Posts Tagged ‘pene de curent’

Eroii de langa noi!

27/01/2019

 

Lucru dovedit fara energie electrica viata noastra ar fi mult mai grea! Am vrea ca energia sa nu se intrerupa niciodata sau foarte rar.

Este posibil din punct de vedere tehnic insa realizarea practica pe scara larga a innoirii retelelor electrice de distributie necesita timp si costuri pe care in mod real nu ni le permitem ca economie nationala, ca putere financiara individuala.

Cu certitudine bani de investitii s-ar gasi. Bancile abia asteapta sa dea credite! Dificultatile apar in momentul in care ne-am pune problema recuperarii investitiilor. Cu un consum mediu pe gospodarie de 100-120 kWh/luna in mediul rural si 150-180 kWh/luna in mediul urban si cu un consum industrial modest tariful de distributie ar avea valori imposibil de suportat pentru consumatori.

Revenim in viata reala in care trebuie sa ne descurcam cu retelele de distributie pe care le avem si pe care trebuie sa le modernizam din mers in ritmul pe care il permite puterea de cumparare a consumatorilor astfel incat investitiile sa poata sa fie recuperate si actiunea de modernizare sa fie una sustenabila.

Se poate vorbi mult despre modernizare, insa doresc sa ne focalizam atentia pe efortul de mentinere in functiune a retelelor de distributie in perioadele de conditii meteo deosebite.

Ca un facut energia se intrerupe mai ales in perioadele de conditii meteo deosebite in special in conditii de vant, ploaie, zapada, chiciura si combinatii ale lor. Uneori intreuperile dureaza multe ore si chiar mai multe zile.

Suferintele, disconfortul si pierderile clientilor sunt foarte mari. Viata economica si sociala este grav perturbata. Evident ca ne indignam, injuram suntem suparati!

In aceste perioade o mana de oameni infrunta stihiile naturii isi pun sanatatea si uneori chiar viata in pericol pentru a face reparatiile necesare in retelele electrice de distributie. Aproape ca nu ii vedem sunt pe campuri, prin paduri acolo unde sunt avariile in retelele electrice de distributie.

 

 

 

 

Lucreza fizic in conditii vitrege care adesea ating limite extreme de suportabilitate. Ce le da putere si determinare? In mod categoric salariul primit nu este de natura sa ii motiveze. Probabil ca in acele momente responsabilitatea sociala, dorinta de a se dovedi utili semenilor ii motiveaza si le da putere sa reziste 14-18 ore in conditii extreme zile in sir!

 

 

 

II putem sustine moral, ii putem incuraja, putem avea un gand bun pentru ei. Putem dar rar facem acest gest. Ne rezumam insa la indignare si la injuraturi.

Putem imbunatati reglementarile privind coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere LEA si din proximitatea acestora.

Putem evita sa plantam prosteste copaci sub conductoarele electrice care vor sfarsi prin a produce un numar nesfarsit de pane de curent. Putem dar nu ne pasioneaza ideea de preventie!

Pana si copii stiu ca daca crengile arborilor/copacilor ajung in contact cu conductoarele liniilor electrice aeriene (LEA) produc pene de curent, produc situatii cu risc de electrocutare, produc situatii cu risc de accident.

Stiu si copii stim toti si cu toate acestea avem un dezinteres regesc fata de orice masura de bun simt de prevenire a situatiilor riscante si sa plantam arbori/copaci la distante adecvate de LEA astfel incat LEA sa poata functiona neperturbat indiferent de conditiile meteorologice.

Vin ei tacuti, modesti, eroii de langa noi si corecteaza consecintele nepasarii noastre facand reparatii ale retelelor de distributie in conditii meteo extreme.

Le suntem recunoscatori? Nici vorba! Desi ne fac binele dupa care tanjim ne limitam sa ne indignam serios, convingator si sa injuram fara perdea mult si apasat.

Cu eforturi umane deosebite energia electrica ne este din nou adusa in case si uitam si cea mai vaga idee preventiva care eventual ne-ar fi putut trece prin minte. Continuam sa ne sabotam singuri plantand in dusmanie copaci langa conductoarele LEA

a_reparatie ste

O fi bine ca operatorii de distributie sa consume banii de mentenanta pe taieri de crengi? Sunt atatea crengi care pun in pericol continuitatea alimentarii cu energie electrica incat putem consuma an de an bugete de zece ori mai mari decat bugetele reale pe care le au la dispozitie operatorii de distributie si in veci sa nu rezolvam problema.

In mod normal banii de mentenanta din tariful de distributie nu ar trebui sa fie cheltuiti pe taieri de crengi ci ar trebui sa ajunga in izolatoare, conductoare, cleme etc, etc care pot imbunatati starea tehnica a energiei electrice.

Ca sa putem introduce o cota cat mai mare din fondurile de mentenata in componentele retelelor electrice pentru imbunatatirea starii tehnice trebuie sa reglementam gospodareste coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere si din proximitatea acestora plantati / crescuti pe toate tipurile de terenuri private / publice razleti sau in plantatii, in paduri, in gradini, in curti pe marginea drumurilor, pe terenuri ingradite sau neingradite.

 

 

 

Amenajamentele silvice / pomicole sunt solutia rationala care permit utilizarea rationala a terenurilor din culoarele de trecere fara punerea in pericol a LEA.

Amenajamentele silvice/pomicole sunt o exprimare pompoasa a ideii ” arborele potrivit la locul potrivit, cat mai departe de conductoarele LEA!”. In apropierea LEA pot fi plantati arbori de inaltime redusa 4-5 m la maturitate pe care proprietarii sa ii intretina in permanenta la acesta inaltime prin lucrari periodice de modelare.

Sa stiti ca nu inventam noi roata in Romania! In toate statele din Europa si de oriunde in lume unde exista interes fata de nevoile oamenilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica coexistenta LEA cu arborii/copacii este reglementata firesc: arborii si retelele nu pot coexista pe acelasi amplasament!

Va recomand sa cititi pe blog:

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

12/01/2019

ANRE a lansat etapa doua de consultare publica pentru elaborarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice.

Sper ca noua Norma tehnica sa previna situatii de acest gen care sunt insotite de pierderi economice importante, disconfort accentuat la clientii casnici, costuri neperformante ale operatorilor de distributie, perioade indelungate de lipsa a energiei electrice. Interesul public trebuie sa primeze

Daca la cele de mai sus adaugam riscurile reale de accidente prin electrocutare si de incendii atunci importanta unei reglementari corecte si eficace devine extrem de importanta.

Nu ajunge sa ne indignam ca se produc pene de curent! Trebuie sa ne implicam in elaborarea unor reglementari eficiente si eficace respectiv sa solicitam celor in drept sa asigure aceste reglementari

Aveti atasate fiserele cu textul normei asa cum a fost el lansat in conultate publica in prima etapa de conultare publica respectiv textul rezultat dupa valorificarea propunerilor primite in prima etapa de consultare publica pentru trasabilitatea modificarilor.

Fisierele pot fi descarcate si direct de pe site ANRE: http://www.anre.ro Se pot face propuneri / observatii pana la 20.01.2019

Remarcam faptul ca alaturi de operatorii de distributie concesionari (OD) s-au implicat IGSU, Prefecturi, Primarii si persoane fizice independente. Aceasta larga implicare este foarte importanta deoarece norma tehnica va avea implicatii directe, nemijlocite in ceea ce priveste posibilitatea de reducere a penelor de curent datorate distantelor necorespunzatoare intre liniile electrice aeriene (LEA), de toate nivelele de tensiune, si crengile copacilor crescuti/plantati atat in culoarul de trecere cat si in proximitatea acestuia.

In aceste conditii sub actiunea vantului si / sau sub greutatea zapezii crengile arborilor sunt aplecate, deviate peste conductoarele electrice producand scoaterea din functiune a LEA sau altfel spus: penele de curent!

Ploaia, zapada, asociate cu vantul pot rasturna arborii peste retelele electrice producand pene de curent de durata mare intrucat in aceste cazuri adeseori se rup conductoarele sa rup stalpii se deterioreaza grav consolele si izolatia.

Dictonul „pomul potrivit la locul potrivit” trebuie aplicat si in cazul coexistentel arborilor cu LEA. Daca avem definite distante de siguranta corespunzatoare putem elimina peste 60-70 % din numarul penelor de curent in beneficiul intregii societati.

Acesta este norma tehnica care poate realiza premise pentru reducerea numarului de pene de curent datorate arborilor/copacilor din proximitatea LEA.

OD trebuie sa aiba un instrument de lucru in relatia cu proprietarii de arbori/copaci din proximitatea LEA astfel incat sa se poata realiza culoare de trecere / protectie si siguranta sigure atat pentru LEA cat si pentru oameni, planatii, fond forestier etc si activitatile umane din apropierea LEA.

Culoarele de siguranta se realizeaza prin taierea si indepartarea arborilor care pot pune in pericol LEA. La nevoie se poate apela la taieri de dirijare atata timp cat coroana realizata astfel permite o coexistenta sigura cu LEA fara ca OD sa isi faca abonament la costuri neperformante. Banii si timpul disponibili pentru mentenanta trebuie sa poata sa fie folositi pentru piase de schimb si materiale noi care sa fie introduse in retele pentru viabilizarea acestora

Evident ca si celelalte tipuri de coexistente ale capacitatilor energetice cu obieclele, lucrarile, constructiile, instalatiile etc din proximiate sunt foarte importante. Reglementarile din Norma tehnica au efecte economice semnificative.

Legat de alte tipuri de coexistenta, in afara vegetatiei, forma actuala a reglementarilor este suficient de buna pentru a ne permite sa ne concentram atentia asupra reglementarii celei mai importante coexistente cea dintre LEA si vegetatia din proximitate: arbori/copaci rasleti, plantatii pomicole, perdele de protectie a cailor de comunicatii, perdele de delimitare a proprietatilor, arbori ornamentali, fond forestier privat/public, zavoaie etc, etc care vizeaza in egala masura terenuri publice si private

Apreciez ca in sustinerea obiectivelor Normei Tehnice introducerea unor desene privind coexistenta LEA cu vegetatia din proximitate este un foarte mare pas inainte deoarece permite o intelegere usoara a parametrilor de coexistenta fara sa fii obligat sa citesti articole alambicate pe care sa le coroborezi prin rationamente complicate cu rezultat incert!

Asata nu inseamna ca textele Normei Tehnice nu sunt super importante, ci doar ca este foarte bine ca sunt insotite de figuri explicative!!

La joasa tensiune (retelele 0.4 kV stradale) si la medie tensiune (retele de distributie aeriene de 6 kV si 20 kV) textul si figurile aduc imbunatatiri semnificative, lasand insa loc de mai bine. Sa vedem:

Scurta analiza a prevederilor privind coexistenta LEA 0.4 kV si LEA 20 kV cu vegetatia din culoarul de trecere:

Retele de joasa tensiune (o.4 kV)

Prevederile actuale aloca doar 10 cm (un lat de palma) pentru distanta de siguranta dintre conductoarele LEA si coroana arborilor!!! Vezi Ordinele ANRE 4 si 49/2007, art 18alin (1) si art 20 alin (1)

„Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.”

„Art 20- Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kV:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;”

Cred ca este clar pentru toata lumea ca vorbim cel mult despre o eroare de redactare care a scapat in textul Ord 4 si 49/2007 pentru ca este evident ca cea mai mica adiere a vantului anuleaza cei 10 cm si provoaca scurtcircuite

In ed 2 a proiectului de actualizare a Normei Tehnice (NT) lucrurile par sa se fi rezolvat cei 10 cm au „crescut” la 1 m. Este, altceva! Daca tinem cont ca se vorbeste si de „1m la devierea maxima coroanei arborilor si/sau a conductorului produsa de vant si/sau greutatea zapezii” de asemenea se introduce si cresterea arborilor pe o perioada de 5 ani de care se tine cont atunci cand se realizeaza decoronarile.

