Posts Tagged ‘energie verde’

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Istorie – Program Examen ANRE autorizari electricieni-Toamna 2013

09/09/2013

 

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro s-a publicat anuntul cu programul sesiunii de autorizare Yoaman 2013

ANUNT:

In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice” ,

ANRE organizeaza, in perioada 02.09.2013 – 20.12.2013,  sesiunea de Toamna 2013 a examenului deautorizare a electricienilor, precum si de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia si expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat 

Programul de organizare si desfasurare:

02 – septembrie – 2013 Publicarea anuntului
16 – septembrie 20 – septembrie -2013 Inscrierea candidatilor
20 – septembrie -2013 (data postei) Termen final de inscriere
11 – octombrie – 2013 Nominalizarea centrelor
01 – noiembrie-2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute inRegulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
04 – 08 – noiembrie -2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
11 – noiembrie – 2013 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
15 – noiembrie 08 – decembrie – 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
09 – decembrie – 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
13 – decembrie – 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
20 – decembrie – 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

NotaProgramul de organizare si desfasurare a sesiunii de Toamna 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

 

 

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

01/10/2011

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

  • prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
  • prevederea de solutii tehnice complicate inutil
  • includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

  • descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
  • utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
  • emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
  • emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
  • emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
  • emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
  • extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Asupra inchirierii terenurilor pentru centrale eoliene

26/06/2011

 Am constatat interesul din ce in ce mai mare al detinatorilor de terenuri pentru a atrage invesitori care sa infiinteze parcuri eoliene. In mintea unor oameni chestiunea e simpla: faci turbina o pui in priza si produce bani. In realitate lucrurile sunt infinit mai complexe

Este necesar sa punctam cateva idei care sa puna intro lumina mai lucrativa aceste initiative.

Investitia intr-un parc eolian este o investitie mare. Se vorbesre de cca 1 milion de euro/MW instalat. Rentabilitatea parcurilor eoliene este o chestiune complexa dependenta de foarte multi factori. Probabil ca pragul de rentabilitate depaseste 50 MW/parc

Pentru ca o locatie sa fie viabila sunt necesare cateva conditii preliminare:

  • zona sa aiba un potential eolian confirmat prin studii de vant. In general zonele traditionale sunt cunoscute. Nu peste tot sunt facute studiile potentialului eolian
  • sa existe posibilitati de evacuare a puterii produse. Deja pe zone largi in Dobrogea nu prea mai exista capacitate disponibila in retelele de transport (tensiuni 220 si 400 kV) si nici in cele de dictributie (tensiuni de 110 kV si 20 kV) Zona este o zona de supra productie: CNE Cernavoda, parcuri eoliene in functiune de sute (poate mii) de MW, CET-uri si alti producatori. Ca sa infiintezi un nou parc eolian probabil ca trebuie sa investesti serios in statii 110/220 kV sau 110/400 kV si/sau in majorari de sectiune in retelele de transport poate in trecerea la 400 kV a unor linii de 220 kV etc. etc Bani ff multi.
  • sa existe terenuri disponibile situate inafara zonelor ecologice protejate, inafara perimetrelor construibile si validate si din alte puncte de vedere.

Fiind vorba de fonduri foarte mari pentru infiintarea unor parcuri eoliene acestea se dezvolta in etape. Exista  societati comerciale care s-au specializat in etapele preliminare in care se fac proiectele se obtin autorizatiile si ternurile si care vand adevaratilor investitori aceste proiecte. Este posibil ca si in faza in care parcul devine operational sau pana atunci parcul sa isi schimbe de mai multe ori proprietarii. In final banii foarte multi investiti exercita o uriasa presiune pentru ca parcul eolian sa fie mentinut functional.

Toate ritualurile investitioanle mentionate mai sus, sau altele posibile, sunt absolut normale si sunt specifice aproape oricarei investitii de mare amploare.

In conditiile enuntate mai sus rezulta ca detinerea unui teren nu garanteaza transformarea acestuia in parc eolian nici macar daca acest teren este situat intro zona cu potential eolian confirmat.

Daca sunteti in situatia in care aveti un teren si va doriti sa il inchiriati pentru infiintarea unui parc eolian atunci trebuie sa ii faceti reclama si/sau sa va lamuriti asupra potentialului eolian. Terenurile cu studiile de vant facute in mod evident sunt mult mai atractive fata de cele cate nu au aceste studii. Daca vreti sa va cresteti sansele trebuie sa va interesati de conditiile de evacuare a eventualei puteri produse in zona Dv.

Abia acum aveti ceva informatii preliminare care sa va permita sa va faceti singuri o idee despre adevarata valoare / atractivitate a terenului Dv pentru investitorii in parcuri eoliene. Duna cum realizati ca sa ajungeti la aceste informatii va trebui sa investiti poate ceva mai mult decat preocuparea de a culege informatii,

Daca ati facut toti pasii preliminari mentionati mai sus, atunci cand apare, trebuie sa profitati cu inteligenta, inspiratie si cumpatare de eventualele oportunitati de negociere care pot aparea.

Succes!

SGC

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Stalp cu doua STEPno 20 kV

10/03/2011

 Astazi am revazut o solutie destul de atipica care la momentul promovarii a rezolvat o improvizatie care aparent nu avea solutie:

solutia a fost folosita la iesirea dintr-o statie de transformare unde trebuia asigurat si un punct de racordare pentru un racord 20 kV LEA. Separatorul de pe varful stalpului are rol de separator de linie (sau mai general separator de derivatie). Separatorul montat vertical are rolul unui separator de sectionare al axului unui circuit LES (!) sau intr-un caz mai general separator de racord.

Evident ca un astfel de stalp trebuie tratat cu atentie la manevre existand riscul ca in caz de neatantie sa se faca manevre gresite. Nu pledez pentru acest tip de solutii dar sustin ca la nevoie putem iesi din tipare!

SGC

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

23/08/2010

Va semnalez actualizarea legii 220/2008 prin legea 139/2010 publicata in Monitorul Oficial nr 474/9 Iulie 2010. Legea 220/2008 regelementeaza „sistemul de promovare a producerii  energiei din surse regenereabile de energie”.

In fisierul urmator gasiti teztul actualizat al legii 2010 asa cum a fost el publicat in MO nr 577/August 2010:  Surse Regenerabile de Energie_Legea 220_MO577_August 2010

Textul legii 220/2008 actualizat a fost descarcat de pe site http://www.anre.ro.

Putem discuta pe marginea acestei legi in masura in care acest lucru va prezenta interes pentru Dv.

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

19/07/2010

M-am intersat astazi la ANRE 14.12.2011 despre soarta acestei initiative si am aflat ca deocamdata s-a renuntat la promovarea acestui regulament!

Poate in viitor se va reveni asupra acestui proiect!

 

Subiectul procurarii de surse regenerabile de producerea ee (panouri solare, mici turbine eoliene, mici grupuri hidro si poate etc ) si injectia surplusului in retea preocupa multi utilizatori ai blogului. Am gasit pe site ANRE, la sectiunea documente supuse  discutiilor, un regulament interesant pe acesta tema:

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori.  Utilizand acest link in aceste zile (19.07.2010  !) se poate accesa o pagina ANRE unde pot fi consultate mai multe titluri de interes pe teme de furnizare ee, acces la retea, relatii intre operatorii din SEN care sunt supuse discutiilor pentru viitoarele actualizari:

Sunteti aici  : : Legislatie \ Documente de discutie EE \ Proceduri oper/ Regl Comerciale

Proceduri oper/ Regl Comerciale    « inapoi
Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice- Expunere de motive modificare contracte de retea
Data: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 100.50 Kb)

Descarcari: 42

Expunere de motive modificare contracte de retea-ANEXA la
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electriceData: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 58.50 Kb)

Descarcari: 28

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica – Proiect
Data publicarii: 14.06.2010.
Propunerile si observatiile se vor transmite pe suport hartie la fax nr. 021/3278123 si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro, pana la data 21. 06. 2010.
 Tip fisier: zip
0.07 MB ( 75.32 Kb)

Descarcari: 593

Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrica
Ordin de modificare a Ord 88/09 – Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electricaObservatiile si comentariile se transmit pana la data de 18.06.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresa mcraciun@anre.ro
Data publicarii: 10.06.2010
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 64.50 Kb)

Descarcari: 424

Ordin de desemnare a furnizorilor de ultima optiune de energie electrica pentru perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2011
Data publicarii: 03.06.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 11.06.2010 la adresa de e-mail furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 47.00 Kb)

Descarcari: 243

Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.08 MB ( 78.00 Kb)

Descarcari: 405

Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 104.00 Kb)

Descarcari: 448

Ordin privind inregistrarea la S.C.Opcom S.A. a cantitatilor de energie electrica aferente contractelor incheiate pe piata angro de energie electrica
si transmiterea de informatii aferente verificarii datelor de decontare pe pietele centralizate de energie electrica. – solicitare a S.C. Opcom S.A.
Data publicarii: 14.05.2010. Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax: 021/3278123, cat si electronic la adresele: sorina.nemes@anre.ro si vbusioc@anre.ro pana la data 1 iunie 2010.
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 53.00 Kb)

Descarcari: 398

Ordin de modificare a Ord. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de Echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 30.07 Kb)

Descarcari: 441

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 28.10 Kb)

Descarcari: 541

Implementarea modulului de Decontare în proiectul Platforma Pietei de Echilibrare, etapa a II-a”, elaborat de C.N.Transelectrica S.A.
Acest document continre formule actualizate aferente capitolului Decontarea din Codul Comerciala al Pietei Angro de energie electrica, Revizia 1, Proiect III. Va rugam sa ne transmiteti observatiile si comentariile dumneavoastra , atat prin fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele : gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro pana la data de 08.04.2010.
 Tip fisier: doc
0.23 MB ( 231.50 Kb)

Descarcari: 457

PO – Definirea situatiilor de urgenta pentru care C.N. Transelectrica S.A. poate restrictiona dreptul participantilor de a utiliza capacitatea de interconexiune
castigata in cazul licitatiilor si modificarea operativa a graficelor de schimb notificate
Data: 15.02.2010
Va rugam sã ne transmiteti observatiile si comentariile dvs., atat in format scris, la nr. fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro pana la data de 19.02.2010
 Tip fisier: doc
0.15 MB ( 154.50 Kb)

Descarcari: 250

PO- Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii retelelor electrice de transport
pentru tranzite de energie electrica intre Operatorii de Transport si de Sistem,  in anul 2010
Data: 19.01.2010. Propunerile si observatiile operatorilor economici din sectorul energiei electrice se vor transmite pe e-mail, pana la data de 25.01.2010, la adresele fmihailescu@anre.ro si gradoveanu@anre.ro.
 Tip fisier: zip
0.04 MB ( 44.61 Kb)

Descarcari: 246

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori
Data: 17.12.2009. Observatiile pot fi transmise pana la data de 15.01.2010 la adresele gsbarnea@anre.ro si gstanciulescu@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.25 MB ( 251.00 Kb)

Descarcari: 920

Regulamentul de calificare a producatorilor de E-SRE pentru aplicarea schemei de sustinere
Observatii si comentarii pana pe 12 iunie a.c. la adresele de email   gsbarnea@anre.ro , gstanciulescu@anre.ro si mjisa@anre.ro
Data:28.05.2009
 Tip fisier: zip
0.12 MB ( 123.30 Kb)

Descarcari: 690

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1

Scop

Art.1. – Regulamentul are ca scop:

a) promovarea utilizării de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie electrică pentru consumul propriu,

b) diminuarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică la consumatorii finali,

c) diminuarea pierderilor de energie electrică datorate transportului şi distribuţiei, ca urmare a producerii energiei electrice la locul de consum.

