Posts Tagged ‘publicitate’

Ce cauta oamenii pe blog!

21/04/2013

 

SGC 2010  Va prezint un top al celor mai citite 200 de articole postate pe blog.

Mentionez ca m-am straduit sa scot din top articolele care se refera la examenele de autorizare a electricienilor care in mod evident sunt o grupa distincta de articole adresate unui public bine definit!

Dv ati gasit ce ati cautat pe blog?

Top Denumire articol

Nr accesari

1

– Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distributie (RED)

53,794

2

Legea 307/12.07.2006 legea privind apararea impotriva incendiilor text lege

41,252

3

Chestionar norme generale de aparare impotriva incendiilor: Ordinul 163/28.02.2007

37,910

4

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE!

28,871

5

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

26,904

6

Chestionar legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006

25,990

7

Chestionar norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca HGR 1425/2006

25,582

8

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

24,826

9

Chestionar legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

23,663

10

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale

23,293

11

Introducere in problematica energiei eoliene

22,882

12

– Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor

20,704

13

– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

13,839

14

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2009

13,026

15

Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice

12,926

16

Agentia Nationala Reglementare in domeniul Energiei (ANRE)

11,173

17

Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Norme generale de aparare impotrina incendiilor

11,116

18

Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune PE 106/2003

11,109

19

– a_Energie eoliana

10,647

20

– Avizul de amplasament

10,452

21

Posturi de transformare cerinte tehnice

10,237

22

Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

9,092

23

Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele

8,681

24

– Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

8,623

25

Chestionar Legea protectiei civile nr 481/8.nov.2004

8,413

26

Proiecte de ferme eoliene in judetul Constanta (1)

8,062

27

Sesiunea de autorizare a electricienilor Primavara 2009

8,008

28

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

7,845

29

Legea 319/2006 legea securitatii si sanatatii in munca – text lege

7,822

30

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

7,289

31

electricieniprobleme20092

6,748

32

Intreruptoare “cap de scara”

6,414

33

Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012

6,362

34

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

5,942

35

Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

5,833

36

Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

5,473

37

– Calitatea energiei electrice extras din prevederile unor reglementari in vigoare

5,232

38

Subiecte Norme Tehnice Gradul II

5,21

39

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

5,178

40

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

4,800

41

Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

4,791

42

Vanzari si inchirieri de terenuri pentru Parcuri Eoliene

4,725

43

LEA jt performante: cerinte tehnice

4,637

44

LEA mt cerinte tehnice

4,470

45

SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECTELOR DE IZOLATIE IN RETELELE DE MEDIE TENSIUNE (SALDI)

4,299

46

– Energia Electrica o afacere rentabila si pentru tine

4,277

47

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

4,178

48

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

4,012

49

Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

3,984

50

HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare

3,924

51

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

3,921

52

Cum aflam puterea unui motor fara eticheta?

3,86

53

– La multi ani cu energie 2012!

3,803

54

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 text HGR 1425/10.11.2006

3,759

55

LES mt cerinte tehnice

3,410

56

PTA cu racord in LES 20 kV

3,376

57

– Supratensiuni o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

3,328

58

Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

3,287

59

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

3,267

60

Ioana are o problema: centrala termica pe gaze sau electrica?

3,236

61

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru calcul şi proiectare

3,179

62

STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE

2,909

63

Programul de organizare si desfasurare al sesiunii de autorizare a electricienilor Toamna 2009

2,861

64

Bransament monofazat sau trifazat?

2,799

65

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

2,639

66

Harta potentialului eolian

2,597

67

Factura de energie electrica poate fi redusa semnificativ

2,591

68

– Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

2,452

69

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

2,426

70

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

2,424

71

Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei

2,396

72

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

2,364

73

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

2,332

74

Conventie de exploatare pentru racord radial mt aflat in gestiunea consumatorului de ee

2,298

75

Dialoguri despre fermele eoliene 1

2,183

76

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

2,147

77

LES jt cerinte tehnice

2,060

78

Sarbatori fara lumina

2,040

79

Evolutia preturilor si tarifelor reglementate pentru gazele naturale in perioada 2000 – 2009

2,021

80

– Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice

1,969

81

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

1,953

82

Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind protectia civila

1,941

83

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

1,932

84

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

1,901

85

Puterile instalate in CHE – urile din gestiunea Hidroelectrica

1,813

86

Standardizarea domeniului productiei energiei eoliene

1,812

87

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

1,725

88

Subiecte Legislatie Gradul I

1,72

89

Conventie pentru circuitele de alimentare jt racordate la RED

1,704

90

Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor

1,697

91

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

1,697

92

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

1,682

93

Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Automata a Rezervei (DUAAR)

1,664

94

Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

1,633

95

Optiunile consumatorilor industriali pe piata libera de energie electrica

1,583

96

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

1,558

97

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

1,556

98

Lucrari sub tensiune in LEA de inalta tensiune

1,543

99

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

1,481

100

La multi ani cu energie!

1,479

101

Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 750 MVA,

1,460

102

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

1,374

103

Modernizarea distributiei energiei electrice.

1,347

104

Optiunile consumatorilor casnici pe piata libera de enernie electrica

1,344

105

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

1,336

106

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

1,330

107

Ordonata 43/2010 de modificare a legii energiei electrice 13/2007

1,325

108

Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare

1,312

109

– Managerul actor

1,285

110

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

1,257

111

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

1,237

112

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

1,214

113

Bransamente pe stil nou, gata stricate

1,189

114

Subiecte legislatie Gradele III si IV

1,179

115

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

1,16

116

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

1,112

117

Modul de Analiză al Proiectelor de Energie Eoliană

1,103

118

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

1,092

119

Asupra relatiei dintre OD si unitatile independente de proiectare de retele electrice

1,090

120

Dezintegrarea unei turbine eoliene

1,069

121

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

1,047

122

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

986

123

Structura productiei de energie electrica Oct. 2008

970

124

Diferente intre tematica sesiunii Toamna 2009 fata de tematicile anterioare!

961

125

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

953

126

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

936

127

O abordare sistemică a instalaţiilor de legare la pământ

927

128

Care este explicatia (1)?

908

129

LEA versus LES

902

130

STEPNo montat gresit

886

131

De ce cad stalpii de iluminat public vara?

873

132

Energia clasică – sursă epuizabilă!

873

133

Ghid de administrare a unui blog!

872

134

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

854

135

– Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

837

136

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

817

137

Distributia campului electric si magnetic in incinta statiilor electrice de inalta tensiune

807

138

Despagubiri acordate de furnizorii de ee consumatorilor casnici

804

139

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

803

140

ANRE pune in discutie: Propunere de reglementare privind condiţiile tehnice de racordare la RET pentru centralele electrice eoliene

790

141

Procedura privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice in vecinatate de limita zonei de activitate a unor operatori de distributie

779

142

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

761

143

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

760

144

Baietii destepti

748

145

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

741

146

Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

728

147

Avizul de amplasament

728

148

Insula Serpilor: oficial stanca in Marea Neagra

726

149

Incze Andras “admira” solutii improvizate de constructori “profesionisti”

724

150

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

719

151

Boilerul lui Nicu

715

152

– Contorizarea utilitatilor

710

153

Dimensionarea puterii unui parc eolian, dialog cu Raul

669

154

Capcanele tarifelor sociale intre realitate si dezinformare

668

155

Exemplu american: gandirea pozitiva

649

156

Andrea Bocelli

644

157

Automatizarea distributiei noi frontiere

634

158

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

623

159

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

611

160

Aurel se vrea pe blog!

609

161

HGR 867/2003 Regulamentulprivind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

586

162

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

579

163

Nessun Dorma in interpretari celebre

579

164

Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabile

569

165

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 3

564

166

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

556

167

Foren 2008

537

168

Cereri si oferte de locuri de munca

537

169

Odihna activa!

533

170

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

525

171

Costel Busuioc

514

172

Asupra calitatii energiei electrice: Quality of Measurement Data Support for Power Quality by Apetrei D. , Pintea V.

511

173

Parcul Eolian Fantanele santier in lucru

489

174

Ajuta ca sa fii ajutat!

487

175

Incze Andras are o problema

486

176

Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

485

177

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

475

178

Stalp cu doua STEPno 20 kV

465

179

Intentia ANRE de modificare a legii 220/2008: “certificate verzi”

458

180

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

455

181

Ghid pentu racordarea producatorilor la RET/RED

454

182

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

449

183

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

440

184

Informatii generale examen de autorizare electricieni Primavara 2013

437

185

Starea suportilor de bare in unele statii de transformare

434

186

Scump, prost si periculos!

423

187

Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

417

188

Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoare si periculoase

416

189

Centre de examen Primavara 2011

410

190

Amatorism cu radacini adanci!

401

191

Facem pana iese bine (2)!

398

192

Structura piatei angro de energie electrica

398

193

Facem pana iese bine (3)!

394

194

– Sondaje de opinie

388

195

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

377

196

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

377

197

Obama, speranta pentru toti!

375

198

Facem pana iese bine (1)!

375

199

ATR consumatorii casnici- proiect de revizuire a continutului cadru

374

200

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

369

201

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

363

202

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

362

203

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

360

204

Program Examen-Primavara 2013

356

205

Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor , Ioan Danila

354

206

Principalii actori ai pietei angro de energie electrica

345

207

Deranjamentele in reteaua de iluminat public

344

208

Gandirea de grup

343

209

Nicolae M. Nica cioplitor in lemn si ganduri

343

210

Amatorismul naste improvizatii pagubitoare

338

211

Problema lui Attila!