La data decoronarii se realizeaza o distanta de „1m + ∆h_5ani” adica ” 1m + dimesiunea cresterii lastarilor/arborelui pe o perioada de 5 ani de la data defrisarii”. De aici rezulta ca intretinerea culoarului de siguranta ar trebui sa se faca din 5 in 5 ani timp in care LEA sa fie in siguranta si in cele mai severe conditii meteo sa se pastreze in permanenta cal putin distanta minima de siguranta de „1m”. Destul de clar!

Sa vedem totusi figura propusa in Norma Tehnica

Observam ca „da” si „dt” au aceesi definitie. Daca „da”,  se poate raporta la „coronamentul arborilor” intelegand aici cea mai apropiata parte a coronamentul arborilor care sunt vecinatatea liniei, in cazul „dt” lucrurile trebuie sa fie diferite!

In cazul „dt” trebuie sa ne referim la distanta masurata pe verticala dintre varful coroanei arborilor si conductolul LEA in punctul de sageata maxima sau mai general formulat intre planul orizontal tangent la conductor in punctul de sageata maxima si planul orizontal tangent la varful coroanei celor mai inalti arbori.

Sa comparam figura de mai sus cu o figura posibil alternativa:

Aici suplimentar sunt pusi in discutie arborii de talie mare care nu pot fi mentinuti la distanta de siguranta minima de 1m prin lucrari de decoronare si care ar trebui indepartati din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia  prin taiere. Avem de asemenea cote care ar putea usura comunicarea dinte OD si proprietarii arborilor.

Din punctul meu de vedere decoronarea este o operatiune care se executa cu productivitate redusa si ar fi firesc sa cada in sarcina proprietarului care doreste sa tina arbori sub linia electrica. Mi se pare nefiresc ca tariful de distributie sa fie incarcat cu acesta categorie de costuri.

Reteaua electrica de distributie (RED) publica fiind de interes public ar trebui sa fie protejata de reglementari si de atitudinea concetatenilor pentru ca disfunctionalitatile RED ne afecteaza grav pe toti!

Retele de medie tensiune, 6 kV si 20 kV

Importante imbunatatiri sunt concentrate in acesta figura:

  • materializarea/figurarea cotei ds = 3m => distanta de siguranta pe orizontala
  • materializarea/figurarea cotei dv => distanta de siguranta pe verticala
  • latimea de 24m a culoarului de trecere
  • figurarea limitei de inaltime care include si ∆h_crestere arbori in 5ani”

Exista si limitari! Reapar initatia la decoronari cand acesta ar trebui sa fie chiar ultima optiune.

∆h_crestere arbori in 5ani este de cca 4-5m la speciile uzuale de arbori/copaci. Sa ne gandim doar la salcam care este capabil sa dea lastari de 4-5m chiar intr-un an. Proportiile lui ∆h_crestere arbori in 5ani din figura sprijina ideea „generoasa” dar extrem de neproductiva si ineficienta a decoronarii.

Sa ne gandim doar la sirul nesfarsit de retrageri din exploatare pentru asigurarea conditiilor de electrosecuritate pentru realizarea decoronarilor. Arbori mutilati, aspect total dezagreabil!

La medie tensiune in culoarul de trecere nu au ca cauta arborii de talie mare.

Figura nu trateaza ce se intampla in proximitatea culoarului de trecere. Putem avea arbori cu 10-20 m peste inaltimea la care sunt pozate conductoarele LEA. Cu usurinta un astfel de copac s epoate rasturna peste LEA. Accepta reglementarea toate riscurile posibile de accidente umane, de incendii de deteriorarea stalpilor si/sau conductoarelor?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Accepta reglementarea intreruperile LEA de lunga durata?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Sa vedem o posibila figura altermentiva

In culoarul de trecere LEA nu au ce cauta arbori de talie mare. Acestia trebuie indepartati prin taiere, de asemenea trebuie taiati, la timp / din timp, arborii de talie mare care pot cadea peste LEA din proximitatea culoarului de trecere. Aceste lucruri trebuie prinse in Norma Tehnica explicit

18-12-20-02-54-07Nota_de_prezentare

18-12-20-02-54-07proiect_ordin_Zone de protectie si de siguranta_capacitati energetice etapa 2

proiect_ordin_norma proiect_initial_ordin_norma zone de protectie_zone de siguranta

Va recomand sa cititi pe blog:

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Arborii, cauza principala a penelor de curent

24/12/2018

  Avem cateva poze relevante!

Culoarul de trecere de 6 m de o parte si de alta a conductoarelor liniei electrice aeriene de distributie de 20 kV (LEA 20kV) se dovedeste a fi insuficient in conditiile in care in proximitate sunt arbori de inaltine mai mare decat a LEA.

Am ales o linie 20 kV pe stalpi metalici cu un gabarit mare, atipica, care ar putea fi considerata mai putin vulnerabila in raport cu arborii din apropiere.

Cu toate ca inaltimea la care se afla conductoarele este de peste 16m in fotografia urmatoare se observa varfuri de brazi rupti si cazuti peste conductoarele LEA

Se observa in dreapta fotografiei brazii ale caror varfuri s-au rupt.

Pentru ca un arbore de inaltime H_la maturitate sa nu fie periculos pentru LEA 20 kV este necesar sa fie plantat la distanta de H+3m de proiectia orizontala a conductoarelor extreme ale LEA

In fotografia urmatoare, din aceeasi zona, avem un exemplu de brad rupt cazut peste LEA 20 kV pe stalpi de beton, tipica din punct de vedere al gabaritului de cca 9 m

Intretinerea culoarului de siguranta LEA pare ca dilema drobului de sare.

Toata lumea este convinsa ca arborii din proximitatea LEA provoaca / pot provoca pene de curent dar cand este vorba sa reglementam culoarul de trecere astfel incat sa putem tine la distanta corespunzatoare arborii de conductoarele LEA ne blocam.

Preferam sa experimentam in mod repetat disconfortul, costurile si pagubele asociate culoarelor de trecere LEA slab reglementate decat sa le avem bine reglementate si sa putem actiona preventiv.

ANRE are in lucru Norma Tehnica  (NT) privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice in masura in care continutul normei va asigura realizarea obiectivelor declarate la art 2, din proiectul NT, sunt sanse ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ:

„Art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:

  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului”

Va recomand sa cititi pe blog:

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

08/01/2018

Este cunoscut pe scara larga de opinia publica respectiv de specialistii in domeniul distributiei energiei electrice ca multe „pene de curent” se produc urmare a caderii / aplecarii arborilor pe/peste conductoarele LEA urmare a actiunii factorilor meteorologici: vant si/sau zapada respectiv ca urmare a slabirii ancorarii in sol urmare a imbibarii cu apa si/sau eroziunii solului produsa de scurgerea apei si/sau urmare a alunecarilor de teren.

Un numar mare de avarii sunt produse si ca urmare a taierii arborilor in proximitatea LEA 20 kV si doborarea lor peste conductoarele 20 kV

Exista opinii ca cca 60% din penele de curent sunt produse de arborii din zona de siguranta LEA 20 kV sau din proximitatea acesteia. Cu toate acestea reglementarile privind culoarele de trecere LEA 20 kV existente prin fond forestier sunt destul de vag definite.

Culoarul de trecere rezultat din aplicarea reglementarilor existente este unul care are asociate riscuri mari de producere a averilor datorate  intrarii in contact a arborilor cu conductoarele LEA 20 kV sub actiunea factorilor meteorologici sau urmare a taierilor  „neinspirate”. Acesta este motivul pentru care in acest articol mi-am propus sa determin profilul culoarului de trecere aplicand prevederile legale existente respectiv sa scot in evidenta riscurile existente in diferite zone din proximitatea conductoarelor / traseului LEA 20 kV.

In figura urmatoare am inclus 4 articole relevante din NTE 003/2004: art 136, art 138, art 141 si art 147. Acetea permit definirea unui culoar de trecere pentru LEA 20 kV cu latimea de 12 m Cate 6 m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV.

Precizez explicit ca art 147 se refera la LEA noi construite prin fond forestier la care (surprinzator), distanta de siguranta stabilita prin art 136  la 3m, se reduce la 1m (nejustificat, cu totul si cu totul insuficient si periculos!) Orice pala de vant anuleaza imediat acesta distanta de 1 m inclinand catre conductoarle LEA coroana arborilor din proximitate si determinand intrarea crengilor in zona A de risc iminent de accidente, incendii si avarii!!!

Plecand de la ideea ca in zona A este interzisa cu desavarsire patrunderea vegetatiei respectiv acceptand riscul ca in zonele B si B’ vegetatia sa patrunda doar pt scurta durata in cazul dobararii arborilor rezulta conditiile de coexistenta aplicabile fiecarei zone.

Din punctul meu de vedere consider ca am demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total. Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime.

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2   

Zona A => interzis ferm patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => amorsare arc electric => risc iminent de accidente, incendii si/sau incidente => art 141 NTE 003/2004

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte pari ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona A constituie o neconformitate grava cu risc iminent de accidente, incendii si/sau avarii ale LEA 20 kV. Taierea arborilor care au varful in zona A  si/sau care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + B’=> interzisa patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => risc de accidente, incendii si/sau incidente => art 136 NTE 003/2004.

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte parti ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona B+B’ constituie o neconformitate grava. Taierea arborilor care au varful in zona B+B’  care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + C => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona A + B’. Taierea arborilor care au varful in zona B+C se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona D => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 3-4m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona A+B’

Zona E => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 4-5m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona G

Zona F => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona G. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei F in cadere traverseaza zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric

Zona G => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona G in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona G se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona K sau zona “H+3m” => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona M. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei K in cadere pot traversa zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric Taierea arborilor care au varful la limita superioara a zonei K se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona M => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona M in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona M se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Sunt convins ca subiectul nu este tratat nici pe departe exhaustiv! Sunt inca multe lucruri de spus si ar fi de dorit sa se si poata imbunatati legislatia in domeniu astfel incat lucrarile de intretinere / realizare culoare de trecere LEA 20 kV sa se poata realiza operativ si cu costuri rezonabile.

Coroborat cu pozitiile exprimate de Dvs in comentarii voi mai lucra pe articol. In primul rand ma gandesc sa inserez si in text articolele utile din NTE 003/2004 si eventual sa invoc si articole din legea energiei electrice 123/2012 si din Decretul 237/1987

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Bibliografie

Ordinul ANRE 32/2004 Normativ pentru constructia Liniilor Electrice Aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V (NTE 003/2004)

DECRET nr. 237 din  8 iulie 1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012

 

 

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Despre defrisari … fara cuvinte!

01/08/2017

Va recomand sa cititi pe blog:

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

ANRE a actualizat #standardul_de_performanta a serviciului de distributie a energiei electrice

07/07/2017

Actualizat 11.07.2017

ANRE a emis Ordinul 49/2017 prin care aduce modificari standardului de #distributie_a_energiei_electrice aprobat anul trecut prin Ordinul 11/2016. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial 535/07.07.2017

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare

Ord ANRE 49 2017_modif standard de performanta distributie ee

Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee

In principiu prin Ordinul 49/2017 se aduc clarificari / imbunatiri ale unor formulari din textul standardului de performanta in vigoare aprobat prin Ordinul ANRE 11/2016 in special asociate perioadelor de „forta majora” conform termenilor utilizati in 2016 care in noul text vor fi referite incepand cu acest an ca „perioade cu #conditii_meteo_deosebite”.

S-au reasezat unele termene in care OD trebuie sa raspunda/ sa intervina respectiv s-a actualizat anexa cu compensatii .

Apreciez ca in noul text obligatiile operatorilor de distributie sunt mai bine / mai realist definite.

 

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

14/01/2017

SGC 2010 Gerul „cumplit” readuce in actualitate  #Problemele_Puterii!

Gama problemelor asociate „puterii” este amplu diversificata de temele din mass- media legate de „excesul de putere” al unora si modul in care altii „gestioneaza puterea” pe care o au.

Putem afirma ca interesul romanilor este captivat de #Problemele_Puterii!