Art.2. – Regulamentul stabileşte condiţiile de preluare a surplusului de energie electrică produsă de consumatorii deţinători de capacităţi de producere a energiei electrice din surse reo generabile de energie, precizând:

a) categoriile de consumatori la care se aplică prevederile prezentului Regulament;

b) cerinţele privind măsurarea energiei electrice produse/consumate;

c) modul de stabilire a cantităţii de energie electrică de facturat pentru o perioadă de facturare. Secţiunea 2 Domeniu de aplicare

Art.3. – (1)Prevederile Regulamentului se aplică:

a) consumatorilor de energie electrică care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

i. deţin capacităţi de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie cu putere totală instalată pe loc de consum sub 1 MW

ii. utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru asigurarea consumului propriu

iii. dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile Codului de măsurare şi ale prezentului Regulament.

b) furnizorilor care furnizează energie electrică consumatorilor menţionaţi la lit. a). (2) Dacă un consumator dintre cei menţionaţi la alin. (1), lit.a), numit în continuare consumator, deţine capacităţi de producere a E-SRE situate în mai multe locuri de consum, prevederile Regulamentului se aplică numai pentru acele locuri de consum unde puterea instalată cumulată în capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie este sub 1MW.

Secţiunea 3

Definiţii

Art.4. – În înţelesul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:

a) Perioadă de facturare pentru producţie – intervalul de timp pentru care se determină şi se facturează, după caz, surplusul de energie electrică produsă de consumator. Se stabileşte de comun acord între părţi şi nu poate fi mai mare de un an calendaristic. Poate fi aceeaşi cu perioada de facturare pentru consum, din contractul de furnizare a energiei electrice.

b) Persoană fizică autorizată – persoană autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, in condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale,

c) Surplus de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie – cantitatea de energie electrică produsă de un consumator deţinător de instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie care într-o perioadă de facturare depăşeşte consumul de energie electrică al respectivului consumator şi care este livrată in reţeaua electrică de interes public.

CAPITOLUL II CONDIŢII DE PRELUARE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Secţiunea 1

Preluarea surplusului de energie electrică

Art.5. – (1) Obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de la un consumator, revine furnizorului cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice.

(2) În situaţia în care un consumator are încheiate contracte de furnizare a energiei electrice cu mai mulţi furnizori pentru acelaşi loc de consum şi pentru aceeaşi perioadă de facturare, obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică revine furnizorului care şi-a asumat responsabilitatea echilibrării pentru respectivul loc de consum.

Art.6. – Preluarea surplusului de energie electrică de la un consumator se realizează:

a. în conformitate cu prevederile art.8, alin. (3), lit. b) din Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice aprobat prin HG nr. 540/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi fără a fi necesar ca acest consumator să obţină licenţă pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere deţinute dacă este consumator casnic,

b. în baza convenţiei – cadru de vânzare/cumpărare întocmită după modelul prevăzut în anexa nr. 2 încheiată între acesta şi furnizorul său de energie electrică, care constituie anexă la contractul de furnizare a energiei electrice.

c. pe aceeaşi durată pentru care este încheiat contractul de furnizare a energiei electrice.

Art.7. – Un consumator care optează să beneficieze de prevederile prezentului Regulament are dreptul să mandateze furnizorul care achiziţionează surplusul de energie electrică de la respectivul consumator să primească certificatele verzi ce îi revin conform legislaţiei în vigoare, cu respectarea prevederilor regulamentului ANRE de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de sprijin.

Secţiunea 2

Măsurarea energiei electrice

Art.8. – (1) Sistemul de măsurare montat la locul de producere/consum al consumatorului trebuie:

a. să respecte prevederile Codului de măsurare a energiei electrice privind categoria de punct de măsurare corespunzătoare locului de consum şi de producţie,

b. să înregistreze distinct cantităţile vehiculate în fiecare sens pentru acele puncte de măsurare prin care energia electrică se poate vehicula în ambele sensuri,

c. să asigure măsurarea energiei electrice produse, a celei livrate în reţeaua electrică, precum şi a celei consumate din reţeaua electrică.

(2) Cheltuielile ocazionate de înlocuirea/modificarea grupului de măsurare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) revin în exclusivitate consumatorului.

(3) Operatorii de reţea sunt obligaţi să asigure înlocuirea/modificarea grupului de măsurare, după caz, la consumator pentru indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

Secţiunea 3

Stabilirea modului de facturare

Art.9. – Pentru fiecare perioadă de facturare, pe baza măsurătorilor efectuate, se determină pentru un loc de consum:

a) energia electrică produsă,

b) energia electrică livrată în reţeaua electrică,

c) energia electrică consumată din reţeaua electrică.

Art.10. – Un consumator :

a. facturează furnizorului contravaloarea energiei electrice livrate în reţeaua electrică după fiecare perioadă de facturare;

b. poate solicita scutirea de taxa pe valoarea adăugată la facturarea surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică, în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal dacă are o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, inferioară plafonului de 35 000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării României la Uniunea Europeană;

Art.11. – (1) Furnizorul preia surplusul de energia electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator :

a. la preţ reglementat stabilit de ANRE, în limita consumului înregistrat de consumator in anul anterior,

b. la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent, surplusul de energie electrică ce depăşeşte consumul înregistrat de consumator în anul anterior.

(3) Modul de stabilire a surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator este prezentat în anexa 1 la prezentul Regulament.

CAPITOLUL III

 DISPOZIŢII FINALE

Art.11. – Art.12. – (1)Furnizorul angajat în relaţii comerciale cu un consumator, transmite către ANRE la sfârşitul fiecărui an calendaristic, nu mai târziu de 15 februarie a anului următor următoarele informaţii:

a) Numărul consumatorilor de la care a preluat surplusul de energie electrică, defalcat pe tipuri de consumatori;

b) Puterea instalată pe tip de sursă regenerabilă în capacităţile de producere deţinute de consumatori;

c) Energia electrică total produsă de consumatori pe tip de sursă regenerabilă;

d) Surplusul de energie electrică livrat de consumatori în reţea electrică.

(2)Datele menţionate la alin. (1) vor fi transmise către ANRE după formatul prezentat în macheta din anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

Art.12. – Art.13. – (1) Consumatorul este scutit de plata dezechilibrelor induse, aferente surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică dacă puterea instalată pe loc de producţie este de cel mult 250kW şi utilizează pentru producerea energiei electrice energia eoliană, energia solară sau energia hidraulică.

(2) Furnizorul de energie electrică care preia de la un consumator surplusul de energie electrică preia şi responsabilitatea echilibrării acestuia. .

Anexa 1 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE FACTURAT PENTRU PRODUCŢIA E-SRE

1. Cantitatea de energie electrică (ESRE,MAX) de preluat anual la preţ reglementat stabilit de ANRE conform art. 10 din prezentul Regulament într-un an calendaristic de către furnizor de la un consumator, se stabileşte la o valoare egală cu consumul de energie electrică înregistrat anul anterior de acel consumator pe locul de consum unde sunt amplasate capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

2. In fiecare perioadă de facturare (i) furnizorul determină valoarea cumulată a surplusului (ES(i)) livrat în reţeaua electrică de consumator de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul perioadei curente de facturare (i) şi comunică aceste valori consumatorului.

3. Calculele se fac pe ani calendaristici, iar valoarea cumulată a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică se determină începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost incheiată cu furnizorul convenţia de preluare a surplusului de energie electrică, conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

4. În fiecare perioadă de facturare (i), în cazul în care: a) ES(i) ≤ ESRE,MAX , consumatorul facturează furnizorului surplusul de energie electrică livrat în reţeaua electrică în perioada de facturare i la preţul reglementat stabilit de ANRE, b) ES(i) > ESRE,MAX şi ES(i-1) < ESRE,MAX, consumatorul facturează furnizorului din surplusul de energie electrică livrată în reţea după cum urmează: i. cantitatea ESRE,MAX – ES(i-1) la preţul reglementat stabilit de ANRE ii. ES(i) – ESRE,MAX la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare.

5. În cazul în care consumatorul îşi schimbă furnizorul de energie electrică în cursul anului calendaristic, calculele se efectuează la data schimbării furnizorului proporţional cu numărul de luni din anul respectiv atât pentru valoarea maximă a surplusului de preluat cât şi pentru nivelul consumului anual. 6. În cazul unui consumator nou care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3, alin. (1), ESRE,MAX reprezintă consumul previzionat de consumator corelat cu puterea maximă absorbită de consumator stabilită prin avizul tehnic de racordare şi durata de utilizare a acesteia până la sfârşitul anului calendaristic curent.

Anexa nr. 2

Anexa la Contractul de furnizare de energie electrică nr. ……… încheiat între _______________________ în calitate de vânzător şi _______________________ în calitate de cumpărător Convenţie-cadru pentru achiziţia surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie livrat în reţeaua electrică nr. …. din data …….. Date generale Locul de vânzare-cumpărare a energiei electrice………………………………(localitatea, comuna, strada, numărul, blocul, etajul, apartamentul, numărul de telefon, contul în bancă al consumatorului-producător) Aviz tehnic de racordare nr……………. din data de……………emis de……………….. Puterea maximă instalată în capacitatea de producere a energiei electrice:……….kW Tip sursă regenerabilă de energie utilizată: Caracteristici tehnice ale capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE):

Art.1. – Obiectul convenţiei îl constituie vânzarea de către consumatorul deţinător de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW, denumit în continuare consumator, la locul de vânzare-cumpărare şi cumpărarea de către furnizor a surplusului de E-SRE stabilit conform prevederilor art. 2 al prezentei Convenţii. Condiţii de desfăşurare

Art.2. – Furnizorul de energie electrică se obligă să achiziţioneze de la consumator surplusul de E-SRE după cum urmează:

a) în limita consumului înregistrat în anul precedent, la preţul reglementat stabilit în anexa B;

b) peste limita prevăzută la lit. a), la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent.

Art.3. – (1) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut în fiecare perioadă de facturare dintr-un an calendaristic de consumator şi cumpărat de furnizor este prevăzut în tabelul 1 din anexa A la prezenta convenţie – cadru.

(2) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut într-o perioadă de facturare de consumator şi cumpărate de furnizor se poate modifica cu acordul părţilor cu cel puţin 2 zile înainte de începutul fiecărei perioade de facturare.

Art.4. – Până la data de ……………………… a fiecărui an calendaristic, se stabileşte pentru anul calendaristic următor cantitatea maximă de E-SRE care poate fi achiziţionată de furnizor de la consumator la preţul reglementat din Anexa B, reprezentând energia electrică consumată de consumator în anul curent.

Art.5. – Furnizorul de energie electrică se obligă să preia responsabilitatea echilibrării consumatorului conform prevederilor art.12 din Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie de consumatori.

Art.5. – Art.6. – Părţile convin ca E-SRE tranzacţionată conform prezentei convenţii să fie măsurată în conformitate cu prevederile Codului de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul nr. 17/20.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4.07.2002. Art.6. –

Art.7. – (1) Suma bănească ce urmează a fi primită de consumator de la furnizor, conform prezentei convenţii, în fiecare perioadă de facturare în care se înregistrează un surplus de E-SRE la consumator, se calculează pentru surplusul de E-SRE determinat şi având în vedere precizările de la art. 2 al prezentei Convenţii.

(2) Factura emisă pentru plata surplusului de energie electrică va fi achitată în termenul de scadenţă de 10 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură.

(3) Neachitarea facturii de către furnizor în termen de 30 de zile la data scadenţei atrage după sine penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, după cum urmează: – penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare; – penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei.

(4)În cazul în care o sumă facturată de consumator este contestată integral sau în parte de către furnizor, acesta va înainta o notă explicativă consumatorului, în termen de maxim 5 zile de la primirea facturii cuprinzând obiecţiile sale şi va plăti suma rămasă necontestată până la data scadenţei.

(5)Pentru sumele contestate, dar stabilite ulterior pe cale amiabilă sau hotărâre judecătorească a fi datorate de furnizor, acesta va plăti pe lângă suma datorată, o penalitate calculată conform prevederilor alin. (3).