337

212

Caracteristici intreruptoare jt

334

213

Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

334

214

Lantul de distributie

333

215

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

330

216

ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

329

217

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

325

218

Putem traduce WordPress in limba romana

322

219

Ing. M. Gavrilă: Asupra calitatii energiei electrice în reţelele de j.t.

318

220

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

314

221

Dezastre previzibile!

313

222

Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

313

223

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

313

224

Rolul si locul publicitatii in ciclul de viata a unui produs

308

225

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

307

226

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV
defrisari si decoronari

305

227

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

304

228

Infrastructura energetica sustine comunicarea

301

Reclame

Despre platforma de socializare LinkedIn

07/01/2013

SGC 2010Platforma de socializare LinkedIn este destinata persoanelor active care doresc sa isi largeasca aria contactelor sociale care le pot fi utile in cariera, sa se dezvolte din pdv profesional citind aricole noi sau intrand in dezbateri cu alti specialisti. In aceslai timp utilizatorii LinkedIn se pot promova creindu-si situatii favorabile pentru a evolua in cariera putand lua cunostinta de oferte interesante de noi job-uri

Inscrierea si gazdiurea profilului profesional este gratuita. LinkedIn ofera mai multe modalitati pentru a cunoaste noi profesionisti sau companii din domeniile de interes ale fiecarui membru.

LinkedIn ofera contra cost mai multe servicii de cautare job-uri, persoane sau companii respectiv de gazduire mesaje promotionale.

Utilizand inspirat facilitatile de comunicare oferite de LinkedIn pot fi postate si gratuit o gama destul de larga de mesaje promotionale care prin link-urile pe care le contin pot conduce persoanele interesate catre paginile web unde li se poate prezenta pe larg o oferta. LinkedIn face publica activitatea membrilor si pe aceasta cale mesajele, articolele etc sunt aduse in atentia unui numar mare de persoane.

Print screen profil SGC pe LinkedIn_1

LinkedIn permite membrilor sa creeze grupuri tematice care pot polariza oameni interesati de aprofundarea subiectului pus in discutie. Pot fi capacitate in acest fel idei si informatii utile tuturor participantilor la dezbateri. LinkedIn ofera cai eficiente de popularizare a grupurilor si ale dezbaterilor.

O functie interesanta a LinkedIn este cea care permite conexiuni cu activitatea membrilor pe alte platforme de socializare respectiv cuarticolele/dezbaterile initiate pe  blogurile personale.

Print screen profil SGC pe LinkedIn_2

Utilizarea platformei LinkedIn este destul de simpla astfel incat dupa o familiarizare preliminara facilitatile LinkedIn pot fi rand pe rand descoperite si utilizate pentru dezvoltarea profilului individual, pentru largirea bazei de contacte si functie de scopul urmarit pentru promovarea proprie sau pentru acces la persoane, companii sau informatii de specialitate cautate.

LinkedIn pastreaza mai multe canale de comunicare cu utilizatorii platformei oferindu-le posibilitatea acestora sa contribuie cu idei si cerinte la imbunatatirea functiilor aferite de platforma LinkedIn.

Va invit sa vizitati profilul meu pe LinkedIn si  sa experimetati alaturi de mine facilitatile oferite de platforma de socializare LinkedIn . Blogul si LinkedIn ne pot permite sa ne cunostem mai bine si sa diversificam colaborarea!

Evident ca voi dori ca aspectele legate de problematica blogului sa continuam sa le dezbatem pe blog pentru ca acesta sa se poata imbogati cu o gama cat mai larga de cazuri si probleme analizate astfel incat sa poata deveni din ce in ce mai util persoanelor interesate de problemele legate de consumul de energie electrica, functionarea sistemului electroenergetic national, accesul la retea, tehnologii noi utilizate in activitatea de distributie a energiei electrice si un in ultimul rand de pregatirea examenelor de autorizare!

Cu prietenie,

SGC

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Asupra unui model hidraulic al relatiilor economice

10/09/2011

In sfarsit globalizarea a avut succes.

S-a  terminat cu productia bazata pe dure confruntari comerciale.

A castigat cel mai  bun!

Avem un singur agent economic cu anvergura mondiala care are acces la toate  resursele naturale si pentru  care la momentul analizei toata populatia globului are un dublu rol: salariat si consumator.

Sub presiunea reducerii costurilor piata s-a  contractat la strictul necesar pentru supravietuire.

Programele sociale au avut succes si au ramas fara  obiect: veniturile s-au egalizat.

Consumatorii au aderat la „comportamentul  mediu de consum” astfel incat misiunea Companiei s-a simplificat: produce in  mod unitar pentru proprii ei salariati. Omenirea traieste epoca de aur a optimizarilor  si a planificarii

Totusi Compania nu renunta la ideea de profit!
Circuitul economic este simplu: Compania plateste salarii si in schimbul  produselor primeste o suma egala cu salariile platite plus cota de profit  decisa de administratori. Functionarea Companiei ar putea fi redata prin modelul hidraulic din figura urmatoare:

Sursa de profit o constituie „economiile  initiale” existente pe piata (la consumatorii-salariati) la adoptarea acestui nou model economic.

Se poate observa ca sursa de profit a  companiei scade cu fiecare ciclu economic. Se poate anticipa ca la un moment
dat dupa mai multe cicluri economice „economiile initiale” existente pe piata se termina si Compania va reusi sa colecteze toti acesti bani de pe piata. Singurii bani ramasi pe piata  sunt salariile platite de Companie.

Pana la momentul epuizarii complete a „economiilor initiale” globale anumitor indivizi li se vor epuia cu mult inainte economiile . Prin  urmare acesti oameni nu vor mai reusi sa isi cumpere toate produsele/serviciile necesare.

Incepe o perioada de disconfort care pentru  Companie se traduce cu reducerea vanzarilor ceea ce presupune un management mai  atent al stocurilor si redefinirea volumului productiei iar pentru  salariat/consumator   inseamna debutul unei perioade de frustrari care dupa catva  timp pot avea urmari tragice.

Pentru ca Societatea are un sistem de valori  democratice foarte evoluat a gandit un sistem de accizare a  productiei menit sa  ii ajute pe cei in suferinta.

Este de la sine inteles ca accizele nu se pot  ridica la nivelul „profitului” vizat de Companie pentru ca am vorbi de un  perpetuum mobile. Evident ca accizele nu pot depasi „profitul” pentru ca s-ar  pune in pericol existenta Compamiei. Prin urmare accizele vor fi mai mici decat  marja de profit.

Asta inseamna ca neajunsurile oamenilor carora  li s-au terminat economiile vor continua astfel incat ne putem astepta treptat  la scaderea performatelor sociale sau chiar la boala si in final la decese  premature datorita imposibilitatii satisfacerii nevoilor vitale.

Compania va continua sa existe supravietuind  clientilor/salariati care au avut un „start mai prost”.

Totusi sub presiunea valorior etice si  umanitare Compania nu poate sta impasibila: accelereaza programele de cercetare. Noile  automatizari compenseaza productivitatea slaba a celor care traiesc doar din  salariu si astfel Compania poate plati tuturor angajatilor salariul integral.

La un moment dat a aparut perspectiva  generalizarii automatizarii. A crescut mult productivitatea muncii, angajatii  aveau tot mai putine sarcini de serviciu. Pentru a lupta cu plictiseala la  locul de munca se duceau adevarate „batalii” pentru privilegiul de a face cele  cateva operatii manuale care mai puteau fi facute.

Compania a constatat treptat ca ar putea  obtine avantaje mai mari renuntand sa mai cheme oamenii la munca. Vestiarele,  locurile de odihna „imensele” spatii destinate circulatiei personalului puteau fi  mai rational folosite ca spatii de productie propriu-zisa. Noile spatii de  productie puteau fi facute mai compactizat cu o organizare superioara,  optimizata a fuxurilor de productie.

Oamanii isi pastrau statul de angajati si au  continuat sa fie platiti de Companie. Cu timpul s-a constatat ca operatiunile  de plata a angajatilor constituiau un cost inutil pana la urma Compania a decis  sa transfere sarcina „relatiei cu piata” unui calculator care inregistra cererile  pietei pana la concurenta cu resurele declarate de fiecare consumator si sa  dispuna onorarea cererilor organizand livrarea produselor acolo unde era nevoie de ele.

Timpul si productivitatea a rezolvat si  problema „profitului” aproape simultan cu problema platii salariilor deja rolul  Companiei s-a transformat: pe Terra se traieste in regim de „all inclusive”.

Compania are probleme etice noi. Trebuie sa fie  atenta ce se intampla pe „piata”, ce fac oamenii. Trebuie sa gaseasca solutii sa ii determine sa faca  sport sa se mentina sanatosi fizic, sa le creeze o motivatie sa isi folosesaca  si sa isi dezvolte capacitatile intelectuale si sa isi mentina sanatatea  psihica. Este necesar si un riguros control al nasterilor astfel incat sa fie posibila  perpetuarea regimului „all inclusive”

Cineva din bordul Companiei a venit cu o idee  geniala: modificarea softului de distribuire a produselor. Nu se mai asigura  servirea la „pat”. Clientul era anuntat ca i s-a onorat comanda urmand sa i se  indice o „zona geografica” unde trebuia sa isi identifice si sa isi ridice individual  si manual produsele/coletele.

S-a simtit o revigorare a societatii: oamenii  au devetit mai activi, li s-a imbunatatit starea fizica si confortul psihic: accesul  la produse a devenit o provocare care semana cu antica vanatoare.