Personalizand #Problemele_Puterii pe tematica blogului este destul de evident ca trebuie sa discutam despre puterea maxim simultan absorbita de receptoarele electrice!

In Sistemul Energetic National (SEN) se poate spune ca  „energia adune bani si puterea genereaza costuri„!

Pentru a sustine acesta afirmatie punctez cateva din problemele asociate cresterii puterii maxime simultan absorbite in retelele de distribuie:

  1. costuri mai mari de realizarea unor instalatii noi dimensionate pentu o putere Pmax_simultan_absorbita mai mare
  2. inrautatirea calitatii energiei electrice prin scaderea nivelului de tensiune la bornele receptoarelor
  3. incidente /deranjamente („pene de curent”) generate de supraincarcarea unor transformatoare si deteriorarea lor
  4. incidente /deranjamente, #pene de curent, generate  supraincalzirea contatelor electrice si deteriorarea lor
  5. cresterea pierderilor de energie in retelele de distributie – consumul propriu tehnologic (CPT)
  6. cresterea costurilor de productie a energiei electrice pentru acoperirea varfurilor Puterii maxime simultan absorbite care se reflecta direct in cresterea costurilor de distributie a energiei electrice prin costul CPT

Sunt convins ca Dvs puteti identifica si alte consecinte ale cresterilor puterilor maxime simultan absorbite in retelel stradale si/sau mai general in SEN si de asemenea puteti decela intre cresteri ocazionale respectiv de tendinte ale nivelului  Pmax simultam absorbita in SEN.

Probabil ca foarte interesanta este gama argumentelor prin care se poate sustine / combate afirmatia ca in SEN: „energia adune bani si puterea genereaza costuri”!

Exista scenarii  in care daca #Problemele_Puterii in SEN sunt asociate si cu o crestere a consumului de energie electrica pe termen mai lung sau in conditii meteo dificile sa determine situatii de „dificultati energetice” care ar fi de evitat sa ajunga la stadiul de  „criza energetica” care sa ne puna in situatia in care sa ne punem intrebari legate de existenta si corectitudinea „politicii energetice” !

Cred ca un subiect interesant la care merita sa ne gandim ar fi „concurenta libera (distructiva)a producatorilor de energie electrica in balanta cu utilizarea rationala a resurselor energetice a tarii  astfel incat sa nu fie cazul sa vorbim in Romania de #criza_energetica

Cod Rosu: explozia unui intreruptor 110 kV

28/01/2016

SGC 2010 Variatiile bruste de temperatura suprasolicita izolatia liniilor electrice aeriene, echipamentelor electrice din statii si posturi de transformare. Rezultanta o constituie un val de incidente asociat perioadelor cu conditii meteorologice severe specifice codurilor de avertizare publica incepand cu cel galben.

Variatiile bruste de temperatura precum si temperaturile extreme atat pozitive cat si negative induc un stres termic deosebit de agresiv care in asociere cu alte fenomene meteoerologice: vant, ploaie, ninsoare, chiciura determina strapungerea si/sau conturnarea izolatiei sau in cazurile severe ruperea fizica a conductoarelor si sau a altor componente metalice ale liniilor si/sau echipamentelor statiilor si posturilor de transformare.

Costurile financiare suportate de Operatorii de Distributie si efortul uman depus de persoanele implicate in eliminarea urmarilor calamitatilor naturale asupra retelelor electrice sunt foarte mari.

Desi isi desfasoara activitatea in anonimat oamenii care lucreaza in activitatea de distributie a energiei dau dovada de un spirit civic deosebit care ii motiveaza si le sustine efortul remarcabil.

Sa vedem o fotografie a exloziei unui intruptor 110 kV dintr-o statie de transformare prelucrata dupa inregistrarea unor camere de supraveghere

Situatia initiala:

Situatia dinainte de explozie

In zona intreruptorului avariat se aflau trei persoane:

Situatia dinainte de explozie_ 3 oameni langa intreruptor

Explozia

Explozie intraruptor 110 kV

Avaria s-a soldat doar cu intreruperea distributiei energiei electrice pana la repararea avariei. Doar norocul a facut sa nu existe victime umane!

As fi vrut sa postez fisierul in format *.mp4 insa platforma WordPress nu accepa acest tip de fisier. In schimb il pot pune, la cerere, la dispozitia celor interesati pe email!

Am rezolvat problema cu ajutorul dlui Andras:

Multumesc colegilor care au avut initiativa difuzarii inregistrarilor sunt convins ca astazi inregistrarea evenimentului s-a raspandit in intreaga tara si sute poate mii de electicieni au vazut inregistrea traind emotiile unui eveniment care putea secera vieti!

 

Va recomand pe blog:

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

DSCN0607

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

Program Examen-Primavara 2013

19/03/2013

SGC 2010

Pe site http://www.anre .ro a fost publicat programul sesiunii de  Examen-Primavara 2013 pentru autorizare/reautorizare electricieni

 

ANUNT
In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si  a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice” 

ANRE organizeaza, in perioada 1.04.2013 – 12.07.2013,  sesiunea de Primavara 2013 a examenului de autorizare a electricienilor (*)  care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN, precum si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat

Programul de organizare si desfasurare:

18 martie 2013 Publicarea anuntului
01 aprilie -05 aprilie 2013 Inscrierea candidatilor
05 aprilie 2013 (data postei) Termen final de inscriere
30 aprilie 2013 Nominalizarea centrelor
17 mai 2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
20 mai – 24 mai 2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
27 mai 2013 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
31 mai- 23 iunie 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
27 iunie 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
05 iulie 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
12 iulie 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

Nota 1: Candidatii pot depune dosarele in perioada inscrierii si fara a face dovada absolvirii cursului de pregatire teoretica, urmand ca aceasta sa fie transmisa in perioada stabilita pentru completarea dosarelor.

Nota 2Programul de organizare si desfasurare a sesiunii de Primavara 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

(*)Nota 3 Activitatea de autorizare a persoanelor fizice in vederea obtinerii calitatii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice, va demara in sesiunea de toamna 2013.

Persoanele fizice carora le expiră certificatele de atestare ca verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice inainte de 30 octombrie 2013 vor solicita prelungirea acestora, in conformitate cu prevederile prezentului Regulament cu 15 zile inainte de data expirarii.

 

Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat prin Ordin ANRE 11/13.03.2013

19/03/2013

SGC 2010 Pe site ANRE a fost publicat ORDINUL  Nr. 11 din 13 martie 2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice 

Fisierul poate fi descarcat utilizand acest link: Ord 11 din13.03,2013_regulamentul de autorizare a electricienilor

ORDINUL Nr. 11 din 13 martie 2013
privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
În temeiul prevederilor art. 96 alin. (6) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/ 2012, precum şi al prevederilor art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. Se aprobă Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. Titularii de licenţe şi atestate acordate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, persoanele fizice, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi în sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 90/ 2009 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 8 decembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

NICULAE HAVRILEŢ

 

