatura mecanica incerta si o izolatie strivita cu tensiune de tinere nesigura.

              La postul din imagine constructorul a fost generos cu deficientele. A facut economie de bride legand cele doua circuite intr-un singur punct de prindere iar la 20 kV ne ofera imaginea unei legaturi electrice initiel realizata pe conductorul dintre borma trafo si borna de sarcina a cadrului cu sigurante FEN. Sa va spun cine a fost constructorul? Mai bine nu pentru ca oricum a aderat la principiul „facem pana iese bine”!

             LEA 20kV si o.4 kV la care se utilizeaza cleme care permit realizarea legaturilor fara sectionarea conductorului se pot executa fara cleme de legatura electrica in tronsoane de 0.5 – 1 km. Acesta intro retea cu un mumar mare de speciali inseanma eliminarea a foarte multor viitoare puncte slabe. Aplicand aceasta tehnologie noua vom realiza retele electrice de distributie deo calitate superioara.

              Accentuez ca este realmente vorba de o tehnologie noua dovada stau zonele mari de retea in care inca se utilizeaza clema potcovita in care se taie constincios conductorul nou la fiecare stalp de intindere. Uitati-va cu atentie in proiectele din acest an si veti vedea tusele groase ale inertiei … si sunt sigur ca imi veti da dreptate!  Cereti utilizarea CLAMI si veti vedea in cate cazuri aceasta se va monta gresit desi producatorul explica cui vrea sa auda ca se monteaza „cu suruburile pe cordita”.

95 răspunsuri to “– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV”

  1. Laurentiu M. Says:

    Buna ziua domnule Stoian. In legatura cu constructia acestor linii si nu numai m-ar interesa si pe mine daca aveti cumva vreun tabel care sa contina costuri estimative (per km) al unei linii electrice (fie LEA sau LES, la 0,4 20, 110, 400 kV); sau daca exista ceva de genul. Va multumesc.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Laurentiu,

    jt 75.000-90.000 ron/km
    mt 120.000-170.000 rom/km funtie de sectiuni si/sau densitate st speciali

    la HT nu am informatii, n-am mai finatat de mult LEA HT
    SGC

  3. Laurentiu M. Says:

    Multumesc foarte mult pentru raspuns. Mai am o intrebare pentru dumneavostra in legaturi cu aceste centrale eoliene.
    Sa presupunem ca vom construi un parc eoliana avand o putere instalata de 80 MW. Evacuarea acestei puteri in SEN se va face in mod normal in reteaua de 110 kV. Putem evacua puterea doar prin intermediul a 2 transformatoare de 20/110 kV de 63 MVA fiecare?
    Sau trebuie sa construim o intreaga statie electrica de 20/110 kV pentru evacuarea acestei puteri?
    Va multumesc.

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Laurentiu,
    2 trafo 63 MVA 20/110kV suna cam a „statie intreaga”. Cu ceritudine mai sunt necesare 1-2 celule de linie si e aproape gata statia!
    Succes!

  5. Alexandru C. Says:

    Buna ziua,

    Voiam sa va intreb ce tipuri de cabluri cu conductoare izolate se preteaza la montarea pe stalpi. Concret, doresc sa realizez alimentarea unor cladiri aflate intr-un parc industrial in sistem LEA joasa tensiune (de la postul trafo la fiecare cladire). Cladirea cu cea mai mare capacitate este de 235kVA, lungimile sunt pana in 400m. Solutia cu LES este neavantajoasa economic deoarece sunt foarte multe suprafete betonate in incinta. Din calcul reise ca ar fi ok 2 cabluri CYY 3×240+120mmp (pentru a realiza si selectivitatea protectiilor+pierderile de tensiune) dar din cate stiu cablurile de tip CYY nu pot fi montate aerian pe stalpi (din motive de rezistenta la vant, intinderi, etc.).
    In speranta ca ma puteti ajuta va multumesc.

  6. stoianconstantin Says:

    Salut Alexandru,
    Sunt disponibile conductoare torsadate TYIR 50 mmp Ol-AL + 3 *95 mmp Al. Ca sa pot sa te ajut mai mult mi-ar trebui mai multe informatii. In plus poate reusesti sa apropii posturile de transformare mai mult de punctele de consum se pare ca vei avea incarcari destul de mari ale circuitelor fata de care distentele de 400 m sunt cam mari!
    Ce zice OD in avizul tehnic de racordare?

  7. Laurentiu M. Says:

    Multumesc de raspuns. V-am intrebat pentru ca am inteles ca cei de la Electrica nu ar accepta acest tip de statie, SRA, fara acele 1 sau 2 celule de linie. Si din cate am inteles aceste celule nu ar reprezenta o investitie de neglijat:). Am auzit ca ar costa cam in jur de 300.000 de euro o celula de linie?. Sau ma insel?

  8. Alexandru C. Says:

    Multumesc de raspuns. Dupa cum banuiam n-am alta varianta decat sa pun cabluri TYIR de 3×95 in paralel. Avizul de racordare specifica realizarea unui PT consumator 2x1400kVA amplasat pe domeniul utilizatorului. Am amplasat postul cam in centrul de greutate al incintei si am cam 240m pana la un consumator de 235kVA si 130m pana la un consumator de 340kVA. Restul sunt consumatori mai mici si/sau distante mai scurte.

  9. VICTORR Says:

    Va salut! cred ca aici este cel mai bun loc sa va pun o intrebare de tehnologii moderne: ce programe de calcul pe calculator cunoasteti.. de genul ECODIAL, adica sa calculeze caderi de tensiune, curenti de scurtcircuit, bilant de puteri… etc. Mie mi se pare Ecodial f bun insa as cauta si altceva.

  10. calcul_free Says:

    pentru cei interesati
    http://rapidshare.com/files/147423305/Ecodial.rar.html

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Victor,

    Am lucrat si eu cu ECODIAL si mi s-a parut la vremea aceea OK. Cauta si pe http://www.oez.com se poate descarca si de acolo un program interesant.
    Am abordat intr-un articol problema rezultatelor destul de diferite uneori cu pana la 30% pe care le obtii cu diferite programe care exista pe piata libera!