Incurajata de rezultate Compania si-a  diversificat modalitatile de livrare. Chiar si ambalajele produselor s-au modificat se confunda tot mai mult cu elementele naturale. Au aparut, ca din senin, unde te asteptai mai putin mini campuri cu cartofi,  gradini de zarzavaturi etc unde grupuri mici de oameni condusi de indiciile  programului de livrari isi gaseau comenzile.

In timp s-au rafinat mult instrumetele de  livrare si forma produselor acestea s-au integrat  tot mai mult in cadrul natural. Treptat  oamenii redescopera bucuriile muncii manuale si redescopera ca isi pot  recastiga dreptul la munca!

Compania continua sa existe sarcinile si  obiectivele sale ajung sa se confunde in ochii unora cu ale unei divinitati!

In sine modelul este unul optimist.

Ce ar fi daca totusi Compania Universala n-ar fi atat de interesata de componenta sociala ci doar de productie si profit? Ce s-ar intampla cu cei fara „rezerve initiale”, cu cei batrani, cu cei bolnavi, cu cei prea tineri ca sa poata munci?

Modelul economic imaginat e departe de a fi functional, realitatea economica pe care o traim are baze strambe. Cu toate acestea nu putem sa ne blazam. Nu putem sa renuntam la a cauta calea spre mai bine!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Centre de examen Primavara 2011

20/03/2011

 

 Urmariti site www.anre.ro paginile dedicate examenului si incepand cu 04.04.2011 veti putea afla data, locatia, sala si ora la care se va desfasura examenul Dv.

Atentie examinatorii ANRE respecta programul!

Succes natural!

SGC

Centrul
 
 

Perioada examen 

Locul examenului
 
 

Data /Ora examenului
 
 

Timisoara 

18 -21 aprilie 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Amfiteatru si sala (etaj 1)
 

  

Iasi 

03 -06 mai 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA
GH. ASACHI IASI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI  INFORMATICA APLICATA

Bd. Profesor Dimitrie Mangeron, nr. 21-23 (Splai Bahlui)
Amfiteatru E1- Sala E107
 

  

BUCURESTI 

08-10 aprilie 

15 -17 aprilie

si 29 aprilie

2011

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
Splaiul Independentei nr. 313,
Sala 1: Amfiteatrul EC 104
Sala 2: Amfiteatrul EC 003
Sala 3: Amfiteatrul EC 001
(Intrarea prin B-dul Iuliu Maniu, 
Facultatea de Automatica)
 

 

  

 

 

Programul de organizare si desfasurare:

10  ianuarie – 2011

Publicarea anuntului

07 februarie

18  februarie -2011

Inscrierea candidatilor

18  februarie -2011 (data postei)

Termen final de inscriere la examen

18 martie-2011

Nominalizarea centrului de examinare

25  martie -2011

Publicarea:

 

a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;

b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.

28 martie – 01aprilie -2011

Completarea dosarelor (dupa caz)

04 aprilie -2011

Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul

08 aprilie

08  mai – 2011

Desfasurarea examenelor de autorizare

13 mai – 2011*

Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet

19 mai – 2011*

Data limita pentru inregistrarea contestatiilor

03 iunie – 2011*

Rezultatele analizarii contestatiilor

 

 

 

 

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

Informatii
Tel : 021-3278137, 021-3278104, Fax: 021-3278170 



Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2011

11/01/2011

    ANUNT
In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic 
ANRE organizeaza, in perioada 07.02.2011 – 27.05.2011,  sesiunea de Primavara 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

 

10  ianuarie – 2011 Publicarea anuntului
07 februarie 18  februarie -2011 Inscrierea candidatilor
18  februarie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
18 martie-2011 Nominalizarea centrului de examinare
25  martie -2011 Publicarea:
  a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.
28 martie – 01aprilie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
04 aprilie -2011 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
08 aprilie 08  mai – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
13 mai – 2011* Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
19 mai – 2011* Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
03 iunie – 2011* Rezultatele analizarii contestatiilor
       

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

 


Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Istorie: Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Pledoarie pentru benchmarking

11/08/2010

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

  • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
  • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
  • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

  • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
  • documetare pe internet in zona informatiilor publice
  • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
  • participare la expozitii
  • participare la cursuri
  • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt Intrebare DA NU
1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
3 Exista abonamete la standarde?    
4 Se cumpara des carti de specialitate?    
5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
8 Se cauta activ noi tehnologii?    
9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2010

07/08/2010

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 17.08.2010 – 6.12.2010,  Sesiunea de Toamna 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN

Programul de organizare si desfasurare:

30 iulie 2010 Publicarea anuntului
17 – august 24 – august -2010 Inscrierea candidatilor
24 – august -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
20-septembrie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
28- septembrie -2010 Publicarea:
  a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
29 – septembrie – 5 – octombrie -2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
12 – octombrie -2010 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
18 – octombrie 14 – noiembrie –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
17-noiembrie-2010 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
25- noiembrie-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
6- decembrie -2010 Rezultatele analizarii contestatiilor

Deranjamentele in reteaua de iluminat public

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site http://www.anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre deranjamentele in reteaua de iluminat public:

” 2010-03-06 23:42:16

Stimate domnule PETRU LIFICIU – PRESEDINTELE ANRE,

Numele meu este CV, domiciliez in Piatra Neamt. Ma adresez dvs. spre a trimite spre competenta solutionare sesizarea subsemnatului de mai jos intrucat personal am epuizat mijloacele de sesizare catre OD DERANJAMENTE. Daca nici in urma sesizarii ANRE, OD nu va rezolva aspectele semnalate nu-mi ramane altceva de facut decat a trimite acest caz pe adresa tuturor mijloacelor mass-media pentru a arata cum trateaza cetateanul si contribuabilul roman distinsii reprezentanti ai OD.

SPETA: In perioada 18.02.2010 – 06.03.2010 am sesizat telelefonic de 5 ori la OD DERANJAMENTE – 0233.929 -faptul ca pe str. Mihai Viteazu din Piatra Neamt, in spatele magazinului „UNIC”, sunt mai multi stalpi de iluminat public ce nu functioneaza.

Problema n-ar fi deranjanta dar sunt si locuri de parcare in zona, iar noaptea e intuneric bezna, conditii ce favorizeaza furturile de si din auto.

De asemnea, pentru locuitorii ce incep devreme serviciul sau revin la ore tarzii la domiciliu, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al savarsirii unor fapte infractionale de natura furturilor/ talhariilor.

La sesizarile efectuate mi s-a raspuns ca s-a constatat un cablu defect, s-a intocmit o nota de constatare dar pana acum nu s-a rezolvat problema.

Personal nu ma incalzeste cu nimic daca de fiecare data cand telefonez la 929 mi se spune acelasi lucru ca ” e un cablu defect”.

Este o problema nerezolvabila aceasta defectiune?

 Trebuie sa asteptam luni sau ani pana la rezolvarea unei defectiuni ? Daca acesta este modul de rezolvare al aspectelor sesizate de cetateni, in sensul ca ni se confirma ca este o defectiune dar nu se repara, cred ca orice comentariu e de prisos……..

Sper un raspuns favorabil prezentei petitii. Cu deosebita consideratie, CV

 2010-04-12 : Stimate domnule CV,

In urma analizei petitiei dumneavoastra, si a explicatiilor pe care institutia noastra le-a solicitat operatorului de distributie a energiei electrice  va comunicam ca disfunctionalitatile instalatiilor de iluminat public aferente str. Mihai Viteazul din municipiul Piatra-Neamt, judetul Neamt, s-au datorat defectarii unui cablu electric subteran de joasa tensiune apartinând instalatiei de iluminat public.

Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile din cursul lunii februarie a anului curent, OD  a comunicat institutiei noastre faptul ca accesul echipelor de interventie la casetele de iluminat a fost blocat de prezenta ghetii, ceea ce a intarziat remedierea defectiunii semnalate. In consecinta, reparatia cablului respectiv s-a realizat in mai multe etape, fiind finalizata in data de 08.03.2010.

De asemenea, consideram ca ar fi util sa va aducem la cunostinta o serie de prevederi legale referitoare la iluminatul public, si anume:

a). in acord cu prevederile art. 13, alin. (2) lit. f) si alin. (3) al „Legii serviciilor comunitare de utilitati publice” nr. 51 din 8 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, iluminatul public este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC;

 b)„Legea serviciului de iluminat public” nr. 230 din 7 iunie 2006 – Legea 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 precizeaza faptul ca incepand cu data de 21 martie 2010 sistemele de iluminat public intra in gestiunea autoritatilor locale

si prevede, in cadrul art. 41, faptul ca „Pana la atribuirea sau darea in administrare a serviciului de iluminat public, dupa caz, operatorii de distributie a energiei electrice care presteaza in prezent serviciul de iluminat public vor asigura continuitatea acestuia, cu recuperarea costurilor aferente, in baza unui contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale prin negociere directa, cu avizul A.N.R.E.”

Precizam ca OD a afirmat, prin intermediul adresei transmise institutiei noastre, faptul ca a notificat Primaria Piatra-Neamt privind obligatia incheierii, pe o perioada de timp determinata, a unui contract de mentenanta pentru asigurarea functionarii iluminatului public.”