ANEXA

Capitolul I – Cadru legislativ

Art. 1. (1) Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012 şi ale prevederilor art. 96 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
(2) Activităţile de proiectare şi executare a instalaţiilor electrice se realizează de către Electricieni autorizaţi şi de către personal calificat având diplomă de studii sau certificat de calificare, după caz, în domeniul electric, în cadrul operatorilor economici sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor autorizaţi, în condiţiile prezentului Regulament.
(3) Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe se realizează de către verificatori de proiecte şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, iar verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către responsabili tehnici cu execuţia, precum şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, conform prevederilor prezentului Regulament.
Capitolul II – Scop
Art. 2. (1) Prezentul Regulament stabileşte condiţiile de autorizare pentru persoanele fizice care solicită obţinerea calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, incluzând:
a) procedura de autorizare pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, pe bază de Examen,
b) procedura de autorizare pentru verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice,
c) procedura de prelungire a valabilităţii legitimaţiilor deţinute de către electricienii autorizaţi, la acelaşi grad şi tip de autorizare, emise de Autoritatea competentă, a calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, fără Examen,
d) competenţele, drepturile şi obligaţiile electricianilor autorizaţi, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice,
e) condiţiile de retragere a autorizaţiei, respectiv de aplicare a sancţiunilor persoanelor fizice autorizate.
(2) Persoanele fizice autorizate în condiţiile prezentului Regulament nu sunt exonerate de obligaţiile legale ce le revin şi nu-şi pot transfera responsabilităţile către Autoritatea competentă.
Capitolul III – Domeniul de aplicare
Art. 3. (1) Prevederile Regulamentului se aplică:
a) persoanelor fizice, române sau străine, care solicită autorizarea în vederea desfăşurării, pe teritoriul României, cu respectarea actelor normative şi normelor în vigoare aplicabile în domeniul energiei electrice, a activităţilor de proiectare, executare, verificare şi de expertizare a lucrărilor de instalaţii electrice;
b) persoanelor fizice care, în desfăşurarea activităţii de operare a instalaţiilor electrice execută lucrări de mentenanţă/ întreţinere/ reparaţii curente ale acestora, ca parte componentă a activităţii de operare, cu respectarea obligaţiilor precizate la Art. 5 alin. (1) din Regulament.
(2) În situaţia prestării de servicii transfrontaliere cu caracter ocazional/ temporar, persoanele fizice stabilite în state membre, pot realiza lucrări de proiectare/ execuţie de instalaţii electrice, în baza autorizării acordate în statul membru de origine, transmiţând către ANRE copia autorizării respective, inclusiv o traducere informală a acesteia.
Art. 4. Prevederile Regulamentului nu se aplică la autorizarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare şi/ sau executare de echipamente electrice ori materiale destinate utilizării lor în instalaţiile electroenergetice.
Art. 5. (1) Operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice, deţinute sub orice formă de către un operator economic, se realizează de personal având calificare profesională în domeniul instalaţiilor electrice sub coordonarea/ supravegherea electricienilor autorizaţi, având gradul de autorizare corespunzător nivelului maxim de tensiune aferent capacităţii respective.
(2) Prevederile de personal menţionate la alin. (1) sunt minimale, operatorul economic care deţine sub orice formă capacităţi energetice, poate realiza operarea instalaţiilor electrice aferente acestora şi prin servicii specializate la nivelul său în acest sens.
(3) În cazul în care operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) nu au electricieni autorizaţi angajaţi, operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice se poate realiza în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu operatori economici atestaţi de ANRE, corespunzător tipului de atestat care asigură competenţe în domeniul operării instalaţiilor electrice respective.
Art. 6. (1) În vederea asigurării calităţii proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe şi a lucrărilor de montaj, verificarea acestora se realizează de către un verificator de proiecte şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) În vederea asigurării calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către un responsabil tehnic cu execuţia şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament
Capitolul IV – Definiţii şi abrevieri
Art. 7. În înţelesul prezentului Regulament, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
1. Autoritate competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice succesor al acesteia
2. Autorizare – Activitatea de emitere a unui act tehnic şi juridic, denumit Legitimaţie, prin care se acordă unei persoane fizice dreptul de a desfăşura în condiţiile legii activităţi de proiectare, inclusiv de a oferi asistenţa tehnică la executarea lucrărilor, verificare şi/ sau de executare, respectiv de a coordona execuţia lucrărilor de instalaţii electrice.
3. Conducerea executării unei instalaţii electrice – Activitatea de coordonare organizatorică şi tehnică, de urmărire şi control, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei
4. Direcţia generală – Direcţia generală Acces la Reţea şi Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
5. Direcţia de specialitate – Direcţia Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
6. Electrician autorizat – Persoana fizică, titulară a unei Legitimaţii emise de Autoritatea competentă, autorizată în condiţiile prezentului Regulament pentru a desfăşura, conform competenţelor acordate, activităţi de proiectare/ executare şi verificare a instalaţiilor electrice.
7. Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice – persoana fizică responsabilă pentru desfăşurarea unei activităţi complexe (care cuprinde, după caz, verificări suplimentare, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare) pentru cunoaşterea stării tehnice a unei instalaţii electrice sau care stabileşte modul în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
8. Operarea/ Exploatarea instalaţiilor electrice aferente unor capacităţi energetice – Supravegherea permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice, pregătirea şi coordonarea manevrelor, inclusiv mentenanţa acestora, realizarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit într-o instalaţie electrică, în vederea funcţionării sigure şi economice a acesteia, cu respectarea reglementărilor tehnice, de securitate şi sănătate în muncă şi în domeniul protecţiei mediului, stabilite prin legislaţia în vigoare.
9. Instalaţie electrică – Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă amplasate într-un spaţiu comun şi operate de aceeaşi formaţie; sunt incluse partea electrică a centralelor electrice, reţelele electrice şi instalaţiile electrice de utilizare; instalaţia electrică face parte din SEN sau dintr-un sistem electroenergetic izolat.
10. Instalaţie electrică de utilizare a energiei electrice – Ansamblul de instalaţii electrice care aparţin unui client final şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare de cele aferente reţelei electrice aparţinând unui operator de reţea a energiei electrice; instalaţia electrică de utilizare creează condiţiile de alimentare cu energie electrică a receptoarelor.
11. Instalaţie electrică interioară – Instalaţie electrică de joasă tensiune pentru prize şi iluminat aferentă unei construcţii, realizată în interiorul acesteia.
12. Instalaţie electrică tehnologică – Instalaţie electrică realizată în aer liber sau în interiorul unei construcţii şi destinată unei activităţi tehnologice
13. Întreprindere familială – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, înregistrată conform prevederilor legale, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.
14. Întreprindere individuală – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, înregistrată conform prevederilor legale.
15. Mentenanţă – Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor aflate în operare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate.
16. Ministerul de resort – Entitatea juridică responsabilă cu elaborarea strategiei energetice naţionale şi a politicii energetice.
17. Operator economic din domeniul energiei electrice – orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie, furnizare ori cumpărare de energie electrică şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de întreţinere legate de aceste activităţi, dar nu include clienţii finali.
18. Operator economic atestat – Persoană juridică, titular al unui Atestat valabil, acordat de către Autoritatea competentă.
19. Persoană fizică autorizată – Persoana fizică autorizată pentru desfăşurarea de activităţi economice, înregistrată conform prevederilor legale, care desfăşoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă.
20. Responsabil tehnic cu execuţia – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu implementarea sistemului de calitate în realizarea instalaţiilor electrice, care se asigură de respectarea cerinţelor de personal calificat şi de echipamente specifice, care să dea garanţia respectării exigenţelor de calitate stabilite în prevederile legale şi de documentaţia aferentă realizării lucrărilor de montaj, verificată şi aprobată.
21. Retragere a autorizării – Anularea calităţii de Electrician autorizat/ Verificator de proiecte/ Responsabil tehnic cu execuţia/ Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, cu publicarea pe site a listei persoanelor fizice asupra cărora s-au aplicat aceste sancţiuni.
22. Serviciul de specialitate – Serviciul Atestate, din cadrul Autorităţii competente.
23. Stat membru – stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European/ Elveţia.
24. Supravegherea/ coordonarea executării unei instalaţii electrice – Activitatea organizatorică şi tehnică de urmărire, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor tehnice şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei.
25. Verificator de proiecte – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu verificarea conţinutului documentaţiei necesare realizării instalaţiilor electrice, în conformitate cu exigenţele cuprinse în prevederile legale, care îndeplineşte următoarele atribuţii: verificarea existenţei conţinutului-cadru a documentaţiei, pe faze de proiectare, încadrarea documentaţiei în exigenţele legale inclusiv a normelor PSI, de securitatea şi sănătate în muncă, respectarea prevederilor legale cu privire la urbanism şi sistematizare, verificarea legalităţii soluţiilor adoptate în documentaţii, verificarea conformităţii documentaţiei de execuţie a lucrărilor cu reglementările legale şi tehnice specifice.
Abrevierile utilizate sunt următoarele:
1. ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei,
2. SEN – Sistem Electroenergetic Naţional,
3. PSI – Prevenirea şi stingerea incendiilor,
4. CM – Carnet de muncă,
5. CPA – Calificare Profesională Acceptabilă,
6. COR – Clasificarea ocupaţiilor din România.
Capitolul V – Tipuri de autorizări şi competenţele persoanelor fizice autorizate care desfăşoară activităţi de proiectare, executare, verificarea, precum şi expertizarea proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 8. (1) Calitatea de Electrician autorizat este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 14.
(2) Calitatea de Verificator de proiecte este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 20.
(3) Calitatea de Responsabil tehnic cu execuţia este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 21.
(4) Calitatea de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 22.
Art. 9. (1) Electricienii autorizaţi pentru proiectarea/ executarea/ verificarea de instalaţii electrice, pot avea, după caz, următoarele grade de autorizare: I, II, III şi IV.
(2) Pentru fiecare dintre gradele II, III şi IV sunt definite două tipuri de autorizări:
a) autorizare de tip A, pentru proiectare de instalaţii electrice;
b) autorizare de tip B, pentru executare de instalaţii electrice.
(3) În funcţie de gradul şi tipul/ tipurile de legitimaţie de electrician autorizat, o persoană fizică poate deţine simultan şi calităţile menţionate la Art. 8 alin. (2), alin. (3) şi alin.(4) în condiţiile menţionate în prezentul Regulament .
Art. 10. Autorizaţiile enumerate la Art. 9 din Regulament, conferă, în funcţie de tip şi grad, următoarele competenţe:
a) gradul I pentru executarea unor părţi din cadrul instalaţiilor electrice, la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
b) gradul IIA, pentru proiectare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
c) gradul IIB, pentru executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
d) gradul IIIA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
e) gradul IIIB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
f) gradul IVA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată;
g) gradul IVB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată.
Art. 11. (1) Autorizaţia de verificator a proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 20 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) verifică documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei de construire;
b) verifică documentaţiile tehnice şi detaliile de realizare a montajului instalaţiilor electrice, sub formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, memorii tehnice, necesare respectării cerinţelor impuse de normativele tehnice şi prescripţiile energetice în vigoare;
c) verifică tehnic proiectele întocmite în urma unor rapoarte de către experţi tehnici de calitate, în vederea confirmării că proiectele respectă cerinţele stabilite de lege.
(2) Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a întregului proiect şi pentru modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic, dacă prin acestea se afectează calitatea lucrărilor de montaj din instalaţiile electrice.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament are dreptul de a verifica orice proiect de instalaţii electrice sau părţi electrice aparţinând unor proiecte complexe, atât a celor racordate/ aparţinând SEN sau unor sisteme electroenergetice izolate, de a semna şi ştampila documentele scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia supusă verificării este corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor din prevederile legale.
(4) În scopul evitării conflictului de interese, verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament nu poate verifica proiectele întocmite de acesta sau la a căror elaborare a participat.
Art. 12. (1) Autorizaţia de responsabil tehnic cu execuţia, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 21 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) să aprobe execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte autorizaţi în condiţiile prezentului Regulament,
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, inclusiv cele de control şi încercări din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente acestora,
c) să verifice respectarea cerinţelor de personal calificat şi autorizat în conformitate cu cerinţele Legii 319/ 2006 şi de echipamente specifice tipului de lucrări de instalaţii electrice executate.
(2) Responsabilii tehnici cu execuţia, autorizaţi în baza procedurii menţionate Art. 21 din Regulament au dreptul să presteze activităţile de verificare a instalaţiilor electrice pentru persoane fizice/ juridice care pot avea calitatea de investitori, beneficiari sau executanţi ai lucrărilor de instalaţii electrice.
Art. 13. (1) Autorizaţia de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 22 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe, analizarea, după caz, a:
a) condiţiilor de amplasament şi de exploatare a lucrărilor de instalaţii electrice,
b) stării lucrărilor de montaj, în perioada normată de funcţionare sau în afara acesteia, care trebuie supuse expertizei tehnice de calitate,
c) documentelor care au stat la baza realizării lucrărilor de montaj în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare,
d) prevederilor din reglementările tehnice care au stat la baza realizării lucrărilor de instalaţii electrice şi cele în vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
(2) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate solicita beneficiarului, în cazuri justificate, măsurători sau verificări suplimentare care să permită evaluarea corectă a bunei funcţionări a instalaţiilor tehnologice analizate.
(3) Expertul tehnic autorizat în domeniul instalaţiilor electrice elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, de către investitor.
(4) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice semnalează situaţiile în care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit.
(5) Expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor de instalaţii electrice este o activitate complexă care se efectuează de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari autorizaţi în domeniul instalaţiilor electrice, atunci când un act juridic sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul lucrărilor de instalaţii electrice prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la lucrările existente:
– în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţilor tehnologice;
– în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice aferente lucrărilor de montaj pentru evaluarea capacităţii acestora de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de montaj.
(6) Dacă expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice ajunge în mod justificat la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave, precum victime omeneşti sau pagube materiale, le va aduce la cunoştinţă, în scris, proprietarilor sau administratorilor lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi sa le pună în aplicare.
Capitolul VI – Procedura de autorizare pentru proiectare, executare, verificare, precum şi expertizare a proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 14. Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de proiectare/ executare/ verificare a instalaţiilor electrice se face:
a) pe bază de Examen, în conformitate cu prevederile Anexei 3 la prezentul Regulament, la obţinerea legitimaţiei iniţiale pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi la trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, sau
b) fără Examen, pe baza unui dosar întocmit în conformitate cu prevederile Art. 15, respectiv Art. 17 din Regulament.
Art. 15. (1) Direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente poate acorda autorizarea gradul IVA, fără Examen, pe bază de referat, a inginerilor proiectanţi principali din cadrul institutelor de proiectare din domeniul energetic, care deţin sau au deţinut gradul I sau similar Nomenclatorului COR cu acesta, a profesorilor/ conferenţiarilor universitari din cadrul facultăţilor din domeniul energetic, precum şi a cercetătorilor din cadrul institutelor/ centrelor de cercetare din domeniul energetic, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc următoarele condiţii:
– Calificare profesională/ specializare în domeniul energetic,
– Vechime de minim 20 de ani în activitatea de proiectare/ cercetare de instalaţii electrice de înaltă tensiune sau în activitatea didactică, în discipline de profil, în domeniul energetic.
(2) Cererea de autorizare va fi însoţită de Curriculum Vitae şi documente (copii ale diplomelor de calificare, specializare, copia cărţii de muncă, etc) care demonstrează îndeplinirea condiţiilor precizate la alin. (1).
(3) Autoritatea competentă aprobă calitatea de electrician autorizat, personalului angajat al Autorităţii competente în direcţiile generale de reglementare în domeniul energiei electrice sau de control, sau în maxim 30 de zile de la încetarea raporturilor contractuale ale acestora cu Autoritatea competentă, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţa profesională precizate în Anexa 4 la Regulament, pentru gradul/ tipul de autorizare solicitat.
Art. 16. Documentele necesar a fi incluse în dosarul întocmit în vederea înscrierii la Examen pentru dobândirii calităţii de Electrician Autorizat, sunt:
a) Cererea de autorizare însoţită de documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii anexate cererii de autorizare, întocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament;
b) Copie a actului de identitate;
c) Copii ale certificatelor sau diplomelor care atestă calificarea profesională,
d) Document care atestă recunoaşterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesională pe teritoriul României, emis în conformitate cu prevederile legale privind persoanele fizice străine;
e) Copia integrală a carnetului de muncă, care să ateste experienţa profesională în domeniul în care se solicită autorizarea, acolo unde este cazul, şi/ sau, după caz, a raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM;
f) Document care atestă absolvirea unui curs de pregătire teoretică în conformitate cu obligaţia precizată la Art. 25 şi Art. 37 din Regulament;
g) Copia chitanţei de achitare a tarifului pentru autorizare.
Art. 17. Prelungirea valabilităţii calităţii de Electrician Autorizat, pentru acelaşi grad/ tip de autorizare, poate fi solicitată în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea legitimaţiei deţinute, emiterea legitimaţiei de Electrician Autorizat urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele care se depun în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte experienţa profesională de lucru a solicitantului, astfel cum este definită la Art. 31 din prezentul Regulament,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat gradul/ tipul respectiv, deţinute.
Art. 18. (1) Titularul de Legitimaţie, se poate înscrie la un nou Examen, la un grad/ tip superior sau diferit, caz în care va întocmi un dosar având conţinutul precizat la Art. 16 din prezentul Regulament.
(2) Candidatul care a fost declarat “Respins” la oricare dintre Examenele organizate de Autoritatea competentă, se poate înscrie la un nou Examen, înregistrând sau transmiţând prin Serviciul poştal, în vederea înregistrării, la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele prevăzute la Art. 16 din prezentul Regulament.
Art. 19. (1) Calitatea de Electrician Autorizat este definitivă, fiind dovedită de Legitimaţia de Electrician Autorizat, numai în condiţiile valabilităţii acesteia.
(2) Legitimaţia de electrician autorizat acordată în condiţiile Regulamentului este valabilă pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării acesteia şi se poate prelungi în condiţiile prezentului Regulament.
(3) După expirarea duratei de valabilitate a Legitimaţiei, o legitimaţie nouă poate fi redobândită numai în urma promovării unui nou Examen pentru autorizare, în condiţiile Regulamentului.
Art. 20. (1) Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de verificator de proiecte trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(4) După aprobarea autorizării ca verificator de proiecte, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Verificator de proiecte urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de verificator de proiecte de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de verificator de proiecte, conform modelului din Anexa 5 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale verificatorului de proiecte să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 11 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de verificator de proiecte poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea documentaţiilor de proiectare pentru lucrări în domeniul supus autorizării, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a proiectelor verificate pe perioada de deţinere a calităţii de verificator de proiecte, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei documentaţii verificate din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Verificator de proiecte emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 11 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 21. (1) Autorizarea specialiştilor responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de responsabil tehnic cu execuţia nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de responsabil tehnic cu execuţia trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(4) După aprobarea autorizării ca responsabil tehnic cu execuţia, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Responsabil tehnic cu execuţia urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de responsabil tehnic cu execuţia a lucrărilor de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de responsabil tehnic cu execuţia, conform modelului din Anexa 6 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale responsabilului tehnic cu execuţia să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 12, lit. b) din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de responsabil tehnic cu execuţia poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le-a coordonat tehnic pe perioada de deţinere a calităţii de responsabil tehnic cu execuţia, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de instalaţii electrice coordonate în această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Responsabil tehnic cu execuţia emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 12 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 22. (1) Autorizarea specialiştilor experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 8 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, valabilă la data solicitării. Aceşti ani pot fi cumulaţi şi cu cei de deţinere a carnetului de electrician autorizat gradul III sau IV, dobândit anterior, în baza Ordinului Ministerului Industriei şi Comerţului nr. 34/ 1999.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(4) După aprobarea autorizării ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, conform modelului din Anexa 7 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale expertului tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 13 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte verificările de proiecte şi de lucrări de instalaţii electrice pentru care a avut responsabilităţi directe privind calitatea, precum şi contribuţii la înlăturarea unor neajunsuri ivite pe parcursul derulării lucrărilor pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de expertizare din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 13 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, prevăzute la Art. 10 din Regulament.