  12. victorr Says:

    http://www.oez.com/document.asp?thema=3729

    da, foarte interesant programul. o sa il pun la treaba! Multumesc!

  13. victorr Says:

    va salut! poate mai e cineva interesat…
    am gasit varianta de la ABB a programului de calcul de retele electriceȘ

    DOCwin

    pare mai completa si e gratuita… (in alte tari ca la noi se pare ca abb nu-si verifica mailurile)

    http://www.megaupload.com/?d=PEANTEID
    http://www.megaupload.com/?d=EG8CFWOM

  14. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    da ceva mai multe detalii despre destinatia link-ului si modul cum se ajunge la programl ABB. Eu nu am reusit sa ma descurc si nu as vrea sa descarc sofware la intamplare.

    Multumesc!

    SGC

  15. victorr Says:

    buna ziua. softul de la ABB e procurat din strainatate, unde abb raspunde la mailuri. mi l-a trimis un prieten din germania pe care l-am rugat eu sa le ceara celor de la abb programul (au trimis un cd la o adresa de acolo). si apoi a fost uploadat. va asigur ca e legal si ca nu are virusi sau alte chestii daunatoare. timp sa fie ca sa il intelegem…

    urmati adresa de pe megaupload, introduceti sus codul de securitate si asteptati cca 45 de sec. pana cand ajunge cronometrul la 0 si puteti descarca.

  16. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    Ok, cred ca voi reusi. Dupa 45 s apas butonul de la partea de jos a coloanei unde de cronometeaza cele 45 secunde. Credeam ca trebuie sa mai aleg de undeva fisierul care se va descarca. Alegerea este deja facuta prin link-ul pe care l-ai publicat.
    Multumesc!

  17. victorr Says:

    m-au contactat cei de la ABB. mi-au comunicat ca o sa imi faca o vizita sa imi transmita ultima versiune a programului.
    salutari!

  18. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    Ne-ar prinde bine!. Probabil ca vom avea posibilitatea sa schimbam un CD pt ca nu am reusit descarcarea de pe net. Am incercat si de acasa si de la servici. Se deconecteaza de sursa inainte de finalizarea descarcarii.
    La mijlocul lunii viitoare incep o serie de instruiri ale proiectantilor. Daca as avea acest program l-as putea prezenta. Pana acum am Sirch8 programul producatorului de intruptoare OEZ din Cehia, Ecodial si Deltas
    SGC

  19. victorr Says:

    abb docwin3, COMPLET, isi face si actualizari la zi :

    http://www.4shared.com/file/75616458/b3f0e511/ABB-docwin_30part01.html
    http://www.4shared.com/file/75617316/8dd77cf2/ABB-docwin_30part02.html
    http://www.4shared.com/file/75618185/9efb5239/ABB-docwin_30part03.html
    http://www.4shared.com/file/75619355/906d9f7f/ABB-docwin_30part04.html
    http://www.4shared.com/file/75620001/d2992420/ABB-docwin_30part05.html
    http://www.4shared.com/file/75620806/42eee03b/ABB-docwin_30part06.html
    http://www.4shared.com/file/75622701/7ddffa2e/ABB-docwin_30part07.html
    http://www.4shared.com/file/75623611/ddbac63d/ABB-docwin_30part08.html
    http://www.4shared.com/file/75624558/5f9b3d7d/ABB-docwin_30part09.html
    http://www.4shared.com/file/75624641/3d1a0ac1/ABB-docwin_30part10.html

    sper ca de data aceasta sa fie usor de downloadat.
    parerea mea e ca acest program este mai usor de inteles si de lucrat decat toate celelalte. sper sa va foloseasca.

    succes!

  20. victorr Says:

    va salut!
    surpriza sau nu … si Siemens are un programel… varianta demo are 400MB si se downloadeaza de aici
    http://www.automation.siemens.com/cgi-extern/send-file_simaris_zip.pl/3948/Sd_4.1_basic_final.zip

  21. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    Esti tare!
    Spune-mi daca ai identificat tipuri de intreruptoare cu coeficient de sensibilitate de 1.25 la Siemens si/sau la ABB si pt ce gama de curenti nominali?
    SGC

  22. Sarbu Says:

    Stimate Domnule Stoian,

    Lucrez la un micro proiect eolian – in faza de business plan- si m-am impotmolit intr-o zona cu consecinte economice de amploare – transportul energiei produse si modul de conectare la LEA 20 kv.

    Concret este vorba de 2 centrale eoliene, de capacitate maxima 2 X 180 kW, cu voltaj 360 v 3 ~, ce vor fi conectate la LEA 20kv la o distanta de 2 km printr-un transformator ridicator.
    Va solicit in vederea sugerarii unei solutii de transport ieftina.

    Multumesc!

  23. Stan Silviu-Daniel Says:

    Stimate Domnule Stoian,

    Puteti sa ma ajutati cu un sfat pentru a trage un cablu (de exemplu Cyy 2×2,5mmp) printr-o teava de diametru 110mm si lungime de 200m pe o distanta rectilinie.

    sau daca cunoasteti orice informatie despre un dispozitiv care sa poata face acest lucru.

    Va multumesc,
    Daniel

  24. stoianconstantin Says:

    Salut Silviu,
    Ar terbui sa imi dai mai multe detalii. Daca ar fi sa imi imaginez un tonson de conducta fara camine de tagere lung de 200 m deja montat probabil ca ar fi cam dificila misiunea. Ideea ar fi sa imi asigur un fir de tragere din otel insa distanta este foarte mare. Eventual sa poti sa introduci un dop de care sa legi o „sfoara” si sa poti sa il impimgi cu presiune de apa apoi sa tragi succesiv o funie si apoi cablu de ragere sau chiar conductorul.
    Ce curent intentionezi sa vehiculezi pe conductor pt ca este posibil sa ai caderi mai de tensiune!
    SGC

  25. octaviann Says:

    Stimate Domnule Stoian,

    Am de inlocuit la un stalp dintr-o LEA 110 kV cu conductor de Cu lanturile de izolatoare de intindere. LSI actuale sunt cu izolatoare tip VKLF si trebuie sa le inlocuiesc cu LDI cu izolatie compozita. Actuala clema este TC ( tip pistol) iar conductorul este de sectiunea 95 mmp. Tinand cont ca va ramane conductorul actual in panou, va rog sa-mi dati un sfat pentru o clema de intindere la 110 kV pt conductor de cupru.
    De asemenea, la stalpii de sustinere ce tip de clema pt cond de Cu se poate utiliza. Stiu ca vechile cleme TC nu se mai fabrica. Exista ceva similar pe piata (ceva gen CLAMI de la MT)

    Intr-o lucrare de MT mi se cere sa plantez un stalp T 1187 ( stalp special de intindere de 16 m inaltime). Din ce am inteles, acest stalp este varianta de inlocuire a lui SC 15016 si era fabricat de CELPI. La ora actuala fabrica nu il mai produce. Exista in tara alt producator pt. acest stalp?