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre termenele de realizare a instlatilor de racordare si respectiv a instalatiilor interioare:

2010-05-19 16:40:44
Stimate Domnule Presedinte,

Numele meu este CM si doresc sa va supun atentiei dvs. cateva chestiuni din domeniul energiei electrice, pentru care as aprecia un raspuns competent din partea dvs.
Acestea se refera la procedura contract de racordare pentru un proiect de producere a energiei electrice din surse regenerabile care va fi racordat la reteaua electrica de distributie de 20kV.
Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 9/2006 a fost aprobat contractul-cadru de racordare la retelele electrice de distributie.
Intrebarile mele se refera la anumite prevederi din contractul-cadru si anume:
1.Pentru obligatiile pe care operatorul si respectiv utilizatorul trebuie sa le indeplineasca conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b, (realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare) exista reglementat, prin ordine ANRE sau normative tehnice, un termen limita de aducere la indeplinire a acestora?
 2.Tot legat de aceste obligatii mentionate mai sus, este posibil ca termenele de executie prevazute conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b sa fie agreate ca urmare a discutiilor purtate de catre utilizator si operatorul de retea, in conditiile in care toate celelalte prevederi din contractul- cadru sunt respectate intocmai?
Cu stima, MC
2010-06-02 :
Stimata doamna Carp,
Ca urmare a scrisoarii transmisa de dumneavoastra, prin care ne solicitati informatii privind termenele pentru realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare, prevazute in cadrul contractului de racordare, dorim sa va comunicam ca, in conformitate cu prevederile art.33 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/ 2008 (denumit in continuare Regulament), operatorul de retea are obligatia sa propuna utilizatorului proiectul de contract de racordare, in termen de maxim 10 zile calendaristice de la depunerea de catre utilizator a unei cereri in acest sens, insotite de documentele prevazute de art.32 din Regulament.
 Obiectul contractului de racordare il constituie racordarea instalatiei de utilizare a utilizatorului la reteaua electrica a operatorului de retea, prin realizarea instalatiei de racordare.
Termenul pentru executarea instalatiei de racordare de catre operatorul de retea, prevazut la punctul 9 lit.c din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este propus de operatorul de retea si se stabileste de comun acord intre partile contractante, respectiv intre utilizator si operator.
 Din motive obiective (diversitatea solutiilor de racordare si a lucrarilor necesare pentru realizarea instalatiilor de racordare), reglementarile in vigoare nu prevad un termen maxim pentru executarea instalatiei de racordare.
Operatorul de retea executa instalatia de racordare cu personal propriu, sau atribuie contractul de achizitie publica pentru executare de lucrari unui operator economic atestat.
Operatorul de retea poate incheia contractul de lucrari pentru executarea instalatiei de racordare cu un anumit constructor atestat, ales de catre utilizator, daca utilizatorul solicita in mod expres acest lucru inainte de incheierea contractului de racordare. In aceasta situatie, termenul pentru executarea instalatiei de racordare, prevazut in contractul de racordare, se coreleaza cu termenul de executie negociat intre utilizator si constructorul ales de acesta.
Termenul pentru realizarea instalatiei de utilizare de catre utilizator, prevazut la punctul 10 lit.b din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este corelat cu data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare, precizata de utilizator prin cererea de racordare.
Utilizatorul are obligatia respectarii termenului pentru realizarea instalatiei de utilizare, asumat prin contractul de racordare. Acest termen conditioneaza punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare si realizarea obiectului contractului de racordare.

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

05/01/2010

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu cosj
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
10 kA < Icu £20 kA 0.3
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
50 kA < Icu 0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

  • nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu cosj Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Caracteristici intreruptoare jt

28/11/2009

SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

    18/10/2009

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

    In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

    Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

    • cost redus,
    • culoare de siguranta reduse
    • buna comportare in exploatare
    • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

    Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

    Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

    Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

    Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

    bratara

    CLEM.TORS.S-20kV

    clemtori

    Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

    UNICLAMS-20kV

    Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

    legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

    Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

    legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

    Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

    legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

    Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

    legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

    Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

    legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

    Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

    Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

    In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

    Role tragere LES in aliniament

    role aliniament

    Role tragere LES  in  colt

    role intoarcere

    Votul si democratia

    19/09/2009

     

    Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

    Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

    Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

    Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

    Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

    Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

    Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

    Ajuta ca sa fii ajutat!

    22/08/2009

    SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

    In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

    Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

    Farcas Paul spune:
    15/07/2009 la 16:08   modifică

    Buna ziua,
    As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

    Cerere de oferta,

    Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
    Datele nominale ale generatorului sunt:
    -generator VDE 0530
    -typ DSG43L1-4
    -nr 6423667 A001
    -400/231 Yv
    -289 Amp
    -1500 rot/min
    -excitatie 36.8V-2.14A
    -insul class – H
    -IP 23
    -cos phi 0.8.
    Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
    Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

    Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

    Farcas Paul – Lucian
    Phone no.: +40-752 / 239-480
    Fax no.: + 40-256 / 305-297
    E-mail: paul.farcas@conti.de

     

    Monica spune:
    21/08/2009 la 15:33   modifică

    As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

    emi spune:
    27/08/2009 la 10:57   modifică

    buna ziua!
    ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

     

    Pentru Silviu!

    torsada tjt  peste cladiri

     

     

     

     

     

    interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

    Simularea funcţionării dispozitivului

    Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

    Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

    1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

    Active – HDL Sim

    1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

    simularea)

    1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

    codul sursă al programului şi care va fi simulate.

    1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
    2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

    Waveform => Add Signals => Name => g => Add

    Waveform => Add Signals => Name => p => Add

    Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

    Waveform => Add Signals => Name => init => Add

    Waveform => Add Signals => Name => start => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

    Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

    1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

    vederea simulării astfel:

    –         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

    –         analog pentru semnalul g

    –         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

    –         analog pentru semnalul clk

    –         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

    –         analog pentru semnalul start

    –         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

    –         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

    1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

    Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

    8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

    Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

    Situaţia 1

    Figura 23 - Situatia 1

    Figura 23

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 290. În binar t = 100100010

    –         g = 310. În binar g = 100110110

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

    Figura 24 - Simulare 1

    Figura 24. Simulare 1

    Situaţia 2

    Figura 25 - Situatia 2

    Figura 25

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 160. În binar t = 010100000

    –         g = 145. În binar g = 010010001

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

    Figura 26 - Simulare 2

    Figura 26. Simulare 2

    Concluzii

    Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

    Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

    Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

    Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

    Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

    Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

    Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

    Structura unităţii de procesare

    Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

    Ca şi intrări în circuit avem:

    –         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    –         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    La ieşire vom avea:

    –         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

    –         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

    Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

    După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

    Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

    1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

    – 10 , când a>b

    – 11 , când a=b

    – 01 , când a<b

    2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

    Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

    –         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

    –         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

    3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

    – c2=0 , când m ≤ 180

    – c2=1 , când m > 180

    4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

    5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

    m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

    m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

    Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

    –         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    –         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

    c1 c2 sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Deci putem concluziona că dacă:

    –         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

    –         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

    –         sens = 11 turbina nu se va mişca

    Descrierea blocurilor funcţionale

    Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

    1. Registru
    2. Comparator
    3. Multiplexor
    4. Scăzător
    5. Numărător
    6. Poarta Logică ŞI
    7. Logica de sens

    1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Descrierea în VHDL a unui Registru:

    entity registru is

    port

    (t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

    load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

    a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

    end registru;

    architecture arch_registru of registru is

    begin

    proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

    elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

    end if;

    end process proc_registru;

    end arch_registru;

    Figura 9. Simulare registru

    Figura 9. Simularea unui registru

    După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

    2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

    Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

    Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

    – dacă a ≠ b atunci c=1

    – dacă a = b atunci c=0

    Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

    – dacă a > b atunci c=00

    – dacă a > b atunci c=01

    – dacă a = b atunci c=10

    Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

    Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

    Descrierea în VHDL a unui Comparator:

    entity comparator is

    port

    (a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

    c: out std_logic);

    end comparator;

    architecture arch_comparator of comparator is

    begin

    c<=’0′ when (a=b) else

    ‘1’;

    end arch_comparator;

    Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

    Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

    Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

    Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

    Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

    Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

    Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

    3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

    Figura 13. Reprezentare multiplexor

    Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

    În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity multiplexor is

    port

    (a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

    sel : în std_logic);                                      //selectorul

    end multiplexor;

    architecture arch_multiplexor of multiplexor is

    begin

    rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

    b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

    end arch_multiplexor;

    Figura 14. Simulare multiplexor

    Figura 14. Simularea unui multiplexor

    În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

    4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

    Figura 15. Reprezentare scăzător

    Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity scazator is

    port

    (a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

    end scazator;

    architecture arch_scazator of scazator is

    begin

    rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

    end arch_scazator;

    Figura 16. Simulare scăzător

    Figura 16. Simularea unui Scăzător

    După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

    5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

    Figura 17. Reprezentare numărător

    Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

    Descrierea în VHDL a unui Numărător:

    entity numarator is

    port

    (a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

    reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

    rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

    end numarator;

    architecture arch_numarator of numarator is

    begin

    proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

    begin

    if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

    if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

    else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

    end if;

    end if;

    end process proc_numarator;

    end arch_numarator;

    Figura 18. Simulare numărător

    Figura 18. Simularea unui Numărător

    Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

    6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

    Tabel de adevăr ŞI Logic

    a b a AND b
    0 0 0
    0 1 0
    1 0 0
    1 1 1

    Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

    Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

    Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

    entity si is

    port

    (a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

    rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

    end si;

    architecture arch_si of si is

    begin

    rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

    end arch_si;

    Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

    Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

    Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

    7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

    a b sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

    Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

    Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

    entity logica is

    port

    ( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

    b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

    sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

    end logica;

    architecture arch_logica of logica is

    begin

    sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

    „00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

    „01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

    „01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

    „10”;

    end arch_logica;

    Figura 22. Simulare Logica de Sens

    Figura 22. Simularea Logicii de Sens

    Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

    Descrierea în VHDL a ansamblului

    Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

    Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

    library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

    use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

    use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

    entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

    port                                                                             //definirea portului