(6)Plata facturii va fi efectuată în lei, conform legislaţiei în vigoare, în contul consumatorului. Se consideră drept dată de efectuare a plăţii data la care suma plătită apare în extrasul de cont al furnizorului.

Art.7. – Art.8. – (1) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să deţină, pe parcursul derulării convenţiei, toate aprobările necesare pentru exercitarea obligaţiilor cuprinse în această convenţie, respectând în acelaşi timp toate prevederile legale.

(2) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să asigure accesul la informaţii, documentaţii şi datele necesare pentru buna derulare a convenţiei.

(3) Daunele dovedite a fi produse uneia dintre părţi din vina celeilalte părţi vor fi suportate de partea vinovată.

Art.9. – (1) Prezenta convenţie se încheie pentru aceeaşi perioadă pentru care a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, cu excepţia cazului în cazul în care, prin ordin al preşedintelui ANRE, îşi încetează aplicabilitatea cadrul de reglementare prin care a fost stabilit.

(2) În termen de patru zile lucrătoare după încheierea perioadei de facturare, furnizorul de energie electrică transmite consumatorului datele referitoare la energia electrică produsă şi la energia electrică livrată în reţeaua electrică de către acesta.

Art.8. – Art.10. – Termenii specifici utilizaţi în cadrul prezentei convenţii sunt definiţi în Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă de consumatori, aprobat prin Ordinul nr. XX/2008 al preşedintelui ANRE. Prezenta convenţie a fost încheiată la data de ………………….. în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă şi va intra în vigoare la data de ………………….. SEMNATARI Din partea Consumatorului Din partea Furnizorului de energie electrică Anexa A CANTITĂŢI DE ENERGIE ELECTRICĂ CONTRACTATE – Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator -– Nr. crt. Anul …………/ Perioada de facturare Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator [MWh] 1 2 3 . . . . Notă: Tabelul 1 se completează la semnarea convenţiei şi se actualizează în fiecare an, până la data de 15 decembrie, pentru anul calendaristic următor.

ANEXA B PREŢUL DE ACHIZIŢIE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Preţul de achiziţie a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în limita consumului înregistrat de consumator în anul anterior este de ………………….., conform Ordinului nr……………. al preşedintelui ANRE privind………………………………….. INFORMAŢIILE FURNIZATTRANSMISE ANRE DE FURNIZORII CARE PREIAU SURPLUSUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE (E-SRE) DENUMIRE FURNIZOR………………………………………… Nr. crt UM ian. feb. mar. mai iun. iul. aug sep. oct. nov. dec. total an 1 Numărul de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW cu convenţie de preluare surplus E-SRE 2 Puterea total instalată în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW de la pct. 1 kW din care:

2.1 – hidro kW

2.2 – eoliană kW

2.3 – solară kW

2.4 – biomasă kW

2.5 – biogaz kW

2.6 – geotermal kW

2.7 – alte RES kW

3 E-SRE produsă în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh din care:

3.1 – hidro kWh

3.2 – eoliană kWh

3.3 – solară kWh

3.4 – biomasă kWh

3.5 – biogaz kWh

3.6 – geotermal kWh

3.7 – alte RES kWh

4 Surplusul de E-SRE livrat în reţelele electrice de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh Anexa nr. 3

Informatia salveaza vieti!

13/07/2010

Va prezin un videoclip care poate contribui la salvarea multor vieti.  In principiu se dovedesc experimetal  cateva situatii periculoase care au condus sau pot conduce la electrocutari.

Va propun sa incercam sa traducem explicatiile prezentatorului astfel incat utilitatea experimetelor sa conduca la informarea cat mai multor persoane asfel incat sa stim sa ne ferim de accidente prin electrocutare si respectiv receptoarele electrocasnice de supratensiunile atmosferice

 

 

SGC

1.000.000 de accesari ale blogului!

30/06/2010

Recunosc ca sunt impresionat!

 Depasirea unui milion de accesari reprezinta o performata la care nu puteam spera in noiembrie 2007 cand am realizat acest spatiu de informare si dezbateri pe probleme de energetica.

Blogul mi-a adus multe satisfactii care m-au determinat sa sustin pe parcursul a aproape 3 ani comunicarea cu specialistii SEN si cu beneficiarii muncii noastre: consumatorii de energie electrica. As puncta cateva din beneficiile pe care mi le-a adus administrarea acestui blog:

  1.  am prieteni  peste tot in tara. Este impresionant sa constati departe de casa, ca oamenii te cunosc si sunt dispusi la randul lor sa iti acorde sprijinul!
  2.  sunt multumit de fiecare data cand ii pot ajuta direct pe cei care imi cer sprijinul pe blog.
  3.  am confirmari clare ca multe din mesajele profesionale legate de dezvoltarea RED, solutii tehnice respectiv de abordare a relatiei cu clientii au avut un ecou deosebit in tara. Internetul si-a dovedit puterea sporita de comunicare in raport cu oricare alta forma de comunicare profesionala. Din acest punct de vedere am reusit sa compensez putin efectele reducerii numarului de participari la conferintele de specialitate.
  4.  testul Win-4-All a dat rezultate interesante. Foarte multi utilizatori ai blogului au acceptat sa sustina o idee propusa de mine. Am convingerea ca cei care vor avea puterea si interesul de a urmari momentul in care Win-4-all va intra in operational vor putea beneficia de avantaje importante. Cei care in aceasta perioada isi vor consolida propriile lor retele se vor felicita pentru efortul facut!

Statisticile accesarilor sunt interesante (vezi mai jos)  insa pentru mine certitudinea vizibilitatii blogului sunt cele peste 5000 de adrese de email ale utilizatorilor care  cu care am discutat direct!

Trebuie sa scot in evidenta si faptul ca incerc o insatisfactie legata de faptul ca inca n-am reusit sa stimulez colegii sa publice pe blog articole de specialitate care sa asigure un schimb de experienta mult mai intens decat il poate asigura o singura voce. Apetitul redus de comunicare profesionala coroborat cu reducerea drastica cu 70-80% a numarului de participari la conferintele si simpozioanele de specialitate, care inca se mai organizeaza in tara de cativa pasionati de energetica, spune destul de mult pentru cine  este interesat de aceste lucruri!

Inca mai sper sa pot conving specialistii SEN, care au multe de spus, ca merita sa faca efortul de comunicare publica a realizarilor si preocuparilor profesionale. Schimbul de experienta este o necesitate de care nu ne putem dispensa fiind util in egala masura atat celor care si comunica ideele cat si celor care studiaza articolele publicate si participa la dezbateri.

Pe blog am discutat despre conceptul de benchmarking: o denumire sofisticata a schimbului de experienta. Pur si simplu punad in discutie preocuparile/realizarile tale obtii feedback-ul necesar confirmarii ca esti pe durumul cel bun sau eviti sa muncesti sa „reinventezi roata”. Preluand o idee noua finisata de alt specialist poti progresa foarte mult. Investitia de timp in comunicarea profesionala ne poate fi utila tuturor. Va propun sa redescoperim  impreuna forta comunicarii profesionale. Viata noastra profesionala poate fi mai interesanta daca mizam pe comunicare!

Pentru a vedea mai bine datele din tabelele/diagaramele/fotografiile de mai jos putei da un clik pe ele si se vor deschide intro pagina noua unde se vor vedea mai clar!

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dinamica articolelor scrise in perioada nov 2009- iunie 2010 este destul de interesanta, pentru mine are si o semnificatie aparte! Probabil ca dinamica acesta are semnificatie si pentru cei care ma cunosc suficient de bine!

Cele mai populare articole în ultimele toate zile până la 2010-06-25 (pe scurt)