  26. stoianconstantin Says:

    Salut Octaviann,

    Sincer sa fiu nu credeam ca exista LEA 110 kV cu conductor de Cu! Poate imi dai cateva detalii suplimentare despre acet conductor eventual despre deschideri, sageti, tractiuni.

    Incerc sa ma documentez in privinta alternativelor la clema TC. Cat de urgenta e probelma?

    Totusi nu s-ar putea renunta la ideea de schimbare a clemei TC? Izolatoarele pot fi comandate la lungimea necesara eventual se pot gasi alte modalitati de reintindere la sageata a conductoarelor pastrand actualele cleme de intindere. Ce zici?

    Nu stiu alt producator pt SC 15016 si T 1187! Am auzit si eu ca din cauza numarului mic si aleatoriu de comenzi sunt refuzuri din partea fabricii de a produce anumiti stalpi speciali. In primul rand ar trebui sa iei direct legarura cu CELPI sa te convigi ca intradevar nu mai poate onora comenzi. In acest caz cred ca trebuie sa te orientezi catre stalpi metalici. Parca exista la Petrosani o firma care de 2-3 ani produce stalpi metalici, poligonali din tabla groasa indoita/sudata.

    Te rog sa imi reamintesti daca cumva intarzii cu raspunsul promis si de asemenea ar fi interesant sa ne tii la curent cu solutia pe care ai gasit-o pentru stalpul de 16 m.

    SGC

  27. octaviann Says:

    Buna ziua,

    Este vorba despre LEA 110 kV d.c Azuga-Darste-Predeal ( axul DARSTE- Sinaia este tot cu conductor de Cu).
    Solutia lucrarii ( inlocuire izolatie compozita cu nivel de izolatie marit 25 % pt ca in zona se vor construi case) a fost avizata de Electrica in urma unei analize de risc. Dar nimeni din comisia de avizare nu a sesizat ca nu se pot folosi cleme TPDF la conductor de Cu.
    La ora actuala nu cunosc nici o solutie atestata de Electrica pentru cleme de Cu.

    Nu este urgent pentru ca beneficiarul inca nu s-a hotarat sa o realizeze. Dar ma framanta ca o problema tehnica. 🙂

    Pentru stalpul T 1187 am sunat direct la CELPI si mi-au spus ca nu se mai fabrica ( nici nu mai au cofrajele).
    Intr-adevar, Electroutil Petrosani importa variante de stalpi metalici tubulari ( fabricatie italiana din ce am inteles) si au un stalp SMTi 1187-1 cu inaltimea de 16650 mm la un pret de aproximativ 2700 euro

    Intrebari:
    1.Cunoasteti ceva despre adresa nr5420/02.04.2002 SC ELECTRICA Bucuresti referitor la interzicerea folosirii clemei CIR 750 utilizata la legaturile de intindere pt LEA 0,4 kV? In afara de utilizarea CLAMI, exista alta varianta constructiva?
    2. Ce cunoasteti despre descarcatoarele cu oxizi metalici pentru joasa tensiune tip LVA?
    Mi-au fost cerute intr-un CS al unei licitatii, dar nu inteleg de ce ar fi mai agreate decat DELINt. Descarcatoarele LVA le comercializeaza IMSAPROIECT si sunt produse sub marca Raychem, iar pretul lor e de 4 ori mai mare decat DELINt.

    O zi buna!

  28. octaviann Says:

    Revin la LEA 110 kV
    caracteristici conductor funie Cu 95 mmp
    Sectiunea reala a conductorului 91,77 mmp
    Diametrul conductorului 12,50 mm
    Masa conductorului negresat 0,8420 daN/m
    Modulul de elasticitate 13000.0 daN/m
    Coeficientul de dilatare termica 0.000016 1/C
    Forta de rupere conductor 3572 daN

    Am trei stalpi metalici astfel:
    st nr. 7 SN2 ex
    L=S1 ex
    L=S2 pr
    st nr 8 SN 2 ex
    L=S1 ex
    L=S2 pr
    st nr 9 IN ex
    L= I1 ex+I1 ex
    L= I2 pr+I2 pr
    Deschiderea st7- st 8= 221 m
    Deschiderea St8-St 9=222 m
    Izolatoarele actuale sunt de tip VKLS 75/21
    Distanta dintre ochiurile jugurilor la lanturile duble de intindere compozite este de 1332 mm, iat lungime lantului de la carligul de tractiune tip B pana la ochiul de dublu rasucir tip OD este de 1687 mm.
    Pentru lanturile duble de sustinere lungimea de la carligul de sustinere CS pana la OD este de 1853 mm
    Nu cunosc lungimea actuala a lanturilor.

  29. Yo Says:

    salut

  30. Romeo Says:

    Buna ziua! M-ar interesa si pe mine un program de calcul al sagetii conductoarelor la LEA MT cu incarcari datorate de vant, chiciura…etc. Va multumesc anticipat!

  31. stoianconstantin Says:

    Salut Romeo,
    Daca mi-ai lasat un email incerc sa te ajut eu
    SGC

  32. Romeo Says:

    Buna ziua. E-mailul meu este : proiectero@yahoo.com.
    Va multumesc!