Art. 23. (1) Comisia de autorizare care are competenţele precizate la Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale, menţionate în Anexa 3 a prezentului Regulament.
(2) Din Comisia de autorizare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată.
(3) Membrii Comisiei de autorizare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente.
(4) Activitatea Comisiei de autorizare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.
Secţiunea 1 – Înscrierea la Examen în vederea obţinerii calităţii de Electrician Autorizat
Art. 24. (1) Etapele procesului de autorizare stabilit prin prevederile Art. 14, lit. a) sunt:
a) Înscrierea la Examenul de autorizare, denumit în continuare Examen,
b) Acceptarea de către Autoritatea competentă a cererii solicitantului de a participa la Examen în calitate de candidat, pe baza documentelor prezentate,
c) Examinarea candidaţilor, care se încadrează în procedurile ANRE,
d) Emiterea Legitimaţiei.
(2) Pentru înscrierea la Examen, solicitantul înregistrează sau transmite prin Serviciul poştal la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele precizate la Art. 16.
Art. 25. (1) Participarea la primul Examen, indiferent de gradul şi tipul solicitat, este permisă numai după ce candidatul face dovada că a urmat un curs de pregătire teoretică în domeniul instalaţiilor electrice, având o durată de minim 20 ore.
(2) Cursul trebuie să aibă un conţinut corespunzător tematicii şi bibliografiei recomandate şi publicate pe pagina de Internet a Autorităţii competente; organizatorii cursurilor vor obţine în prealabil aprobarea Autorităţii competente privind tematica şi bibliografia acestora pentru verificarea conformităţii. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente.
(3) Cursul va fi organizat de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu.
Art. 26. Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
Art. 27. Operatorii economici care proiectează/ execută lucrări de instalaţii electrice, pot solicita autorizarea mai multor electricieni angajaţi, transmiţând către Autoritatea competentă o solicitare conformă cu Anexa 2 la prezentul Regulament, lista solicitanţilor şi câte un dosar pentru fiecare solicitant, care să cuprindă documentaţia precizată la Art. 16.
Secţiunea 2 – Condiţii de acceptare la Examen
Art. 28. Verificarea dosarului transmis de solicitant se face de către direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente.
Art. 29. Acceptarea la Examen se face numai în cazul în care sunt îndeplinite concomitent următoarele cerinţe:
a) Cererea de autorizare şi documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii sunt întocmite în conformitate cu modelul prezentat în Anexa 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament,
b) Documentaţia inclusă în dosar este completă,
c) Candidatul demonstrează că are experienţă profesională minimă în domeniul instalaţiilor electrice, pentru calificarea profesională proprie, în conformitate cu prevederile Art. 30, Art. 31 şi Art. 32.
Art. 30. Solicitantul trebuie să deţină o diplomă de calificare care să se încadreze într-una dintre următoarele Calificări Profesionale Acceptabile (CPA):
CPA1: lucrători calificaţi absolvenţi ai unor cursuri de calificare în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA2: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 1,5 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA3: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 3 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA4: absolvenţi de licee cu profil energetic, electrotehnic, electromecanic, instalaţii sau industrial, având specializare de lucrător calificat energetic, electrician, electrotehnist, electromecanic sau electrician pentru construcţii,
CPA5: absolvenţi ai şcolilor tehnice post-liceale, cu diplomă în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor pentru construcţii;
CPA6: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplomă în domeniul inginerie energetică, conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea.
CPA6.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea electroenergetică,
CPA6.2: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea energetică, precum şi inginerii diplomaţi având specializarea informatizarea proceselor energetice/ informatică industrială în energetică,
CPA6.3: subingineri, ingineri licenţiaţi având diplomă în specializarea electroenergetică,
CPA7: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome într-unul dintre domeniile de studii universitare stabilite conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea: inginerie electrică/ electrotehnică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, ingineria instalaţiilor, ingineria sistemelor:
CPA7.1: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică,
CPA7.2: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electronică şi telecomunicaţii şi una dintre specializările electronică aplicată
CPA7.3: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria instalaţiilor, specializarea instalaţii pentru construcţii
CPA7.4: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria sistemelor, specializarea automatică,
CPA7.5: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică, precum şi diplomă de master în domeniul energetic/ electric;
CPA8: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în alte domenii de studii universitare inginereşti decât cele nominalizate la CPA7, conexe domeniului energetic/ electric: inginerie minieră, inginerie de petrol şi gaze, informatică aplicată în ingineria electrică, informatică industrială, inginerie economică în domeniile electric, electronic sau energetic, electromecanică navală, sau echivalente acestora,
CPA8.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniile/ specializările nominalizate la CPA8, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic,
CPA9: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul tehnic, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic/ electric.
Art. 31. Prin Experienţă profesională în activităţile de proiectare (EPP), executare (EPEx) sau operare (EPOp), dobândită de către candidatul la autorizare, se înţelege activitatea de proiectare, executare sau operare a instalaţiilor electrice, astfel:
a) EPP: activitatea de elaborare proiecte în domeniul instalaţiilor electrice desfăşurată de către solicitant ca:
o membru, vicepreşedinte sau preşedinte al comisiilor de avizare din cadrul operatorului de reţea, titular de licenţă sau al unui institut de proiectare având compartimente de proiectare în domeniul instalaţiilor electrice,
o angajat al unui operator economic atestat,
o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială;
b) EPEx: activitatea de executare de instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant în calitatea sa de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau în cadrul unei întreprinderi familiale, ori ca angajat al unui titular de licenţă, operator economic atestat ori al unui client final de energie electrică, industrial sau asimilat;
c) EPOp: activitatea de operare a instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant, ca angajat al unui operator economic titular de licenţă emisă de Autoritatea competentă sau a unui operator economic având calitatea de client final de energie electrică, industrial sau asimilat.
Art. 32. (1) Experienţa profesională minimă, respectiv numărul de ani în activităţi de tipul celor precizate la Art. 31 din Regulament, pentru fiecare CPA stabilite la Art. 30 din Regulament, necesară calificării la gradul şi tipurile de autorizaţie de electrician solicitată, este prezentată în Anexa 4 la prezentul Regulament.
(2) Numărul de ani de experienţă profesională poate fi luat în considerare numai după absolvirea studiilor corespunzătoare precizate la Art. 30, ca angajat pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite.
Art. 33. Candidatul care îndeplineşte condiţiile de calificare şi experienţă profesională cumulate, din punct de vedere al numărului de ani de experienţă profesională, poate fi acceptat la Examen pentru două tipuri de autorizare; în aceste cazuri, pentru obţinerea Legitimaţiei, candidatul susţine un singur Examen.
Art. 34. Trecerea la un grad de autorizare superior sau obţinerea unui alt tip de autorizare se poate face numai prin promovarea unui nou Examen.
Capitolul VII – Drepturile Electricianului autorizat
Art. 35. Electricianul Autorizat are dreptul să exercite activităţi în conformitate cu competenţele aferente gradului şi tipului de autorizare, astfel:
A. În calitate de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau ca membru al unei întreprinderi familiale:
a) Electricianul Autorizat gradul I execută şi verifică prize de pământ aferente clădirilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru gradul I,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
b) Electricianul Autorizat gradul IIA, IIIA sau IVA proiectează instalaţii electrice interioare aferente construcţiilor civile, dacă este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă.
c) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet aferente construcţiilor civile, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIB, IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
d) Electricianul Autorizat proiectează instalaţii electrice de utilizare, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIA sau IVA,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
e) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet, aferente construcţiilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
B. În calitate de angajat al unui operator economic care desfăşoară activităţi în baza unor atestate emise de către Autoritatea competentă, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, astfel:
a) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA proiectează/ coordonează elaborarea proiectului de către un colectiv de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB execută/ coordonează şi/ sau supraveghează executarea lucrărilor de către o echipă de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
c) Electricianul Autorizat gradul I poate face parte din structura minimă de personal a operatorului economic atestat şi execută lucrări de instalaţii electrice sub coordonarea/ supravegherea Electricianului Autorizat gradul IIB, IIIB sau IVB.
C. În calitate de angajat al unui operator de reţea:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricianului gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, coordonează/ supraveghează executarea activităţilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective.
D. În calitate de angajat al unui operator economic având calitatea de producător ori client final de energie electrică, industrial sau asimilat:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor Autorizaţi gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, coordonează/ supraveghează executarea lucrărilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
c) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA coordonează/ supraveghează realizarea proiectelor de instalaţii electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, în vederea dezvoltării sau retehnologizării acestora.
Art. 36. (1) Electricienii Autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor Art. 35, lit. A), lit. B) şi lit. D) din Regulament, au dreptul să întocmească documentaţii ale instalaţiilor electrice proiectate/ executate în conformitate cu competenţele precizate şi de a le înregistra la operatorul de reţea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) La înregistrarea dosarului instalaţiei electrice la operatorul de reţea, Electricienii Autorizaţi vor prezenta operatorului de reţea o copie a Legitimaţiei de Electrician Autorizat, precum şi următoarele documente, după caz:
a) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. A): copia Certificatului de înregistrare fiscală pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, emis în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 92/2006 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu modificările şi completările ulterioare; se atribuie Codul de înregistrare fiscală, în conformitate cu Procedura aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1346/14-08-2006, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 744/31-08-2006,
b) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. B): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei electrice proiectate/ executate de operatorul economic atestat, se vor prezenta copia atestatului emis de Autoritatea competentă şi ale unei adeverinţe emisă de operatorul economic atestat din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul său,
c) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. D): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei de utilizare a clientului final/ producătorului de energie electrică, se va prezenta copia unei adeverinţe din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul clientului final / producătorului de energie electrică de energie electrică.
Capitolul VIII – Obligaţii ale persoanelor fizice autorizate
Art. 37. Pentru pregătirea teoretică corespunzătoare a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de proiectare/ execuţie în domeniul energiei electrice, Electricienii Autorizaţi au obligaţia de a urma, cel puţin o dată la 5 ani, un curs de pregătire teoretică organizat de un furnizor de formare profesională sau instituţie de învăţământ superior, conform prevederilor Art. 25 alin. (2) şi alin. (3).
Art. 38. Electricianul Autorizat are obligaţia de a respecta următoarele cerinţe asociate Legitimaţiei de Electrician autorizat:
a) de a cunoaşte şi respecta prevederile Regulamentului şi ale reglementărilor emise de Autoritatea competentă aplicabile activităţii sale;
b) de a executa lucrări numai în limita competenţelor acordate de gradul şi de tipul de autorizare obţinute;
c) de a executa lucrări în instalaţiile electrice numai cu obţinerea acordurilor sau avizelor legale necesare;
d) de a executa lucrări de instalaţii electrice numai pe bază de proiecte întocmite de Electricieni autorizaţi sau operatori economici atestaţi;
e) de a respecta proiectul în baza căruia execută instalaţia electrică; în cazul constatării unor neconformităţi de orice natură, Electricianul Autorizat este obligat să sesizeze proiectantul;
f) de a nu semna documentaţii de orice fel pentru lucrări pe care nu le proiectează, execută sau nu le supraveghează direct;
g) de a avea un comportament corect, etic şi profesional, în relaţia cu persoanele fizice sau cu operatorii economici cu care vine în contact în relaţia profesională;
h) în cazul în care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată, Electricianul Autorizat va oferi beneficiarului, la încheierea contractului, copii ale documentelor legale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea (Legitimaţia de Electrician autorizat, Certificatul de înregistrare fiscală); pe parcursul realizării lucrării, Electricianul Autorizat va avea în permanenţă asupra sa documentele menţionate şi le va prezenta persoanelor abilitate, la solicitarea acestora;
i) de a participa la recepţia şi la punerea în funcţiune a instalaţiei electrice de utilizare proiectată/ executată, în cazul în care i se solicită acest lucru de către beneficiarul sau operatorul de reţea la care urmează a se racorda instalaţia electrică de utilizare;
j) de a solicita operatorului de reţea punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice executate, după recepţionarea acestora şi încheierea tuturor contractelor prevăzute de lege în vederea alimentării/ furnizării energiei electrice;
k) de a nu executa lucrări, manevre sau intervenţii sub orice formă în instalaţiile operatorilor de reţea şi/ sau de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport fără contracte încheiate cu operatorul de reţea în patrimoniul căruia se află acestea;
l) de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport în alte scopuri decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare;
m) de a prezenta Autorităţii competente, la solicitarea acesteia, orice date şi informaţii necesare desfăşurării propriei activităţi;
n) de a permite verificările, inspecţiile şi controalele prevăzute prin reglementări sau dispuse de Autoritatea competentă;
o) de a aplica orice măsuri dispuse de Autoritatea competentă.
Art. 39. (1) Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) respectarea cotelor privitoare la condiţiile specifice de amplasament şi condiţiile de exploatare tehnologică;
b) respectarea reglementărilor tehnice în vigoare,
c) asigurarea exigenţelor de calitate, în condiţiile legii şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la documentaţia supusă verificării.
(2) Eventualele litigii dintre Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice autorizat şi proiectant pot fi rezolvate de către un Expert tehnic de calitate în domeniul instalaţiilor electric, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar răspunderea revine acestuia.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament va întocmi şi va ţine la zi un registru de evidenţă a proiectelor verificate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului.
Art. 40. (1) Responsabilul tehnic cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) să admită execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi;
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente lucrărilor de instalaţii electrice;
c) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectării prezentului regulament.
(2) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să oprească execuţia lucrărilor de instalaţii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie a montajului şi să permită reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora.
(3) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului.
Art. 41. Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice are următoarele obligaţii:
a) să întocmească raportul de expertiză tehnică de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale;
b) să nu extragă şi să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului şi detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice de calitate şi considerate de proiectant drept de autor;
c) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului;
d) să respecte atribuţiile şi competenţele care îi revin prin OG nr. 2/ 2000 privind organizarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/ 2002.
Capitolul IX – Răspunderi şi sancţiuni
Art. 42. (1) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac în condiţiile Legii.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi asociate cu retragerea autorizării, cu drept de prezentare la o nouă examinare, în condiţiile prevăzute la Art. 14, lit. a) din prezentul Regulament.
Art. 43. Decizia Autorităţii competente de aplicare a măsurilor precizate la Art. 42, va ţine seama de tipul şi efectele încălcării cerinţelor prevăzute de prezentul Regulament, precum şi de modul în care decizia Autorităţii competente influenţează alimentarea cu energie electrică a clientului final de energie electrică.
Art. 44. Persoana fizică autorizată sancţionată în contextul prezentului Regulament, are dreptul de a contesta, conform prevederilor legale în vigoare, sancţiunile/ măsurile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 45. Sancţiunile contravenţionale, precum şi măsurile aplicate de Autoritatea competentă se consemnează într-un registru de evidenţă întocmit de Autoritatea competentă şi:
a) se comunică persoanelor fizice autorizate sancţionate şi, după caz, angajatorului acestuia şi operatorului de reţea,
b) se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente; titularii de licenţe şi atestate emise de Autoritatea competentă au obligaţia să se informeze cu privire la sancţiunile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 46. În termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării privind aplicarea sancţiunii de retragere a autorizării, cel sancţionat va preda Legitimaţia/ Legitimaţiile la Registratura Autorităţii competente.
Capitolul X – Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 47. Tarifele pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice se stabilesc şi se actualizează anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente, publicat în Monitorul Oficial.
Art. 48. (1) În cazul în care persoanele fizice, electricieni autorizaţi, deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat, în cadrul sesiunilor de autorizare menţionate la Anexa 3 din prezentul Regulament.
(2) Persoanele fizice care deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile obţinerii legitimaţiei de electrician autorizat gradul corespunzător calităţilor enumerate anterior şi precizate în prezentul Regulament.
(3) Certificatele de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, îşi păstrează valabilitatea până la data expirării acestora.
(4) Prin derogare de la prevederile prezentului Regulament, calitatea de verificator de proiecte, respectiv expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice aferente construcţiilor poate fi obţinută şi prin prezentarea, ca dovadă a pregătirii teoretice în dosarul întocmit în conformitate cu prevederile Art. 20 şi Art. 22, a cursului de pregătire teoretică organizat de către facultăţile de instalaţii din cadrul Universităţilor Tehnice de Construcţii sau de către organizaţiile profesionale din cadrul acestora.
Art. 49. Operatorii de reţea au obligaţia, conform prevederilor legale în vigoare, de a asigura punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice de utilizare doar dacă documentaţiile acestora, depuse la operatorul de reţea, sunt întocmite de operatori economici atestaţi, titulari de atestate emise pentru activităţi corespunzătoare tipului de instalaţie electrică de utilizare sau de către Electricieni autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Art. 35 din Regulament.
Art. 50. (1) Cererea de autorizare/ prelungire a valabilităţii calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar a unui solicitant, nu este procesată, în cazul în care acesta sau operatorul economic din partea căruia este înregistrată cererea are debite către Autoritatea competentă.
(2) Candidatul care nu poate participa la Examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autorităţii competente, în scris, cu cel puţin 3 zile anterior datei de desfăşurare a Examenului reprogramarea participării la Examen într-un alt centru de examinare, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau în următoarea sesiune de examinare organizată de Autoritatea competentă, o singură dată.
(3) Candidatul poate solicita retragerea cererii de autorizare, până la data publicării listei tuturor candidatilor (solicitanţii care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), prevăzută la pct. (7) din Anexa 3-3.1.1.
(4) Sumele încasate de Autoritatea competentă nu se restituie:
a) candidatului care nu se prezintă la Examenul la care a fost acceptat,
b) candidatului care nu promovează Examenul de autorizare,
c) candidatului care a fost acceptat pentru a susţine Examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea înregistrată la Autoritatea competentă,
d) solicitantului care nu îndeplineşte condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.
Art. 51. (1) Legitimaţia/ Legitimaţiile de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, pierdută, se declară nulă într-un ziar local, aceştia putând solicita Autorităţii competente, emiterea unui/ unor duplicat(e), după caz.
(2) Tariful de emitere a duplicatului se aprobă, anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente.
Art. 52. Legitimaţiile de Electrician autorizat emise de Autoritatea competentă în urma Examenelor organizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 25/ 2007 şi Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 90/ 2009 rămân valabile până la expirarea acestora; titularii legitimaţiilor beneficiază de drepturile şi sunt ţinuţi de obligaţiile prevăzute în prezentul Regulament.
Art. 53. Examenele programate în prima sesiune a anului 2013, se susţin după cel puţin 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.
Art. 54. Anexele 1-10 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