Summarize: 7 Days 30 Days Quarter Year All Time

All Time

Titlu Vizualizări
Home page 131,836
– aa_Autorizare electricieni 75,953
– Bine ati venit! 63,142
Chestionar norme generale de aparare imp 24,331
Tematica şi bibliografie pentru examenul 23,771
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 20,416
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 19,999
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 18,580
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 17,945
Chestionar norme metodologice de aplicar 17,939
Chestionar legea securitatii si sanatati 15,041
– Avizul tehnic de racordare la retelele 14,632
Avizul tehnic de racordare la retelele e 13,269
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 13,219
Opinii proaspete despre examenul de auto 12,731
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 12,064
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 11,848
Raspunsuri la chestionarele test din leg 11,768
Normele specifice de securitate a muncii 11,686
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 11,139
Probleme pt examenul de autorizare elect 10,430
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t 10,396
Autorizare electricieni sesiunea de prim 9,857
Tematica şi bibliografie pentru examenul 9,660
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 9,654
Agentia Nationala Reglementare in domeni 9,027
Protectia diferentiala a bransamentelor 8,391
– aa_Cuprins 8,282
Centre de examene de autorizare electric 7,804
Sesiunea de autorizare a electricienilor 7,479
Normativ pentru proiectarea si executare 7,020
– Tehnologii moderne de constructie LEA 6,277
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim 6,088
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 5,925
– a_Energie eoliana 5,703
Tematica si bibliografia pentru examenul 5,485
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 5,316
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 5,182
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 5,101
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 4,906
Sectiunea conductorului de nul in retele 4,878
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Formulele pentru calculul parametrilor s 4,549
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 4,189
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 4,161
Rezolvarea problemei 21 4,075
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 4,068
electricieniprobleme20092 3,983
Compatibilizarea instalatiilor interioar 3,795
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 3,760
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime 3,695
Informatii generale privind activitatea 3,683
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 3,638
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 3,594
Posturi de transformare cerinte tehnice 3,519
Blocurile de masura si protectie nu se p 3,499
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 3,433
Introducere in problematica energiei eol 3,399
– Avizul de amplasament 3,378
Rezolvarea problemei 26 3,377
Rezolvarea problemei 25 3,302
Rezolvarea problemei 37 3,214
Rezolvarea problemei 22 3,172
Lista finala a candidatilor acceptati la 3,152
Caderea de tensiune deducerea formulelor 3,134
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 3,116
– Calitatea energiei electrice extras di 3,065
Rezolvarea problemei 23 3,059
Rezolvarea problemei 24 3,026
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,987
Rezolvarea problemei 38? 2,972
– La multi ani cu energie 2010! 2,904
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 2,835
Intreruptoare „cap de scara” 2,752
Parcul Eolian Fantanele Vest 2,707
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 2,669
Care sunt etapele si principiile racorda 2,656
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,621
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 2,543
Legaturi de intindere in liniile aeriene 2,465
Programul de organizare si desfasurare a 2,464
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 2,387
Informatii generale examen de autorizare 2,380
– Regimurile deformante si dezechilibrat 2,369
Descrierea tehnologiei de construcţia şi 2,355
Rezolvarea problemei 27 2,345
Rezolvarea problemei 29 2,324
Rezolvarea problemei 33? 2,308
Rezolvarea problemei 35 ? 2,291
Avram Iancu solutioneaza problema 32 2,284
Rezolvarea problemei 28 2,191
LEA jt performante: cerinte tehnice 2,158
– Energia Electrica o afacere rentabila 2,137
Formule: parametrii electrici ai LEA 2,123
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 2,106
– Supratensiuni o prezentare agreabila p 2,076
Rezolvarea problemei 36 2,070
Studiu de caz privind cerintele tehnice 2,059
Rezolvarea problemei 32? 2,055
Statistica candidaturilor la examenul de 2,047
Subiecte legislatie Gradul II 1,971
LEA mt cerinte tehnice 1,922
Normele metodologice de aplicare a preve 1,893
Retele electrice aeriene torsadate de me 1,872
Programul sesiunii de autorizare electri 1,847
LES mt cerinte tehnice 1,768
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,759
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,724
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,699
Factura de energie electrica poate fi re 1,665
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,634
Sarbatori fara lumina 1,622
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,596
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,595
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,503
– Preturile energiei electrice pentru co 1,494
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7 1,460
Calitatea energiei electrice – extras di 1,459
La multi ani cu energie! 1,457
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 1,410
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,401
Asupra noului regulament de racordare la 1,358
Standardizarea domeniului productiei ene 1,282
Subiecte Legislatie Gradul I 1,271
Interpretarea rezultatelor sondajului de 1,267
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 1,250
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 1,240
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,238
Alimentarea fara intrerupere a consumato 1,233
LES jt cerinte tehnice 1,195
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 1,173
– Standardul de performanta pentru servi 1,136
Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de aut 1,133
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 1,130
PTA cu racord in LES 20 kV 1,080
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 1,070
Chestionar pt sondajul de opinie privind 1,063
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 1,060
Separator versus intreruptor telecomanda 1,048
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 1,021
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 1,020
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 1,014
Modernizarea distributiei energiei elect 1,002
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 998
Harta potentialului eolian 995
rezolvarea-problemei-23 984
Optiunile consumatorilor industriali pe 974
Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 967
solutia-problemei-26 963
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 961
Raport privind rezultatele examenelor de 956
– Managerul actor 916
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 885
Calitatea energiei electrice este influe 876
Diferente intre tematica sesiunii Toamna 858
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 858
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 854
Subiecte legislatie Gradele III si IV 852
Bransamente pe stil nou, gata stricate 850
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl 837
O abordare sistemică a instalaţiilor de 803
Dezintegrarea unei turbine eoliene 786
Diagrama cauza efect aplicata in energet 785
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 777
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 763
Lista formatorilor autorizati de ANRE sa 759
Experienta promotorilor utilizarii cablu 751
STEPNo montat gresit 745
Care este explicatia (1)? 727
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 711
– Contorizarea utilitatilor 710
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 709
De ce cad stalpii de iluminat public var 677
Retele electrice pe proprietati. Incalca 666
Evolutia preturilor si tarifelor regleme 663
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 630
Pana de curent a paralizat America de No 622
Cum aflam puterea unui motor fara etiche 622
Structura productiei de energie electric 602
Ghid de administrare a unui blog! 601
Avizul de amplasament 597
Andrea Bocelli 590
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 559
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 557
Baietii destepti 555
Poze LEA 20 kV realizata utilizand condu 553
Incze Andras „admira” solutii improvizat 549
Capcanele tarifelor sociale intre realit 548
Cum se stabilesc solutiile de racordare 545
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 528
Aurel se vrea pe blog! 527
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 525
UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 525
Vanzarea ee produsa in centrale eoliene 520
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 519
Nessun Dorma in interpretari celebre 517
Puterile instalate in CHE – urile din ge 513
Foren 2008 506
Energia clasică – sursă epuizabilă! 499
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 495
Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestiona 491
Parcul Eolian Fantanele santier in lucru 489
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 479
Cereri si oferte de locuri de munca 467
Tehnologiile noi impun redefinirea zonel 448
Exemplu american: gandirea pozitiva 447
Automatizarea distributiei noi frontiere 442
Incze Andras are o problema 430
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 430
Win 4 All, castiga cumparatorii avizati! 429
Costel Busuioc 427
Distributia campului electric si magneti 420
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 415
Odihna activa! 415
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 412
Is Michael Jackson alive? Polls online! 372
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 371
Vanzari si inchirieri de terenuri pentru 369
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 368
Celine Dion 365
Starea suportilor de bare in unele stati 362
Ajuta ca sa fii ajutat! 359
Preturile energiei electrice pentru cons 347
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentr 330
Facem pana iese bine (3)! 329
Amatorism cu radacini adanci! 327
Facem pana iese bine (1)! 324
Boilerul lui Nicu 319
Scump, prost si periculos! 318
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 308
Preturile energiei electrice pentru cons 306
Rezultatele sondajului de opinie privind 306
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 297
Asupra unor caracteristici ale intrerupt 294
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 293
* Mondial 285
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 283
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 282
solutia-problemei-24 281
– Sondaje de opinie 273
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 273
Coexistenta cladirilor cu LEA mt realiza 271
Viata amarata de bucurestean blocat in t 269
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 258
Structura piatei angro de energie electr 257
Emotia este si ea o forma de energie! 256
Facem pana iese bine (2)! 255
Principalii actori ai pietei angro de en 250
Obama, speranta pentru toti! 241
Servituti induse de retelele electrice p 239
Dialoguri despre poluare 233
solutia-problemei-27 230
Instalatiile electrice abandonate, peric 229
Pene de curent, debransari, deconectari 229
Criza gazului si calitatea energiei elec 223
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 221
Putem traduce WordPress in limba romana 219
Ce sa fie, ce sa fie? 219
solutia-problemei-29 218
problema-25-solutionata 217
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 217
solutia-problemei-21 216
Infrastructura energetica sustine comuni 208
Bonnie Tyler 207
Caracteristici intreruptoare jt 200
Optiuni strategice de limitare a lungimi 200
Energia Electrica o afacere rentabila si 197
Vank 1000 189
Lantul de distributie 188
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 187
Gandirea de grup 184
Dezastre previzibile! 183
Coexistenta drumurilor cu LEA mt realiza 179
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 178
The power of wind 175
Nerespectarea parametrilor de caliate ai 163
Problema lui Attila! 162
Centrala Electrica Eeoliana (CEE) Gălbio 160
ABBA take a chance on me 160
Raport accesari la 18.01.2010 155
Introduceti un videoclip in spatiul dest 144
structura-productieie-de-ee-oct-2008 142
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 142
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 139
Beijing, China Olimpiada 2008 136
rezolvarea-problemei-22 135
Craciun Fericit 2008! 133
Bine ati venit! 132
Contorizarea utilitatilor 130
Efectele golurilor de tensiune asupra re 130
rezolvarea-problemei-28 129
Sefii care aplica micromanagementul 127
Planul de comunicare asigura succesul af 124
Protectia la supratensiuni moft sau nece 121
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 118
Evolutia pretului petrolului trim I 2008 118
Cosmarul Gandului: penele de curent 116
ATR consumatorii casnici- proiect de rev 113
Dinamica preturilor petrolului si gazelo 113
Power Of Love in interpretari celebre 112
Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pen 111
principalii-participanti-la-piata-angro- 108
Declansator OEZ pentru linii electrice l 107
Solutia iesirii din criza! 107
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 105
Rolul comunicarii in afaceri 101
Corespondenta de afaceri ca instrument d 97
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 94
Oferta unica de vanzare 93
Managerul actor 92
Vank-1000 91
Top 39 al linkurilor utilizate de vizita 90
Imaginea unei organizatii pe piata 90
Coexistenta cailor ferate cu LEA mt real 89
Decizia de cumparare 88
Profilul si dipersia utilizatorilor blog 87
Transporturi la romani 86
Ordonata 43/2010 de modificare a legii e 83
Consiliul Consultativ al ANRE 80
Topul accesarilor pe articole/pagini la 80
zona-in-litigiu 79
Votul si democratia 78
Violenta si prostul gust la stirile Tv 71
Gripa AH1N1 este prost gestionata 68
Democratie schioapa vs dicatura cu fata 65
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 61
Publicitatea asociata manifestarilor spo 57
Is Pince Jackson his father’s clone? Est 56
solutiaproblemei-22 56
Clasificarea clientilor 55
rezolvarea-problemei-25 55
Zambeste vietii! 55
structura-pietei-angro-de-ee2 50
Structura pietei cu amanuntul 49
Cadouri promotionale personalizate 48
Culorile primaverii! 41
Certificate verzi 37
Statistica si dinamica numarului de acce 35
Dinamica rezervei de energie in lacuri 2 34
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 25
Hello world! 21
solutia-problemei-25 17
SECRETUL SUCCESULUI by Romulus Modoran 15
– Topul accesarilor pe articole/pagini l 15
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 14
solutia-problemei-28 14
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Mo 13
– Top 50 al cuvintelor cheie utilizate p 13
structura-pietei-angro-de-ee1 10
– Top 39 al linkurilor utilizate de vizi 10

Va propun sa analizam putin statistica oferita de  stite de monitorizare a traficului http://www.flagcounter.com/ . Conform celor declarate in oferta publica de servicii oferite de acest site sunt numarati vizitatorii o singura data, la prima accesare. Se ofera o statistica pe tari. In ultimul an am avut vizitatori din 85 de tari. Din Romania blogul a fost accesat  in perioada 06.06.2009 si 25.06.2010 de la 57066 de calculatoare diferite.

Mai jos avem un detaliu al dispersiei vizitatorilor pe state in ultimul an:

Top Denumire tara Nr de vizitatori
1. Romania 57,066
2. United States 2,520
3. Moldova, Republic of 1,096
4. Germany 558
5. Italy 332
6. Spain 266
7. France 255
8. Unknown – European Union 177
9. United Kingdom 133
10. Canada 92
11. Hungary 68
12. Austria 64
13. Belgium 44
14. Greece 39
15. Netherlands 38
16. Poland 32
17. Norway 31
18. Sweden 29
19. Portugal 26
20. Ireland 26
21. Switzerland 22
22. Czech Republic 21
23. Russian Federation 21
24. Bulgaria 17
25. Israel 16
26. Cyprus 15
27. Finland 15
28. Denmark 10
29. Ukraine 10
30. India 10
31. Iran, Islamic Republic of 9
32. Serbia 8
33. Qatar 8
34. Tunisia 8
35. Angola 8
36. Turkey 7
37. Algeria 7
38. Slovakia 7
39. Morocco 7
40. Albania 6
41. Nigeria 5
42. Japan 4
43. Colombia 4
44. China 4
45. Indonesia 4
46. Peru 4
47. Luxembourg 4
48. Libyan Arab Jamahiriya 4
49. Equatorial Guinea 4
50. Palestinian Territory, Occupied 4
51. Australia 3
52. Latvia 3
53. Saudi Arabia 3
54. Slovenia 3
55. Chile 3
56. Brazil 3
57. Vietnam 3
58. Iraq 3
59. South Africa 3
60. Mexico 3
61. Argentina 2
62. Korea, Republic of 2
63. Costa Rica 2
64. Lithuania 2
65. Estonia 1
66. Martinique 1
67. Armenia 1
68. Reunion 1
69. Mauritius 1
70. Taiwan 1
71. Kuwait 1
72. Botswana 1
73. United Arab Emirates 1
74. Oman 1
75. Monaco 1
76. Dominican Republic 1
77. Afghanistan 1
78. El Salvador 1
79. Syrian Arab Republic 1
80. Madagascar 1
81. Croatia 1
82. Bosnia and Herzegovina 1
83. Cape Verde 1
84. Lebanon 1
85. Azerbaijan 1

Mai jos avem rezultatele unei statistici interesante legate de dispersia pe localitati a ultimelor 500 de utilizatori. Satistica este oferita de http://www.statcounter.com/  (clik pe tabel pt o mai buna vizualizare) :

Informatii interesante rezulta si din analiza cailor de acces pe blog (providerilor de servicii de internet) utilizate pentru acces pe blog. Avem tot o statistica http://www.statcounter.com/  referitoare la ultimii 500 de utilizatori. Sunt convins ca daca veti face o scurta analiza a datelor veti putea trage concluzii interesante! (clik pe tabel pentru o mai buna vizualizare)

Certificate verzi

30/05/2010

SGC 2002  Certificatele verzi sunt un fel de bonuri valorice introduse pentru stimularea in egala masura a productiei de energie electrica din surse regenerabile (SRE) si de reducerea poluarii. Poluatorilor li s-au stabilit obligatii pentru achizitionarea de certificate verzi emise de producatorii de ee din SRE.

Prin acest mecanism poluatorii finateaza productia de ee din SRE si se creaza o presiune economica suplimentara pentru ca poluatorii sa investeasca in masuri active de reducerea gradului de poluare generat de procesele lor tehnologice. Aceste investitii au ca rezultat scaderea obligatiilor de achizitionare certificate verzi.