    (t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

    p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

    clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

    m0,m1: out std_logic);

    end turbina;

    architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

    signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

    signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

    signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

    signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

    type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

    signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

    begin

    –Descriere Registru a

    registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_a;

    –Descriere Registru b

    registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_b;

    –Descriere Comparator ab

    c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

    „11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

    „01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

    –Descriere Multiplexor 1

    aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

    b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

    –Descriere Multiplexor 2

    bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

    a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

    –Descriere Scăzător aa_bb

    m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Comparator 180

    c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

    ‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

    –Descriere Scăzător k2_m

    km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Multiplexor 3

    f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

    m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

    –Descriere Logica de sens

    sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

    „00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

    „10”;

    –Descriere Registru sens

    registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_sens;

    –Descriere Registru f

    registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_f;

    –Descriere Numarator

    numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

    begin

    if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

    end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

    end process numarare;

    –Descriere Comparator 180

    c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

    ‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

    –Descriere Poarta ŞI 1

    r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Poarta ŞI 2

    r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Registru m

    registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

    begin

    if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

    m1<=’0′;

    elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

    m1<=r1;

    end if;

    end process registru_m;

    –Descriere AUTOMAT

    automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

    begin

    if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

    elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

    case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

    when s0=> if start=’1’then s<=s1;

    end if;

    when s1=> s<=s2;

    when s2=> s<=s3;

    when s3=> s<=s4;

    when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

    else s<=s5;

    end if;

    when s5=> s<=s6;

    when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

    else s<=s7;

    end if;

    when s7=>s<=s0;

    end case;

    end if;

    end process automat;

    with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

    y<=”10100″ when s0,

    „00000” when s1|s6,

    „01000” when s2,

    „00100” when s3,

    „00010” when s4,

    „00001” when others;

    –Conexiuni interne

    reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

    load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

    resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

    loads<=y(4);

    loadm<=y(5);

    end arch_turbina;

    Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie 

    Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

    Va multumesc!

           La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

    Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

    Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

    Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

    Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

    • „cine” sunt ei,

    • de unde vin,

    • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

    • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

              Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

    Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

    peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

    10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

    Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

    Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

    Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

    durata accesarilor

    Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

    Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

    Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

    surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

        Country Visitors Last New Visitor
    1. Romania 2,638 June 20, 2009
    2. United States 77 June 20, 2009
    3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
    4. Germany 24 June 19, 2009
    5. Italy 8 June 18, 2009
    6. Spain 8 June 18, 2009
    7. France 6 June 19, 2009
    8. United Kingdom 4 June 18, 2009
    9. Israel 3 June 15, 2009
    10. Austria 3 June 10, 2009
    11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
    12. Switzerland 2 June 16, 2009
    13. Norway 2 June 13, 2009
    14. Finland 1 June 19, 2009
    15. Czech Republic 1 June 17, 2009
    16. Algeria 1 June 17, 2009
    17. Hungary 1 June 16, 2009
    18. Ukraine 1 June 14, 2009
    19. Poland 1 June 12, 2009
    20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
    21. Belgium              1      June 8, 2009

    buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

    Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

    statistica pe orase 2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    statistica pe orase 3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    – statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

     

    WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

    cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

    Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

    Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Nr accesari pe luni si şi ani

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    2007

     

     

     

     

     

     

    2008

    17,113

    29,692

    39,650

    28,351

    29,716

    25,302

    2009

    45,447

    61,993

    76,057

    33,183

    36,030

    33,305

     

     

     Anul

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Total

    2007

     

     

     

     

    712

    13,740

    14,452

    2008

    20,984

    19,111

    33,572

    40,124

    28,713

    18,558

    330,886

    2009

     

     

     

     

     

     

    286,015

     

     

    Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Medie zilnica in an

    2007

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    47

    443

    314

    2008

    552

    1,024

    1,279

    945

    959

    843

    677

    616

    1,119

    1,294

    957

    599

    904

    2009

    1,466

    2,214

    2,453

    1,106

    1,162

    1,728

     

     

     

     

     

     

    1,680

     

     

    Situatia accesarilor din ultimile saptamani

     

    Luni

    Marti

    Miercuri

    Joi

    Vineri

    Sambata

    Duminica

    Total

    Medie zilnic in saptamana

    Variatie

    Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

    9,222

    1,317

     

    1,379

    1,136

    1,386

    1,577

    1,939

    726

    1,079

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

    8,055

    1,151

    -12.65%

    1,599

    1,283

    1,123

    1,485

    1,024

    624

    917

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

    10,074

    1,439

    25.07%

    1,946

    1,669

    1,592

    1,601

    1,340

    779

    1,147

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

    11,472

    1,639

    13.88%

    1,920

    1,689

    2,321

    1,802

    1,399

    1,129

    1,212

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

    12,775

    1,825

    11.36%

    2,434

    2,394

    2,048

    2,182

    1,765

    886

    1,066

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

    9,058

    1,719

    -5.82%

    1,858

    1,903

    1,727

    1,763

    1,343

    464

     

     

    Despre matematică

    If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

    An average is the sum of views divided by the number of days.

    We exclude days prior to the first recorded view and future days.

    Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

    Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

    Averages are rounded to the nearest integer for display.

    Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

    Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

    Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

    Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

    Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
     1 legea 307/2006 7,467
     2 anre 4,812
     3 puterea sub lupa 3,758
     4 stoianconstantin 3,331
     5 autorizare electricieni 3,311
     6 aa_autorizare electrician 2,510
     7 stoian constantin 1,585
     8 legea 319/2006 1,507
     9 aa_autorizare electricieni 1,314
    10 legea 307 1,047
    11 anre.ro 836
    12 puterea sub lupa pana la bec 830
    13 stoianconstantin.wordpress.com 757
    14 timisoara 725
    15 autorizare anre 680
    16 hg1425/2006 657
    17 legea 319 591
    18 energia eoliana 577
    19 hg 1146/2006 474
    20 normative electrice 470
    21 anre autorizare electricieni 391
    22 constantin stoian 380
    23 legea 307/12.07.2006 379
    24 ordinul 163 379
    25 probleme rezolvate anre 379
    26 examen autorizare electricieni 372
    27 protectie diferentiala 371
    28 eoliene 350
    29 autorizare electricieni 2009 335
    30 ordin 163 323
    31 cap scara 319
    32 autorizare electrician 319
    33 pe 106 309
    34 turbine eoliene 303
    35 eoliana 303
    36 subiecte autorizare electricieni 289
    37 subiecte anre 289
    38 examen anre 287
    39 legea 307 2006 286
    40 aviz tehnic de racordare 280
    41 hgr 90/2008 278
    42 probleme anre 271
    43 probleme autorizare electricieni 271
    44 foren 2008 266
    45 raspunsuri intrebari anre 263
    46 reautorizare electricieni 258
    47 calitatea energiei electrice 258
    48 ordinul 163/2007 256
    49 energie eoliana 254
    50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

    Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

          

     

     