Anexa 1

Model cerere de autorizare

Această cerere va fi transmisă împreună cu paginile de Informaţii profesionale, Detalii privind lucrările realizate, precum şi copii ale documentelor prevăzute la Art. 16, Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 din Regulament, către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2.

A. CERERE PENTRU INSCRIEREA LA EXAMENUL DE AUTORIZARE/ OBŢINEREA/ PRELUNGIREA VALABILITATII CALITATII, după caz a: electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

Cod Numeric Personal:
Nume                                                                              Prenume:

 

Adresa de domiciliu:  Localitatea, Strada, nr., Bloc, Scara, Etaj, Ap., judeţ (sector), Cod poştal
                                                                                                Telefon:                             E-mail:        
Gradul şi tipul de autorizare solicitat:  
Declar pe propria răspundere că sunt de acord ca ANRE să prelucreze datele mele cu caracter personal, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile din Regulamentul de autorizare, conform cărora nu îmi vor fi returnate sumele achitate, în următoarele cazuri:

a) dacă nu mă prezint la Examen, cu excepţiile prevăzute în Regulament,

b) dacă nu promovez Examenul,

c) dacă nu îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţă profesională necesare gradului/ tipului de autorizare solicitat, fiind acceptat pentru examinare pentru alt grad sau tip de autorizare,

d)dacă nu îndeplinesc condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis, inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.

Sumele achitate îmi vor fi returnate doar dacă îmi retrag cererea de autorizare înainte de a fi analizată de ANRE, respectiv de publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanţi care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), listă întocmită conform prevederilor pct. (7) din Anexa 3-3.1.1. din prezentul Regulament.

Notă: cererea este comună, după caz, pentru toate tipurile de autorizare/ reautorizare a persoanelor fizice

Data:

 

Semnatura

 

 

 

B. INFORMAŢII PROFESIONALE

Nume, Prenume:          __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

FORMARE PROFESIONALĂ

 

Forme de învăţământ absolvite

de. exemplu: şcoli profesionale/ licee/ şcoli postliceale/ institute de învăţământ superior.