Pentru ca subiectul prezinta interes m-am gandit sa deschid acest articol ca spatiu pentru comentarii si de acumulare a listei de acte care reglementeaza domeniul certificatelor verzi, pe cat posibil cu linkuri catre aceste acte sau cgiar cu textul integral:

» Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi text accesibil:  OrdModif_Ordin_22_2006PiataCV[1]

 » Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie  text acceslibil: OrdModif_Ordin_39_2006CalifSRE

» Dec. 924 /8.04.2010 de stabilire a gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de CV de catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2009 text accesibil : Dec_924_10_IndeplCV

 Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi Ordin 22/2006 publicat in MO 904/13.11.2006

ATR consumatorii casnici- proiect de revizuire a continutului cadru

28/04/2010

SGC 2002 ANRE intentioneaza sa modifice  continutul cadru al ATR pentru consumatorii casnici. Noul text contine mai multe informatii care explica optiunile clientilor:

Antet operator de reţea Adresa sediului Telefon/ fax/ e-mail Nr………. din……………………. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE PENTRU CONSUMATORI CASNICI Nr…….. din ………… Urmare a cererii înregistrate cu nr. …………………………………….. din data …………………………………….. , având ca scop 1) ………………………………………………….. adresată de ……………………………………………………………………………., în calitate de……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul ……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail……………………… şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum) amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str………………………………………………………… nr. …… bl……. sc……. et……. ap……. , cu următoarea putere aprobată: Situaţia existentă în momentul emiterii avizului * Puterea aprobată pentru organizare de şantier, valabilă până la data…………. ** Puterea aprobată *** Puterea maximă simultană ce poate fi absorbită **** (kVA) (kW) Notă: * numai pentru situaţia unui loc de consum existent; ** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală; *** date valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 11); **** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare loc de consum racordat la reţeaua respectivă. Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII: 1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare stabilită prin fişă de soluţie, corelată cu evoluţia puterii aprobate a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………….………..……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ……………………………………………………………… …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul); d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare): ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice) f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele privind echipamentele de măsurare); g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea) 2. (1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctul de delimitare. Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate, din momentul anunţării acesteia de către utilizator, este stabilită prin Standard. Operatorii de distribuţie acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, compensaţii pentru nerespectarea termenelor, în conformitate cu prevederile Standardului. (2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 2) 3. (1) Consumatorul nu va depăşi puterea aprobată prin prezentul aviz, ca urmare a dotării suplimentare sau extinderii instalaţiei de utilizare pentru construcţii noi, decât după ce va solicita un spor de putere şi operatorul de reţea îl va aproba prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului. (2) Consumatorul nu va racorda alţi utilizatori la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament. 4. (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. (2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazurile în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente. (3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.3) (4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. (5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia. 5. (1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. (2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4 , alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 6. (1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, în condiţiile legii, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare. (2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. (3) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea. 4) 7. (1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea: a) copia prezentului aviz tehnic de racordare; b) alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul; c) autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ; d) acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ; (2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia. (3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor particulare în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului. 8. Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea. 9. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de decontare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu reglementările în vigoare. 10. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora. 11. (1) Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi de la punctul 4, alin.(3), în conformitate cu prevederile Regulamentului. 5) (2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii: a) expiră perioada pentru care a fost emis; b) se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui; c) avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică; d) în termen de ………………………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) 12. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………….……………………….. Semnătura autorizată, Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 11, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 11, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………………………………. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) Semnătura autorizată, Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA) Semnătura Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr………………………………………….. Semnătura Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia. Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă: 1) Se completează motivul solicitării, respectiv:  „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau  „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau  „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau  „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau  „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”. 2) Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc. 3) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”. – Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”. 4) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu: „(4) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea: a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare; b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii; c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.” În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, punctul 6, alin.(3) se continuă cu: „În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia: a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice; b) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar. c) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare; d) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice prin persoane juridice care vor obţine în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege; acestea îşi vor organiza şi desfăşura activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard; prestatorii serviciului de distribuţie vor fundamenta tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl vor supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.” 5) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu: „Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

26/02/2010

Legea 139 /2010 de modificare si completare a Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie : Legea 139_modifL200_2008Promov_esre

OUG nr. 88 /2011 -privind modificarea si completarea Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie: OUG 88 11_modifL200_2008Promov_esre

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Multi utilizatori ai blogului formuleaza intrebari legate de modul in care ar putea valorifica ee pe care ar putea sa o produca in mici centrale eoliene/solare. Aveti mai jos raspunsul ANRE la cateva  interpelari primite pe acest subiect:

2010-01-25 10:07:09
Stimate Domnule Presedinte.

Am auzit o emisiune la Radio Romania Actualitati in care se discuta printre altele si despre energia produsa din surse regenerabile. In aceasta emisiune, ati afirmat ca pentru energia produsa din energie solara se primesc 4 certificate verzi ( ceea ce este corect din p.d.v. al legii 220 din 2008).

Problema este ca in realitate nu este asa. Pana la momentul in care eu am studiat problema se acorda doar un certificat verde pentru fiecare MVA produs. Motivul este ca NU EXISTA NORME DE APLICARE PENTRU LEGEA RESPECTIVA. ( aceste informatii le-am primit si de la OPCOM , si de la o firma de consultanta cu care am vrut sa fac un proiect de finantare)

Si noi am vrut sa facem o unitate de productie cu o putere de 650kVA dar in aceste conditii am renuntat. Motivele sunt simple, chiar si cu finantare nerambursabila de 50% , la pretul energiei de aproximativ 25-30Euro/MVA produs, plus pretul a un certificat verde primit aproximativ 50Euro /MVA nu se amortizeaza cei 50% din investitie decat dupa 15-20ani. (acest calcul este confom legii vechi in vigoare in care se acorda doar un certificat verde).

Adevarul este ca durata de viata si randamentul celulelor fotovoltaice dupa aceasta perioada nu mai este ridicat iar durata lor de functionare este aproape terminata. Sincer, nimeni nu poate sa faca o asemenea investitie in aceste conditii.

Sistemul practicat in celelalte state din UE este mult mai siplu, eficient si comod, in Italia de ex. se primesc 400 Euro/MVA produs din energie solara plus facilitati pentru finantare de la banci.

In concluzie, daca legea 220/2008 avea norme de aplicare si se acordau 4 certificate verzi era totusi ceva, nu este suficient de bine subventionat ca si in alte state dar totusi….. . PROBLEMA ESTE CA NICI CELE 4 CERTIFICATE NU SE POT ACORDA.

In speranta ca mesajul meu este luat in considerare, si ca Dvs. poate o sa puteti face ceva sa rezolvati aceasta problema

Va multumesc

Cu stima George Lorincz

2010-02-03 :

Stimate domnule Lorincz,

Va multumim pentru interesul pe care il manifestati in domeniul surselor regnerabile (SRE) si pentru preocuparea dumneavoastra de a fi corect informat.

In cadrul emisunii mentionate, a fost facuta o prezentare generala a cadrului legislativ privind sistemul de promovare a SRE, respectiv Legea 220/2009, astfel incat si cei care sunt interesati de acest subiect, dar nu detin cunostintele necesare, sa poata fi informati asupra mecanismelor de promovare prevazute a fi adoptate in Romania.

Trebuie, insa, sa mentionam ca, odata cu aderarea la comunitatea europeanã, Romania nu beneficiaza numai de drepturi ci are si obligatii. Astfel, intrucât Legea nr. 220/2008 instituie o serie de masuri de sprijin de natura ajutorului de stat sau susceptibile de a se constitui in ajutor de stat pentru diferite categorii de beneficiari, potrivit legislatiei comunitare privind ajutoarele de stat, aceasta trebuie sa fie notificata la Comisia Europeanã si poate fi aplicata numai dupa autorizarea sa de catre aceasta (dupa cum este precizat si la art. 2, alin.(1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat).

Totodata, dorim sa va informam ca documentele necesare autorizãrii sistemului de promovare prevãzut de Legea nr. 220/2008 au fost transmise deja Comisiei Europene, iar  ANRE a elaborat si supus consultãrii publice proiectele de reglementãri prevãzute de Legea nr. 220/2008 ºi care care vor putea fi aprobate numai dupa primirea autorizarii din partea Comisiei.

In consecinta, in prezent, pentru promovarea producerii de energie electrice din surse regnerabile de energie (E-SRE) se aplica prevederile art. 6 alin. (3) din HG nr. 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

2009-09-25 09:12:04
Buna ziua,

doresc sa stiu concret care este pretul cu care achizitioneaza Statul Roman Energia produs de catre mine ca persona privata de o Centrala Eoliana si una cu Panouri Fotovoltaice si cu cit revinde aceasta Energie.

Doresc aceste date pentru a putea informa un Investitor German care este dispus sa construiasca la mine pe terenul privat de 20hectare o astfel de intalatie.

Va multumesc.

Cu stima Horatiu Ormenisan

2009-10-02 : Stimate domn Ormenisan,
In urma mesajului primit din partea dumneavoastra, dorim sa va precizam urmatoarele:
– in prezent, energia electrica produsa din surse regenerabile de energie (E-SRE) poate fi vanduta de producator:
–          prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
–          pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
–          prin contracte reglementate, incheiate cu furnizorul implicit din zona in care este amplasata centrala de producere a E-SRE, la pretul de 132 lei/MWh stabilit prin Ordinul ANRE nr. 44/2007.
Mentionam ca la pretul de vanzare a E-SRE pe piata de energie electrica se adauga pretul de vanzare a certificatului verde, care este in prezent intre 27  si  55 €/certificat verde (in prezent acordandu-se 1 certificat verde pentru 1 MWh de E-SRE livrat in reteaua electrica).
In ceea ce priveste comercializarea ulterioara a E-SRE de catre furnizorii de energie electrica la consumatorii finali, va informam ca piata de energie electrica a fost deschisa integral pentru toti consumatorii incepand cu 01.07.2007. Astfel orice consumator de energie electrica isi poate alege furnizorul si negocia cu acesta tariful energiei electrice, exceptie facand consumatorii care aleg sa ramana „captivi” si care au contractele de furnizare a energiei electrice incheiate cu furnizorii impliciti sau cu furnizorii de ultima optiune, la tariful reglementat prin Ordinul ANRE nr. 66/2008 sau prin Ordinul ANRE nr. 134/2008, in functie de tipul consumatorului.
Precizam ca toate Ordinele ANRE mentionate mai sus pot fi accesate pe pagina de Internet a Autoritatii.

Cu stima,
ANRE

09-09-24 11:31:29
Buna ziua,

numele meu este Petre Gurita si impreuna cu 2 nemti si 2 romani am infiintat firma proderom srl cu care dezvoltam in Romania proiecte eoliene si de producere a biogasului.

In numele investitorilor nostri austrieci va rugam sa ne raspundeti daca in cazul injectarii directe a biogazului in reteaua nationala beneficiem de avantajele cazului in care am transforma biogazul in energie electrica si anume 3 certificate verzi plus 132 ron pe 1MW.