  33. Romeo Says:

    Buna ziua!
    Va multumesc pentru programul pe care mi l-ati trimis! Am incercat sa il folosesc dar am observat ca acesta este doar pentru retele electrice de joasa tensiune si nu poate fi aplicat la retele de medie tensiune! Ceea ce ma intereseaza este sa gasesc o modalitate in care sa demonstrez ca o retea electrica de medie tensiune, care trebuie deviata pentru a elibera un amplasament pe care urmeaza sa se construiasca o locuinta, va pastra distantele normate fata de cladirile existente si fata de constructia proiectata, inclusiv la sageata maxima. Mentionez ca in pozitie normala exista distanta de 3,7 m fata de faza extrema, iar deschiderea intre stalpi de 50 m, ambii find de colt.
    Va multumesc oricum pentru ajutor!

  34. daniel Says:

    Buna seara!

    Este obligatorie folosirea cablurilor cu rezistente la propagarea flacarii (de tipul CYY-F) in interiorul constructiilor?
    Este permisa folosirea cablurilor de tipul MYYM la instalatiile electrice din constructii?
    Va multumesc!

  35. stoianconstantin Says:

    Salut Daniel,

    La nivel de opinie cred ca ar fi de preferat CYY-F insa concret tipul depinde de aplicatie, conditiile de pozare si de mediu.
    SGC

  36. daniel Says:

    Multumesc!

  37. andrei D Says:

    Buna ziua,

    O intrebare : Exista posibilitatea de marire a capacitatii de transport a unei linii electrice de 110 KV prin schimbarea conductorilor cu unii de mai buna calitate avand aceasi sectiune, sa zicem 185 mmp?De exemplu in acest moment puterea pe care o preia este de 70 MW.Este posibil sa se intareasca sa ajunga sa transporte 140 MW fara a schimba stalpii de sustinere?

    Va multumesc!

  38. stoianconstantin Says:

    Salut Andrei,
    Iti recomand sa studiezi oferta IPROEB http://www.iproeb.com are in fabricatie conductoare cu sarcima admisibile marita.
    Mai vb dupa ce te documetezi putin,
    SGC

  39. Emil Says:

    Buna ziua,

    Intrebarea mea ar fi daca se poate construi sub linii medii de LEA 25 kV. Am sunat la ELECTRICA si au spus ca daca este cu protectie dubla da, dar altii spun ca este un culoar de protectie de 5 ml stg-dr. Pana la urma care este adevarul, si cum se poate recunoaste o linie cu protectie dubla.
    Va multumesc

  40. stoianconstantin Says:

    Salut Emil,
    Adevarul este ca nu exista linii de 25 kV! Cauta pe blog si vei gasi destule informatii si dezbateri de reglementarile legatle referitoare la de zonele de protectie si de siguranta aferente retelelor electrice si implicit referitoare la conditiile de coexistenta ale retelelor electrice cu cladirile si alte obiecte, obiective, cai de acces, retele de utilitati, etc. invecinate.
    Vei afla foarte explicit raspunsul la intrebarea care te preocupa si vei sti cocret care iti sunt optoinuile
    Daca chiar nu reusesti sa te descurci mai vorbim!
    Succes!
    SGC

  41. L. MIKI Says:

    BUNA ZIUA
    MA INTERESEAZA LA CE DISTANTA LEGALA SE POATE CONSTRUI O HALA INDUSTRIALA FATA DE O STATIE DE 110 KV. (NORMATIVUL UNDE TRBUIE CAUTAT EVENTUAL).
    MENTIONEZ CA GARDUL STATIEI DE 110 KV ESTE LA O DISTANTA DE 10 M DE GARDUL OPERATORULUI CARE VREA SA RIDICE HALA.
    LINIILE ELECTRICE NU TREC PE DEASUPRA CI SUNT PARALEL LA APROX 30 M.

    • stoianconstantin Says:

      Citeste ordinul ANRE 49/2007 si/sau NTE 003/04
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Ce activitate sa va desfasura in hala industriala?
      S-ar putea ca terenul sa fie traversat subteran de cabluri electrice care vin din statia respectiva.
      Eu personal n-as construi nimic in apropierea unei statii sau a unei linii electrice de medie sau inalta tensiune. Am avut ocazia sa vad cateva lucruri legate de influenta liniilor electrice.

    • stoianconstantin Says:

      Miki,
      Daca te straduiesti putin o sa observi ca blogul e structurat pe mai multe teme. Una din teme este legata de avizele de amplasamet. Daca studiezi articolele/paginile legate de acest subiect sunt sanse sa obtii informatii destul de multe. daca initiezi acolo o dezbarete sunt sanse sa intre in discutie alti vizitatori interesati de acelasi subiect sau mai infoemati si poti din nou afla lucruri utile!
      SGC

  42. Monica S. Says:

    As dori sa va cer o informatie (cu scuzele ca nu este legata de tema in discutia de mai sus) legata de existenta unor firide de distributie de joasa tensiune stradale, in constructie subterana.
    Am vazut in Italia niste firide, si m-ar interesa un producator sau o firma de distributie a acestora in Romania si daca sunt omologate, pentru a cere specificatiile tehnice ale acestora.
    Am gasit pe internet modelele SST-100 (firida verticala) si SST-200 (firida orizontala) – cred ca de la Raychem, dar cred ca cele din Italia sunt modele mai simple din punct de vedere constructiv si mai ieftine.

    Va multumesc mult, daca ma puteti ajuta cu informatii.

    Cu stima.

    • stoianconstantin Says:

      Trebuie sa iti spun ca n-am prea intalnit astfel de oferte th. Poate prin orasele mari sa existe firide subterane. In normele de protectia muncii se vorbeste de ele ca locuri cu conditii deosebite.
      Poate obtii raspunsul de la un alt untilizator al blogului mai informat pe acesta tema.
      SGC

  43. raluca s Says:

    Buna ziua,
    Va rog sa ma ajutati in a identifica modul cum se monteaza si se leaga la stalpi un fir de garda ce contine si fibre optice (OPGW), fir ce se monteaza pe stalpii unei linii de medie tensiune dublu circuit.
    Acest fir trebuie legat la borna fiecarui stalp?
    Multumesc

    • Incze Andras Says:

      Firul de garda de obicei se monteaza la LEA 110 kV si nivele de tensiune superioare, dar foarte rar la MT. Insa pot imagina o solutie, pe varful fiecarui stalp un suport izolator si pe asta se monteaza firul de garda, insa trebuie respectata distanta de la conductoarele active si solutia nu se poate aplica la toate tipurile de stalpi. Solutia ce am vazut pentru montare cablu de FO pe LEA MT era montarea pe stalpi, undeva sub nivelul consolei, cu dispozitive de prindere ce se folosesc la montarea cablului de FO pe stalpi JT. Daca prin legarea la borne intelegi legarea la pamantare, atunci las fiecare stalp se leaga ori la legatura dintre consola metalica si priza de pamant ori la priza de pamant al stalpului respectiv in situatia cand consola este din beton.