Calificare profesională obţinută

(profil/ specializare)

Pagina
     
     
     
Cursuri de perfecţionare    

 

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

 

Numele Angajatorului Funcţia în care a fost angajat Perioada de angajare Pagina
       
       
       
       

                                                                             Semnătura,
C. DETALII PRIVIND LUCRARILE REALIZATE

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

Nr. crt.

Denumirea lucrării sau

activităţii desfăşurate/ Obiective ale lucrării

Tipul lucrării/ activităţii.

Precizaţi:

P – proiectare,

Ex. – executare, Op.operare

Tensiunea (kV)

Angajator

(conform CM)

       
       
       
       
       
       

 

                                                                             Semnătura,
D. Pagină de informaţii anexată cererii de autorizare

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

Formare profesională: se vor anexa copii ale diplomei/ diplomelor de calificare profesională, cum ar fi: curs de calificare, şcoală profesională, liceu, şcoală post-liceală, universitate, după caz, în domeniul electrotehnic/ energetic sau altele asemenea în domeniu electric.

 

Experienţă profesională: se va anexa copia carnetului de muncă şi se va completa documentul C. DETALII PRIVIND LUCRĂRILE REALIZATE.

 

Act de identitate: se va anexa copia actului de identitate.

 

Verificarea dosarului: Întrebările următoare vă ajută să vă verificaţi completitudinea dosarului dvs., înainte de a-l transmite la ANRE. Vă rugăm marcaţi fiecare căsuţă din stânga, în cazul în care răspunsul la întrebare este “Da”:

 

□   Aţi precizat în cerere toate informaţiile personale?

□   Aţi indicat în cerere corect gradul/ gradele şi tipul/ tipurile de autorizaţii solicitate?

□   Aţi inclus în dosar o copie a actului de identitate (buletin sau carte de identitate)?

□   Aţi inclus în dosar documentul de absolvire al unui curs de pregătire teoretică organizat conform prevederilor Regulamentului?

□   Aţi inclus în dosar copii ale tuturor diplomelor precizate în documentul “B. Informaţii Profesionale”?

□   Aţi inclus în dosar copia integrală a carnetului de muncă/ raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM, după caz?

□   Aţi completat documentul “C. Detaliile privind lucrările realizate”?

□   Aţi numerotat paginile dosarului dumneavoastră?

□   Aţi precizat în documentul “B. Informaţii Profesionale” numărul paginii unde se află fiecare document în dosarul dvs.?

□   Aţi inclus, după caz, copia Legitimaţiei de “Electrician autorizat” pe care o deţineţi?

□   Aţi semnat toate cele 3 documente (Cererea propriu-zisă, Informaţii Profesionale şi Detaliile privind lucrările realizate)?

 

 

Anexa 2

Model de solicitare de către un operator economic a autorizării angajaţilor cu calificare de electrician

 

Către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE

Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2

 

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul _______________________________, în calitate de ______________________ (administrator/ director general/ etc.) al operatorului economic _________________________________________________, cu sediul social în localitatea ________________, str. _________________________, nr. ____, Bloc ___, Scara ___, Ap. ___, judeţul __________, cod poştal ____________, solicit înscrierea la examenul de autorizare a electricienilor a unora dintre angajaţii proprii.

 

Menţionez că operatorul economic pe care îl reprezint:

  • este înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. _J/_____/___________,
  • are codul fiscal (codul unic de înregistrare, CUI) ______________________ şi
  • contul nr. ______________________________________ deschis la Banca __________________ sucursala _______________________ (denumirea/ localizarea sucursalei băncii unde este deschis contul).

În scopul comunicării cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, vă aduc la cunoştinţă că pot fi contactat la sediul operatorului economic, precum şi la nr. telefon fix __________________, nr. de fax __________________, nr. telefon mobil ____________.

 

Cererea este însoţită de:

-lista solicitanţilor,

-o copie a documentului prin care s-a achitat tariful de autorizare,

-câte un dosar pentru fiecare solicitant, care cuprinde cererea de autorizare individuală şi documentaţia precizată la  Art. 16 din Regulament.

 

Semnătura + Ştampilă

Semnătură,

 


 

Anexa 3

3.1 PROCEDURA DE AUTORIZARE ELECTRICIENI

3.1.1. – Procedura de înscriere la examen

1. Examenul se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: Sesiune de primăvară şi, respectiv Sesiune de toamnă.

2. Prin Decizie a preşedintelui Autorităţii competente, se pot organiza, în mod excepţional, examene şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare “Extrasesiuni”.

3. Examenul constă în susţinerea unei probe scrise cu două subiecte, cu excepţia gradului I pentru care examenul constă într-o probă scrisă cu un singur subiect, aceastea având ca scop verificarea cunoştinţelor candidaţilor în domeniul pentru care se solicită autorizarea.

4. Lista cuprinzând tematica şi elementele bibliografice minimale pentru susţinerea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

               5. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este de regulă, de 30 zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurarea Examenului. Pentru buna desfăşurare a Examenului, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare Sesiune.

6. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze Examen; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează Examen se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, de regulă,  în cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere la Examen.

7. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru desfăşurarea Examenului, pe pagina de Internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis la examen, centrul de examinare în care urmează să susţină Examenul.

8. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea, pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a Examenului.

9. Candidaţii sunt examinaţi de comisii de examinare numite prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, la propunerea direcţiei generale de specialitate. Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

– Asigurarea organizării şi desfăşurării Examenului,

– Preluarea  şi verificarea lucrărilor,

– Întocmirea şi publicarea listelor cu rezultatele Examenului,

– Emiterea Legitimaţiilor,

– Transmiterea documentelor de Examen la Autoritatea competentă pentru evidenţă şi arhivare.

10. Comisia de examinare are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Din Comisia de examinare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată. Membrii Comisiei de examinare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente. Activitatea Comisiei de examinare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.

11. Subiectele de Examen, denumite în continuare Subiecte, sunt propuse de membrii Comisiei de examinare, cu 10 zile înainte de susţinerea Examenului şi sunt aprobate de direcţia generală de specialitate.

12. Examenul  constă într-o probă scrisă în limba română, având unul sau două Subiecte: un Chestionar tip grilă, denumit în continuare Chestionar, conţinând 30 de întrebări, cu câte trei variante de răspuns pentru fiecare întrebare şi, după caz, o aplicaţie numerică, denumită în continuare Aplicaţie numerică.

Subiectul pentru gradul I, constă într-un Chestionar;

– Subiectele pentru gradul II constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică.

Subiectele pentru gradele III şi IV constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică, diferite pentru tipurile de autorizare.

13. Pentru Examen, Comisia de examinare elaborează mai multe variante de Chestionare şi de Aplicaţii numerice.

a) Chestionarul pentru gradele I şi II conţine întrebări având câte un singur răspuns corect.

b) Chestionarul pentru gradele III şi IV conţine întrebări care pot avea unul sau două răspunsuri corecte.

14. Chestionarului şi Aplicaţiei numerice li se atribuie un cod format dintr-un număr de identificare şi din indicativul corespunzător gradului de autorizare pentru care s-au întocmit.

15. După aprobare, Chestionarele şi Aplicaţiile numerice se multiplică corespunzător numărului de candidaţi înscrişi pentru susţinerea Examenului pentru fiecare grad/ tip de autorizare, după caz; documentele se introduc în plicuri, care se sigilează.

 

 

3.1.2. – Procedura de desfăşurare a Examenului

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în sălile de Examen, pe baza listelor întocmite de serviciul de specialitate, cu următoarele precizări:

a)      acceptarea în sală se realizează, de regulă, în ordine alfabetică, în baza actului de identitate;

b)                                                                              candidaţii sunt fotografiaţi, în vederea emiterii Legitimaţiei de electrician autorizat.

2. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele menţionate la pct. 1 din partea unui candidat atrage după sine dreptul Comisiei de examinare de a-l declara absent pe acel candidat, acesta trebuind să părăsească sala de examen.

3. Fiecare candidat primeşte, în funcţie de gradul/ tipul de autorizare, după caz, următoarele documente: Chestionar, Aplicaţie numerică şi formular de înscriere a răspunsurilor la Chestionar, denumit în continuare Formular. Formularul şi Aplicaţia numerică conţin o zonă în care fiecare candidat îşi înscrie datele personale; zona se pliază, se sigilează şi se ştampilează de către membrii comisiei. Conţinutul Formularelor sunt prezentate în Anexa 3-3.1.4 şi 3.1.5 la prezentul Regulament.

4. După rezolvarea Subiectelor, candidatul predă supraveghetorului toate documentele primite; candidatul semnează pentru predarea lucrării în listele utilizate la accesul în sală.

5. Durata alocată rezolvării Subiectelor este diferită funcţie de gradul/ tipul de autorizare pentru care se organizează Examenul:

– la gradele I şi II, Examenul durează o oră,

-la gradul III, Examenul durează două ore,

-la gradul IV, Examenul durează trei ore.

6. Nu se admit asupra candidatului materiale pe care acesta le-ar putea consulta în vederea soluţionării Subiectelor de Examen, precum şi comunicarea cu exteriorul sălii de examen prin mijloace informatice sau orice alte mijloace; orice încercare de fraudă din partea unui candidat în timpul desfăşurării Examenului, se sancţionează cu eliminarea candidatului din Examen, cu înscrierea în toate documentele de Examen (Chestionar, Formular şi, după caz, Aplicaţia numerică) referitoare la acest candidat a menţiunii “Eliminat din Examen”. Eliminarea din Examen se face numai în prezenţa şi cu acordul preşedintelui sau vicepreşedintelui Comisiei de examinare.

7. Comisia de examinare procedează la verificarea lucrărilor, notând cu culoare roşie în rubrica “Rezultatul verificării” a fiecărui Formular, punctajul acordat la fiecare subiect. La notarea Chestionarului şi  Aplicaţiei numerice se aplică următoarele reguli:

a)            se acordă 1 punct în cazul în care au fost marcate numai variantele/ varianta corecte/ corectă de răspuns;

b)            se acordă 0,5 puncte în cazul în care Chestionarul este de tipul menţionat la pct. (13) lit. b) din Anexa 3-3.1.1 din Regulament şi întrebarea are două variante corecte de răspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea;

c)            se acordă 0 puncte, în cazurile contrare celor menţionate la lit. a) şi lit. b) de mai sus;

d)           notarea Aplicaţiei numerice se realizează cu un punctaj maxim este de 5 puncte stabilit după următoarele criterii:

a)                   precizarea formulelor de calcul,

b)                  înlocuirea datelor în formulele de calcul,

c)                   efectuarea calculelor,

d)                  precizarea unităţilor de măsură pentru variabilele utilizate în formulele de calcul,

e)                   stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate.

8. După verificarea tuturor lucrărilor, în prezenţa membrilor Comisiei de examinare, se procedează la desigilarea lucrărilor (desfacerea zonei din Formular şi Aplicaţia numerică pe care sunt înscrise datele personale ale fiecărui candidat) şi întocmirea listelor cu rezultatele Examenului.

9. Se consideră că au promovat Examenul candidaţii la gradul I care au obţinut minimum 24 puncte la Chestionar şi candidaţii la gradele II, III şi IV care au obţinut minimum 24 puncte la Chestionar şi minimum 3 puncte la Aplicaţia numerică.

10. În listele cu rezultatele Examenului se înscrie calificativul “Admis”, dacă s-au obţinut punctajele minime precizate la pct. (9) din Anexa 3-3.1.2 din Regulament, sau “Respins”, dacă cel puţin unul dintre punctajele obţinute este sub valoarea precizată la pct. (9) din Anexa 3-3.1.2 din Regulament.

11. Rezultatele Examenului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de către membrii Comisiei de examinare şi la care se anexează listele cu rezultatele Examenului publicate în centrul de examinare; procesul-verbal, precum şi documentele de Examen ale candidaţilor se arhivează la sediul Autorităţii competente.

12. Listele cu rezultatele Examenului se publică şi pe pagina de Internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a Examenelor.

13. Eventualele Contestaţii cu privire la desfăşurarea şi rezultatele Examenului se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

14. Reverificarea lucrărilor ale căror rezultate sunt contestate se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membrii decât cei nominalizaţi în Comisie de examinare.

15. analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează.

 

 

3.1.3. – Emiterea Legitimaţiei de Electrician autorizat

 

                  1. Candidatul declarat “Admis” în urma Examenului dobândeşte calitatea de Electrician autorizat, atestată prin Legitimaţia eliberată de către Autoritatea competentă. Legitimaţia este nominală şi netransmisibilă; formatul Legitimaţiei este prezentat în Anexa 3-3.1.3.

2. Legitimaţiile se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă; numărul de Legitimaţie  este numărul de ordine din registru, care poate fi consultat la sediul Autorităţii competente după obţinerea unui acord din partea direcţiei generale de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

3. Legitimaţiile se emit şi se eliberează candidaţilor declaraţi “Admis”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a Examenului.

4. Pentru fiecare candidat la Examen se vor păstra, pe durata de valabilitate a Legitimaţiei, la sediul Autorităţii competente, documentele Examenului.

 

 

 

3.2.PROCEDURA DE AUTORIZARE a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari

 

3.2.1. – Procedura de înscriere

1. Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: Sesiune de primăvară şi, respectiv Sesiune de toamnă.

2. Prin Decizie a preşedintelui Autorităţii competente, în mod excepţional, se pot organiza autorizări şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare “Extrasesiuni”.

3. Autorizarea se poate obţine prin înregistrarea la Autoritatea competentă a unui dosar cuprinzând documentele menţionate în Regulament.

               4. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii de autorizare se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este de regulă, de 30 zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurarea Examenului de autorizare a electricienilor. Pentru buna desfăşurare a Sesiunii, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare Sesiune.

5. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze autorizarea; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează autorizarea se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, de regulă,  în cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere. Centrele de autorizare vor fi aceleaşi cu cele de examinare.

6. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru autorizare, pe pagina de Internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi admişi, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi admişi, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis, centrul de autorizare în care urmează să-i fie eliberată autorizaţia.

7. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi autorizaţi din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea, pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a Examenului de autorizare a electricienilor.

               8. Analiza documentelor anexate cererii de obţinere a calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar se realizează de către Serviciul de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

9. Aprobarea autorizării specialiştilor verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari se face de către o Comisie de autorizare, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, pe baza unui proces-verbal semnat de către membrii Comisiei de autorizare. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale.

10. Listele cu specialiştii ale căror dosare au fost acceptate în vederea obţinerii calităţii solicitate se publică şi pe pagina de Internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a sesiunii.

               11. Eventualele Contestaţii cu privire la rezultatele analizei dosarelor în vederea obţinerii calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării listelor menţionate la pct. 10 pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

               12. Reverificarea dosarelor a căror analiză este contestată se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membrii decât cei nominalizaţi în Comisie de autorizare.

               13. analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează.

 

3.2.2. – Procedura de desfăşurare a autorizării

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în săli, pe baza listelor întocmite de serviciul de specialitate, cu următoarele precizări:

a)      acceptarea în sală se realizează, de regulă, în ordine alfabetică, în baza actului de identitate;

b)                                                                              candidaţii sunt fotografiaţi, în vederea emiterii autorizaţiei.

2. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele menţionate la pct. 1 din partea unui candidat atrage după sine dreptul Comisiei de a-l declara absent pe acel candidat, acesta trebuind să vină la sediul Autorităţii competente pentru a fi fotografiat şi a-i fi eliberată autorizaţia corespunzătoare.

 

3.2.3. – Emiterea Autorizaţiei

 

                  1. Candidatul declarat “Admis” în urma procesului verbal al Comisiei de autorizare dobândeşte calitatea de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar, atestată prin Legitimaţia eliberată de către Autoritatea competentă. Legitimaţia este nominală şi netransmisibilă; formatul Legitimaţiei este prezentat în Anexele 5, 6 şi 7.

2. Legitimaţiile se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă; numărul de Legitimaţie  este numărul de ordine din registru, care poate fi consultat la sediul Autorităţii competente după obţinerea unui acord din partea direcţiei generale de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

3. Legitimaţiile se emit şi se eliberează candidaţilor declaraţi “Admişi”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a autorizării.

4. Pentru fiecare candidat se vor păstra, pe durata de valabilitate a Legitimaţiei, la sediul Autorităţii competente, documentele acestuia.

Anexa 4

Experienţa profesională minimă de tip EPP; EPEx sau EPOp pentru fiecare CPA

 

  I IIA IIB IIIA IIIB IVA IVB
CPA1 3 ani EPEx            
CPA2 2 ani EPEx sau EPOp            
CPA3 1 an EPEx sau EPOp            
CPA4 1 an EPEx sau EPOp   3 ani EPEx sau EPOpl        
CPA5 Fără EP 2 ani EPP 2 ani EPEx sau EPOp   4 ani EPEx instalaţii MT    
CPA6 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA6.1 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 3 ani EPP instalaţii electrice IT 3 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA6.2 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA6.3 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA7 Fără EP Fără EP Fără EP        
CPA7.1 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.2 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.3 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.4 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.5 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

 

CPA8 Fără EP 1 an EPP 1 an EPEx sau EPOp        
CPA 8.1 Fără EP 1 an EPP 1 an EPEx sau EPOp 4 ani EPP instalaţii electrice MT 4 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    

 

CPA 9 Fără EP 2 an EPP 2 an EPEx sau EPOp        

 

 

 

 

 

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

28/07/2012

Retelele mt cel mai adesea sunt retele strans buclate. Posibilitatile de buclare asigura o flexibilitate de reconfigurare necesara pentru a asigura realimentarea consumatorilor in caz de incidente sau de retrageri programate din exploatare.

Buclarea se poate realiza prin separatoare sau prin intreruptoare. Daca aparatul de comutatie prin care se realizeaza bucalarea are capacitatea necesara de rupere si/sau tensiunea la bornele sale permite actionarea in sarcina pe circuite fazate acestea se pot actiona inchide/deschide (conecta/deconecta) fara perturbarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie prin care se bucleaza doua circuite nefazate determina producerea unui scurtcircuit polifazat net care se soldeaza cu declansarea prin protetii a ambelor circuite buclate si eventual cu distrugerea aparatului de comutatie respectiv.

Doua circuite fazate asigura implicit si pastrarea sensului de rotire a motoarelor indiferent de configuratia RED realizata prin aparatele de comutatie. In figura 2 in ipoteza in care LEA 1 ai LEA 2 sunt fazate, daca se preia prin separatorul de buclare LEA 2 din statia A prin LEA1 in tronsonul dintre SS si statia B motoarele vor continua sa se invarta in acelasi sens.

Daca LEA nu sunt fazate atunci realizarea schemei din figura 2 se poate face numai cu trecerea consumului de pe LEA 2 prin zero iar motoarele pe LEA 2 isi vor pastra sau nu sensul de rotire depinzand de pozitia relativa a fazelor celor doua LEA, labornele separatorului de buclare cand acesta este deschis, la schema normala (cea din figura 1)

In tabelul 1 avem sistetizate cazurile posibile din perspectiva fazajelor si a sensului de rotire a motoarelor

In figura 4 avem o situatie simpla, frecvent intalnita de buclare a 6 linii mt. Adeseori in practica intalnim situatii mult mai complexe de circuite mt strans buclate.

Pentru verificarea fazejelor trebuie realizata secvential schema din figura 5. Se ia drept refeinta staia A si se verifica fazajul in statiile B, C, D si E

Ori de cate ori este posibil fazarea se realizeaza in statiile de transformare schimband ordinea capetelor ternibale ale cablurilor din celulele de linie.

In situatia din figura 4 este posibila realizarea fazajelor doar prin schimbarea ordinii capetelor terminale in celulele de linie.

Daca plecand de la configuratia din figura 4 amplasam doua noi separatoare de bucla Sb6 si Sb7 obtinem configuratia din figura 6.

In acest caz verificarea fazajelor nu se mai poate face intr-o singura etapa. Se realizeaza o configuratie similara celei din figura 5 mentinand descise noile separatoare de bucla Sb6 si Sb7. Ulterior realizam si configuratia din figura 8 ca sa verificam si fazajele prin cu Sb6 si Sb7 inchise.

Daca constatam ca fazajul Liniei 1 cu lina 5  verificat in statia B nu corespunde deja nu mai putem schimba pozitia capetelor terminale ale cablului din celula LEA 5 din statia B deoarece an strica fazajele verificate/realizate pe configuratia din figura 7. In acest caz trebuie sa stabilim pozitia relativa a fazelor la bornele Sb6 in situatia in care acesta este deschis. Ulterior trebuie sa schimbam ordinea conductoarelor la bornele Sb6.

Daca putem utiliza un fazmetru si sa verificam cu el corespondenta fazelor direct la bornele separatorului Sb6 atunci lucrurile sunt simple aflam imediat cum trebuie repozitionate conductoarele la bornele separatorului astfel incat sa realizam fazajul

Daca acest lucru nu este posibil atunci asigurand retragerile necesare din exploatare si masurile de electrosecuritate trebuie sa identificam in statia E corespondenta bornelor separatorului Sb6 cu capetele terminale ale cablului din celula LEA 5 din Statia E utilizand megohmetrul.

In tabelul 3 avem etapele identificarii fazelor la bornele unui aparat de comutatie prin care se realizeaza buclarea a doua circuite LEA mt atunci cand nu se poate utiliza fazmetru pentru determinari directe

Dupa ce am aflat positia relativa a fazelor R, S,T la bornele unui separator de bucla deschis, utilizand informatiile din tabelele 1 respectiv 2 stabilim si situatia sensului in care se vor roti motoarele daca se va apela la reconfigurarea RED prin inchiderea respectivului separator de bucla.

Actionand ordonat, facand verificari directe ale fazajului pe diverse configuratii RED dublate de prelucrari logice ale rezultatelor putem tine evidenta fazajelor si sensurilor in zona respectiva de retea.

In cazul ideal trebuie sa urmarim ca toate liniile care se bucleaza sa fie fazate. Daca acest obiectiv nu este atins trbuie sa stim care linii nu sunt fazate pe anumite aparate de comutatie prin acre se pot bloca respectiv situatia sensurilor.

In cazul in care realizarea fazajului pe circuitele mt presupune modificarea sensului de rotire a motoarelor  pe un anumit tronson de RED mt acest lucru presupune siasumarea obligatiei de schimbare a pozitiei fazelor la bornele Ljt in cutiile de distributie ale PT acolo unde exista bransamente trifazate.

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

01/10/2011

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

  • prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
  • prevederea de solutii tehnice complicate inutil
  • includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

  • descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
  • utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
  • emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
  • emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
  • emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
  • emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
  • extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Centre de examen Primavara 2011

20/03/2011

 

 Urmariti site www.anre.ro paginile dedicate examenului si incepand cu 04.04.2011 veti putea afla data, locatia, sala si ora la care se va desfasura examenul Dv.

Atentie examinatorii ANRE respecta programul!

Succes natural!

SGC

Centrul
 
 

Perioada examen 

Locul examenului
 
 

Data /Ora examenului
 
 

Timisoara 

18 -21 aprilie 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Amfiteatru si sala (etaj 1)
 

  

Iasi 

03 -06 mai 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA
GH. ASACHI IASI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI  INFORMATICA APLICATA

Bd. Profesor Dimitrie Mangeron, nr. 21-23 (Splai Bahlui)
Amfiteatru E1- Sala E107
 

  

BUCURESTI 

08-10 aprilie 

15 -17 aprilie

si 29 aprilie

2011

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
Splaiul Independentei nr. 313,
Sala 1: Amfiteatrul EC 104
Sala 2: Amfiteatrul EC 003
Sala 3: Amfiteatrul EC 001
(Intrarea prin B-dul Iuliu Maniu, 
Facultatea de Automatica)
 

 

  

 

 

Programul de organizare si desfasurare:

10  ianuarie – 2011

Publicarea anuntului

07 februarie

18  februarie -2011

Inscrierea candidatilor

18  februarie -2011 (data postei)

Termen final de inscriere la examen