Va multumesc anticipat,

Petre Gurita München;24.09.2009

2009-10-13 :
 Stimate domnule Gurita,
In primul rand, dorim sa facem cateva precizari in privinta masurilor de sprijin prevazute de Legea nr. 220/2008, si anume: aceste masuri de sprijin ar putea fi considerate masuri de natura ajutorului de stat si, conform  prevederilor legislative comunitare si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 (art. 3), ajutorul de stat nou, supus obligatiei de notificare, nu poate fi acordat decat dupa avizarea/autorizarea acestuia de catre autoritatile nationale competente, respectiv Comisia Europeana.
Ca urmare, masurile de sprijin prevazute in Legea nr. 220/2008 nu pot fi puse in aplicare inaintea emiterii, de catre Comisia Europeana, a unei decizii de autorizare/avizare. Pana atunci, sistemul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile aplicabil este cel stabilit prin Hotararea de Guvern nr. 1892/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform prevederilor acestei HG (cu modificarile si completarile ulterioare), biogazul nu se regaseste printre sursele de energie regenerabile care beneficiazã de sistemul de promovare prin certificate verzi.
In prezent, energia electrica produsa din biogaz poate fi vanduta de producator:
              a). fie prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
               b). fie pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
              c). fie prin contract reglementat, in baza unei solicitari inaintate ANRE, la pretul stabilit pe baza Metodologiei de stabilire a preturilor ºi a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori pe baza de contracte reglementate si a preturilor pentru energia electrica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 57/2008
2009-08-19 08:57:57
Buna ziua,
Care sunt conditiile in care o persoana fizica detinatoare de surse de energie regenerabila (solara-eoliana) poate debita in SEN o parte din energia obtinuta.
Exista o astfel de reglementare?
Sau exista posibilitatea ca sa poata debita in perioade de varf si sa consume din SEN in perioade de gol de varf (de exemplu noaptea) avand un contract de tip – diferentiat noapte -zi?
Va multumesc anticipat
 
2009-08-26 :
 Stimate domnule Clisu,
In prezent regulile de comercializare a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie si livrata in retelele electrice din capacitati de productie detinute de un consumator de energie electrica persoana fizica sunt cele aplicate oricarui producator de energie electrica care are locuri proprii de consum, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 33/2005 pentru  aprobarea  Procedurii privind alimentarea cu energie electrica a locurilor de consum apartinand  furnizorilor,  producatorilor,  autoproducatorilor si CN Transelectrica SA.
 Dorim, insa, sa va informam ca ANRE are in vedere o simplificare a acestor reguli si, in acest sens, a elaborat, in baza prevederilor articolului 14, alin. (3) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, proiectul de reglementare intitulat Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa de consumatorii – producatori de energie electrica din surse regenerabile de energie. Documentul se afla, in prezent, in faza de document de discutie si poate fi consultat la pagina noastra de internet http://www.anre.ro, domeniul Energie electrica, categoria Legislatie, sectiunea Documente de discutie EE, rubrica Proceduri operationale/Reg comerciale sau prin accesarea directa a linkului de mai sus. Pe de alta parte, si varianta pe care ne-o propuneti este posibila, in conditiile unui contract bilateral negociat incheiat cu furnizorul dumneavoastra de de energie electrica.

Vanzari si inchirieri de terenuri pentru Parcuri Eoliene

22/02/2010

SGC 2002  Avand in vedere ca pa blog utilizatorii oferteaza terenuri pentru vanzare/inchiriere pentru infiintarea de parcuri eoliene m-am gandit sa pun la dispozitia celor interesati acest spatiu. Cine stie poate se vor intalni cererea si oferta!

Citeste si: 

Proiecte de ferme eoliene in judetul Constanta    

Va doresc succes!

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Istorie – Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de autorizare a electicienilor

17/12/2009

SGC 2002   Va semanlez aparitia noului regulament de autorizarea a electricienilor aprobat prin Ordinul ANRE 90/2009  din 19 nov 2009 si publicat in Monitorul Oficial 847/08.12.2009.

Noul regulament intra in vigoare la 30 de zile de la publicare (08.01.2010) data de la care este abrogata editia anterioara, Ordinul ANRE 25/2007

Ordinul 90/2009 poate fi accesat pe site ANRE: www.anre.ro sau descarcand fisierul atasat acestui articol: Ord 90 09_RegAutorizEE_MO0847

Remarc faptul ca noua editie contine un numar destul de mare de modificari. Intre acestea reglementarea mai atenta a cerintelor privind pregatirea profesionala solicitata candidatilor. Prin noul regulament un numar mai mare de persoane vor putea solicita obtinerea calitatii de electrician autorizat

Structura pietei cu amanuntul

16/12/2009

SGC 2002   Din raportul de monitorizare piata de energie electrica intocmit de ANRE pentru luna august 2009 am extras  schema explicativa structurii pietei cu amanuntul. In Romania piata de energie electrica este deschisa 100% . Totusi pentru multi oameni imaginea despre piata de energie electrica nu sunt foarte clare poate datorita unei publicitati mai reduse a acestui subiect si caracterului destul de tehnic. Mi-am propus gradual sa prezint o serie de articole care sa contureze o imagine a pietei de energie electrica vizand: operatori, relatii, infrastructura busriera, reglementari

Problema lui Attila!

21/11/2009

  1. Muzsi Attila spune:
    21/11/2009 la 12:50 modificăAm asa: A.binom diferentiat JT, putere avizata 95 kw, iar la capitolul putere este putere maxima varf 10,60 kw la 95,83 lei = 1015 lei, iar putere rest ore 7,4 kw la 41,12 lei= 305 lei. Anul acesta luna trecuta am avut cel mai mare consum de energie activa de 2070kw, la reactiva ceva de 508kw.
    treaba este ca eu platesc curentul la altcineva, eu inca nu am curentul propriu, necesit instalare trafo, pt care nu am bani. Totul este situat intr-o Avicola, unde am cumparat o hala. Sa fie oare aceasta taxa de putere faptul ca transformatorul la care sunt si eu legat prin intermediul fostului proprietar, care mai are 3 hale, este al avicolei?
    Daca imi montez un trafo propriu, tot as plati aceasta taxa de putere?
    Va multumesc pentru amabilitatea Dvs de a raspunde unor intrebari pentru unul ca mine, din pacate aici in Deva degeaba am apelat la enel, chiar am platit taxa pentru a-mi oferi o solutie, doar telefonic mi-sa spus ca trebuie trafo si gata. Am apelat si la doua firme, care repede m-au expediat ca sub 10000 de euro nu scap. In rest nu pot scoate nici o informatie de la nimeni, de parca ar fi secret de stat. Oricum am inteles din modurile de comportare ca totul este o chestie de interpretare.
    Am vazut ca peste tot in tara sunt instalate trafouri aeriene de tip vechi, ori acum toti imi zic ca nu o sa imi lege un trafo second chiar daca este verificat, numai cel italienesc cu 10000 de euro.
    Aproape ca imi merita sa investesc in o alta forma de energie, daca costurile sunt asa de mari, si ca investitie, si ca taxa pe kilowatti, si ca taxa de putere.
    Va multumesc si aveti toata stima. Attila din Deva

Tarifele se gasesc pe site http://www.anre. ro Mai jos ai un print screen al ecranului de pe site ANRE de unde se pot descarca tarifele de interes. Daca nu ti-ai exrcitat reptul de alegere a furnizorului atunci tariful tau il vei gasi in ordinul 134/2008

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

15/11/2009

SGC 2002

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
  2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
11,502 11,502
Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
Hst 74bis) Hst+ 3m3)
Hst+ 3m3)

 

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
6 ) 7) 7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
64is)
7) 7) 7)
7bis)

 

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

  • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
  • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
0,68bis) 29bis)
Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
Nu se normează10bis)

 

8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
211bis)
Linie contact tramvai 4 4,5 5
411bis
Linie contact troleibuz 2 3 3
31bis)
Cablu purtator tramvai 2 3 3
21bis)
Cablu purtator troleibuz 4 4 4

 

11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare Interzis 312) 412)
Apropiere Hst 1213) 1213)
Hst13bis)

 

12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
214 bis)
Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
517) 517)

 

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
(5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
Apropiere 18) 12 1) 22 1)

 

18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
Trecere Trecere Trecere
Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
323) 224bis) 323)
223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
323) 224bis) 32 3)
223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
323) 224bis) 323)
223bis

 

22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Clădiri

 

Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
126bis)

 

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
– pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
– pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
H st ???? 7 7

 

Observatie:

  • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
  • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
1,5 6 3 6 3
1,535)

 

 

35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
3,528bis)
429) 629) 629)
429bis)
3,530) 3,5030) 430)

 

28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

 

 

 

6 4,5 2,5 6 5 3
432bis 0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
1,50 2
0,1 4) 0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

15/11/2009

SGC 2002

Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

HPIM6389

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

HPIM6537

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig2 legatura de intindere si capa terminal

HPIM6453

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 3 legatura de sustinere in aliniament

HPIM6520

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

HPIM6524

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

HPIM6505

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

 

 

 

Votul si democratia

19/09/2009

 

Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

Puterile instalate in CHE – urile din gestiunea Hidroelectrica

02/09/2009

SGC 2002

 

Aveti mai jos un extras interesant din licenta Hidroelectrica nr 332/2009 aprobata prin Decizia ANRE 1956/27.08.2009

a)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice, pe sucursale

 

Sucursala

Putere electrică instalată (MW)

  

SH BISTRIŢA

511,462

SH BUZĂU

302,050

SH CLUJ

330,126

SH CURTEA DE ARGEŞ

601,588

SH HAŢEG

695,686

SH ORADEA

227,158

SH PORŢILE DE FIER

1454,000

SH RM. VÂLCEA

1113,730

SH SEBEŞ

493,137

SH SLATINA

379,000

SH TG. JIU

192,966

TOTAL

6300,903 

 

 

b)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice

SH  BISTRIŢA

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalată grup (MW)

Putere instalată centrală (MW)

Amplasamentul centralei

DIMITRIE LEONIDA -STEJARU

HA1

1961

27,5

210

Comuna Pângăraţi

Localitatea Stejaru

Judeţul Neamţ

HA2

1960

27,5

HA3

1960

27,5

HA4

1960

27,5

HA5

1962

50

HA6

1962

50

PÂNGĂRAŢI

HA1

1964

11,5

23

Comuna Pângăraţi

Localitatea Pângăraţi

Judeţul Neamţ

HA2

1964

11,5

VADURI

HA1

1966

22

44

Comuna Alexandru cel Bun

Localitatea Vaduri

Judeţul Neamţ

HA2

1966

22

PIATRA NEAMŢ

HA1

1964

5,5

11

Localitatea Piatra Neamţ

Judeţul Neamţ

HA2

1964

5,5

VÂNĂTORI

HA1

1963

3,5

14

Comuna Săvineşti

HA2

1963

3,5

Judetul Neamţ

HA3

1963

3,5

 

HA4

1963

3,5

 
ROZNOV

HA1

1963

7

14

Localitatea Roznov

HA2

1964

7

Judeţul Neamţ

ZĂNEŞTI

HA1

1964

7

14

Comuna Zăneşti

HA2

1964

7

Localitatea Zăneşti

Judeţul Neamţ

COSTIŞA

HA1

1964

7

14

Comuna Costişa

HA2

1964

7

Localitatea Costişa

Judeţul Neamţ

BUHUŞI

HA1

1964

5,5

11

Localitatea Buhuşi

HA2

1964

5,5

Judeţul Neamţ

RACOVA

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Racova

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

GÂRLENI

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Gârleni

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

LILIECI

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Lilieci

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

BACĂU

HA1

1966

7,5

30

Localitatea Bacău

HA2

1966

7,5

Judeţul Bacău

HA3

1966

7,5

 

HA4

1966

7,5

POIANA UZULUI

HA1

1976

3,4

4,1

Localitatea Poiana Uzului

Judeţul Bacău

HA2

1976

0,7

STÂNCA COSTESTI

HA

1978

15

15

Localitatea Stânca

Judeţul Botoşani

HEMEIUŞI

HA1

1985

0,085

0,085

Comuna Bereşti Bistriţa

Judeţul Bacău

CARALIŢA

HA1

1994

0,333

1

Comuna Asău

Localitatea Ciobănuş

Judeţul Bacău

HA2

1994

0,333

HA3

1994

0,334

ANDRIEŞEŞTI

HA1

1985

0,022

0,022

Comuna Hemeiuşi

Localitatea Lilieci

Judeţul Bacău

ORAŞA 2

HA1

1989

0,112

0,336

Comuna Sănduleni

Judeţul Bacău

HA2

1989

0,112

HA3

1989

0,112

STRUNGA

HA1

1985

0,36

0,36

Comuna Strunga

Judeţul Iaşi

CEAHLĂU

HA1

1988

0,195

0,39

Comuna Ceahlău

Judeţul Neamţ

HA2

1988

0,195

BISTRA 1

HA1

1987

0,758

0,758

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

BISTRA 2

HA1

1986

0,31

0,31

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

CAPRA 2

HA1

1987

0,187

0,375

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

HA2

1987

0,188

CAPRA 3

HA1

1990

0,205

1,23

Comuna Bicazu Ardelean

Judeţul Neamţ

HA2

1990

0,205

HA3

1990

0,82

NEAGRA

HA1

1989

0,236

0,236

Comuna Taşca

Localitatea Neagra

Judeţul Neamţ

BOLOVĂNIŞ

HA1

1991

0,275

0,55

Comuna Tarcău

Localitatea Schitu Tarcău

Judeţul Neamţ

HA2

1991

0,275

CRACĂU 1

HA1

2001

0,373

0,746

Comuna Crăcăoani

Judeţul Neamţ

HA2

2001

0,373

ROZNOV

HA1

1984

0,18

0,18

Localitatea Roznov

Judeţul Neamţ

PÎNGĂRACIOR 1

HA1

1986

0,321

0,321

Comuna Pîngăraţi

Judeţul Neamţ

PÎNGĂRĂCIOR 2

HA1

1986

0,247

0,247

Comuna Pîngăraţi

Judeţul Neamţ

GURA HAITII 1

HA1

1987

0,63

1,26

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

 

HA2

1987

0,63

NEAGRA ŞARULUI 1

HA1

1987

0,375

0,75

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1987

0,375

NEAGRA ŞARULUI 2

HA1

1990

0,916

1,83

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Neagra Şarului

Judeţul Suceava

HA2

1990

0,916

LUCACIU

HA1

1989

0,19

0,38

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1989

0,19

PANACI

HA1

1986

0,22

0,44

Comuna Panaci

Localitatea Coverca

Judeţul Suceava

HA2

1986

0,22

ŞARU DORNEI 1

HA1

1987

0,914

1,829

Comuna Şaru Dornei

Judeţul Suceava

HA2

1987

0,915

ŞARU DORNEI 2

HA1

1989

0,849

1,698

Comuna Şaru Dornei

Judeţul Suceava

HA2

1989

0,849

PLAI MONAH

HA1

1992

0,54

1,62

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Şaru Bucovinei

Judeţul Suceava

HA2

1992

0,54

HA3

1992

0,54

BARNAR

HA1

1983

0,487

0,487

Comuna Broşteni

Localitatea Barnar -Holda

Judeţul Suceava

VICOV

HA1

2000

0,220

0,660

Comuna Vicovu de Sus

Localitatea Laura

Judeţul Suceava

HA2

2000

0,220

HA3

2000

0,220

 
BUCECEA

HA1

1983

1,1

1,2

 

Localitatea Bucecea

Judeţul Botoşani

HA2

1984

0,1

ROGOJEŞTI

HA1

1988

1,4

3,2

Localitatea Rogojeşti

Judeţul Botoşani

HA2

1988

1,4

HA3

1988

0,4

FĂLTICENI

HA1

1984

0,13

0,26

Localitatea Fălticeni

Judeţul Suceava

HA2

1984

0,13

GURA HAITII 2

HA1

1990

0,5

1

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1990

0,5

POIANA TEIULUI

HA1

2003

5,5

11

Comuna Poiana Teiului

Localitatea Poiana Teiului

Judeţul Neamţ

 

HA2

2004

5,5

MOVILENI

HA1

2008

1,8

3,6

Comuna Garoafa

Localitatea Ciuşlea

Judeţul Vrancea

HA2

2008

1,8

TOTAL SH BISTRIŢA

  

  

  

511,462

 

 

 

SH BUZĂU

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

NEHOIAŞU

HA1

1988

21

42

Localitatea Nehoiu    Judeţul Buzău

HA2

1988

21

CÂNDEŞTI

HA1

1989

5,6

11,45

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,6

HA3

1996

0,25

VERNEŞTI

HA1

1990

5,9

11,8

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,9

SIMILEASCA

HA1

1990

5,85

11,7

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,85

AGIGEA

HA1

1987

5,5

11

Localitatea Agigea

   Judeţul Constanţa

HA2

1987

5,5

CERNAVODĂ

HA1

1998

3,15

3,15

Localitatea Cernavodă

   Judeţul Constanţa

HA2÷4

exec

0

 

Lopătari

HA1

1986

0,84

0,84

Localitatea Lopătari

   Judeţul Buzău

Mânzălesti

HA1

1987

0,94

0,94

Localitatea Vintilă Vodă

   Judeţul Buzău

Chiojd 1

HA1

1987

0,69

0,69

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

Chiojd 2

HA1

1987

0,75

0,75

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

Chiojd 3

HA1

1988

0,31

0,62

 

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

HA2

1988

0,31

Gresu

HA1

1987

0,45

0,9

Localitatea Tulnici

   Judeţul Vrancea

HA2

1987

0,45

PALTINU

HA1

1971

5,2

10,4

Localitatea Şotrile

   Judeţul Prahova

 

HA2

1971

5,2

 
Măneciu

HA1

1989

5

10

Localitatea Măneciu

   Judeţul Prahova

 

HA2

1989

5

 
IZVOARELE

HA1

1997

8

16

Localitatea Izvoarele

   Judeţul Prahova

 

HA2

1997

8

 
VĂLENII DE MUNTE

HA1

2005

5

10

Localitatea Teişani

   Judeţul Prahova

 

HA2

2005

5

   
VĂLENII DE MUNTE

HA1

1989

0,35

0,85

Localitatea Drajna

   Judeţul Prahova

CHEMP 2

HA2

1989

0,5

   
VĂLENII DE MUNTEMHC

HA1

2008

0,16

0,32

Localitatea Drajna

   Judeţul Prahova

HA2

2008

0,16

GALBENI

HA1

1983

14,75

29,5

Localitatea Nicolae Bălcescu

   Judeţul Bacău

 

HA2

1984

14,75

 
RĂCĂCIUNI

HA1

1985

22,5

45

Localitatea Parava

   Judeţul Bacău

 

HA2

1985

22,5

 
BEREŞTI

HA1

1986

21,75

43,5

Localitatea Tătărăşti

   Judeţul Bacău

 

HA2

1986

21,75

 
CĂLIMĂNEŞTI SIRET

HA1

1993

20

40

Localitatea Nicoreşti

   Judeţul Vrancea

 

HA2

1994

20

 
ZĂBALA 4A

HA1

2009

0,160

0,640

Localitatea Paltin

   Judeţul Vrancea

HA2

2009

0,160

HA3

2009

0,160

HA4

2009

0,160

TOTAL SH BUZĂU

  

302,050

 

 

 


SH CLUJ

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

MĂRIŞELU

HA1

1977

73,5

220,5

Comuna Mărişel

Localitatea Mărişel

Judeţul Cluj

HA2

1977

73,5

HA3

1977

73,5

TARNIŢA

HA1

1974

22,5

45

Comuna Gilău

Localitatea Someşul Cald

Judeţul Cluj

HA2

1974

22,5

GILĂU I

HA1

1977

5,4

6,64

Comuna Gilău

Localitatea Gilău

Judeţul Cluj

HA2

1984

0,62

HA3

1984

0,62

SOMEŞUL CALD

HA

1983

12

12

Comuna Gilău

Localitatea Someşul Cald

Judeţul Cluj

GILĂU II

HA1

1986

5,4

6,9

Comuna Gilău

Localitatea Gilău

Judeţul Cluj

HA2

1987

0,75

HA3

1987

0,75

FLOREŞTI I

HA1

1987

5,4

6,9

Comuna Gilău-Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

HA2

1987

0,75

HA3

1987

0,75

COLIBIŢA

HA

1988

21

21

Comuna Bistriţa -Bârgăului

Localitatea Bistriţa -Bârgăului

Judeţul Bistriţa -Năsăud

Budac 1

HA1

1989

0,378

0,756

Comuna Cetate

Localitatea Budac

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1989

0,378

Bolovani

HA1

1986

0,55

1,1

Comuna Cetate

Localitatea Budac

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1986

0,55

Bistriţa

HA1

1989

0,175

1,215

Comuna Bistriţa

Localitatea Bistriţa

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1989

0,26

HA3

1989

0,26

HA4

1989

0,26

HA5

1989

0,26

UAC Floreşti

HA1

1983

0,05

0,05

Comuna Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

Huza 1

HA1

1988

0,208

0,208

Comuna Băişoara

Localitatea Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Huza 2

HA1

1994

0,18

0,36

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

HA2

1994

0,18

Mânăstirea Dej 1

HA1

1983

0,126

0,378

Comuna Mica

Localitatea

Mânăstirea

Judeţul Cluj

HA2

1983

0,126

HA3

1983

0,126

Mânăstirea Dej 2

HA1

1984

0,122

0,366

Comuna Mica

Localitatea

Mânăstirea

Judeţul Cluj

HA2

1984

0,122

HA3

1984

0,122

Someşul Rece

HA1

1986

0,07

0,28

Comuna Gilău

Localitatea

Someşul Rece

Judeţul Cluj

HA2

1986

0,105

HA3

1986

0,105

Sălaşele 1

HA1

1993

0,025

0,025

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Sălaşele 2

HA1

1993

0,025

0,025

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Floreşti 2

HA1

1986

0,216

1,3

Comuna Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

HA2

1986

0,216

HA3

1986

0,216

HA4

1986

0,216

HA5

1986

0,216

HA6

1986

0,216

Cluj 1

HA1

1988

0,157

0,94

Localitatea Cluj-Napoca

Judeţul Cluj

HA2

1988

0,157

HA3

1988

0,157

HA4

1988

0,157

HA5

1988

0,157

HA6

1988

0,157

Chiuzbaia

HA1

1987

0,165

0,495

Comuna Baia-Sprie

Localitatea Chiuzbaia

Judeţul Maramureş

 

 

HA2

1987

0,165

HA3

1987

0,165

Izvoare

HA1

1987

0,148

0,592

Comuna Deseşti

Localitatea Deseşti

Judeţul Maramureş

HA2

1987

0,148

HA3

1987

0,148

HA4

1987

0,148

Vişeuţ

HA1

1988

0,239

0,718

Comuna Borşa

Localitatea

Borşa

Judeţul Maramureş

HA2

1988

0,239

HA3

1988

0,24

Borşa Complex

HA1

1993

0,25

1,418

Comuna Borşa

Localitatea

Borşa

Judeţul Maramureş

HA2

1993

0,25

HA3

1993

0,518

HA4

1993

0,2

HA5

1994

0,2

Târgu Mures

HA1

1952

0,45

0,9

Oraşul Tg.Mureş

Judeţul Mureş

HA2

1952

0,45

Reghin 1

HA1

1983

0,030

0,06

Oraşul Reghin

Judeţul Mureş

HA2

1983

0,030

TOTAL SH CLUJ

  

330,126

 

 

 

SH CURTEA DE ARGEŞ

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

VIDRARU

HA1

1966

55

220

Localitatea Arefu

Sat Căpăţâneni

Judeţul Argeş

HA2

1966

55

HA3

1966

55

HA4

1966

55

CUMPĂNIŢA

HA

1968

4,8

4,8

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

VÂLSAN

HA

1969

5

5

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

OIEŞTI

HA1

1967

7,5

15

Localitatea Corbeni

Sat Oieşti

Judeţul Argeş

HA2

1967

7,5

ALBEŞTI

HA1

1967

7,5

15

Localitatea Albeşti

Judeţul Argeş

HA2

1967

7,5

CERBURENI

HA1

1968

7,5

15

Localitatea Albeşti

Judeţul Argeş

 

 