  44. carmen c Says:

    Buna ziua!
    Desi nu are legatura cu subiectul discutiei, as indrazni sa va adresez urmatoarea intrebare:
    este corect ca autorizatia de construire pentru instalatia electrica de racordare (atunci cand delimitarea de gestiune este la jumatatea instalatiei) sa fie emisa doar pe numele gestionarului retelei de distributie?
    ex: racordul este format din LEA 20kV si PTA, pe primul stalp al racordului fiind amplasat separatorul unde se face delimitarea de gestiune; autorizatia de construire a fost emisa pt intreaga lucrare si totusi gestionarul retelei solicita la receptie AC pentru instalatia de racordare pana la punctul de delimitare. ce ma sfatuiti?
    Mentionez ca taxa de 1% a fost deja achitata pentru intreaga lucrare fapt ce exclude oarecum varianta emiterii unei noi AC doar pentru instalatia gestionarului.
    Va multumesc anticipat!
    Carmen C.

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,
      1 vezi ca exista o pagina dedicata avizului th de racordare
      2 nu mi-ai spus pe numele cui este emisa ATR
      3 cred ca se poate gasi o solutie cu ajutorul emitentului AC ca sa fie valabila pt ambii gestionari
      SGC

  45. carmen c Says:

    ATR este emis pentru acelasi beneficiar ca si AC.
    Multumesc pentru sfat – voi incerca varianta propusa.

  46. alin Says:

    cu ce se intinde lea jt sa aiba o sageata cat mai mica va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      sunt mai multe metode:
      1 manual. Trag oamenii de conductoare. De regula in acest caz nu se masoara tractiunea si adeseori nici sageata
      2 utilizand dispozitive de tractiune si dinamometre. Aici gama e destul de larga.
      Probabil ca realizezi ca ar trebui sa vorbim de o sageata calculata care sa aiba corespondenta o forta limitata si controlata de tragere. Altfel de ex daca sageata este prea mica se pot rupe conductoarele pe timp de iarna.
      SGC

  47. Alexandru Says:

    Buna ziua. As dori si eu niste informatii vitale pentru mine. Eu am ca tema la lucrarea de licenta „Strategii pentru reducerea pierderilor de energie in retelele de distributie din Romania” In cadrul acestei lucrari, am optat pentru inlocuirea transformatoarelor vechi si a liniilor electrice cu altele eficiente si ridicarea nivelului de tensiune de la 6kV la 20kV. trebuie sa fac si un studiu economic al timpului de recuperare a investitiei. Intrebarea mea ar fi: Care ar fi costurile schimbarii acestor echipamente ( costul transf si al liniilor il am). Ma intereseaza celelalte costuri. Daca ma puteti ajuta, v-as ramane profund indatorat. Va multumesc anticipat!

    • stoianconstantin Says:

      Salut Alexandru,

      Te ajut cu placere insa te rog sa imi promiti ca imi vei trimite sa postez un articol derivat din teza ta de licenta!
      Subiectul legat de reducerea CPT este f generos si in permanenta actualitate CPT are cota cea mai mare in costurile OD prin urmare toata lumea este preocupata de identificarea celor mai inspirate solutii de reduicere CPT
      – un km nou de L20 kV costa intre 150000 si 200000 lei
      – un trafo nou 20/0.4 kV costa intre 2-10000 euro
      – simpla lucrare de inlocuire a unui trafo vechi cu unul nou costa cca 2000 lei problema ar fi ca rareori ne rezumam doar la schimbarea trafo fiind necesare cel putin “igienizari” ale coloanelor si ale cutiilor de distributie in acest caz costurile “schimbarii trafo” cresc ajungand si la 10000-15000 lei
      – in statii schimbarea trafo 110/20 kV are costuri mari. Daca nu e necesar n-as risca o estimare
      Presupun ca lucrezi pe o zona de retea concreta pt ca abordarea problemei fara referirea la o zona de retea e mai complicata. Cred ca as fi interesat de mai multe detalii privint teza ta pentru a putea emite pdv mai documetate. Eventual mai discutam pe email!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      De la 2000 la 10-15000´este cam mult comparativ cu costul operatiei. De unde provine aceasta mare diferenta de 8000-13000 lei ?

    • Alexandru Says:

      Va multumesc mult pentru costurile trimise. M-am interesat si am calculat manopera aferenta inlocuirii acestor transformatoare si linii, de la o persoana care lucreaza la transelectrica. Cica acestea s-ar ridica la aproximtiv 40 % din valoarea investitiei. Am reusit si am calculat niste durate de recuperare a investitie in 7 distribuitori ai statiei de transformare Ciritei. Am dat lucrarea la corectat, si in functie de feedback-ul primit, o sa va trimit si dumneavoastra un articol. Va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Ok Alexandu,
      Succes!
      SGC

  48. alin Says:

    daca nu va suparati ce fel de dispozitive de tractiune si dinamometre in mare daca se poate am mare nevoie sa stiu.am incercat manual intre 5 stalpi dar nu merge si s-a rupt izolatia la nul . Dati-mi niste sugestii va rog. Va multumesc.

    • Incze Andras Says:

      Cred ca prima data se monteaza cablul pe stalpi, dar fara fixare, dupa aceea se porneste de la un capat cu intinderea la sageata si cu fixarea definitiva pe stalpi.

  49. alin Says:

    da dar Domnul Stoian a spus de niste dispozitive de tractiune ,spuneti-mi niste ex. concrete va rog

    • Incze Andras Says:

      La LEA JT nu stiu daca chiar se foloseste dinamometru si dispozitiv special de tractiune. Pentru LEA MT, IT, FIT se folosesc dispozitive de tractiune montate pe tractoare etc, care pot contine si dinamometru incorporat asemanator sau identic cu cele incorporate in macarale.