    Titlu Vizualizări  
    – aa_Autorizare electricieni 46,777
    – Bine ati venit! 43,339
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
    Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
    Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
    Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
    Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
    Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
    Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
    Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
    Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
    Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
    Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
    Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
    Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
    Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
    Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
    Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
    Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
    Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
    Centre de examene de autorizare electric 5,896
    – Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
    – aa_Cuprins 5,777
    Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
    Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
    Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
    Normele specifice de securitate a muncii 4,808
    – Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
    Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
    Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
    Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
    Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
    Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
    Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
    Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
    Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
    HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
    – a_Energie eoliana 3,269
    – Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
    Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
    Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
    Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
    Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
    Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
    – La multi ani cu energie 2008! 2,458
    Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
    Rezolvarea problemei 26 2,360
    HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
    Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
    Rezolvarea problemei 25 2,210
    Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
    – Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
    Rezolvarea problemei 38? 2,116
    Rezolvarea problemei 21 2,072
    SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
    Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
    Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
    Rezolvarea problemei 23 1,918
    Rezolvarea problemei 24 1,909
    Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
    Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
    Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
    – Calitatea energiei electrice extras di 1,852
    Rezolvarea problemei 22 1,808
    Intreruptoare „cap de scara” 1,772
    Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
    Rezolvarea problemei 37 1,725
    Rezolvarea problemei 29 1,715
    electricieniprobleme20092 1,704
    Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
    Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
    Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
    Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
    Rezolvarea problemei 27 1,623
    Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
    Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
    Rezolvarea problemei 28 1,582
    – Avizul de amplasament 1,580
    Rezolvarea problemei 33? 1,554
    Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
    Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
    Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
    Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
    La multi ani cu energie! 1,443
    Rezolvarea problemei 32? 1,387
    – Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
    Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
    Rezolvarea problemei 36 1,335
    Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
    – Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
    – Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
    Sarbatori fara lumina 1,281
    Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
    Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
    Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
    Subiecte legislatie Gradul II 1,165
    Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
    Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
    Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
    LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
    STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
    Asupra noului regulament de racordare la 1,058
    Factura de energie electrica poate fi re 1,034
    – Preturile energiei electrice pentru co 1,027
    Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
    Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
    Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
    rezolvarea-problemei-23 981
    Formule: parametrii electrici ai LEA 958
    Calitatea energiei electrice – extras di 951
    Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
    Standardizarea domeniului productiei ene 917
    Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
    Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
    Introducere in problematica energiei eol 879
    LEA jt performante: cerinte tehnice 876
    Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
    LEA mt cerinte tehnice 854
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
    Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
    Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
    LES mt cerinte tehnice 827
    Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
    – Managerul actor 782
    Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
    Subiecte Legislatie Gradul I 765
    Modernizarea distributiei energiei elect 758
    Calitatea energiei electrice este influe 736
    LES jt cerinte tehnice 731
    – Standardul de performanta pentru servi 715
    Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
    Harta potentialului eolian 707
    – Contorizarea utilitatilor 696
    Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
    Optiunile consumatorilor industriali pe 685
    Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
    Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
    Care este explicatia (1)? 634
    O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
    STEPNo montat gresit 620
    Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
    Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
    Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
    Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
    solutia-problemei-26 595
    Separator versus intreruptor telecomanda 572
    Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
    LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
    ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
    Raport privind rezultatele examenelor de 520
    Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
    De ce cad stalpii de iluminat public var 512
    Andrea Bocelli 502
    Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
    Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
    Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
    Avizul de amplasament 472
    Foren 2008 469
    HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
    Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
    Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
    Ghid de administrare a unui blog! 435
    LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
    Aurel se vrea pe blog! 428
    Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
    Baietii destepti 420
    Nessun Dorma in interpretari celebre 414
    Pana de curent a paralizat America de No 399
    Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
    Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
    Cereri si oferte de locuri de munca 348
    Costel Busuioc 345
    Incze Andras are o problema 338
    Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
    Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
    Exemplu american: gandirea pozitiva 335
    Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
    Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
    Odihna activa! 318
    Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
    Automatizarea distributiei noi frontiere 310
    Celine Dion 309
    Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
    Facem pana iese bine (1)! 287
    Preturile energiei electrice pentru cons 286
    Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
    Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
    Structura productiei de energie electric 276
    solutia-problemei-24 275
    Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
    Preturile energiei electrice pentru cons 268
    Starea suportilor de bare in unele stati 258
    Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
    Scump, prost si periculos! 253
    Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
    Rezultatele sondajului de opinie privind 248
    Emotia este si ea o forma de energie! 237
    solutia-problemei-27 225
    problema-25-solutionata 216
    solutia-problemei-29 212
    Amatorism cu radacini adanci! 211
    solutia-problemei-21 210
    Facem pana iese bine (3)! 208
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
    Distributia campului electric si magneti 206
    Instalatiile electrice abandonate, peri 205
    * Mondial 205
    Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
    Ce sa fie, ce sa fie? 193
    Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
    – Sondaje de opinie 187
    Dialoguri despre poluare 185
    Energia Electrica o afacere rentabila si 185
    Principalii actori ai pietei angro de en 178
    Structura piatei angro de energie electr 166
    Criza gazului si calitatea energiei elec 165
    Bonnie Tyler 162
    Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
    Dezastre previzibile! 158
    Vank 1000 155
    The power of wind 153
    Infrastructura energetica sustine comuni 150
    Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
    Obama, speranta pentru toti! 140
    Putem traduce WordPress in limba romana 136
    ABBA take a chance on me 135
    rezolvarea-problemei-22 132
    Lantul de distributie 132
    rezolvarea-problemei-28 129
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
    Beijing, China Olimpiada 2008 117
    Facem pana iese bine (2)! 115
    Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
    Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
    Planul de comunicare asigura succesul af 107
    Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
    Gandirea de grup 97
    Cosmarul Gandului: penele de curent 95
    Rolul comunicarii in afaceri 92
    Power Of Love in interpretari celebre 91
    „Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
    Managerul actor 87
    Sefii care aplica micromanagementul 86
    Craciun Fericit 2008! 85
    Contorizarea utilitatilor 84
    structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
    Bine ati venit! 78
    principalii-participanti-la-piata-angro- 78
    Decizia de cumparare 73
    Imaginea unei organizatii pe piata 73
    Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
    Vank-1000 68
    I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
    zona-in-litigiu 62
    Transporturi la romani 60
    rezolvarea-problemei-25 55
    Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
    Oferta unica de vanzare 54
    Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
    Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
    solutiaproblemei-22 50
    Clasificarea clientilor 45
    Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
    Cadouri promotionale personalizate 41
    Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
    structura-pietei-angro-de-ee2 37
    – Clasificarea clientilor 31
    solutia-problemei25 23
    Hello world! 14
    solutia-problemei-25 13
    insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
    solutia-problemei-28 8

    Evolutia preturilor si tarifelor reglementate pentru gazele naturale in perioada 2000 – 2009

    04/07/2009

    sgc-legitimatie

    sursa www.anre.ro

    In 2008 (ca sa ne limitam la informatiile ANRE preluate in articolele: Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009   si Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009  ) se observa ca preturile reglementate urmaresc cresterea pretului de import al gazelor naturale. In 2009 cand aceste preturi au o dinamica de scadere mai accentuata decat cresterea din 2008 acest fapt nu se regaseste in aceeasi masura in scaderea pretului reglementate ale gazelor naturale.

    Probabil ca analiza ar trebui sa fie facuta pe o perioada mai lunga caz in care este posibil sa regasim o mai buna corelare intre pretul de import al gazelor naturale si pretul reglementat.

    Foarte importanta in acest sens este nu atat referinta la preturile istorica cat prognoza pentru anul 2010. Probabil ca optimismul indus de scaderea prognozata pe parcursul anului 2009 se va mai tempera.

    Ideal ar fi ca trendul preturilor reglementate sa fie cat mai stabil pentru a nu pune in dificultate mai ales populatia ale carei venituri nu pot tine ritmul cu variatia cotatiilor internationale ale gazului natural. Aceasta stabilitate s-ar putea obtine utilizand inspirat productia interna in alcatuirea pretului reglementat al gazelor naturale.

    Se mentine concluzia ca sunt posibile noi scaderi ale preturilor reglementate ale gazelor naturale.

    Pentru o mai nuba lizibilitate se poate da click pe gafic!

    Ev_GN_Grafic3m

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     Exista un complex foarte mare de factori care conduc la stabilirea pretului cotatiei internationale intre acestia:

    • rezervele de hidrocarburi
    • situatia productiei de energie electrica din surse alternative (nucleara, hidro, eoliana, solare, etc)
    • evolutia contextului politic

    Toti 3 factori enumerati au un numitor comun legat de politica:

    • politica prospectiunilor pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi
    • politica concesionarii rezervelor existente si a zonelor de prospectare
    • politica dezvoltarii de surse alternative de producere a energiei electrice
    • politica in domeniul poluarii si a incalzirii globale care de exemplu s-ar putea manifesta in restrictionarea consumului de hidrocarburi pentru automobile
    • politica relatiilor internationale

    In aceste conditii se pare ca devine din ce in ce mai importanta implicarea la nivel individual in setarea politicilor nationale si a celor internationale utilizand evident pargiile garantate de legislatie si de principiile democratice la care a aderat fiecare stat.

    Abandonul acestor parghii de exemplu prin absenteism la vot si prin pasivitate pe perioada mandatelor incredintate politicienilor sunt dupa parerea mea optiuni pe care nu ni le mai putem permite. Societatea are nevoie, pentru progres, de activarea tuturor resurselor civice si intelectuale de care dispune!

    Sloganul „dormi linistit” politica lucreza pentru tine e din ce in ce mai periculos de urmat.

    Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

    04/07/2009

    sgc-legitimatie

     

    Sursa www.anre.ro 

       ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

     

    Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

    Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

     La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

    Ev_GN_Grafic2m

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

     

    Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     

    Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                            Data______________________

                                    Calificativ_________________

                                    Evaluator__________________

                                    Nume_____________________

                                    Functia____________________

                                                                                                                                                  Dep.______________________

     

    1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

     

     
     
     

     

     

    2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

     

    a)      cu suruburile pe cordita ;

    b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

    c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

     

    3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

     

    4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

     

    Argumentati optiunea d-voastra.

      
      
      
      
      

     

    5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

     
     
     
     
     

     

     

    6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

     

    a)      20 m ;

    b)      24 m ;

    c)      3 m

     

    7. Definiti zona de protectie a RED:

     
     
     
     

     

     

          8. Definiti zona de siguranta RED:

     
     
     
     

     

     

          9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      este permisa conditionat .

     

     10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

     

    a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

    b)      uneori ;

    c)      nu .

     

    11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

     

      
     
     
     
     

     

     

    12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

     

    a)      Ol-Al neizolate ;

    b)      Ol-Al preizolate ;

    c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

    d)      Al de sectiune corespunzatoare.

     

    13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

     
     
     

     

    14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

     

    a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

    b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

    c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

     

     

    15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

     

    a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

    b)      nu ;

    c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

     

     

    16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

     

     
     
     

     

     

    17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

     
     
     

     

     

    18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

     
     
     

     

     

    19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

     

    a)      da ;

    b)       nu ;

    c)      nu e cazul.

     

     20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

     

    a)      da, neconditionat;

    b)      optional ;

    c)      nu .

     

     

     21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

     

    a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

    b)      da ;

    c)      nu .

     

     

    22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

     

    a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

    b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

    c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

     

     23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

     
     
     
     
     

     

     

      24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

     

    a)      pe fise de solutie ;

    b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

     

     

     

     25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

     
     
     
     
     
     

     

     26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

     

     
     
     
     
     
     

     

                                                              Data:

                                                              Nume si prenume:

                                                              Semnatura:

    Meniurile WordPress pot fi traduse in limba romana!

    24/05/2009

    sgc-legitimatie Esti deranjat de inabilitatea unor traduceri utilizate in versiunea in limba romana a meniurilor WordPress?

    Esti deranjat de faptul  versiunea „romaneasca” a WordPress ete de fapt o romgleza?

    Atunci ai posibilitatea sa contribui la eliminarea inadvertentelor si sa consolidezi versiunea romaneasca a WordPress. In acest fel platforma software va deveni mai accesibila isr oamenii vor comunica mai usor utilizand o gama din ce in ce mai larga de facilitati.

    Contributia ta poate prinde contur accesand o pagina speciala de traducere la adresa: http://translate.wordpress.com/

    Succes!

    Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

    24/05/2009

    sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

    Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

    enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

    Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

    ZGARIE-NORI ROTATIVI

    Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

    24/05/2009

    sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

    Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

    Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

    Iata cum arata macheta de sondaj

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

    enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

    cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Analiza candidaturilor la extrasesiunea de autorizare 2009

    23/05/2009

     sgc-legitimatie

     

    S-a publicat fisierul candidatilor inscrisi la extrasesiunea de autorizare a electricienilor 2009. Este necesar sa verificati daca dosarul Dv este complet. Fisierul este publicat pe site www.anre.ro  fiind accesibil si urmand acest link

     

    De asemenea pe site www.anre.ro au aparut informatii despre centrele de examen. Aceste informatii se actualizeaza frecvent astfel incat este necesar sa va informati direct de la sursa despre notati.

     

    Aveti mai jos informatiile pulicate la 23.05.2009

    Centrul de examinare Perioada in care se vor desfasura examene Locul examinarii  
     

    CRAIOVA

    11 – 14 iunie 2009

     

     

    BUCURESTI

    11 – 14 iunie 2009

    Universitatea Politehnica Bucuresti

     

    Splaiul Independentei nr. 313

     

    BRASOV

    22 – 25 iunie 2009

     

     

    TIMISOARA

    15 – 20 iunie 2009

     

     

    La data de 23.05.2009 erau in evidenta 3042 dosare din care 372 necesita completari 17 s-au retras  iar 22 au fost respinse. Electricienii provin din peste 450 societati comenrciale cu mentiunea ca  exista 808 cazuri care nu au specificat agentul economic de care apartin candidatii

     

    Societatea

    Tip Autorizatie

    I A  

    5

    I A + I B  

    3

    I A + II B  

    49

    I A + III B  

    4

    I B  

    314

    II A  

    70

    II A + II B  

    310

    II A + III B  

    91

    II A + IV B  

    5

    II B  

    1152

    III A  

    90

    III A + II B  

    8

    III A + III B  

    425

    III A + IV B  

    53

    III B  

    277

    IV A  

    36

    IV A + II B  

    1

    IV A + III B  

    4

    IV A + IV B  

    90

    IV B  

    55

    Total general

    3042

     

     

     

     

     

    situatia pe centre de examen

    Brasov

    858

    Bucuresti

    699

    Dolj

    816

    Timis

    669

    Total

    3042

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    ponderea pe grade a solicitarilorAutorizarile solicitate de cei 3042 candidati:

     

     

     

     

    I A 61 1.6%
    I B 317 8.3%
    II A 476 12.5%
    II B 1520 39.9%
    III A 576 15.1%
    III B 524 13.8%
    IV A 131 3.4%
    IV B 203 5.3%
      3808 100.0%

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    candidaturi Brasov

     

     

     

    Tip Autorizatie

    Nr

    %

    Centru

    I A 

    2

    0,23%

    Bv

    I A + I B 

    2

    0,23%

    Bv

    I A + II B 

    26

    3,03%

    Bv

    I A + III B 

    3

    0,35%

    Bv

    I B 

    60

    6,99%

    Bv

    II A 

    22

    2,56%

    Bv

    II A + II B 

    111

    12,94%

    Bv

    II A + III B 

    32

    3,73%

    Bv

    II A + IV B 

    1

    0,12%

    Bv

    II B 

    330

    38,46%

    Bv

    III A 

    34

    3,96%

    Bv

    III A + II B 

    2

    0,23%

    Bv

    III A + III B 

    101

    11,77%

    Bv

    III A + IV B 

    23

    2,68%

    Bv

    III B 

    65

    7,58%

    Bv

    IV A 

    9

    1,05%

    Bv

    IV A + II B 

    1

    0,12%

    Bv

    IV A + IV B 

    23

    2,68%

    Bv

    IV B 

    11

    1,28%

    Bv

    Total Brasov

    858

    100,00%

     

     

     

     

     

     

     

     

    candidaturi  Bucuresti

     

     

     

    Tip Autorizatie

    Nr

    %

    Centru

    I A 

    3

    0,43%

    B

    I A + I B 

    1

    0,14%

    B

    I A + II B 

    8

    1,14%

    B

    I B 

    83

    11,87%

    B

    II A 

    20

    2,86%

    B

    II A + II B 

    63

    9,01%

    B

    II A + III B 

    20

    2,86%

    B

    II B 

    309

    44,21%

    B

    III A 

    8

    1,14%

    B

    III A + III B 

    68

    9,73%

    B

    III A + IV B 

    5

    0,72%

    B

    III B 

    83

    11,87%

    B

    IV A 

    5

    0,72%

    B

    IV A + IV B 

    16

    2,29%

    B

    IV B 

    7

    1,00%

    B

    Total Bucuresti

    699

    100,00%

     

     

     candidaturi Dj

     

    Tip Autorizatie

    Nr

    %

    Centru

    I A + II B 

    1

    0,12%

    Dj

    I A + III B 

    1

    0,12%

    Dj

    I B 

    106

    12,99%

    Dj

    II A 

    11

    1,35%

    Dj

    II A + II B 

    49

    6,00%

    Dj

    II A + III B 

    19

    2,33%

    Dj

    II B 

    291

    35,66%

    Dj

    III A 

    29

    3,55%

    Dj

    III A + II B 

    1

    0,12%

    Dj

    III A + III B 

    151

    18,50%

    Dj

    III A + IV B 

    17

    2,08%

    Dj

    III B 

    84

    10,29%

    Dj

    IV A 

    9

    1,10%

    Dj

    IV A + III B 

    2

    0,25%

    Dj

    IV A + IV B 

    32

    3,92%

    Dj

    IV B 

    13

    1,59%

    Dj

    Total Dolj

    816

    100,00%

     

     

     

     

     

     

     

     

    candidaturi Tm

     

     

     

     

     

     

     

    Tip Autorizatie

    Nr

    %

    Centru

    I A + II B 

    14

    2,09%

    Tm

    I B 

    65

    9,72%

    Tm

    II A 

    17

    2,54%

    Tm

    II A + II B 

    87

    13,00%

    Tm

    II A + III B 

    20

    2,99%

    Tm

    II A + IV B 

    4

    0,60%

    Tm

    II B 

    222

    33,18%

    Tm

    III A 

    19

    2,84%

    Tm

    III A + II B 

    5

    0,75%

    Tm

    III A + III B 

    105

    15,70%

    Tm

    III A + IV B 

    8

    1,20%

    Tm

    III B 

    45

    6,73%

    Tm

    IV A 

    13

    1,94%

    Tm

    IV A + III B 

    2

    0,30%

    Tm

    IV A + IV B 

    19

    2,84%

    Tm

    IV B 

    24

    3,59%

    Tm

    Total Timis

    669

    100,00%

     

     

     

     

     

     

     

     

    Localitate

    Societatea

    Nespeciticat

    808

    PETROM 

    205

    CEZ DISTRIBUTIE 

    181

    FDEE  TRANSILVANIA SUD 

    130

    ENEL DISTRIBUTIE BANAT 

    76

    HIDROSERV Cluj 

    49

    HIDROSERV Hateg 

    47

    ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Tg Jiu 

    45

    ALT UNIVERS COMPANY 2002 

    44

    SISE OLTENIA 

    26

    AEM 

    25

    MARSAT Targu Jiu 

    24

    ELECTROECHIPAMENT INDUSTRIAL 

    23

    ELPREST 

    21

    IMSAT- CUADRIPOL 

    20

    SISE OLTENIA – AISE Ramnicu Valcea 

    20

    PRELCHIM 

    18

    COMPANIA AQUASERV 

    17

    CONFORT Timisoara 

    17

    ELECTROPUTERE 

    17

    FORD ROMANIA 

    17

    PROIMSAT 

    17

    ELECTROMONTAJ CRAIOVA 

    15

    MONTAJ ELECTRIC Bucuresti 

    14

    ELECTROPRECIZIA 

    13

    ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Slatina 

    12

    REPCONS 

    12

    SISE OLTENIA – AISE Slatina 

    12

    ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL 

    11

    IMSAT SA BUCURESTI SUCURSALA ARGES 

    11

    SERVICE IULICA 

    11

    ELECTRICA ELVIMEX 

    10

    EXIMPROD GRUP 

    10

    HIDROSERV PORTILE DE FIER 

    10

    TIAB Sucursala Craiova 

    10

    CAVI IMEXCO 

    9

    ELSTEC 

    9

    ERG TERMROM 

    9

    AISE Sf.Gheorghe 

    9

    TEHNOTOP GROUP 

    9

    ELECTRICA POPESCU 

    8

     ELCO Sf. Gheorghe 

    8

    FORAJ SONDE Craiova 

    8

    GENERAL PREST 

    8

    IMSAT D. INSTALATII ELECTRICE 

    8

    INSTALATII TRUST 

    8

    MARCONF 

    8

    SDEE Sibiu/ FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud 

    8

    VALORIS 

    8

    _BALANICA EUGEN 

    7

    ELCOMPET 

    7

    ELCOPREST 

    7

    ELECTRICA 

    7

    ELECTRO STANCALIE 

    7

    ELCO Alba 

    7

    ELECON Brasov 

    7

    ENERGO-PREST COMPANY 

    7

    IAR 

    7

    INSTALNIVA-COMP 

    7

    PSV COMPANY 

    7

    SAN SYSTEMS INDUSTRY 

    7

    AISE Alexandria 

    7

    TIAB Sucursala Slatina 

    7

    CONARG CONSTRUCT 

    6

    ELECTRO F&B 

    6

    ELECTROMONTAJ BUCURESTI SUCURSALA PITESTI 

    6

    ELECTROMONTAJ SA Suc. Bucuresti 

    6

    ELECTROTEHNIC 

    6

    ENERGOMONTAJ – Sucursala IEA 

    6

    FLEXTRONICS ROMANIA 

    6

    HELERY 

    6

    IMSAT MOTRU 

    6

    INSTAL ELECTROMAYER 

    6

    INSTALATII MONTAJ 91 

    6

    PROCEL 

    6

    RECON 

    6

    RECONIA 93 

    6

    SIREG 

    6

    STADIELCO 

    6

    WURP-PREST 

    6

    BEST ELECTRO INSTAL 2005 

    5

    COMIR 

    5

    EDEN DESIGN 

    5

    EETIM ECHIPAMENTE DE AUTOMATIZARE 

    5

    ELECTRICITATE 

    5

    ELECTRO-CON-IMPEX 

    5

    ELECTRO-CONSULT CARAS 

    5

    ELGOM 

    5

    EXE GROUP 

    5

    GLIAL TEAM EXIM 

    5

    HIDROSERV Slatina 

    5

    K.T. ELECTRONICS & AUTOMATICS 

    5

    MARTIN ELECTRIC 

    5

    MATRITA 

    5

    SCADT 

    5

    TIAB Sucursala Tg. Mures 

    5

    TRANSELECTRIC 

    5

    YOTY COM 94 

    5

    ACI BISTRITA 

    4

    BRAVO CONSTRUCT 

    4

    C.D. ELECTRIC 

    4

    CAPABIL 

    4

    CONSTRUCTORUL (Targu Mures) 

    4

    ELECTRIC GRUP 

    4

    ELECTROMONTAJ CARPATI 

    4

    ELIST 

    4

    ENERGOBIT 

    4

    FORTENEL 

    4

    GENERAL CONSULT GRUP 

    4

    IMSAT ARAD 

    4

    INSTALATII COMPLEXE GEOVALI 

    4

    LOGIMAETICS ELECTRIC 

    4

    MAILAT COMIXT 

    4

    ONELI SERV 

    4

    PROIECT CURENT 

    4

    REPROEX 

    4

    RODAN 

    4

    SCORPION PREST IMPEX 

    4

    SMART Sucursala Pitesti 

    4

    SN SARII SA BUCURESTI – SUCURSALA SALINA PRAID 

    4

    TOMAIDA 

    4

    ACI CLUJ 

    3

    APPS-S.A.I.F.I. 

    3

    AMARAD 

    3

    ANRS UT 330 

    3

    AUTOMATIZARI ACTIONARI ELECTRICE 

    3

    COATS ODORHEI 

    3

    COMPA 

    3

    CORVIN COMIMPEX 

    3

    COSMOCHIM 

    3

    DENSALI CONST 

    3

    DOSS 

    3

    DUMIAN 

    3

    ELBA 

    3

    ELCO STAR 

    3

    ELECTRA EXIM 

    3

    ELECTRO FIDELITY COMPANY 

    3

    ELECTRO INSTAL GROUP 

    3

    ELECTRO INSTAL GRUP 

    3

    ELIS ELECTRO 

    3

    ELMOND SERV 

    3

    ELROM 

    3

    ENERGOACTIV 

    3

    ENPROELECTRICA 

    3

    FOXY 

    3

    GANIRA 

    3

    GETIMROM INSTAL 

    3

    GOSCOM Miercurea Ciuc 

    3

    GRUPINSTAL 

    3

    HERCULE IMPEX 

    3

    INSZER 

    3

    KOZ-SERVICE 

    3

    MTZ GROUP 

    3

    NEW AMON ELECTRIC 

    3

    PRO & EL 

    3

    PROENERG 

    3

    PROIECT BIHOR 

    3

    SERVELECTRO 

    3

    SINVEX MULTISERVICE 

    3

    SISE BANAT 

    3

    SISE OLTENIA – AISE Pitesti 

    3

    SISE OLTENIA – AISE Targu Jiu 

    3

    SOLADO GROUP 

    3

    TECHNOLOGY 

    3

    TELEVOX 

    3

    TOTAL INCON 

    3

    TRAINIC 

    3

    _PersoanaFizica 

    2

    A&E BEST ELECTRO 

    2

    ANRS UT430 SINCA -JUD.BRASOV 

    2

    AGIP 

    2

    ARHITRAVA FACILITY MANAGEMENT SERVICES&CONSULTING 

    2

    ARLETI 

    2

    AVANT GARDE SISTEME 

    2

    B.A. ELECTRIC 

    2

    BAD RULMENTI 

    2

    BESTELECTRIC 

    2

    BLITZ LIGHTING COMPANY 

    2

    BUCIN 

    2

    C.D. ING 

    2

    CELESAN INSTAL 

    2

    CENTUM NET 

    2

    CILDRO 

    2

    COATS ROMANIA IMPEX 

    2

    COMENERG 

    2

    COMPANIA AQUASERV SUC SIGHISOARA 

    2

    CONEST 

    2

    CONS ELECTRIFICAREA INSTAL 

    2

    CONSENS 

    2

    COSELECTRO 

    2

    CROEL SERV 

    2

    DTV PROIECT 

    2

    EDIFICIU 

    2

    EL D.O.S. 

    2

    ELAD-PREST 2001 

    2

    ELECTRIC TOP TOTAL 

    2

    ELECTRO ALFA 

    2

    ELECTRO B.B.SZ. 

    2

    ELECTRO-BETA 

    2

    ELECTRO-CONSTRUCT 

    2

    ELCO Neamt 

    2

    ELECTROEXPERT 96 CONSTRUCT 

    2

    ELECTROGRUPAPARATAJ 

    2

    ELECTROMATIC-SYSTEMS 

    2

    ELECTRON 

    2

    ELECTRO-NPN 

    2

    ELECTROTEST 

    2

    ELMAROM GRUP 

    2

    EL-NESS 

    2

    ELSACO ELECTRONIC 

    2

    EMON ELECTRIC 

    2

    ENELCON 

    2

    ENERGO MT 

    2

    EUROELECTRIC Petrosani 

    2

    EXPERT-PROIECT-EX 

    2

    FABRICA DE PULBERI 

    2

    FDEE ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD – SDEE Mures 

    2

    FLORIANA PRATCOM 

    2

    GDF Suez Energy Romania (fost DISTRIGAZ SUD) 

    2

    GIDO TEST 

    2

    GRIMAR 

    2

    ICMET CRAIOVA 

    2

    IMSAT D.A.E.C. 

    2

    INSTAG 

    2

    INSTAL 5F CONSTRUCT 

    2

    IOT-DOSCO 

    2

    IPH DEVA 

    2

    IPROTIM 

    2

    MARCEL ELECTRIC 

    2

    MARIS INEDIT PROD 

    2

    MARKETING & MANAGEMENT 

    2

    MECANOELECTRICA 

    2

    NORD PROIECT BOTOSANI 

    2

    PENTASERVICE 

    2

    PRIMARIA TARGU SECUIESC 

    2

    PROINSTAL 

    2

    PSV CIVIND CONSTRUCT 

    2

    RCS&RDS-PL BRASOV 

    2

    RETE-EL 

    2

    ROMELECTRO Brasov 

    2

    SEG ELECTRICA 

    2

    SISE OLTENIA – AISE Craiova 

    2

    SISE TRANSILVANIA SUD 

    2

    SIVES 

    2

    SMARTEL 

    2

    SPERANTEI 169 

    2

    SPITALUL MUNICIPAL TG.SECUIESC 

    2

    TANARIS PROIECT 

    2

    TIAB Sucursala Timisoara 

    2

    TINARA 

    2

    TRANSGAZ 

    2

    URAREF CONSTRUCT 

    2

    UTI FACILITY MANAGEMENT 

    2

    VALLON 

    2

    VARGA ELECTRICITATE 2006 

    2

    VICMAR ELECTRO 

    2

    ZOZOVILL 

    2

    _PF Butnar Bogdan Radu 

    1

    ABIL ELECTRIC 

    1

    ADICONS-COM 

    1

    ADORI LIGHTING 

    1

    ALEX ROM 

    1

    ALL TOP SERV 

    1

    ANISOR ELECTRIC 

    1

    ANRS UT 240 

    1

    ATOLL 

    1

    AUTOMATIC SYSTEMS 

    1

    BDS PROIECT CLUJ NAPOCA 

    1

    BIFF INTERNATIONAL 

    1

    BITCABLE GRUP 

    1

    BOLISZE PRESTCOM 

    1

    BOSADI ELECTRIC 

    1

    BRISOR 

    1

    C&O INDUSTRY 

    1

    CARDEI M. IOAN – PFA 

    1

    CARPATI PROIECT 

    1

    Centrul Scolar Beethoven 

    1

    CFR IRLU 

    1

    CLADONIA IMPEX 

    1

    COBEM INVEST 

    1

    COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCTII ANGHEL SALIGNY 

    1

    COMESAD ENERGO 

    1

    CONSPROIECT PLOIESTI 

    1

    COSTAS ELECTRIC 

    1

    CRASSER PRODCOM IMPEX 

    1

    CRATRADE 

    1

    DAS 

    1

    DECOMAR CONSTRUCT 

    1

    DESIGN CONSTRUCT 

    1

    DESIGN PROIECT CONSTRUCT 

    1

    DUOMEX COM 

    1

    DUTCH IMPEX 

    1

    ECHIPOT 

    1

    ECOVOLT 

    1

    EDA ELEKES 

    1