HA2

1968

7,5

VALEA IAŞULUI

HA1

1969

7,5

15

Localitatea Valea Danului

Judeţul Argeş

HA2

1969

7,5

CURTEA DE ARGEŞ

HA1

1972

3,85

7,7

Localitatea Curtea de Argeş

Judeţul Argeş

HA2

1972

3,85

NOAPTEŞ

HA1

1973

7,7

15,4

Localitatea Curtea de Argeş

Judeţul Argeş

HA2

1973

7,7

ZIGONENI

HA1

1973

7,7

15,4

Localitatea Băiculeşti

Sat Zigoneni

Judeţul Argeş

HA2

1973

7,7

BĂICULEŞTI

HA1

1974

7,7

15,4

Localitatea Băiculeşti

Judeţul Argeş

HA2

1974

7,7

MÂNICEŞTI

HA1

1975

5,75

11,5

Localitatea Băiculeşti

Sat Mâniceşti

Judeţul Argeş

HA2

1975

5,75

VÂLCELE

HA1

1976

7,7

15,4

Localitatea Merişani

Judeţul Argeş

HA2

1976

7,7

MERIŞANI

HA1

1976

5,75

11,5

Localitatea Merişani

Judeţul Argeş

HA2

1976

5,75

BASCOV

HA1

1971

3,85

7,7

Localitatea Bascov

Judeţul Argeş

HA2

1971

3,85

PITEŞTI

HA1

1972

3,85

7,7

Localitatea Piteşti

Judeţul Argeş

HA2

1972

3,85

BUDEASA

HA1

1978

5,75

11,5

Localitatea Budeasa

Judeţul Argeş

HA2

1978

5,75

GOLEŞTI

HA1

1983

4

8

Localitatea Călineşti

Judeţul Argeş

HA2

1983

4

CLĂBUCET

HA1

1985

32

64

Localitatea Rucăr

Judeţul Argeş

HA2

1985

32

LEREŞTI

HA

1987

19

19

Localitatea Lereşti

Judeţul Argeş

VOINEŞTI

HA

1987

5,2

5,2

Localitatea Lereşti

Judeţul Argeş

VĂCĂREŞTI

HA1

1989

2,42

4,84

Localitatea Văcăreşti

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1989

2,42

MIHĂILEŞTI

HA1

1995

3,85

8,1

Localitatea Mihăileşti

Judeţul Giurgiu

HA2

1997

3,85

HA3

1995

0,4

DRAGOSLAVELE

HA1

2001

3,85

7,7

Localitatea Dragoslavele

Judeţul Argeş

HA2

2002

3,85

SCROPOASA

HA1

1984

6

12

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1984

6

DOBREŞTI

HA1

1930

4

16

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1930

4

HA3

1930

4

HA4

1930

4

MOROIENI

HA1

1953

7,5

15

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1953

7,5

Sinaia 0

HA1

1898

0,25

1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1898

0,25

HA3

1898

0,25

HA4

1898

0,25

Sinaia 1

HA1

1993

0,333

1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1993

0,333

HA3

1993

0,334

Sinaia 2

HA1

1988

0,4

1,2

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1988

0,4

HA3

1988

0,4

Sinaia 3

HA1

1989

0,4

1,2

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1989

0,4

HA3

1989

0,4

Peleş

HA1

1914

0,05

0,1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1914

0,05

 
Nedelea 1

HA1

1987

0,187

0,75

Localitatea Filipeştii de Târg

Sat Nedelea

Judeţul Prahova

HA2

1987

0,188

HA3

1987

0,187

HA4

1987

0,188

Nedelea 2

HA1

1986

0,225

0,9

Localitatea Filipeştii de Târg

Sat Nedelea

Judeţul Prahova

HA2

1986

0,225

HA3

1986

0,225

HA4

1986

0,225

Valea Fetei 1

HA1

1994

0,13

0,13

Localitatea Buşteni

Judeţul Prahova

Călugăriţa

HA1

1982

0,63

0,63

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

Frasin

HA1

2000

0,6

0,6

 

Localitatea Dragoslavele

Judeţul Argeş

 

 

Schitu Goleşti

HA1

1999

0,65

1,55

Localitatea Schitu Goleşti

Judeţul Argeş

HA2

1999

0,65

HA3

2002

0,25

Limpedea

HA1

1985

0,315

0,315

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

Herăstrău

HA1

1984

0,091

0,18

Bucureşti

HA2

1984

0,092

Rucăr

HA1

2004

23

23

Localitatea Rucăr

Judeţul Argeş

Tei

HA1

1983

0,095

0,19

Bucureşti

HA2

1983

0,095

TOTAL SH CURTEA DE ARGES

  

601,588

 

 

 

SH HAŢEG

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

RÂUL MARE

HA1

1986

167,5

335

Localitatea Brazi

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

167,5

CLOPOTIVA

HA1

1986

7

14

Localitatea Clopotiva

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

7

OSTROVUL MIC

HA1

1986

7,95

15,9

Localitatea Ostrov

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

7,95

OSTROVUL MARE

HA1

1987

7,95

15,9

Localitatea Ostrov

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

7,95

CÂRNEŞTI I

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Cârneşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

CÂRNEŞTI II

HA1

1988

5,75

11,5

Localitatea Cârneşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

5,75

PĂCLIŞA

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Păclişa

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

TOTEŞTI I

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Toteşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

TOTEŞTI II

HA1

1989

7,95

15,9

Localitatea Toteşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1989

7,95

HAŢEG

HA1

1990

7,95

15,9

Localitatea Haţeg

Judeţul Hunedoara

HA2

1991

7,95

ORLEA

HA1

1991

5,75

11,5

Localitatea Sântamaria Orlea

Judeţul Hunedoara

HA2

1991

5,75

SUBCETATE

HA1

2004

6

12,215

Localitatea Subcetate

Judeţul Hunedoara

HA2

2006

6

HA3

2007

0,215

Baru Mare

HA1

1986

0,44

0,44

Localitatea Muncel

Judeţul Hunedoara

Căţănaş

HA1

1910

0,15

0,3

Localitatea Govăjdia

Judeţul Hunedoara

HA2

1910

0,15

Dobra 1

HA1

1988

0,2

0,81

Localitatea Cerbal

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

0,2

HA3

1988

0,41

Valea Cracului 1

HA1

1987

0,268

0,536

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

0,268

Valea Cracului 2

HA1

1987

0,207

0,415

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

0,208

Valea Cracului 3

HA1

1988

0,186

0,56

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

0,187

HA3

1988

0,187

 
Zeicani

HA1

1986

0,183

0,365

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

0,182

Valea de Peşti

HA1

1984

0,200

0,200

Localitatea Câmpul lui Neag

Judeţul Hunedoara

Godeanu 1

HA1

1993

0,2

0,4

Localitatea Grădiştea de Munte

Judeţul Hunedoara

HA2

1993

0,2

Godeanu 2

HA1

2007

0,33

0,66

Localitatea Grădiştea de Munte

Judeţul Hunedoara

HA2

2007

0,33

Buta

HA1

1994

0,246

0,491

Localitatea Câmpul lui Neag

Judeţul Hunedoara

HA2

1994

0,245

Cinciş

HA1

1985

0,85

0,85

Localitatea Teliuc Inferior

Judeţul Hunedoara

HercULANE

HA1

1987

2

7

Localitatea Băile Herculane

Judeţul Caraş Severin

 

HA2

1987

5

 

RUIENI

HA1

1995

70

140

Localitatea Turnu Ruieni

Judeţul Caraş Severin

HA2

1993

70

 

MoCREA

HA1

1989

0,055

0,055

Localitatea Mocrea

Judeţul Arad

DEZNA

HA1

1986

0,098

0,098

Localitatea Dezna

Judeţul Arad

IOSĂŞEL

HA1

1990

0,126

0,126

Localitatea Gurahonţ

Judeţul Arad

SEBIŞ

HA1

1994

0,135

0,270

Localitatea Sebiş

Judeţul Arad

 

HA2

1994

0,135

 

BĂILE  HERCULANE

HA1

1909

0,09

0,27

Localitatea Băile Herculane

Judeţul Caraş Severin

HA2

1909

0,18

 

BISTRA  NOUĂ

HA

1989

0,675

0,675

Localitatea Marga

Judeţul Caraş Severin

MARGA

HA1

1996

0,63

0,880

Localitatea Marga

Judeţul Caraş Severin

                                                            

HA2

2004

0,250

 

POIANA MĂRULUI

HA1

2002

0,55

0,55

Localitatea Măru

Judeţul Caraş Severin

SURDUC

HA1

1986

0,85

1,7

Localitatea Surducu

Mic

Judeţul Timiş

HA2

1986

0,85

 

ZERVEŞTI

HA1

2005

0,76

1,52

Localitatea Zerveşti 

Judeţul Caraş Severin

HA2

2005

0,76

 

RÂUL ALB

HA1

2009

20,5

41

Localitatea Feneş

Judeţul Caraş Severin

HA2

2009

20,5

TOTAL SH HAŢEG

 

695,686

 

 

 

SH  ORADEA

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

REMEŢI

HA1

1985

50

100

Comuna Bulz , Localitatea Remeţi Judeţul Bihor

HA2

1985

50

 
MUNTENI I

HA1

1988

29

58

Comuna Bulz , Localitatea Munteni

Judeţul Bihor

HA2

1988

29

 
LUGAŞU

HA1

1989

9

18

Com. Lugaşu de Jos

 Loc.  Lugaşu de Jos

Judeţul Bihor

HA2

1989

9

 
TILEAGD

HA1

1989

9

18

Comuna Tileagd

Localitatea Tileagd

Judetul Bihor

HA2

1989

9

 
SĂCĂDAT

HA1

1994

5

10

Comuna Săcădat

Localitatea Sabolciu

Judetul Bihor

HA2

1994

5

 
FUGHIU

HA1

2007

5

10

Comuna Osorhei

Localitatea Fughiu

Judetul Bihor

HA2

2007

5

 

Baraj CET

HA1

1986

0,17

0,68

Localitatea Oradea

Judetul Bihor

HA2

1986

0,17

 

HA3

1986

0,17

 

HA4

1986

0,17

 
CET Restituire

HA1

1989

0,057

0,215

Localitatea Oradea

Judetul Bihor

HA2

1989

0,057

 

HA3

1989

0,057

 

HA4

1989

0,044

 

 
Boga 2

HA1

1989

0,389

0,778

Comuna Pietroasa

Localitatea Boga

Judetul Bihor

HA2

1989

0,389

 
Piatra Bulz

HA1

1987

0,877

1,754

Comuna Pietroasa

Localitatea Boga

Judetul Bihor

HA2

1987

0,877

 
Budureasa

HA1

1990

0,3

0,731

Comuna Budureasa

Localitatea Budureasa

Judetul Bihor

HA2

1990

0,431

 
Nimăiesti 4

HA1

2000

0,585

1,17

Comuna Curatele

Localitatea Nimăieşti

Judetul Bihor

HA2

2000

0,585

 
Munteni 2

HA1

1992

0,63

0,63

Comuna Bulz

Localitatea Munteni

Judetul Bihor

 

Leşu

HA1

1976

3,4

3,4

Comuna Bulz

Localitatea Remeţi

Judetul Bihor

Aştileu 1

HA1

1955

0,7

2,8

Comuna Aştileu

Localitatea Aştileu

Judetul Bihor

HA2

1955

0,7

 

HA3

1955

0,7

 

HA4

1955

0,7

 
Aştileu 2

HA1

1982

1,0

1,0

Comuna Aştileu

Localitatea Aştileu

Judetul Bihor

TOTAL SH ORADEA

 

227,158 

 

 

 

 

SH PORŢILE DE FIER

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

PORŢILE DE FIER I

HA1

2007

194,4

1166,4

Localitatea Gura Văii

Judeţul Mehedinţi

HA2

2004

194,4

HA3

2003

194,4

HA4

2002

194,4

HA5

2001

194,4

HA6

2000

194,4

PORŢILE DE FIER II

HA1

1985

27

233,6

Localitatea Gogoşu

Judeţul Mehedinţi

HA2

1985

27

HA3

2006

31,4

HA4

2005

31,4

HA5

2008

31,4

HA6