  50. cristi Says:

    Imi poate indica cineva un loc cu documentatie pentru sageata LEA ?Ce este cum se masoara ?
    De unde se poate cumpara un aparat pentru masurarea sagetii.Un distribuitor din Roamania.
    Orice informatie e folositoare!
    Multumiri!

    • stoianconstantin Says:

      Incearca la ARC Brasov sau la ROMIND. Pentru dispozitive de nasurat gabaritul fata de sol al conductoarelor.
      Altfel masurarea sagetii se face cu aparatura topometrica
      SGC

  51. alin Says:

    buna seara spuneti-mi va rog niste procedee de intindere lea jt torsadat intre 5 stalpi va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Se moteaza pe stalpi role de tragere. Se trece conductorul prin role si se trage manual pama la ultimul stalp unde se face capatul teriminal. Manual se trage conductorul spre primul stalp dupa care se fizeaza intr-un dispozitiv de tragere manual de cca 1,5 tonef. Daca exista, se poate insera si un dinamometru. Se trage cu „macaraua” respectiva pana se atinge tractiunea prescrisa de proiectant si se realizeaza segatile de asemenea prescrie, corespunzatoare deschiderilor si temperaturii la care se realizeaza LEA. In unele cazuri tragerea se poate face si manual daca exista suficienti oameni in echipa!
      Se marcheaza locul de montare a clemei de intindere. se indeparteaza izolatia pe conductorul de nul si se monteaza clema de intindere. (operatia poate fi facuta pe stalp sau la sol). Se reintinde conductorul si se fixeaza clema de inteindere pe stalp.
      De regula se utilizeaza cleme care permit realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. Probabil ca in cazul tau conductorul va trebui sa fie sectionat.
      Se fixeaza conductorul in armaturile si clemele de sustinere la salpii 2,3 si 4. Exista si cleme de sustinere in aliniament care au rolele inglobate. In acest caz nu se mai folosesc alte role la contructia LEA.
      Se fac legaturile electrice de derivatie sau de inadire in ax.
      SGC

  52. M. Casaru Says:

    Va salut stimate domn!
    As fi interesat de un program de calcul al sagetii conductoarelor
    atat pentru LEA MT cat si pentru LEA JT. Va multumesc anticipat!

    • stoianconstantin Says:

      Si eu va salut!
      Stiu ca intr-o vreme au circulat ceva programe „no name”. Poate ca se mai gasesc pe la unele unitati de proiectare. Programele profesionale de calcul sunt insa pe piata doar licentiate. Eu nu detin astfel de programe de calcul. Poate vede cineva mesajul Dv si va ajuta!
      SGC

  53. Valeriu Bogaciu Says:

    Buna ziua!
    M-ar interesa programul de calcul al sagetii conductoarelor LEA trimis lui Romeo la 20.08.2009. Daca nu mai este disponibil m-ar ajuta si o sursa de unde l-as putea procura ( la un pret neprohibitiv). As aprecia in mod deosebit un raspuns prompt.
    Multumiri anticipate.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Valeriu,
      Poate il soliciti de la Romeo. Ai pe blog adresa lui de email!
      SGC

  54. moise Says:

    buna ziua
    nu vreau sa par deplasat,poate ca pun o intrebare absurda,dar nu sunt in domeniu si nu ma pricep la energie.
    detin o locatie pe litoral si consum aproximativ 30 Mw/luna.
    am studiat putin tarifele si la JT de exemplu tarif 4300/kw la MT 2800/Mw.
    eu sunt conectat JT,intrebarea este pot sa trec cumva la MT,exista vreo procedura?
    Va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Salut Moise,
      Soliciti un nou aviz tehnic de racordare specificand in cerere ca doresti tarif la medie tensiune.
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Trecerea la MT inseamna o gramada de bani in plus, trebuie un post de transformare MT/JT, racordarea acestui post de transformare la reteaua de medie tensiune, autorizatii pentru sapaturi etc.

  55. sorina macarie Says:

    Buna seara,

    Am o intrebare legata de inaltimile stalpilor de LEA 400kw si 110 kw. Exista un normativ unde se specifica inaltimile?

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Nu cred! Inaltimile sunt o consecinta a gabaritelor pe care LEA trebuie sa le asigura fata de terenurile, amenajarile si constructiile supratraversate. Aceste gabarite sunt influentate de nivelul tensiunilor care impune anumite distante de siguranta impotriva amorsarii arcului electric. In timp s-a ajuns la o tipizare ca echilibru intre inaltimea stalpilor si numarul necesar care sa satisfaca cerintele de gabarit coroborate cu restrictii legare de rezistenta mecanica a conductoarelor.
      Sper ca am reusit sa ma fac cat de cat inteles!
      SGC

  56. studenta Says:

    As avea nevoie de cateva informatii, privind o posibila extindere a unei retele electrice, in urma construirii a 3 microhidrocentrale. Am realizat si o schema despre cum am gandit proiectul, o gasiti in link-ul de mai jos:(nu e realizata la scara, pentru a fi vizibili si consumatorii de joasa tensiune) https://docs.google.com/file/d/0B5OnbPIMe26EVjJCTlB5NHlqSlU/edit
    Singura bara existenta in momentul de fata este cea de 20 kV pe care am simbolizat un sistem echivalent si un consumator echivalent. Cunosc parametrii liniei de 20 kV (si alti consumatori aferenti ei)prin care bara este legata de o alta bara de 20 KV a unei statii de transformare 110kV/20kV si puterea de scurtcircuit pe bara de 110 kV.
    Intrebarile mele ar fi:
    1. Pentru linia de 20 kV, figurata pe schita, care leaga cele 3 microhidro de bara de 20 kV existenta, la dimensionarea conductoarelor, e suficient criteriul ca pierderea de tensiune sa fie mai mica de 10%? Sau ar trebui sa am in vedere si circulatia de putere reactiva, eventuale pierderi, etc?
    2. Care ar fi factorul de putere al unor astfel de generatoare(sub 1MW) si unde as putea gasi niste tabele cu datele lor tehnice, eventual preturi?
    3. Cum ar fi mai indicat sa fac alimentarea cabanelor din zona? E posibil sa utilizez o linie de jt de pe barele generatorului direct la cabanele aflate la 100 m de acesta? E nevoie de un post de transformare sau de mai multe, avand in vedere dimensiunile avute? Din nou, voi tine cont si de circulatia de reactiv?
    4. Consumul mediu unei cabane e ok 2 kW? Ce factor de putere s-ar preta?

    Multumesc mult!

    • stoianconstantin Says:

      Salut Mirela,
      Ti-as recomanda sa citesti HGR 90/2008 regulamentul de racordare la retelele publice de ee si Ordinul ANRE 128/2008 Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

      Poate mai ales in cazul producatorilor se pune foarte acut problema punctului de delimitare a gestiunii si a amplasarii punctului de masura. OD au reguli (strategii) proprii asupra acestor aspecte care influenteaza solutiile. Uzual se cam practica un punct de conexiuni si masura amplasat in imediata apropiere a punctului de racordare le axul LEA mt aflata in gestiunea OD

      De discutat daca pt cele 3 MHC-uri vb de un sindur proprietar sau de mai multi.

      Caderea de tensiune pe mt in punctul de delimitare trebuie sa fie sub 5%. Vei descoperi ca ai niste dimensiuni minime disponibile pentru cabluri si/sau conductoare aeriene care deja iti rezolva pe derivatia cu MHC-uri criteriul caderilor de tensiune (situatia s-ar putea sa fie diferita in axul LEA 20 kV pe traseul de evacuarea puterii)

      Da va trebui sa te preocupe circulatia de reactiv si pierderile de ee pe derivatia MHC-urilor dar si in axul Lmt

      Generatoarele obijnuite merg la cosfi = +/-0,9. Pentru cabane poti conta pe factorul de putere neitral sau chiar pe consum pur rezistiv
      Fiecare centrala va avea cel putin un transformator 20/0.4 kV. Poti utiliza barele centralelor pentru racordarea circuitelor jt (daca exista acordul proprietarilor de centrale si al OD) vei descoperi ca sunt o serie de implicatii asupra masurii ee. Dupa cum vad eu fiecare cabana daca este detinuta de proprietari distincti va trebui sa aibe contor propriu in punctul de racordare la barele 0.4 kV ale centralelor.

      Daca mai vb te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau ori de cate ori vei posta o noua replica pe acest subiect

      Succes,
      SGC

  57. andrei Says:

    as avea si eu nevoie de niste informatii referitoare la fundamentarea cheltuielilor de investitie in cazul LEA 400 kV Portile de Fier-Anina-Resita( ce costuri necesita , cat costa materialele de constructie etc )

  58. andrei Says:

    v-as fi foarte recunoscator daca mi ati putea oferi niste informatii deoarece trebuie sa realizez o previune a fluxurilor de numerar( in cadrul unui proiect de evaluare ), si nu gasesc date referioare la costurile necesare (sunt student)

    Va multumesc anticipat!

  59. Radu Says:

    Buna ziua,
    As fi si eu interesat de un program de calcul al sagetii conductoarelor pentru o LEA MT cu incarcari datorare vantului etc. Eventual nume de programe care pot face acest lucru sau daca exista un astfel de program gratuit as dori sa intru in posesia lui.
    Va multumesc anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Nu cunosc versiuni gratuite. Pentru cel cu origine cunoscuta puteti aplela la dl Voicu Mihai de la Electrica Bucuresti
      Altfel cu normativul in fata si cu excelul deschis va puteti face un program DV!
      Succes!
      SGC

  60. RADU Says:

    Buna ziua !

    AM observat in poza utilizarea de tevi de scurgere din PP ( polietilena ignifugata) care se foloseste la canalizari interioare pentru traseul de conductori care ies din firida PT catre LEA. ca sa nu intre apa de ploaie in firida vad ca s-au utilizat coturi, unul de 90 grade altul de 45 grade. Nu este corect realizarea din tevi metalice galvanizate si la interiorul acestora sa se introduca o teava cu rol izolator din PVC? Iar pentru apararea de ploaie este niste capete terminale, dar am uitat cum se numesc, seamna cu capatul stender dar sunt muuult mai mari si au o bratara interioara de prindere. Sunt un capac alungit din tabla vopsita care permite iesirea cablurilor prin laterala.
    Acele tuburi din PP nu prea rezista la razele UV mai mult de 10-15 ani. Am vazut o trecere LES 20 kV peste raul Teleajen realizata din tuburi de PVC KG ( acela portocaliu) este special pentru canalizarile exterioare si foarte rezitent. Cu toate acestea dupa 5 ani de la ralizare era complet decolorat si crapat!!!!

  61. Alexandru Says:

    Buna ziua,

    Am o intrebare care tine si un pic de legislatie si un pic de financiar si un pic de tehnic.

    Intentionez ca construiesc un atelier de sudura in Banat, atelierul in sine va avea niste utilaje mai vechi luate din Germania care consuma destul de mult fata de cele noi, cert este ca cele noi sunt de 20 de ori mai scumpe si nu avem access la ele.

    Consumul real este de maxim 192 KW ( cel putin asa scrie pe echipamente ) si in cazul unei activitati intense ( ceea ce speram foarte mult sa avem ) consumul va avea exact asta + 5 KW iluminatul depozitului.

    Ma intereseaza curentul de calitate si trebuie sa mai fie si redundant. Nu vreau armonice, nu vreau pana de curent, nu vreau zgomot electric, cadere de tensiune pe circuit sau variantii de frecventa.

    Eu stiu ca de la centrala ( nucleara de exemplu) avem un grafic perfect sinusoidal,

    intrebarea 1. suna asa, la statia de transformare 110KV/220KV/400 KV ma pot astepta la acelasi lucru sau deja energia este stricata cu cele de mai sus deja?

    Intentionez ca cumpar un prefabricat de beton pe care sa il ingrop integral in pamant ( solul nu este inundabil, este pe un deal ) la 5 m adancime. Prafabricatul de beton este compus din doua camere perfect izolate una de alta si intentionez sa cumpar 2 transformatoare SH de 250 KVA.

    Intrebarea 2.suna asa, in cazul in care un transformator se aprinde/explodeaza/arde, avand in vedere ca sunt despartite de 15 cm de beton armat, imi va afecta celalalt transformator?

    Intreabarea 3. Imi va da voie electrica sa trag un fir LES 12/20 KV de la statia de transformare nr 1 ( Timisoara ) si inca unul de la Statia nr 2 ( Arad ) pentru a alimenta aceste doua transformatoare? SI. sa fiu singurul consumator pe cablu.

    Stiu ca LEA MT 12/20 KV este de maxim 30 de Km, iar LES 12/20 KV este de maxim 20 Km ( astea sunt informatiile gasite pe internet )

    Intrebarea nr. 4. Poate o LES 12/20 KV sa fie de 60 de KM avand in vedere sa as fi singurul consumator pe cablul ala? Intreb si din punct de vedere tehnic si din punct de vedere legislativ. Intreb asta pentru ca desi terenul se afla la 18 KM de Arad, se afla la 60 de km de Timisoara. Si nici Nadabul nu este prea aproape, cam tot aia.

    Intentionez sa ingrop firul foarte adanc 5 m ( pot inchiria echipament special pentru asa ceva.

    Intrebarea nr. 5 Exista legislatie sau ceva care sa ma impiedice sa ingrop firul asa de adanci? am vazut ca in general de ingroape la 80 cm, ceea ce mi se pare o gluma.

    Astept cu nerabdare raspunsurile.

    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,

      Dl Alexandru costurile pe care le presupun instalatiile la care va ganditi scot din zona de rentabilitate orice fel de atelier!
      Prin „definitie” functionarea utilajelor dintr-un atelier mecanic este insotita de generarea multor perurbatii in reteaua electrica de alimentare cu ee prin urmare atelierul poate fi subiectul unor restrictii de poluare electromnagnetica din partea operatorului de distributie!
      Va recomand sa va revedeti necesitatile si sa contactati OD pentru o solutie de alimentare corespunzatoare.
      SGC

  62. iulian Says:

    O intrebare mai de incepator:

    Nu mi-e clar, cum se executa traseele electrice de la ultimul transformator si pana la consumator din punctul de vedere al conductoarelor de nul de lucru si nul de protectie?

    • stoianconstantin Says:

      Va raspund cu placere dar nu prea inteleg intrebarea.
      Ce pot sa va spun ca in retelele stradale nulul d elucru este comun cu nulul de protectie.
      SGC

  63. iulian Says:

    Multumesc.

    Neutrul transformatorului se leaga la pamant – asta am inteles-o si nu mai intram in amanunte.

    Neutrul (nulul de lucru) care ajunge la consumatori este luat obligatoriu printr-un conductor (alaturi de cele trei conductoare de faza) de la neutrul transformatorului sau este luat dintr-o priza de pamant?

    Spuneti-mi va rog situatiile cand cele 2 nuluri se leaga impreuna.

    • stoianconstantin Says:

      Pana la blocul de masura si protectie reteaua stradala este de tip TN-C unde C = „comun” si se refera la nulul de protectie simbolizat uzual „PE” care este comun cu nulul de lucru simbolizat uzual „N”, Pe tronsonul TN-C conductorul de nul cu dublu rol se simbolizeaza „PEN”

      In aval de BMP-uri se separa nulurile si apare un conductor suplimentar. In aval de BMP vom avea conductoare dedicate protectiei „PE” si respectiv nul de lucru „N”. In acesta zona instalatiile sunt de tip TN-S unde „S” = separat si se refera la nuluri d eprotectie si de lucru. In toata instalatia interioara nulul de lucru va fi izolat de nulul de protectie

      In BMP exista o bareta de nul unde se face multplicarea (separarea) de care am vorbit.

      Pe blog gasiti si scheme si articole legate de bransamente.
      SGC

  64. iulian Says:

    Am inteles, deci obligatoriu, pentru consumatorii casnici conductorul neutru este distribuit de catre reteaua de alimentare.

    As mai avea cateva nelamuriri:

    – motivul pentru care neutrul transformatorului din reteaua de alimentare tip T se leaga la pamant este acela de a avea potential cat mai apropiat de zero pe conductorul PEN sau N (pentru cazul retelei TT cu neutrul distribuit) ?

    – atunci cand neutrul transformatorului nu este accesibil, de ce trebuie ca un conductor de faza sa fie legat la pamant dar nu se poate folosi ca si conductor PEN? in acest caz de unde se ia neutrul (PEN)?

    – in ce situatii se foloseste reteaua tip TT cu neutrul nedistribuit ?

    Multumesc anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Majoritatea rapunsurilor se afla in normativul I7/2011 care poate fi studiat pe blog.
      Succes!
      SGC

  65. Iordache Petru Says:

    Va rog sa ma ajutati cu o formula pentru calculul sagetii maxime la LEA 400kV. Am nevoie de mai multe detalii, deoarece stalpii sunt la distante diferite fata de nivelul marii si nu cunosc unde pot calcula eu sageata maxima.
    Am citit NTE 003 dar nu specifica cum calculez in cazul observatiei mele de mai sus.
    Orice parere este bine venita aici sau pe adresa mea de email petru.iordache@yahoo.com
    Va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Dl Petru,
      sunt multe de spus. Studentii la energetica au in anul 3 un seminar la care trateaza acest subiect. Altfel detalii puteti obtine de ex din cartea Retele electrice, Calcul mecanica a colectivului condus de prof Arie A Arie Ed Tehnica Bucuresti 1981. Ecuatia lantisorului este tratata in cap 1.5.3.3 Sunt convins ca veti gasi tratat subiectul si in alte lucrari daca nu reusiti sa gasiti cartea indicata.
      SGC

  66. Leonte Says:

    Aveti idee care ar trebui sa fie sageata unei linii aeriene de joasa tensiune cu TYIR de 70, sa spunem ca deschiderile sunt de 35m. Unde as pot gasi informatii despre calculul mecanic al retelelor JT ?

    • stoianconstantin Says:

      PE 104/2003
      Sunt si diverse programe de calcul mecanic insa majoritatea trebuie cumparate. Puteti apela la o unitate de proiectare autorizata pt sprijin colegial punctual.
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: