Posts Tagged ‘pene de curent’

Schema logica pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA in zone cu vegetatie

14/06/2020

Articolul se adreseaza specialistilor in distributia energiei electrice, proprietarilor de terenuri interesati de problema coexistentei arborilor/copacilor cu liniile electrice aeriene (LEA) care traverseaza terenurile lor respectiv cu LEA care se afla in imediata vecinatate a acestor terenuri, administratorilor de drumuri publice (strazi, drumuri judetene, drumuri nationale), Autoritatelor Publice Locale pentru intelegerea atributiilor de aplicare a legii energiei electrice (etc!).

Temeiul legal rezulta din coroborarea art 12 alin 12, art 49 litera b, art 93 alin 1 punctul 29, art 93 alin 3 litera b din legea energiei si gazelor naturale 123/2012

Criteriile de selectare a arborilor/pomilor pentru defrisare decoronare precum si conditiile de coexistenta sunt detaliate in Norma Tehnica aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Click pe figura pentru deschidere in format lizibil

Pentru aprofundarea problemelor legate de Ord ANRE 239/2019 va recomand sa cititi pe blog:

Cazuri de coexistenta a retelelor electrice cu constructiile

LEA 20 kV si (fara) vegetatia din culoarul de trecere!

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Cazuri de coexistenta a retelelor electrice cu constructiile

06/06/2020

Articolul se adreseaza specialistilor in distributia energiei electrice, proiectantilor de retele electrice, arhitectilor dar si proprietarilor de constructii/terenuri interesati de problema coexistentei constructiilor exitente si/sau viitoare fata de retelele electrice de distributie (RED) din proximitate.

Norma tehnica  privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul ANRE 239/2019 publicat in Monitorul Oficial 36/20.01.2020 aduce noutati semnificative privind coexistenta cu vegetatia si constructiile din proximitate.

Un interes deosebit apreciem ca il prezinta coexistenta Linilor Electrice Aeriene (LEA) cu constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia.

Pentru o privire de ansamblu am identificat 10 tipuri de cazuri de coexistenta segmentate dupa 5 criterii:

  1. existenta avizului de amplasament (AA)
  2. respectarea AA
  3. conformitatea cu Norma Th de coexistenta aprobata cu Ordinul ANRE 49/2007, valabila pana la data de 20.04.2020
  4. conformitatea cu Norma Th de coexistenta aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019, valabila dupa  data de 20.04.2020
  5. data infiintarii constructiei: inainte sau dupa 20.04.2020

„Click” pe figura pentru claritate!

In 4 din cele 10 cazuri: 4.2, 5, 7.2, 8 operatorul de distributie OD trebuie sa initieze masuri de reglementare a coexistentei.

Am identificat doua grade de urgenta:

  • gradul 1 pentru cazurile 5 si 8 in care nu sunt respectate conditiile de coexistenta fata de nici una din cele doua Norme tehnice de referinta implicit nu sunt respectate conditiile de coexistenta fata de Norma tehnica valabila la data infiintarii constructiei
  • gradul 2 vizeaza constructiile realizate dupa data de 20.04.2020 care nu respecta conditiile standard de coexistenta fata de Norm Tehnica aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019. Totusi sunt realizate conditiile de coexistenta (mai putin restrictive) care au fost valabile pana la data de 20.04.2020 si care corespund Normei Tehnice aprobate prin Ordinul 49/2007

Dupa cum puteti constata din articolele recomandate mai jos Ordinul 239/2019, intrat in vigoare la 20.04.2020 abroga Ordinul ANRE 49/2007 si Norma Thnica de coexistenta aferenta acestuia.

Norma tehnica  privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019 introduce conditii mai restrictive de coexistenta fata de cele aprobate prin Ordinul 49/2007.

In cazul urgentelor de grad 1 reglementarea coexistentei se poate rezuma la schimbarea amplasamentului LEA sau trecerea LEA in cablu subteran (LES) sau in cazuri obligate demolarea constructiei

In cazul urgentelor de grad 2 solutia de reglementare se poate rezuma la documente prin care proprietarul constructiilor sa isi asuma riscurile suplimentare generate de reducerea distantelor de coexistenta fata de cele stabilite  prin Norma Tehnica in vigoare, aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Pentru aprofundarea problemelor legate de Ord ANRE 239/2019 va recomand sa cititi pe blog:

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

LEA 20 kV si (fara) vegetatia din culoarul de trecere!

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

 

 

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

LEA 20 kV si (fara) vegetatia din culoarul de trecere!

23/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Generalitati privind LEA 20 kV
3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 20 kV
4 Sinteza prevederilor legale aplicabile
5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV
6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in afara fondului forestier
7 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in fond forestier
8 Axiomele intretinerii culoarelor de siguranta LEA
9 Articole complementare accesibile pe blog
10 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:
10.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
10.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
10.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

In acest articol sunt analizate prevederile legale aplicabile pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA 20  kV in scopul identificarii unor modalitati practice de management al vegetatiei din culoarele de siguranta LEA (linie electrica aeriana) de medie tensiune (mt, 6kV, 10 kV, 20 kV) prin care se asigura serviciul de distributie publica la nivelul fiecarei comunitati locale.

Reglementari analizate:

  • Legea energiei si a gazelor naturale123/2012
  • Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Articolul este destinat atat specialistilor cat si nespecialistilor interesati de subiectul tratat. Din perspectiva publicului vizat in articol vom avea si careva pasaje explicative liniile electrice aeriene (LEA) si rolul lor in alimentarea cu energie a localitatilor.

In articol sunt inserate imagini si filmari care scot in evidenta volumul deosebit de mare de nunca pe care il presupune intretinerea culoarelor de siguranta, riscurile carora trebuie sa le faca fata personalul OD pentru redarea in exploatare a retelelor avariate in perioadele de conditii meteo deosebite.

2 Generalitati privind LEA 20 kV

Alimentarea cu energie este deosebit de importanta pentru viata sociala si pentru economia fiecarei localitati activitatea OD trebuie sutinuta cu reglementari favorabile si cu receptivitate din partea proprietarilor de teren pe terenurile carora sunta amplasate LEA 20 kV. Proprietarii dupa ce au luat cunostinta de prevederile legale privind necesitatea protejarii LEA  trebuie sa evite punerea in pericol a LEA prin plantari negandite, neautorizate, neinspirate de copaci/arbori in culoarele de trecere LEA 20 kV.

Ingreunarea efectuarii defrisarilor in culoarul de siguranta LEA este in defavoarea fiecaruia dintre noi fara nici o exagerare!

Secventele video au fost pregatite pentru postare prin amabilitatea dlui Incze Andras caruia ii multumesc pentru ajutor!

Video 1 Interventie in conditii dificile pentru indepartarea varfurilor de brazi rasturnati de vant peste conductoarele unei LEA 20 kV realizata pe stalpi metalici inalti de cca 20 m!!! Desi conductoarele sunt la mare inaltime brazii din proximitate depasesc inaltimea conductoarelor cu 10-15 m fiind un real pericol sa fie rasturnati peste LEA. Fapt demonstat de filmare. Filmarile facute cu o drona de un voluntar, caruia ii multumim si spre care va putem indruma daca aveti nevoie de acest serviciu!!

Nivelul de tensiune cu cea mai larga respandire in cazul LEA este cel de 20 kV in articol voi utiliza adesea referintele LEA mt sau LEA 20 kV afirmatiile fiind valabile pentru toata gama de tensiuni de 6 kV, 10 kV si 20 kV neexistand nici o deosebire in textul Normai Th intre cele 3 nivele de tensiune.

Pentru o mai buna intelegere a  subiectului tratat apreciez ca utila citirea unor articole cu subiecte complementare pentru care in partea de jos a articolului puteti gasi link-urile necesare:

Video 2 In acceasi zona in care a fost facut Video 1 avem un exemplu de indepartare a unui varf de brad cazul pe conductoare si care a fost ancorat cu franghii si a fost tras spre stalp unde este taiat in bucati pentru a fi indepartat de pe conductoare. Conditii grele si periculoase de munca!

Din punct de vedere al amplasamentului avem:

  1. LEA 20 kV amplasate exclusiv in domeniul public,
  2. LEA 20 kV amplasate exclusiv pe terenuri private ale persoanelor fizice si juridice,
  3. LEA 20 kV „mixte” (acestea predomina) care au atat tronsoane amplasate pe domeniul public cate si tronsoane amplasate pe domeniile private.

Contactul vegetatiei (arbori/copaci) din proximitatea LEA mt cu conductoarele LEA  provoca aparitia unor scurtcircuite. Aceste scurtcircuite  declansarea intreruptoarelor in statiile de transformare 110/mt generand evident „pene de curent” care afecteaza simultan zeci de posturi de transformare si cateva mii de locuri de consum.

Scurtcircuitele manifestandu-se sub forma unei „flacari deschise” pot fi la originea unor incendii, pot duce la topirea locala a conductoarelor si la caderea acestora la sol sporind riscul accidentelor umane daca sunt atinse si/sau daca se circula in apropierea lor.

Video 3 Exemplificarea flacarii deschise care insoteste un scurtcircuit. Uneori durata acestuia este suficient de mare ca sa poata deveni sursa unor incendii

Pe langa scurtcircuite sub actiunea factorilor meteorologici: vant eventual vant in asociere cu ploaia si/sau zapada, arborii/copacii se pot apleca / pot cadea/rasturna pe/peste LEA 20 kV producand frecvent ruperea consuctoarelor si/sau a stalpilor.

Video 4 zeci de varfuri de brazi indeparate d epe conducoarele LEA, cateva inca atarnand de conductoare. Mii de brazi din exteriorul culoarului de trecere care depsesc cu 15-20m inaltimea conductoarelor LEA si care oricand pot fi aplecati/rasturnati, rupti si aruncati de vant peste conductoarele LEA. Brazii sunt extrem de desi si desi sunt inalti au diamentre reduse de 20-25 cm, niste prajini foarte instabile. Exemplu clar de necesitate de  schimbarea amenajamentului silvic

Evenimentele in retele de distributie a energiei electrice de medie tensiune prin care se asigura serviciul de distributie a energiei electrice se numesc in reglementari si in literatura de specialitate: incidenete.

Incidentele sunt cunoscute operatorilor de distribuie (OD) din momentul declansarii intreruptoarelor in statiile de transformare 110 kV/mt insa nu se cunoaste locul in care s-a produs defectiunea. Locul defectiunii se depisteaza prin manevre care izoleaza un tronson de retea de regula cu lungimi de cca 5-7 km. Dupa izolarea tronsonului defect, locul defectului este depistat in urma unui control in lungul retelei facut de personalul operativ. Uzual o LEA 20 kV are 30-70 km uneori LEA 20 kV pot depasi 100 de km. Frecvent avem 50-100 posturi de transformare racordate la LEA 20 kV

Video 5 Exemplu de control facut (aici din masina!) pe traseul unei LEA 20 kV afectata de caderi masive de arbori din exteriorul culoarului de trecere. Probabilitatea de defect este deosebit de mare in lipsa unor amenajamente silvice adedcvate

LEA 20 kV distribuie de regula energie mai multor localitati aflate in raza 30-50 km fata de statiile de transformare 110kV/mt

Retele mt au portiuni importante prin terenuri agricole, paduri, teren accidentat etc astfel incat controlul pedestru al liniei dureaza uneori destul de mult functie de tipul si starea terenului: noroi, zapada, acumulari de apa, etc.

Video 6 Arbori de mari dimeniuni cazuti peste LEA de la distanta mare fata de axul LEA. Amenajamentele silvice trebuie sa aiba in vedere eliminarea tuturor riscurilor de avariere LEA prin adaptarea tipului de vegetatie care se planteaza in proximitatea culoarului de trecere

In anumite situatii cand existe riscul unor accidente umane de ex noaptea, trasee prin zone forestiere frecventate de animale salbatice, rape etc controlul poate fi amnat pana cand se poate execute in conditii de siguranta.

Video 7 Exemplu de situatie in care controlul trebuie facut prin zapada afanata care ajunge pana la brau. Un astfel de control este istovitor pentru personal iar durata lui este mare. Personalul are de infruntat dificultati deosebite. Masurile preventive sunt intodeauna de prefetat pentru acesta este nevoie de colaborare responsabila cu proprietarii terenurilor pe care este amplasata LEA 20 kV pentru eliminarea riscurilor de avarie din culoarul de trecere LEA 20 kV

Tinand cont de numarul mare de clienti arondat fiecarei linii de medie tensiune si de durata mare necesara pentru redarea in exploatare masurile preventive de curatire a culoarelor de trecere de vegetatie (arbori/copaci) sunt foarte importante.

Spre deosebire de LEA jt unde vorbim de un culoar de trecere de 1m conductorul extrem al liniei şi coronamentul arborilor la devierea maxima produsa de vant adica 2-2,5m din axul LEA jt de o parte si de alta a liniei in cazul LEA mt vorbim de un culoar de trecere de 24m cate 12m de o parte si de alta a axului LEA

Figura urmatoare (alaturi de figurile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV si LEA 110 kV) reprezinta cele mai importante schimbari aduse de actualizarea Normei Tehnice deoarece sunt sugestive si pot fi relativ usor de inteles pentru proprietarii de arbori/copaci.

Pana acum Norma tehnica precedenta (aprobata cu Ordinela ANRE 4 si 49/2007) nu contineau aceste figuri si era destul de greu sa convingi proprietarii doar prezentand texte care trebuiau sa fie si coroborare!

Figura 1 Profilul culoarului de trecere LEA 20 kV extras din fig 1b din art 2.19, Anexa 6 din Norma Tehnica aprobata cu Ordinul 239/2019
Figura 2 Vantul deosebit de puternic deviaza cu 90 de grade zolatia LEA 20 kV cu coronamant elastic care in conditii normale trebuie sa fie in pozitie verticala

Si in cazul LEA 20 kV vorbim de arbori/copaci plantati/crescuti razleti, in grupuri, plantatii, paduri, perdele de protectie ale drumurilor, terenurilor agricole, malurilor de apa situati pe domenii publice sau private. Anexa 6 art 2.6

Cele mai mari probleme sunt in zonele forestiere si zavoaie din luncile raurilor. Vom relua acesta afirmatie pentru detaliere in articol

Figura 3 Conductor LEA 20 kV deviat de vant la maxim din planul vertical in planul orizontal in acest caz distanta d0 fin figura 1 este egala cu sageata maxina a conductorului
Video 8 Conductor puternic deviat de vant. Conductorul ajunge din pozitia normala, din planul vertical in plan orizontal. Conductorul ajunge in exterioul LEA la distanta do = cu sageata conductorului acesta este uzual intre 1 si 2m dar poate fi si mai mare sau chiar mult mai mare in conditii speciale de deschideri (distanta) mari(e) intre stalpi

Dupa acest preambul necesar poate utilizatorilor blogului mai putin familiarizati cu problematica distributiei energiei electrice vom aborda prevederile legale pe care intentionez sa le detaliez.

3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 20 kV

Art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012

„Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

Comentariul: 1) Pentru ca OD nu este autorizat sa isi faca abonament la costuri repetate prima optiune este de taiere de la nivelul solului / „defrisare” a tuturor arborilor/copacilor care prin gabarit si/sau pozitie prezinta riscuri pentru LEA.

Art  49 litera b, din legea 123/2012

„Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

Comentariul: 2) Daca proprietarul este interesat sa intre in legalitate are optiunea sa solicite aprobarea de la OD prevazuta la art  49 litera b, din legea energiei 123/2012. In acest caz, personalizat pe situatia de la fata locului respectiv din datele rezultate din cererea de aviz de amplasament OD poate stabili conditiile de coexistenta: pozitie, specie, gabarit maxim, viteza de crestere, etc iar proprietarul isi poate programa si realiza in conditii de siguranta intretinerea coroanei prin taieri de dirijare/decoronare la inaltimi nepericuloase pentru LEA si pentru oamenii care executa lucrarile de exploatare/recoltare a arborilor/pomilor respectivi.

Figura 4 Extras din cuprinsul Norma Th, capitole aplicabile pentru culoarul de trecere LEA 20 kV

Art. 10 litera c  din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

c) minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.”

Art. 11 aliniatul  (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.”

Art 12  litera k din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„În vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile prevăzute la art. 10 lit. c) şi la art. 11 alin. (1), delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face având în vedere:

k) asigurarea condiţiilor de coexistenţă cu vegetaţia (arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, perdele de protecție a drumurilor etc., din domeniul public sau privat) situată în culoarul de trecere.” Vezi si Norma Th art 2.6 din Anexa 6

Comentariul: 3) Remarcam ca Norma Th se refera la toate tipurile de „vegetatie” arbori/copaci izolati sau razleti platati sau rasariti natural oriunde pe traseul unei retele de distribuie a energiei /in cazul nostru  LEA 20 kV (in cazul acestui articol, in general LEA de orice nivel de tensiune) Art 12 litera k si Anexa 6 art 2.6

Art. 23. din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Art. 23. Pentru LEA cu tensiunea nominală mai mare de 1 kV în anexa nr. 6 sunt prevăzute măsurile de siguranță și de protecție aplicate, culoarele de trecere (de funcţionare), zonele de protecţie şi de siguranţă și condiţiile de coexistență a LEA echipate cu conductoare neizolate, cu elemente naturale precum arbori/pomi fructiferi etc., obiecte, construcții, instalații etc. din vecinătate.”

In anexa 6, Capitolul II – Culoare de trecere (de funcţionare), zone de protecţie şi siguranţă pentru LEA cu tensiuni nominale peste 1 kV din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 este prevazut:

Art 2.4.  „Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV”

Comentariul: 4) Vezi detaliul urmator extras din figura 1b de la art 2.19, Anexa 6 sustinut de imagini ale retelelor ale caror conductoare sunt deviate la extrem de vanturi puternice (figurile 2 si 3 din articol si video 8)

Figura 5 detaliu extras din figura 1b, art 2.19, Anexa 6 pentru definirea distantei de siguranta ds, LEA 20 kV

Art 2.5  „Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt de 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV”

Art 2.6. „În cazul LEA construite pe terenuri silvice sau pe terenuri din domeniul public sau privat, precum grădini, curți, livezi, zăvoaie, marginea drumurilor etc., unde există arbori/pomi fructiferi, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt de 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV”

Art 2.7 si 2.9 ne atentioneaza ca pot fi situatii particulare in care dimensiunile culoarelor de trecere pot fi mai mari de 24m (stabilite la art 2.5 si 2.6)

Art 2.10. aliniatul (1)Distanţa măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori şi coronamentul arborilor (inclusiv o creştere previzibilă până la următoarea operațiune de defrișare/toaletare a arborilor), la deviaţia maximă a conductorului şi a coroanei arborilor sub acţiunea vântului şi/sau sub greutatea zăpezii şi în condiţii de săgeată maximă, nu trebuie să fie mai mică de  1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV=> vezi detaliul urmator extras din figura 1b de la art 2.19, Anexa 6

Figura 6 detaliu extras din figura 1b, art 2.19, Anexa 6 pentru definirea distantei de apropiere a vegetatiei masurata pe verticala dv, LEA 20 kV

Comentariul: 5) acest articol este deosebit de important! Face referire la distanta masurata pe verticala conductorul extrem (cel mai apropiat de arbori, daca acestia sunt in lateral) si varful coroanei arborilor!!!

Comentariul: 6) Extrasul din figura 1.b de la art 2.19 din Norma Th este relevant. Sub nicio forma varful coroanei arborilor nu poate depasi linia verde din figura 1.b Toti arborii care nu indeplinesc acesta conditie in culoarul de siguranta de 12m+12m masurati din axul LEA in fiecare parte a acesteia trebuie taiati fiind periculosi!

Comentariul: 7) articolul merge mai departe: in momentul in care se decide ca reglementarea coexistentei sa se faca decoronare atunci distanta masurata in plan verical intre conductorul la sageata maxima (in punctul cel mai de jos al conductorului) si varful coranei arborilor trebuie sa fie 1m+Δh unde Δh reprezinta cresterea previzibila a arborilor intre doua decoronari succesive.

Luand de exemplu o crestere de 2m/an atunci specia resectiva de arbore trebuie decoronata anual pana la o inaltime maxima la varful coroanei de 5m sub conductoare si de maxim 6 m imediat in lateralul distantei de siguranta „ds” (vezi figura 2 de mai sus)

Comentariul: 8) daca coroboram prevederile art 2.10 aliniatul (1) din Norma Th  cu prevederile ar 49 litera b si ale art 12 aliniatul (12) din legea energiei 123/2012 rezulta ca obligatia de decoronare revine celui care doreste sa pastreze un arbore de talie la maturitate neadecvata in culoarul de siguranta LEA.

Comentariul: 9) OD trebuie sa impuna obtinerea AA pentru plantari in culoarul de siguranta, sa puna conditii corespunzatoare proprietarilor de arbori sa ii mentina la inaltimi nepericuloase evitand astfel abonament la taiat de crengi si la costuri neperformante si la riscul unor repetate pene de curent care sa afecteze repetat mii si mii de consumatori de energie electrica (art 49 litera b din legea 123/2012)

Comentariul 10) OD trebuie sa isi onoreze obligatia de a intretine culoarul de siguranta LEA sigur prin defrisari sau decoronari (art 12 aliniatul (12) din legea energiei 123/2012) asigurand defrisarile si eliminand la prima trecere problema sau luand masurile de electrosecuritate si asigurand prima decoronare daca acesta nu se poate face in conditii de siguranta de proprietar

OD trebuie sa colaboreze cu proprietarii ori de cate ori este solicitat pentru asigurarea masurilor de electrosecuritate care sa permita proprietarilor sa execute lucrari de taiere/decoronare arbori/pomi fructiferi in culoarul d esiguranta LEA

Art 2.10. aliniatul (2) „Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul LEA nou construite şi LEA existente, se defrişează, conform prevederilor legale, numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) sau în cazul în care se realizează exproprierea terenurilor din culoarul de trecere și scoaterea definitivă a acestora din fondul forestier”

Comentariul: 11) Remarcam puterea articolului 2.10 pentru securitatea LEA prin faptul ca „se defriseaza culoarul de trecere daca nu sunt indeplinite conditiile de la art 2.10 aliniatul (1)„. Adica se defriseaza culoarul de trecere daca nu se poate asigura distanta de 1m  măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori şi coronamentul arborilor, la deviaţia maximă a conductorului şi a coroanei arborilor sub acţiunea vântului şi/sau sub greutatea zăpezii şi în condiţii de săgeată maximă.

Comentariul 12) Daca am avea terenul expropriat si scos din fondul forestier viata OD si a consumatorilor de energie ar fi „lipsita de griji!. Daca in cazul LEA 20 kV lucrurile sunt super calre si corecte in cazul LEA 20 kV existente unele existente de zeci de ani pe amplasamentele respective (uneori de 40-50 de ani) in tariful de distributie nu sunt prevazute / nu sunt acceptate  de catre ANRE costuri pentru expropieri si/sau scoateri din fondul forestier.

Daca ANRE ar prevedea / accepta in tariful de distributie fonduri / costuri pentru expropieri si/sau scoateri din fondul forestier aceste costuri vor conduce la cresterea tarifelor de distribuie si implicit a pretului energiei electrice trebuind sa fie suportate de toti clentii beneficiari ai serviciului public de distributie a energiei electrice.

Prin urmare pentru silvicultori aproape ca „nu exista LEA” care sunt amplasate pe terenuri nescoase din fondul forestier. Oricum nu le vad astfel incat sa asigure amenajamente silvice corespunzatoare din initiativa proprie. Cum art 12 aliniatul (12) ne permite sa facem defrisari ” respectând prevederile legale în vigoare” ajungem sa ne lovim de legislatia silvica sa nu avem amenajamente si sa nu reusim sa taiem suficienti arbori din culoarul de siguranta astfel incat riscul avariilor este perpetuu!

Art 2.11. „În cazul în care, în condiţiile prevăzute la pct. 2.10, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului forestier respectiv şi/sau proprietarul arborilor/pomilor fructiferi se instituie ca interdicţie obligaţia de a nu schimba arborii/pomii fructiferi existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la pct. 2.10”

Comentariul: 13) Daca am gasit un „amenajament” corestunzator care respecta distantele de siguranta dintre arbori/copaci si conductoarele LEA atunci este responsabilitatea proprietarului sau administratorul fondului forestier sa il pastreze

Art 2.14. „Terenurile care au fost defrişate sau se defrişează pentru crearea culoarului de trecere (de funcţionare) pot fi plantate cu specii de arbori de înălţimi potrivite sau arbuşti, astfel încât să fie păstrate distanţele minime de la coroana acestora la conductoarele electrice, prevăzute la pct. 2.10, precum şi lăţimea culoarului de trecere (de funcţionare) determinată conform prevederilor de la pct. 2.5, 2.6 şi 2.9, pe toată durata de exploatare a liniilor electrice.”

Comentariul: 14) Prvedere fireasca care trimite la amenajamente rationale fara sa conditioneze actiunea de expropieri si/sau scoateri oneroase din fondul forestier care in fapt nu sunt necesare evitandu-se astfel cresterea nedorita a tarifului de distributie respectiv prevenind cresterea costului energiei electrice.

Art 2.15. aliniatul (1) „Operatorii de reţea, singuri sau împreună cu proprietarii de drept sau cu administratorul fondului silvic, efectuează cel puţin o dată pe an controale pe traseele LEA realizate pe terenuri silvice, identifică arborii uscaţi, slab ancoraţi în teren sau situaţi în terenuri fugitive, predispuşi căderii la vânt, din vecinătatea culoarului de trecere (funcţionare) și iau măsuri pentru tăierea acestora conform prevederilor legale”

Comentariul: 15) Specaculos de corect din punct de vedere teoretic. Practic mobilizarea celor vizati de textul reglementarii pentru control este anevoioasa consumand multe resurse ala OD. Cu toate acestea in fodul forestier este singura cale prin care se poate ajunge sa se organizeze taierea unor arbori si se realizeaza controlul respectiv!

Art 2.15. aliniatul (2) Vegetaţia forestieră din culoarul de trecere (funcţionare) se taie, dacă înălţimea acesteia, determinată în urma inspecţiei culoarului prevăzută la alin. (1), nu asigură distanţele prevăzute la pct. 2.10.

Comentariul: 16) Foarte important aliniatul (2) al articolului 2.15 . Ne trimite la art 2.10 pentru distantele de siguranta si ne spune ca toti arborii care prezinta risc ca prin viteze de crestere anuala si gabaritele la maturitate sa depaseasca limitele de siguranta trebuie sa fie taiati!

Art 2.16. LEA noi cu conductoare izolate şi neizolate, cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv, amplasate în zonele silvice şi forestiere, se construiesc pe marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă. Se evită defrişările, efectuându-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigură funcţionarea liniilor prin respectarea distanței minime de siguranță prevăzute la pct. 2.4, între conductoarele deviate de vânt şi coroana arborelui, respectiv a distanței prevăzute la pct. 2.10, măsurată pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori și vârful arborilor.

 Comentariul:17) Orice este legat de „LEA noi”  este binevenit. Oricum si aici avem reluata ideea distantei masurate pe verticală între conductorul cel mai apropiat de arbori și vârful arborilor  care limiteaza inaltimea (la maturitate)  a speciilor de arbori care pot fi acceptati/lasati in culoarul de trecere chiar si al LEA noi!

Art 2.19. „Profilul culoarului de trecere a LEA de 20 kV, stabilit conform prevederilor prezentului capitol, este exemplificat în figura 1.b :”

4 Sinteza prevederilor legale aplicabile

  1. Norma th trateaza toate categoriile de arbori/copaci razleti sau in grupuri/palnatii/livezi/paduri zavoaie aflati in proximitatea LEA =>Art 12 k, Anexa 6 cap II art 2.6
  2. In plan vertical arborii/copacii trebuie mentinuti prin decoronare la o distanta de apropiere de cel putin 1m. Restrictiile vizeaza si miscarea coroanei in conditii meteo deosebite vant/ploaie/zapada  => Anexa 6 art 2.10 alin 1
  3. Daca vegetatia nu poate fi mentinuta prin decoronari la cel putin 1 m de conductor si coroana la deviatia maxima a vantului masurat in plan verical atunci arborele/copacul se defriseaza => Anexa 6 art 2.10 alin 2 si art 2.15 alin 2
  4. In fondul forestier se taia arborii periculosi, arborii uscaţi, slab ancoraţi în teren sau situaţi în terenuri fugitive, predispuşi căderii la vânt, din vecinătatea culoarului de trecere. OD si proprietarii trebuie sa faca controale => Anexa 6 art 2.15 alin 1
  5. Anexa 6 art 2.19 Figura 1b sintetizeaza grafic limitele permise pentru coroana arborilor la deviatia maxima produsa de vant => art 2.4 & art 2.10 alin (1) & art 2.10 alin 2 & art 2.15 alin 2
  6. Daca arborii/copacii indeplinesc conditiile de gabarit de la art 2.10 atunci proprietarului ii este interzisa schimbarea acestora cu alte specii => Anexa 6 art 2.11
  7. In culoarul de trecere defrisat se pot realiza amenajamente care sa respecte conditiile de coexistenta stabilite in Norm Th la art 2.10 pentru latimea culoarului stabilita la 2.4, 2.6 si 2.9 din Anexa 6 => Anexa 6 art 2.14
  8. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 49 litera b  obtinerea avizului de amplasament de la OD pentru plantarea / pastrarea copacilor in culoarul de siguranta LEA
  9. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 12 alin 12 sa ia masuri de defrisare/modelare a vegetatiei astfel incat sa asigure buna functionare a LEA si sa evite riscurile de accidente.

5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV

In articolul Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA avem o prezentare mai larga a contraventiilor legate vegetatia din culoarele de siguranta LEA si de responsabilitatile de constatare. Vom prelua doar figura 5 din articolul invocat pe care o renumerotam ca figura 7:

Figura 7 Responabilitati pentru aplicarea contraventiilor pervazute de legea energiei 123/2012  privind afectarea sigurantei LEA

6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in afara fondului forestier

Plecand de la realitatea ca in acest moment 99% din vegetatia (copaci/arbori) din culoarele de siguranta LEA si din proximitatea acestora nu au aviz de amplasament va supun atentiei urmatorul mod de actiune:

  1. Se instiinteaza proprietarii asupra necesitatii obtinerii avizului de amplasament pentru arborii/copacii din culoarul de siguranta LEA. Se anexeaza formularele si dau explicatiile necesare pt acest demers
  2. Se documenteaza situatia la fata locului, se consulta proprietarul asupra intentiilor acestuia, se analizeaza impreuna cu proprietarul optiunile si in final se definesc, in avizul de amplasament, conditiile de coexistenta si responsabilitatile proprietarului pentru intretinerea vegetatiei din culoarul de trecere LEA.
  3. Pentru avizele de amplasament emise OD asigura taiera arborilor periculosi care necesita masuri  de electrosecuritate si chiar demontarea/remontarea conductorului LEA pe anumite portiuni. De asemenea din ratiuni de electrosecuritate OD asigura prima decoronare a arborilor in temeiul art 12 ain 12 din legea energiei
  4. Pentru arborii/copacii periculosi pentru care nu s-a solicitat aviz de amplasament in temeiul  art 12 alin 12 din legea energiei si al Normei Th aprobate prin Ordinul 239/2019 OD programeaza lucrarile de defrisare necesare anuntand in prealabil proprietarului data la care se va intra pe proprietate pentru executarea lucrarilor de taiere a arborilor/copacilor neautorizati care nu respecta limitele de gabarit la maturitate sintetizate in figura 1b =>art 2.19
  5. La data programata se executa lucrarea se elimina riscul la prima trecere fara abonament la costuri.
  6. In situatia in care Proprietarul nu permite accesul se intocmeste cu acesta un PV de constatare prin care Proprietarul certifica ca a luat act de riscurile pe care le reprezinta arborii/copacii neautorizati din culoarul de siguranta LEA si ca se opune accesului personalului OD pentru defrisare si de asemenea ca refuza sa solicite obtinerea avizului de amplasament ofertat de OD la pasul 1
  7. OD informeaza Consilui Local asupra situatiei si solicita aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 29 pentru lucrari/plantari neautorizate de arbori/copaci in culoarul de trecere LEA
  8. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  9. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 7 si/sau 8 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  10. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

7 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 20 kV in fond forestier

  1. se organizeaza controale anuale in comun cu proprietarul in temeiul art 2.15 alin 1 si se identifica arborii periculosi slab ancorati in sol care pot cadea peste LEA. Inclusiv copaci din exteriorul culoarului de siguranta
  2. arborii depistati la control ca nu respecta limitele de apropiere de la art 2.4 si 2,10 alin 1 se planifica la taiere
  3. acolo unde s-au facut defrisari OD si proprietarul stabilesc amenajamente care vor asigura conditii buna de coexistenta cu LEA
  4. in urma controalelor se identifica tronsoanele de culoar de siguranta in care amenajamentul existent este corespunzator si se notifica proprietarului ca nu are voie sa modifice unilateral amenajamentul
  5. in cazul in care proprietarul refuza colaborarea si/sau acesta nu permite accesul si/sau nu da curs constatarilor facute cu OD daca este posibil se face cu acesta un PV in care isi exprima pozitia
  6. OD sesizeaza ANRE pentru nerespectarea reglementarilor ANRE (Norma Th coexistenta aprobata prin Ord ANRE 239/2019) in vederea aplicarii sanctiunii pentru contraventia prevazuta la art 93 alin 1 punctul 3 din legea 123/2012
  7. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  8. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 6 si/sau 7 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  9. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

8 Axiomele intretinerii culoarelor de siguranta LEA

Ca un corolar al celor de mai sus rezulta axioma conform careia: OD va trebui sa tina evidenta proprietarilor de teren in lungul culoarelor de trecere LEA.

Pentru evidenta proprietarilor in lungul culoarelor de trecere LEA cred ca s-ar putea capacita participarea Consilului Local mizand pe faptul ca acestea au obligatia conferita de art 93 aliniatul a punctul 29 sa descurajeze prin sanctiuni efectuarea de sapaturi si lucrari de orice fel.

De asemena rezulta logic dar si cu suport in prevederi legale (Norm Th referitoare la coexistenta aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 si legea 50/1991 si reglementarile de urbanism) ca OD va trebui sa puna la dispozitia Consiliilor Locale harti cu amplasamentul RED care sa aiba figurate zonele de protectie si de siguranta

O alta axioma care rezulta din analiza facuta este urmatoarea: OD trebuie sa isi instruiasca foarte bine personalul care are atributii de aplicarea Normei Tehnice privind  delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice aprobata cu Ordinul ANRE 230/2019

Video 9 Exemplu de galopare a conductoarelor. Vibratii puternice care uzeaza mecanic conductorul. Pe parcursul a zeci de ani de functionare conductorul infunta sute si sute de furtuni si vanturi puternice care provoca uzura mecanica si sporesc riscul de rupere. Prevenirea accidentelor umane este una din ratiunile pentru care culoarul LEA 20 kV trebuie mentinut cat mai liber si cu circulatie redusa

9 Articole complementare accesibile pe blog:

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si de siguranta

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

10 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

10.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

10.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

10.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Prevederi legale privind coexistenta retelelor stradale 0.4 kV cu vegetatia din proximitate

20/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Generalitati privind LEA 0.4 kV
3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV
4 Sinteza prevederilor legale aplicabile
5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 0.4 kV
6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 0.4 kV
7 Articole complementare accesibile pe blog
8 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:
8.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
8.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
8.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

In acest articol sunt analizate prevederile legale aplicabile pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA 0.4  kV in scopul identificarii unor modalitati practice de management al vegetatiei din culoarele de siguranta LEA (linie electrica aeriana) stradale de jpasa tensiune (jt, 0.4 kV)  prin care se asigura serviciul de distributie publica la nivelul fiecarei comunitati locale interfata directa cu clientii.

Reglementari analizate:

  • Legea energiei si a gazelor naturale123/2012
  • Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019

Articolul este destinat atat specialistilor cat si nespecialistilor interesati de subiectul tratat. Din perspectiva publicului vizat in articol vom avea si careva pasaje explicative liniile electrice aeriene (LEA) si rolul lor in alimentarea cu energie a localitatilor.

Pentru o mai buna intelegere a  subiectului tratat apreciez ca utila si citirea unor articole de pe blog. Lincuri-le catre aceste articole sunt date intr-un capitol 8.

2 Generalitati privind LEA 0.4 kV

Constructiv avem:

  1. LEA cu conductoare neizolate care sunt cele mai vulnerabile in raport cu vegetatia (arbori/copaci) din proximitate respectiv
  2. LEA cu conductor izolat, torsadat care poate coexista in conditii mai putin restrictive in raport cu vegetatia din proximitate
  3. LEA mixte realizate pe stalpi comuni, atat cu conductoare neizolate cat si cu conductoare izolate. Acestea se vor fi evident tratate tinand cont de circuitele realizate cu conductoare neizolate care sunt vulnerabile in raport cu vegetatia din proximitate.

Din punct de vedere al amplasamentului avem:

  1. circuite amplasate exclusiv in domeniul public
  2. circuite amplasate exclusiv pe terenuri private ale persoanelor fizice si juridice, de regula spre /in apropiere de limitele de proprietate
  3. circuite mixte (acestea predomina) care au atat tronsoane amplasate pe domeniul public cate si tronsoane amplasate pe domeniile private.

Contactul vegetatiei (arbori/copaci) din proximitatea LEA jt  (joasa tensiune, 0.4 kV) cu conductoarele LEA mai ales in cazul conductoarelor neizolate poate provoca aparitia unor scurtcircuite. Aceste scurtcircuite pot fi nete caz in care cel mai adesea produc arderea sigurantelor / declansarea intreruptoarelor in posturile de transformare generand evident „pene de curent”.

Exista si scurtcircuite care nu sunt nete (au local o rezistenta de contact mai mare decat in cazul unui scurtcircuit, net, metalic). Acestea sunt cele mai periculoase intrucat se pot mentine pe o durata mai mare timp in care se manifesta riscuri de electrocutate in zona prizelor de pamant, a stalpilor si respectiv timp in care la bornele receptoarelor electrice din imobilele racordate de aceste retele stradale se manifesta fluctuatii severe de tensiune sau chiar supratensiuni.

Scurtcircuitele se manifesta de cele mai multe ori sub forma unei „flacari deschise” acestea pot fi la originea unor incendii, pot duce la topirea locala a conductoarelor si la caderea acestora la sol sporind riscul accidentelor umane daca sunt atinse si/sau daca se circula in apropierea lor.

Pe langa scurtcircuite sub actiunea factorilor meteorologici: vant eventual vant in asociere cu ploaia si/sau zapada, arborii/copacii se pot apleca / pot cadea/rasturna pe/peste retelele stradale producand frecvent ruperea consuctoarelor si/sau a stalpilor.

Evenimentele in retele stradale de joasa tensiune prin care se asigura serviciul de distributie a energiei electrice la interfata directa cu clientii se numesc in reglementari si in literatura de specialitate: deranjamente.

Putem avea:

  1. deranjamente individuale care de regula sunt localizate la nivelul bransamentelor
  2. deranjamente colective care sunt localizate in axul circuitelor stradale o.4 kV si care afecteaza toate imobilele / toti clientii ale caror bransamente sunt racordate la circuitul defect. Uzual pe un circuit stradal o.4 kV sunt 20-120 bransamente (poate cu o medie sub 50 de bransamente/circuit)

Deranjamentele sunt cunoscute operatorilor de distribuie (OD) doar in masura in care acestea sunt anuntate / sunt sesizate de clientii afectati. Uneori anuntarea se face operativ alteori doar dupa multe ore de la producere.

Evident ca OD aloca resurse doar pentru evenimentele cunoscute sau doar din momentul in care ia cunostinta de existenta unor evenimente. In situatia in care apar evenimente simultane in retelele de distributie 110 kV, 20 kV si 0.4 kV acestea se rezolva functie de nivelul de tensiune avand prioritate retele 110 kV respectiv retelele 20 kV deoarece acestea pot afecta simultan mii sau zeci de mii de locuri de consum.

Pentru deranjamente se aloca prioritar resurse pentru rezolvarea deranjamentelor colective si apoi pentru solutionarea deranjamentelor individuale.

Din cele de mai sus rezulta ca in situatile defavorabile deranjamentele sunt ultimele care se por rezolva si respectiv timpii de asteptare / timpii de intrerupere a serviciilor de distribuie / de furnizare a energiei electrice pot fi mari. Din acesta perspectiva ar trebui sa fim interesati de msurile de prevedere.

Cea mai importanta masura de prevedere este aceea de a asigura distanta de siguranta corespunzatoare fata de copacii/arborii din proximitate astfel incat acestia sa nu poata sa fie aplecati / rasturnati peste LEA 0.4 kV chiar si in cele mai severe conditii meteorologice.

Intrucat practica ne arata ca vegetatia apare in mod necontrolat in proximiatea LEA 0.4 kV (plantari neautorizate, cresteri spontane) si ca de regula nu este condusa prin lucrari de modelare s-a impus existenta unor prevederi legale care trebuie explicate si aplicate corect astfel incat din aproape in aproape OD sa poata mentine, cu costuri rezonabile, culoarele de protectie ale LEA cat mai sigure avand ca tinta prevenirea producerii penelor de curent si a riscurilor pe care le-am mentionat anterior.

Dupa acest preambul necesar poate utilizatorilor blogului mai putin familiarizati cu problematica distributiei energiei electrice vom aborda prevederile legale pe care intentionez sa le detaliez.

3 Prevederi legale aplicabile culoarelor de siguranta LEA 0.4 kV

Art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012

„Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

Comentariul: 1) Pentru ca OD nu este autorizat sa isi faca abonament la costuri repetate prima optiune este de taiere de la nivelul solului / „defrisare” a tuturor arborilor/copacilor care prin gabarit si/sau pozitie prezinta riscuri pentru LEA.

Art  49 litera b, din legea 123/2012

„Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

Comentariul: 2) Daca proprietarul este interesat sa intre in legalitate are optiunea sa solicite aprobarea de la OD prevazuta la art  49 litera b, din legea energiei 123/2012. In acest caz, personalizat pe situatia de la fata locului respectiv din datele rezultate din cererea de aviz de amplasament OD poate stabili conditiile de coexistenta: pozitie, specie, gabarit maxim, viteza de crestere, etc iar proprietarul isi poate programa si realiza in conditii de siguranta intretinerea coroanei prin taieri de dirijare/decoronare la inaltimi nepericuloase pentru LEA si pentru oamenii care executa lucrarile de exploatare/recoltare a arborilor/pomilor respectivi.

Art. 10 litera c  din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

c) minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.”

Art. 11 aliniatul  (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.”

Art 12  litera k din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„În vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile prevăzute la art. 10 lit. c) şi la art. 11 alin. (1), delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face având în vedere:

k) asigurarea condiţiilor de coexistenţă cu vegetaţia (arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, perdele de protecție a drumurilor etc., din domeniul public sau privat) situată în culoarul de trecere.”

Comentariul: 3) Remarcam ca Norma Th se refera la toate tipurile de „vegetatie” arbori/copaci izolati sau razleti platati sau rasariti natural oriunde pe traseul unei retele stradale aeriene de joasa tensiune / LEA 0.4 kV (in cazul acestui articol, in general LEA de orice nivel de tensiune)

Art. 22. din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 prevede:

„(1) Pentru LEA cu tensiunea nominală mai mică sau egală cu 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei, sunt simetrice faţă de axul liniei și se delimitează la 1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei, în plan orizontal și vertical.

(2) Zonele de siguranţă comune pentru LEA cu tensiunea nominală mai mică sau egală cu 1 kV şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prevăzute în anexa nr. 5

In anexa 5 din Norma Th aprobata prin Ordinul ANRE 239/2012 este prevazut:

„Sunt tratate toate situaţiile de coexistenţă care vizează arbori/pomi fructiferi din livezi, zăvoaie, fond forestier, etc., situaţi în domeniul public sau privat”

Comentariul: 4) se reia enumerarea de la art 12 litera k

„În raport cu vegetaţia, se consideră traversare a LEA situaţia în care proiecţia orizontală a conductorului extrem la devierea maximă produsă de vânt se intersectează cu proiecţia orizontală a coroanei arborilor la devierea maximă produsă de vânt şi/sau de greutatea zăpezii.”

Comentariul: 5) vezi figura urmatoare parte din anexa 5

„În raport cu vegetaţia, se consideră apropiere situaţia în care arborii plantaţi/crescuţi în lateralul LEA, sub acţiunea factorilor hidrometeorologici (vânt şi/sau zăpadă în asociere cu umezeala excesivă acumulată în sol) pot fi îndoiţi, aplecaţi, răsturnaţi (smulşi din rădăcină) peste conductoarele şi/sau stâlpii LEA, respectiv arborii slab ancoraţi în sol şi/sau care au părţi uscate şi care sub acţiunea vântului/zăpezii pot afecta conductoarele/stâlpii LEA.

Comentariul: 6) sunt enumerate practic toate cazurile in care vegetatie din proximitate poate pune in pericol LEA

„În aceeaşi categorie se încadrează şi arborii care, datorită dimensiunilor lor, prin tăiere pot cădea peste conductoarele/stâlpii LEA.”

„În situaţii de traversare/apropiere, distanţa între conductorul extrem al liniei şi coronamentul arborilor este de minimum 1 m”.

„Profilul LEA cu tensiunea nominală < 1kV, raportat la vegetaţia din vecinătatea acesteia, este prezentat în Figura 1 din prezenta anexă:”

Figura 1, Anexa 5 Norma Th aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 Traversari si apropieri fata de arbori/pomi fructiferi

Comentariul: 7) Avand in vedere figura 1, tinand cont ca inaltimea unui stalp de joasa tensiune este cca 8 m deasupra solului si ca consola superioara este pozitionata la cca 0.5 m de varful stalpului si ca sageata („burta”) conductorului ete de cca 1m la care adaugam distanta de siguranta de 1m rezulta ca inaltimea maxima la care poate sa fie lasat sa ajunga un copac pana in momentul deciziei de decoronare este: 8m – 0.5m-1m-1m=5,5m.

Daca viteza de crestere sa zicem anuala este de 1,5m/an (de exemplu) atunci in fiecare an copacul respectiv ar trebui sa fie decoronat astfel incat inaltimea lui masurata la varful coroanei sa nu depaseasca 4m. Putem avea si optiunea alegerii unei specii care la maturitate sa nu depaseasca 5,5 m caz in care decoronarile repetate pot fi evitate.

Comentariul: 8) In lateralul LEA la cca 2,5 m de axul stalpilor (0,5m consola + 1m devierea conductorului la devierea maxima produsa de vant + 1m distanta de siguranta) inaltimea maxima a arborilor/copacilor inainte de momentul deciziei de decoronare nu poate depasi 6,5m. Aceasta inaltime corespunde gabaritului conductorului LEA (distanta de la conductor la sol) masurata in punctul de sageata maxina.

Contand (de exemplu) pe o viteza de crestere de 1,5m/an rezulta ca in fiecare an copacul respectiv ar trebui sa fie decoronat astfel incat inaltimea lui masurata la varful coroanei sa nu depaseasca 5m. Putem avea si optiunea alegerii unei specii care la maturitate sa nu depaseasca 6,5 m caz in care decoronarile repetate pot fi evitate.

Conform art 12 aliniatul 12 din legea 123/2012 „Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

4 Sinteza prevederilor legale aplicabile

  1. Norma th trateaza toate categoriile de arbori/copaci razleti sau in grupuri/palnatii/livezi/paduri zavoaie aflati in proximitatea LEA => art  22 si Anexa 5
  2. Restrictiile vizeaza si miscarea coroanei in conditii meteo deosebite vant/ploaie/zapada si chiar riscul ca daca sunt taiati copacii sa nu cada peste LEA => Avexa 5
  3. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 49 litera b  obtinerea avizului de amplasament de la OD pentru plantarea / pastrarea copacilor in culoarul de siguranta LEA
  4. Legea energiei electrice 123/2012 impune prin art 12 alin 12 sa ia masuri de defrisare/modelare a vegetatiei astfel incat sa asigure buna functionare a LEA si sa evite riscurile de accidente.

5 Contraventii privind culoarele de siguranta LEA 20 kV

In articolul Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA avem o prezentare mai larga a contraventiilor legate vegetatia din culoarele de siguranta LEA si de responsabilitatile de constatare. Vom prelua doar figura 5 din articolul invocat pe care o renumerotam ca figura 2:

Figura 2 Interpretarea legii energiei 123/2012 referitor la contraventiile privind afectarea sigurantei LEA si responsabilitatile de aplicare a acestor sanctiuni

6 Mod de lucru intretinere culoar de siguranta LEA 0.4 kV

Plecand de la realitatea ca in acest moment 99% din vegetatia (copaci/arbori) din culoarele de siguranta LEA si din proximitatea acestora nu au aviz de amplasament va supun atentiei urmatorul mod de actiune:

  1. Se instiinteaza proprietarii asupra necesitatii obtinerii avizului de amplasament pentru arborii/copacii din culoarul de siguranta LEA. Se anexeaza formularele si dau explicatiile necesare pt acest demers
  2. Se documenteaza situatia la fata locului, se consulta proprietarul asupra intentiilor acestuia, se analizeaza impreuna cu proprietaru optiunile si in final se definesc, in avizul de amplasament, conditiile de coexistenta si responsabilitatile proprietarului pentru intretinerea vegetatiei din culoarul de trecere LEA.
  3. Pentru avizele de amplasament emise OD asigura taiera arborilor periculosi care necesita masuri  de electrosecuritate si chiar demontarea/remontarea conductorului LEA pe anumite portiuni. De asemenea din ratiuni de electrosecuritate OD asigura prima decoronare a arborilor in temeiul art 12 ain 12 din legea energiei
  4. Pentru arborii/copacii periculosi pentru care nu s-a solicitat aviz de amplasament in temeiul  art 12 alin 12 din legea energiei si al Normei Th alrobate prin Ordinul 239/2019 OD programeaza lucrarile de defrisare necesare anuntand in prealabil proprietarului data la care se va intra pe proprietate pentru executare alucrarilor de taiere arbori neautorizati
  5. La data programata se executa lucrarea se elimina riscul la prima trecere fara abonament la costuri.
  6. In situatia in care Proprietarul nu permite accesul se intocmeste cu acesta un PV de constatare prin care Proprietarul certifica ca a luat act de riscurile pe care le reprezinta arborii/copacii neautorizati din culoarul de siguranta LEA si ca se opune accesului personalului OD pentru defrisare si de asemenea ca refuza sa solicite obtinerea avizului de amplasament ofertat de OD la pasul 1
  7. OD informeaza Consilui Local asupra situatiei si solicita aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 29 pentru lucrari/plantari neautorizate de arbori/copaci in culoarul de trecere LEA
  8. OD solicita Politiei Locale in baza PV de interzicere acces, intocmit cu proprietarul terenului/arborilor/copacilor vizati de taiere, sa constate la fata locului, impreuna cu reprezentantii OD, interzicerea accesului si aplicarea amenzii legale pentru contraventia prevazuta la art 29 alin 1 punctul 30
  9. Daca cu ocazia punerii in aplicare a demersurilor de la punctele 7 si/sau 8 proprietarul se razgandeste demesul se poate relua actiunea de la faza de cerere pentru eliberarea AA sau se intra la defrisare.
  10. In situatia in care Proprietarul, si dupa ce este amendat, isi mentine decizia de interzicere acces pentru defrisari atunci respectiva persoana este chemata in instanta pentru „obligatia de a face”!

7 Articole complementare accesibile pe blog:

Pentru aprofundarea subiectului va recomand sa cititi pe blog:

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Asupra zonelor de protectie si de siguranta

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

8 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

8.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

8.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

8.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Legea energiei, penele de curent si vegetatia din culoarul de siguranta LEA

17/04/2020

Cuprins:

1 Scop
2 Identificarea articolelor de interes din legea energiei
3 „Mecanismul” de marire a riscului penelor de curent datorate vegetatiei din culoarele de trecere LEA!
4 Diagrama prevederilor legii energiei privind vegetatia din culoarul de trecere LEA
5 Analiza responsabilitati in sanctionerea contraventiilor legate de culoarele de trecere
6 Concluzii privind aplicarea prevederilor legii 123/2012 pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA
7 Extrase din legea energiei si a gazelor naturale 123/2012
8 Articole complementare accesibile pe blog
9 Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog
9.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile: instalatii si retele electrice
9.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni T2012
9.3 Alte instructiuni si regulamente

1 Scop

Avand in vedere importanta energiei electrice pentru activitatile economice si sociale din tara este firesc sa existe o legatura intre Legea Energiei 123/2012, avariile din retelele electrice de transport si de distributie a energiei electrice si vegetatia / arborii/copacii din culoarul de siguranta al liniilor electrice aeriene (LEA).

Cele doua categorii de retele electrice de transport al energiei si respectiv de distributie a energiei electrice beneficiaza in legea energiei de articole similare. Pentru a mentine volumul articolului la dimensiuni rezonabile ma voi referi doar la activitatea/retelele de distributie a energiei electrice.

Daca suntem deranjati de penele de curent si daca acceptam o concluzie practica conform careia o mare parte (posibil peste 60% din nr de cazuri) se datoreaza copacilor/arborilor plantati in culoarele de siguranta atunci trebuie sa cautam prevederi legate de aceste aspecte in Legea Energiei 123/2012

2 Identificarea articolelor de interes din legea energiei

Am selectat cateva articole din Legea Energiei 123/2012 care sunt relevante pentru subiectul abordat: art 12 aliniatul 12, art 49 litera b, art 93 aliniatul 1 punctele 3, 29 si 30, art 93 alin 2 punctul 1 literele a si b, punctul 2 literele a si b, art 93 alin 3 literele a, b si c.

In tabelul din figura 1 sunt rezumat prevederile articolelor de interes din Legea Energiei 123/2012. In partea de jos a articolului avem textul integral al articolelor invocate din Legea Energiei 123/2012

Figura 1 articole de interes din Legea Energiei 123/2012

Problematica abordata va fi pusa intr-o serie de figuri in scopul de a exprima mai clar ideile si de a scoate in evidenta corelarile dintre prevederile legale.

3 „Mecanismul” de marire a riscului penelor de curent datorate vegetatiei

In figura 2 se observa ca dreptul/obligatia OD de a face defrisari/decoronari ale arborilor/copacilor depistati plantati in culoarele de siguranta ale retelelor (liniilor) electrice aeriene (LEA) cu riscuri pentru functionarea LEA coroborat cu plantari haotice pe scara larga, neautorizate, necontrolate conduce la o sarabanda a penelor de curent si la o risipa de fonduri de mentenanta care altfel ar fi putut ajunge in piese de schimb si subansambluri foarte necesare imbunatatirii starii tehnice a LEA in beneficiul tuturor consumatorilor carora retelele electrice le asigura serviciul de distributie a energiei electrice

Figura 2 OD are dreptul sa faca defrisari/decoronari in culoarele de siguranta LEA

DO in mod repetat fac costuri  / depune eforturi atat sa redea in exploatare retelele de distributie afectate de scurtcircuitele produse de vegetatia din culioarele de siguranta LEA cat si sa execute defrisari/decoronari  preventive in in coloarele de trecere luptandu-se de pe pozitii inegale cu viteza de crestere a vegetatiei si cu initiativele neautorizate / ilegale ale proprietarilor de a planta arbori/copaci in culoarele de trecere LEA!

4 Diagrama prevederilor legii energiei privind vegetatia din culoarul de trecere LEA

In figura 3 detaliam prevederile legii energiei electrice legate de activitatile in culoarele de siguranta LEA inclusiv pe cele care privesc plantarile de arbori/copaci („infiinatre de plantatii” interzise explicit de  art 49 litera b din legea 123/2012)

In figura 3 sunt sintetizate informatii despre cuantumul amenzilor si despre institutiile autorizate sa constate contraventiile.

Figura 3 detalierea prevederilor legii 123/2012 referitoare la plantarea neautorizata de arbori/copaci in culoarul de siguranta LEA

Remarcam in figura 3 doua sectiuni. In partea stanga a graficului regasim interdictia de la articolul 49 litera b din legea 123/2012 de a planta arbori/copaci in culoarul de trecere / culoarul de siguranta LEA insa fara o sanctiune directa.

In partea dreapta a graficului regasim prevederile legii energiei 123/2012 referitoare la contraventii care ar putea avea legatura cu siguranta LEA:

  1. nerespectarea reglementarilor ANRE (art 93 aliniatul 1 punctul 3)
  2. sapaturile si lucrarile de orice fel (art 93 aliniatul 1 punctul 29)
  3. interzicerea accesului (in special) pe proprietati la defrisari/decoronari (art 93 aliniatul 1 punctul 30)

5 Analiza responsabilitati in sanctionerea contraventiilor legate de culoarele de trecere

Remarcam ca legea energiei 123/2012 mobilizeaza ANRE, Consiliile Locale, Politia si Jandarmeria si Operatorii de Distributie Concesionari (OD) asa cum sunt ele sintetizate in detaliul din figura 4

Figura 4 agentii constatatori ai contraventiilor din culoarul de siguranta LEA

Aparent OD are un ajutor deosebit! In afara de Politie si Jandarmerie, care ar trebui sa actioneze in echipa (si se presupune la initiativa OD) cu reprezentantii OD pentru constatari legea da atributii reprezentantilor ANRE si celor ai Consiliilor Locale ar trebui sa actioneze din initiativa proprie.

In practica urmeaza sa vedem modul in care ANRE se va implica in acest tip de contraventie introdusa in legea energiei in anul 2018 prin legea 167/2018!

Remarcam insa ca in cazul traseelor prin fondul forestier proprietari si administratorii fondurilor forestiere au obligatii directe stabilite prin reglementarea ANRE, aprobata prin Ordinul 239/2019: Normă tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice (Anexa 6, art 2.15)

In acelasi timp sunt putine cazuri in care reprezentantii Consiliilor Locale se autosesizeaza si sanctioneaza proprietarii pentru plantarea neautorizata de copaci/arbori in culoarele de trecere LEA.

In cel mai bun caz OD poate/ar putea capacita sprijinul institutiilor cu atributiuni in aplicarea sanctiunilor contraventionale nominalizate de legea energiei 123/2012. Ceea ce in sine ridica probleme care ingreuneaza mecanismul de descurajare a initiativelor care pun in pericol functionarea si integritatea reteleor electrice aeriene si care genereaza pierderi ecomomice la Operatorul de Distributie, disconfort si pierderi beneficiarilor retelei de distributie a energiei electrice.

6 Concluzii privind aplicarea prevederilor legii 123/2012 pentru intretinerea culoarelor de trecere LEA

Fortand posibilitatea de a folosi instrumentele oferite de legea energiei 123/2012 de descurajare  a activitatilor periculoase pentru LEA in culoarele de trecere / in zonele de protectie si de siguranta putem rezuma ideile din figura 4 in figura 5 cu aplicabilitate practica

Figura 5 Interpretarea legii energiei 123/2012 referitor la contraventiile privind afectarea sigurantei LEA
si responsabilitatile de aplicare a acestor sanctiuni

Daca „trecem prin” / invocam Norma tehnica aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019 atunci ar rezulta ca ANRE are atributii directe legate de aplicarea contraventiilor legate de afectarea culoarelor de siguranta LEA prin plantari neautorizate de OD. Cu toate acestea ANRE avand un numar redus de personal probabil ca se poate implica direct, intr-un numar redus de cazuri, de sanctiunare a proprietarilor de teren care incalca prevederile art 49 litera b si planteaza neautorizat /infiinteaza plantatii de copaci/arbori neautorizate de OD in culoarul de trecere LEA

Daca putem asimila interdictia de a efectua „lucrari de orice fel” cu activitatile de plantare neautorizata respectiv de infiintare neautorizata de plantatii atunci putem conta pentru descurajare pe contraventia definita la art 93 aliniatul 1 punctul 29 in legea energiei electrice si pe colaborarea (adeseori reticienta) a reprezentantilor Consiliilor Locale.

S-a introdus in figura 5 un ipotetic dialog cu proprietarul terenului pe care am gasit arbori/copaci neautorizati care pun in pericol siguranta in functionare a LEA. Il anuntam ca vom intra sa taiem (derisam) /sau sa decoronam (decoronarea fiind optiunea cea mai proasta, intrucat crengile vor creste iar) arborii/copacii si primim cel mai frecvent / cel mai previzibil raspuns: interzicera accesului. OD are dreptul sa solicite Politiei sau Jandarmeriei constituirea unei echipe mixte cu reprezentantii OD si sa aplice sanctiunea prevazuta in lege aenergiei electrice pentru contraventia definita la art 93 alin 1 punctul 30

Trebuie sa precizam ca faptul ca s-ar aplica sanctiunile prevazute in legea energiei la art 93 aliniatul 1 punctele 3, 29 si 30 nu asigura implicit si imediat culoare de siguranta in buna stare fara riscuri pentru LEA! Nici pe departe!

Daca proprietarul nu cedeaza la argumetele OD sau la aplicarea unei amenzi care deseori ajunge la cuantumul „jumatate din minim” se ajunge in instanta unde cazul poate dura si cativa ani!

Daca lucrurile vi se par simple sau clare atunci va propun sa remarcam ca art 12 alin 12 care autorizeaza/obliga OD sa efectueze lucrarile de defrisare a vegetatia sau taierile de modelare remarcam ca se termina cu conditionarea „respectând prevederile legale în vigoare„!

Ei bine „respectând prevederile legale în vigoare” se trimite si la cateva legi care ridica restrictii/dificultati deosebite. Sa ne referim doar la legislatia silvica! Incercati dvs sa aplicati corect legislatia silvica, sa taiati legal un arbore din culoarul de trecere LEA ,care pune in pericol integritatea LEA si care poate genera pene de curent iminente, sa vedeti cat timp si cate alegaturi sunt necesare!

S-a amintit in treacat de Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019. Este necesara o analiza separata, dedicata , a modului in care prevederile acestei Norme Th trebuie sintetizate in vederea prezentarii ca argumente pentru proprietarii arborilor/copacilor din culoareu de siguranta LEA ca acestia prezinta riscuri pentru funtionarea LEA si de accidente umane si ca ar trebui defrisati / decoronati.

In acest articol se fac frecvente referiri la proprietarii de teren/arbori/copaci acceptand tacit ideea unei comunicari intre OD si proprietari cel putin in vederea accesului pe teren si al stabilirii volumului de defrisari/decoronari. Identificarea proprietarilor este insa un demers foarte anevoios care necesita resurse umane de care OD cel mai adesea nu dispune! Misiunea identificarii proprietarilor este deosebit de dificila in extravilanul localitatilor. De cele mai multe ori se apeleaza la o intermediere in privinta identificarii-comunicarii cu proprietarii asigurata de Primarii desi acest demers se dovedeste ca in multe situatii are limite evidente!

In articol s-au utilizat in mod repetat sintagmele „plantatii neautorizate„, „plantari neautorizate” in asociere cu riscuri fata de buna functionare a LEA. In antiteza ar trebui sa vorbim si de „plantatii autorizate”, „plantari autorizate” de OD a vegetatie /copaci/arbori in culoarul de siguranta LEA si sa scoatem in evidenta ca acestea sunt nepericuloase pentru LEA.

Atunci cand OD autorizeaza infiintarea unor plantatii, plantare a unor arbori/copaci in culoarul de siguranta LEA se consulta cu solicitantul si impreuna stabilesc speciile de talie redusa care pot fi plantate in proximitatea LEA, obligatia proprietarului de intretinere a coroanelor la gabarite si pozitii nepericuloase pentru LEA inclusiv in situatiile de vant puternic si/sau zapada abundenta. Prin setul de reguli convenit cu proprietarul se poate asigura valorificarea superioara a terenului fata punera in pericol a LEA si respectiv fara riscurile asociate de electrocutare.

Articolul a scos in evidenta o parte din dificultatile cu care se confrunta Operatorii de Distributie in misiunea lor de intretinerea culoarelor de trecere LEA curate, nepericuloase in scopul prevenirii penelor de curent si respectiv aduce argumente pentru necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ astfel incat retelele care asigura serviciul public de distributie a energiei electrice sa fie protejate corespunzator.

Probabil ca nu trebuie reinventata „roata” ci doar ar trebui sa vedem cum au rezolvat alte state acesta problema asta daca nu vrem sa ne fortam sa gandim cu mintea proprie!

7 Extrase din legea energiei si a gazelor naturale 123/2012

ART. 12 din legea 123/2012

  ”Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(12) Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.”

ART. 49 litera b, din legea 123/2012

  ”Interdicţii

  Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;”

  ART. 93 alin 1 din legea 123/2012

  Contravenţii

  (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

3. nerespectarea normelor tehnice emise de către ANRE; => legea 167 din 10 iulie 2018

29. executarea de săpături sau de lucrări de orice fel în zonele de protecţie a instalaţiilor fără consimţământul prealabil al titularului acestora;

30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz şi servitute ori de restrângere a unor activităţi, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanţă şi/sau racordare de noi utilizatori şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice

  ART. 93 alin 2 din legea 123/2012

„(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

 1. în cazul persoanelor fizice, după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 11, 13, pct. 26-28, 29, 30, 31;

b) cu amendă de la 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 3-7, 9, 12, pct. 14-17, 21, 24 şi 25;

 2. în cazul persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 lei până la 100.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 6, 7, 9, 11-14, 16, 17, 23, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 39, 40 şi 44; => legea 167 din 10 iulie 2018

b) cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 3-5, 8, 10, 15, 18, 20, 22, 26 şi 36; => legea 167 din 10 iulie 2018″

ART. 93 alin 3 din legea 123/2012

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) reprezentaţii împuterniciţi ai autorităţii competente (ANRE), în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 1, 2, 3, 4-27 şi pct. 32-47; => legea 167 din 10 iulie 2018

b) reprezentanţii împuterniciţi ai consiliilor locale, în cazul contravenţiei prevăzute la alin. (1) pct. 29; => legea 167 din 10 iulie 2018

c) poliţişti, jandarmi sau poliţişti locali, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai operatorilor de reţea, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 28, 30 şi 31. => legea 167 din 10 iulie 2018

8 Articole complementare accesibile pe blog

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Pledoarie pentru benchmarking

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

9  Promovarea colectiei  „Biblioteca Tehnica” de pe blog:

9.1 Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

9.2 Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

9.3 Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

05/04/2020

Conditiilor de coexistenta dintre LEA 20 kV si constructiile din proximiate sunt reglementate de NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019.

Semnalam modificari semnificative aduse de Ordinul 239/2019 fata de normele tehnice, deja „vechi” care reglementau aceasta speta: Norma tehnica aprobata prin ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv NTE 003/2003.

Ne bazam pe informatiile detaliate in articolul :  Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Retelele de medie tensiune 6, 10 si 20 kV sunt mult mai ramificate decat retelele de distributie de 110 kV. Ele ajung pana in cele mai izolate catune si in general la mai putin de 1km de locuinta fiecaruia dintre noi avem un post de transformare la care ajunge o retea aeriana sau subterana de medie tensiune.

Tensiunea nominala cea mai raspandita pentru retelele de distributie  fiind cea de 20 kV! Pentru a oferi un reper avem in figurile 1 si 2 cate un colaj cu imagini ale unor LEA de medie tensiune (20 kV)

La nivelul unui jutet lungimea retelor 20 kV este de 5 pana 10 ori mai mare decat lungimea retelelor de 110 kV. Frecvent avem volume de retea de medie tensiune intre 2000 km si 5000 km/judet. In aceste conditii impactul noilor reglemetari va afecta mai multe initiative de construire in proximitatea LEA 20 kV comparativ cu initiativele de construire in proximitatea LEA 110 kV

Fig 1 exemple de LEA 20 kV

 

Fig 2 exemple LEA 20 kV

Conform art 2.5 din Norma tehnica aprobata prin Ordinul 239/2019 pentru LEA (linii electrice aeriene) de medie tensiune (20 kV) avem un culoar de trecere de 24 m (cate 12m deoparte si de alta a axului LEA)

2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Zonele de protectie si de siguranta pentru LEA (de toate nivelel de tensiune) corespund cu culoarul normat de trecere.

In cazul LEA de medie tensiune (mt) sunt relevante art 3.9.2 alin (1) si Tabelul 13

3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Figura 3 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Remarcam ca in cazul LEA 20 kV nu este aplicabil art 3.9.1 aliniatul (4) care permite OD o oarecare flexibilitate pentru LEA 110 kV.

In cazul LEA 20 kV se aplica doar  prevederile art 3.9.2. (1) care interzice ferm traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente

Raspunsul la intrebarea din titlu este:

da se pot amplasa cladiri in proximitatea LEA 6 kV, 10 kV si 20 kV, in afara culoarului normat de trecere, daca se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Tinand cont ca in mod uzual inaltimea, seasupra solului, a stalpilor de beton utilizati frecvent in constructia LEA 20 kV este 10-12m rezulta ca se pot construi cladiri in proximitatea LEA 20 kV incepand cu distanta de 15-18 m. Daca cladirile sau stalpii sunt mai inalte de 12m distanta creste corespunzator aplicand regula „1,5H”

In multe cazuri repozitionarea cladirii fata de axul LEA rezolva problema coexistentei si investitorul / proprietarul noii cladiri poate primi avizul de amplasament favorabil realizarii respectivei constructii.

Vor fi de asemenea foarte multe cazuri in care terenul disponibil nu permite asigurarea distantelor de peste 18m fata de axul LEA 20 kV. In aceste cazuri pentru a se putea construi este necesar sa se devieze LEA.

Devierea se poate face in solutie aeriana sau subterana.

Optiunea de devierea in solutie aeriana de foarte multe ori se va bloca din ratiuni de spatiu si de necesitatea obtinerii conventiilor de uz si servitute pentru spatiile afectate de zonele de protectie si de siguranta.

Devierea in solutie subterana va fi cel mai adesea solutia realizabila.

In varianta maximala trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) presupune:

  • montarea a doi stalpi speciali in axul LEA existente care vor avea rol de stalpi de  intindere „terminali” pentru tronsoanele LEA situate in amonte si in aval de zona in care se realizeaza trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) => cost orientativ cca 15000 lei/stalp complet echipat
  • Fiecare din cei doi stalpi va fie echipat cu un separator tripolar de exterior in montaj vertical si cutii terminale de exterior pe cablul 2o kV (vezi figura 4)
  • intregirea axului LEA intre stalpii nou plantati cu un tronson de cablu 20 kV pe un traseu convenit cu operatorul de distributie  => cost orientativ cca 250000 lei/km (cca 250 lei/m de traseu de cablu)

Pentu un caz ipotetic in care este necesara devierea LEA in LES pe 100m cu plantarea celor 2 stalpi speciali (grosi, tip SC 15014, SC 15015 ) costul va fi de cca 55000 lei

Figura 4 exemplu se stalp terminal echipat pentru trecerea LEA 20 kV in LES 20 kV

In exemplul de mai sus remarcam ponderea mare in cost a stalpilor terminali. Uneori se poate evita mare parte din acest cost acceptand trecerea LEA in LES pe un traseu mai lung de LES pana la urmatorul stalp special sau, dupa caz intre doi stalpi speciali existenti. se pot economisi cca 10-12000 lei/stalp ramanand doar costurile cu echiparea cu separatoare 20 kV.

Trebuie precizat ca utilizarea stalpilor existenti este conditionata de posibilitatea obtinerii acordurilor proprietarilor terenurilor pe care sunt amplasati stalpii existenti de a ajunge la ei cu cablu 20 kV respectiv pt acces neconditionat 24/7 pentru acces la manevre si lucrari. Uneori acesta conditie este greu de indeplinit mai ales daca in ecuatie intervin alti proprietari de teren diferiti de proprietarul interesat de realizarea noii constructii.

Este important de precizat ca o influenta mare in costul realizarii circuitului LES depinde de natura ternului in care se sapa si respectiv de costurile de readucere terenului la starea initiala la finalizare alucrarii. Cele mai costisitoare fiind betonarile & asfaltarile.

Majoritatea lucrarilor de deviere trebuie sa fie precedate de un studiu de coexistenta in care se stabileste si se evalueaza solutia (de regula se analizeaza 2-3 solutii alternative care se compara) si necesita elaborare a unui proiect tehnic cu obtinerea setului complet de avize si acorduri prevazute in certificatul de urbanism.

Costurile proiectarii si executiei se suporta de solicitant! Daca ar fi sa dau un ordin de marime pentru costurile de proiectare acesta poate fi de cca 10-12000 lei pentru ambele faze de proiectare. Aceste costuri nu sunt prinse in evaluarea de mai sus care se refera exclusiv la executia lucrarilor.

Emiterea avizelor de amplasament si realizarea devierilor sunt reglementate in Ordinul ANRE 25/2016

Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament_adnotat SGC

Selectam cateva definitii din art 7 alin (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul 239/2019 importante pentru intelegerea constrangerilor aduse de NT executarii constructiilor in proximitatea LEA 20 kV

„28.Culoar de lucru al LEA – fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj;”

„57.Medie tensiune – tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < Un ≤ 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV și 20 kV)”

„58.Măsuri de protecţie – toate măsurile care se iau la LEA pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de avarie, în condiţiile impuse de prezenta normă;”

„59.Măsuri de siguranţă – măsurile care se iau atât la LEA, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune; ”

„72.Regim de avarie a unei LEA – regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei; Regimul de avarie a unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor;”

„74.Risc – termenul care exprimă posibilitatea de a se întâmpla un eveniment specific nedorit cu consecințe severe;”

„75.Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări, etc. ”

„76.Riscuri naturale – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: terenuri instabile, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc. ”

„77.Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice – posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice; ”

„78.Riscuri tehnologice – posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise; ”

„90.Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice- zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicții privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; ”

„91.Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice – zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie;”

 

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

 

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

28/03/2020

Ordinul ANRE  239/2019 care a aprobat NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice a venit cu modificari semnificative in general si in particular in ceea ce priveste coexistenta retelor aeriene (LEA, linii electrice aeriene) cu constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia.

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Speta pusa in discutie de dl Nicusor Varga ne permite sa scoatem in evidenta noile reglementari referitoare la coexistenta LEA cu constructiile din culoarele de siguranta:

In partea de jos a articolului avem extrase din Norma Tehnica articolele relevante pentru analiza cazului nostru. Se poate obseva (eventual prin comparatie cu prevederile Ordinelor 4 si 49/2007 care au aprobat vechea norma de coexistenta a capacitatilor energetice cu constructiile, etc invecinate) ca noua reglementare da parghii mai serioase Operatorilor de Distributie pentru protejarea culoarelor de siguranta LEA .

Prin acest demers OD asigura/conserve conditiile de exploatare sigura a LEA si previne expunerea riveranilor la riscuri!

Anexa 6 Art 3.9.2. (1) este transant „Se interzice, amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente”

Anexa 6 Art 3.9.1 (4), „Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții: „. Fiind vorba de o investitie intr-un spatiu comercial, la faza de PUZ, nu putem vorbi ca „este un caz obligat”.

Discutia se poate relua daca este posibil sa se reamplaseze o cladire in afara culoarului de trecere.

Figura 1 situatii de coexistenta pe care Ord 239/2019 nu le mai permite => cladirile se vor construi de regula in afara culoarelor de trecere LEA 110 kV

Extras din Ordinul 239/2019

Anexa 6 art 2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Anexa 6 art 3.1.1. Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în prezentul capitol la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate în prezenta normă faţă de LEA, respectiv amplasarea LEA care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate față de obiective de tipul menționat, se poate realiza numai pe baza unei analize de risc și cu acordul tuturor părților implicate.

Anexa 6 art 3.1.2. (1) Riscurile generate de eventuala diminuare a distanțelor de siguranță reglementate, măsurile prevăzute în analiza de risc pentru reducerea riscurilor și aplicarea acestor măsuri trebuie acceptate de comun acord de toate părțile implicate.

(2) Neacceptarea de către oricare parte implicată a rezultatelor analizei de risc implică asigurarea distanțelor de siguranță și a măsurilor de siguranță și protecție prevăzute în prezenta normă.

Anexa 6 art 3.1.3. Costul analizei de risc și a lucrărilor pentru reducerea riscurilor, precum și realizarea condițiilor de coexistență sunt în sarcina solicitantului.

Anexa 6 art 3.9.1. (1) Clădirile se clasifică în:

a) clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile industriale, clădirile de locuit și clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor.

b) clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (garaje, hambare, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii de oameni şi animale.

(2) Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. => tabelul 13 nuanteaza si extinde conceptul de traversare => daca cladirea este in culoarul de trecere indiferent daca distanta de apropiere „d” este mai mare sau mai mica decat distanta minima de apropiere se trateaza ca traversare

(3) Se evită, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădiri.

(4) Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții:

a) tensiunea nominală a LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV;

b) învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie incombustibilă, clasă de reacție la foc A1;

c) în cazul învelitorilor metalice este obligatorie legarea lor la o priză de pământ cu valoarea recomandată a rezistenței de dispersie de maximum 4 Ω. Valorile necesare pentru rezistențele de dispersie ale prizelor de pământ se stabilesc de la caz la caz, în cadrul analizelor de risc, astfel încât să asigure protecția persoanelor și bunurilor.

(5) Traversările menţionate la alin. (4), precum şi apropierile LEA existente faţă de clădirile existente, trebuie să respecte prevederile tabelului nr. 13 şi figura nr. 10. Excepţie fac clădirile destinate instalaţiilor electrice care trebuie să respecte prevederile normativului PE 101/85.

Anexa 6 art 3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

(2) În cadrul documentațiilor tehnice solicitate pentru construcția LEA noi în zone cu construcții civile, de producție și/sau depozitare ori cu funcțiuni mixte, clasificate astfel în conformitate cu prevederile Normativului P118/99, tratarea riscului de incendiu se realizează conform prevederilor aceluiași normativ.

(3) Se evită amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni nominale de minimum 110 kV în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului, în condiţiile legii.

(4) Traversările și apropierile LEA existente față de construcții de producție și/sau depozitare existente, încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu, care au acordul operatorului de rețea, trebuie să respecte prevederile pct. 3.15.

Figura 2 Tabelul 13 extras din NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata cu Ordinul 239/2019

Comparatii intre prevederile reglementarilor noi  (Ordin 239/2019) si cele vechi (Ord 4 si 49/2007, respectiv NTE 003/2003) privind coexistenta LEA 110 kV si constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia:

Figura 3 Preveri permisive abrogate din Norma Tehica de coexistenta anterioara care a facut obiectul Ordinelor ANRE 4 si 49/2019

Figura 4 Tabelul 32  extras din NTE 003/2003_abrogat ref coexistenta LEA Preveri permisive abrogate de Ord 239/2019

Figura 5 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Nota: pe speta coexistentei LEA cu constructiei din culoarul de trecere in fapt din zonele de protectie si se siguranta care coincid cu culoarele de trecere respectiv cu  „culoarele normate” inca se mai pot evidentia diferente daca trecem la analiza textului normelor.

Comparatii pe text:

Analiza prevederilor legate de analiza de risc:

 

Fig 6 comparatii referitoare la analiza de risc Ord 239/2019 vs Ord 49/2007 (abrogat)

Fig 7 Comparatii intre prevederile Normelor Th aprobate prin Ord 239/2019 si Ord 49/2007 (abrogat) privind coexistenta LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV in culoarele de trecere si din proximitatea acestora

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

30/01/2020

Aveti textul Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul ANRE 239/2019 publicat in Monitorul Oficial 36/20.01.2020. Textul Normei tehnice este publicat in Monitorul Oficial 36bis/20.01.2019.

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

Conform Ordinului ANRE 239/2019, Norma Th intra in vigoare la 3 luni de la publicarea in MO adica de la 21.04.2020.

La data intrarii in vigoare a Ordinului ANRE 239/2019 se abroga:

  • NTE 003/2004 Normativul pentru constructia LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV => unul din normativele foarte utilizate in practica
  • editiile anterioare ale Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aprobate cu ordinele ANRE 4 si 49/2007

Asteptam sa vedem daca „noii” Norme Th ii va aloca ANRE un indicativ sau, cel mai probabil, va fi identificata cu numarul Ordinului ANRE: „NT 239/2019”

In prima instanta apreciez ca este important accesul la textul NT 239/2019! Ulterior sunt destul de sigur ca vom puncta modificarile care se concentreaza intr-un procent mare pe zona culoarelor de trecere aferente retelelor electrice aeriene.

Fac o remarca generala ca in sfarsit s-a renuntat la invocarea decretului 237/1978 si s-au imbunatatit prevederile privind conditiile de coexistenta LEA cu vegetatia.

Imbunatatirile sunt in primul rand prin formulari mai clare, figuri explicative iar in cazul retelelor stradale de joasa tensiune LEA 0.4 kV chiar prin marirea distantelor de apropiere de la 10 cm (conf NT in vigoare, aoprobata prin Ord ANRE 4 si 49/2007) la 1 m.

Din cate cunosc pentru acesta Norma Th s-a facut un efort concertat din partea tuturor operatorilor de distributie pentru a pune la dispozitia ANRE propuneri pertinente si cazuistica care sa sustina propunerile facute. Studiind textul NT 239/2019 si cunoscand si multe din propunerile facute imi place sa cred ca ANRE a gradualizat schimbarile fiind in masura sa aduca in continuare imbunatatiri ale reglementarii.

Cum nevoile de actualizare erau in special pentru zonele de protectie si de siguranta aferente LEA propunerile s-au concentrat pe acesta zona. Probabil ca in etapa urmatoare se vor putea decanta si sustine destul de multe propuneri justificate si pe alte parti ale NT 239/2019

In viziunea mea NT 239/2019 va contrinui la realizarea unor culoare de siguranta mai eficiente si pe acesta cale se vor putea reduce numarul de „pene de curent” (mai ales in retelele de joasa tensiune) si se vor putea poate eficientiza putin costurile de mentenanta.

In mod categoric prevederile NT privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice infuenteaza siguranta in functionare ale capacitatilor energetice (in special LEA) si nivelul costurilor si eficienta mentenantei.

Este evident ca una este ca operatorii de retea sa cheltuiasca banii de mentenanta pe decoronari reluate la nesfarsit si alta este ca aceeasi bani sa ajunga in piese de schimb si subansambluri ale retelelor!

Pentru o mai buna si mai rapida orientare in figura urmatoare avem cuprinsul Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice.

Structura Normei este una mai deosebita! Daca nu esti familiarizat cu ea poti scapa anumite informatii. Din acest motiv in cuprinsul de mai jos am pus imediat langa text-ul care trateaza o speta de coexistenta si tabelul/figura asociata chiar daca in norma acestea au o alta ordine. Am indicat numarul paginii la care poate fi gasit fiecare titlu!

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Eroii de langa noi!

27/01/2019

 

Lucru dovedit fara energie electrica viata noastra ar fi mult mai grea! Am vrea ca energia sa nu se intrerupa niciodata sau foarte rar.

Este posibil din punct de vedere tehnic insa realizarea practica pe scara larga a innoirii retelelor electrice de distributie necesita timp si costuri pe care in mod real nu ni le permitem ca economie nationala, ca putere financiara individuala.

Cu certitudine bani de investitii s-ar gasi. Bancile abia asteapta sa dea credite! Dificultatile apar in momentul in care ne-am pune problema recuperarii investitiilor. Cu un consum mediu pe gospodarie de 100-120 kWh/luna in mediul rural si 150-180 kWh/luna in mediul urban si cu un consum industrial modest tariful de distributie ar avea valori imposibil de suportat pentru consumatori.

Revenim in viata reala in care trebuie sa ne descurcam cu retelele de distributie pe care le avem si pe care trebuie sa le modernizam din mers in ritmul pe care il permite puterea de cumparare a consumatorilor astfel incat investitiile sa poata sa fie recuperate si actiunea de modernizare sa fie una sustenabila.

Se poate vorbi mult despre modernizare, insa doresc sa ne focalizam atentia pe efortul de mentinere in functiune a retelelor de distributie in perioadele de conditii meteo deosebite.

Ca un facut energia se intrerupe mai ales in perioadele de conditii meteo deosebite in special in conditii de vant, ploaie, zapada, chiciura si combinatii ale lor. Uneori intreuperile dureaza multe ore si chiar mai multe zile.

Suferintele, disconfortul si pierderile clientilor sunt foarte mari. Viata economica si sociala este grav perturbata. Evident ca ne indignam, injuram suntem suparati!

In aceste perioade o mana de oameni infrunta stihiile naturii isi pun sanatatea si uneori chiar viata in pericol pentru a face reparatiile necesare in retelele electrice de distributie. Aproape ca nu ii vedem sunt pe campuri, prin paduri acolo unde sunt avariile in retelele electrice de distributie.

 

 

 

 

Lucreza fizic in conditii vitrege care adesea ating limite extreme de suportabilitate. Ce le da putere si determinare? In mod categoric salariul primit nu este de natura sa ii motiveze. Probabil ca in acele momente responsabilitatea sociala, dorinta de a se dovedi utili semenilor ii motiveaza si le da putere sa reziste 14-18 ore in conditii extreme zile in sir!

 

 

 

II putem sustine moral, ii putem incuraja, putem avea un gand bun pentru ei. Putem dar rar facem acest gest. Ne rezumam insa la indignare si la injuraturi.

Putem imbunatati reglementarile privind coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere LEA si din proximitatea acestora.

Putem evita sa plantam prosteste copaci sub conductoarele electrice care vor sfarsi prin a produce un numar nesfarsit de pane de curent. Putem dar nu ne pasioneaza ideea de preventie!

Pana si copii stiu ca daca crengile arborilor/copacilor ajung in contact cu conductoarele liniilor electrice aeriene (LEA) produc pene de curent, produc situatii cu risc de electrocutare, produc situatii cu risc de accident.

Stiu si copii stim toti si cu toate acestea avem un dezinteres regesc fata de orice masura de bun simt de prevenire a situatiilor riscante si sa plantam arbori/copaci la distante adecvate de LEA astfel incat LEA sa poata functiona neperturbat indiferent de conditiile meteorologice.

Vin ei tacuti, modesti, eroii de langa noi si corecteaza consecintele nepasarii noastre facand reparatii ale retelelor de distributie in conditii meteo extreme.

Le suntem recunoscatori? Nici vorba! Desi ne fac binele dupa care tanjim ne limitam sa ne indignam serios, convingator si sa injuram fara perdea mult si apasat.

Cu eforturi umane deosebite energia electrica ne este din nou adusa in case si uitam si cea mai vaga idee preventiva care eventual ne-ar fi putut trece prin minte. Continuam sa ne sabotam singuri plantand in dusmanie copaci langa conductoarele LEA

a_reparatie ste

O fi bine ca operatorii de distributie sa consume banii de mentenanta pe taieri de crengi? Sunt atatea crengi care pun in pericol continuitatea alimentarii cu energie electrica incat putem consuma an de an bugete de zece ori mai mari decat bugetele reale pe care le au la dispozitie operatorii de distributie si in veci sa nu rezolvam problema.

In mod normal banii de mentenanta din tariful de distributie nu ar trebui sa fie cheltuiti pe taieri de crengi ci ar trebui sa ajunga in izolatoare, conductoare, cleme etc, etc care pot imbunatati starea tehnica a energiei electrice.

Ca sa putem introduce o cota cat mai mare din fondurile de mentenata in componentele retelelor electrice pentru imbunatatirea starii tehnice trebuie sa reglementam gospodareste coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere si din proximitatea acestora plantati / crescuti pe toate tipurile de terenuri private / publice razleti sau in plantatii, in paduri, in gradini, in curti pe marginea drumurilor, pe terenuri ingradite sau neingradite.

 

 

 

Amenajamentele silvice / pomicole sunt solutia rationala care permit utilizarea rationala a terenurilor din culoarele de trecere fara punerea in pericol a LEA.

Amenajamentele silvice/pomicole sunt o exprimare pompoasa a ideii ” arborele potrivit la locul potrivit, cat mai departe de conductoarele LEA!”. In apropierea LEA pot fi plantati arbori de inaltime redusa 4-5 m la maturitate pe care proprietarii sa ii intretina in permanenta la acesta inaltime prin lucrari periodice de modelare.

Sa stiti ca nu inventam noi roata in Romania! In toate statele din Europa si de oriunde in lume unde exista interes fata de nevoile oamenilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica coexistenta LEA cu arborii/copacii este reglementata firesc: arborii si retelele nu pot coexista pe acelasi amplasament!

Va recomand sa cititi pe blog:

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

12/01/2019

ANRE a lansat etapa doua de consultare publica pentru elaborarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice.

Sper ca noua Norma tehnica sa previna situatii de acest gen care sunt insotite de pierderi economice importante, disconfort accentuat la clientii casnici, costuri neperformante ale operatorilor de distributie, perioade indelungate de lipsa a energiei electrice. Interesul public trebuie sa primeze

Daca la cele de mai sus adaugam riscurile reale de accidente prin electrocutare si de incendii atunci importanta unei reglementari corecte si eficace devine extrem de importanta.

Nu ajunge sa ne indignam ca se produc pene de curent! Trebuie sa ne implicam in elaborarea unor reglementari eficiente si eficace respectiv sa solicitam celor in drept sa asigure aceste reglementari

Aveti atasate fiserele cu textul normei asa cum a fost el lansat in conultate publica in prima etapa de conultare publica respectiv textul rezultat dupa valorificarea propunerilor primite in prima etapa de consultare publica pentru trasabilitatea modificarilor.

Fisierele pot fi descarcate si direct de pe site ANRE: http://www.anre.ro Se pot face propuneri / observatii pana la 20.01.2019

Remarcam faptul ca alaturi de operatorii de distributie concesionari (OD) s-au implicat IGSU, Prefecturi, Primarii si persoane fizice independente. Aceasta larga implicare este foarte importanta deoarece norma tehnica va avea implicatii directe, nemijlocite in ceea ce priveste posibilitatea de reducere a penelor de curent datorate distantelor necorespunzatoare intre liniile electrice aeriene (LEA), de toate nivelele de tensiune, si crengile copacilor crescuti/plantati atat in culoarul de trecere cat si in proximitatea acestuia.

In aceste conditii sub actiunea vantului si / sau sub greutatea zapezii crengile arborilor sunt aplecate, deviate peste conductoarele electrice producand scoaterea din functiune a LEA sau altfel spus: penele de curent!

Ploaia, zapada, asociate cu vantul pot rasturna arborii peste retelele electrice producand pene de curent de durata mare intrucat in aceste cazuri adeseori se rup conductoarele sa rup stalpii se deterioreaza grav consolele si izolatia.

Dictonul „pomul potrivit la locul potrivit” trebuie aplicat si in cazul coexistentel arborilor cu LEA. Daca avem definite distante de siguranta corespunzatoare putem elimina peste 60-70 % din numarul penelor de curent in beneficiul intregii societati.

Acesta este norma tehnica care poate realiza premise pentru reducerea numarului de pene de curent datorate arborilor/copacilor din proximitatea LEA.

OD trebuie sa aiba un instrument de lucru in relatia cu proprietarii de arbori/copaci din proximitatea LEA astfel incat sa se poata realiza culoare de trecere / protectie si siguranta sigure atat pentru LEA cat si pentru oameni, planatii, fond forestier etc si activitatile umane din apropierea LEA.

Culoarele de siguranta se realizeaza prin taierea si indepartarea arborilor care pot pune in pericol LEA. La nevoie se poate apela la taieri de dirijare atata timp cat coroana realizata astfel permite o coexistenta sigura cu LEA fara ca OD sa isi faca abonament la costuri neperformante. Banii si timpul disponibili pentru mentenanta trebuie sa poata sa fie folositi pentru piase de schimb si materiale noi care sa fie introduse in retele pentru viabilizarea acestora

Evident ca si celelalte tipuri de coexistente ale capacitatilor energetice cu obieclele, lucrarile, constructiile, instalatiile etc din proximiate sunt foarte importante. Reglementarile din Norma tehnica au efecte economice semnificative.

Legat de alte tipuri de coexistenta, in afara vegetatiei, forma actuala a reglementarilor este suficient de buna pentru a ne permite sa ne concentram atentia asupra reglementarii celei mai importante coexistente cea dintre LEA si vegetatia din proximitate: arbori/copaci rasleti, plantatii pomicole, perdele de protectie a cailor de comunicatii, perdele de delimitare a proprietatilor, arbori ornamentali, fond forestier privat/public, zavoaie etc, etc care vizeaza in egala masura terenuri publice si private

Apreciez ca in sustinerea obiectivelor Normei Tehnice introducerea unor desene privind coexistenta LEA cu vegetatia din proximitate este un foarte mare pas inainte deoarece permite o intelegere usoara a parametrilor de coexistenta fara sa fii obligat sa citesti articole alambicate pe care sa le coroborezi prin rationamente complicate cu rezultat incert!

Asata nu inseamna ca textele Normei Tehnice nu sunt super importante, ci doar ca este foarte bine ca sunt insotite de figuri explicative!!

La joasa tensiune (retelele 0.4 kV stradale) si la medie tensiune (retele de distributie aeriene de 6 kV si 20 kV) textul si figurile aduc imbunatatiri semnificative, lasand insa loc de mai bine. Sa vedem:

Scurta analiza a prevederilor privind coexistenta LEA 0.4 kV si LEA 20 kV cu vegetatia din culoarul de trecere:

Retele de joasa tensiune (o.4 kV)

Prevederile actuale aloca doar 10 cm (un lat de palma) pentru distanta de siguranta dintre conductoarele LEA si coroana arborilor!!! Vezi Ordinele ANRE 4 si 49/2007, art 18alin (1) si art 20 alin (1)

„Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.”

„Art 20- Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kV:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;”

Cred ca este clar pentru toata lumea ca vorbim cel mult despre o eroare de redactare care a scapat in textul Ord 4 si 49/2007 pentru ca este evident ca cea mai mica adiere a vantului anuleaza cei 10 cm si provoaca scurtcircuite

In ed 2 a proiectului de actualizare a Normei Tehnice (NT) lucrurile par sa se fi rezolvat cei 10 cm au „crescut” la 1 m. Este, altceva! Daca tinem cont ca se vorbeste si de „1m la devierea maxima coroanei arborilor si/sau a conductorului produsa de vant si/sau greutatea zapezii” de asemenea se introduce si cresterea arborilor pe o perioada de 5 ani de care se tine cont atunci cand se realizeaza decoronarile.

La data decoronarii se realizeaza o distanta de „1m + ∆h_5ani” adica ” 1m + dimesiunea cresterii lastarilor/arborelui pe o perioada de 5 ani de la data defrisarii”. De aici rezulta ca intretinerea culoarului de siguranta ar trebui sa se faca din 5 in 5 ani timp in care LEA sa fie in siguranta si in cele mai severe conditii meteo sa se pastreze in permanenta cal putin distanta minima de siguranta de „1m”. Destul de clar!

Sa vedem totusi figura propusa in Norma Tehnica

Observam ca „da” si „dt” au aceesi definitie. Daca „da”,  se poate raporta la „coronamentul arborilor” intelegand aici cea mai apropiata parte a coronamentul arborilor care sunt vecinatatea liniei, in cazul „dt” lucrurile trebuie sa fie diferite!

In cazul „dt” trebuie sa ne referim la distanta masurata pe verticala dintre varful coroanei arborilor si conductolul LEA in punctul de sageata maxima sau mai general formulat intre planul orizontal tangent la conductor in punctul de sageata maxima si planul orizontal tangent la varful coroanei celor mai inalti arbori.

Sa comparam figura de mai sus cu o figura posibil alternativa:

Aici suplimentar sunt pusi in discutie arborii de talie mare care nu pot fi mentinuti la distanta de siguranta minima de 1m prin lucrari de decoronare si care ar trebui indepartati din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia  prin taiere. Avem de asemenea cote care ar putea usura comunicarea dinte OD si proprietarii arborilor.

Din punctul meu de vedere decoronarea este o operatiune care se executa cu productivitate redusa si ar fi firesc sa cada in sarcina proprietarului care doreste sa tina arbori sub linia electrica. Mi se pare nefiresc ca tariful de distributie sa fie incarcat cu acesta categorie de costuri.

Reteaua electrica de distributie (RED) publica fiind de interes public ar trebui sa fie protejata de reglementari si de atitudinea concetatenilor pentru ca disfunctionalitatile RED ne afecteaza grav pe toti!

Retele de medie tensiune, 6 kV si 20 kV

Importante imbunatatiri sunt concentrate in acesta figura:

  • materializarea/figurarea cotei ds = 3m => distanta de siguranta pe orizontala
  • materializarea/figurarea cotei dv => distanta de siguranta pe verticala
  • latimea de 24m a culoarului de trecere
  • figurarea limitei de inaltime care include si ∆h_crestere arbori in 5ani”

Exista si limitari! Reapar initatia la decoronari cand acesta ar trebui sa fie chiar ultima optiune.

∆h_crestere arbori in 5ani este de cca 4-5m la speciile uzuale de arbori/copaci. Sa ne gandim doar la salcam care este capabil sa dea lastari de 4-5m chiar intr-un an. Proportiile lui ∆h_crestere arbori in 5ani din figura sprijina ideea „generoasa” dar extrem de neproductiva si ineficienta a decoronarii.

Sa ne gandim doar la sirul nesfarsit de retrageri din exploatare pentru asigurarea conditiilor de electrosecuritate pentru realizarea decoronarilor. Arbori mutilati, aspect total dezagreabil!

La medie tensiune in culoarul de trecere nu au ca cauta arborii de talie mare.

Figura nu trateaza ce se intampla in proximitatea culoarului de trecere. Putem avea arbori cu 10-20 m peste inaltimea la care sunt pozate conductoarele LEA. Cu usurinta un astfel de copac s epoate rasturna peste LEA. Accepta reglementarea toate riscurile posibile de accidente umane, de incendii de deteriorarea stalpilor si/sau conductoarelor?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Accepta reglementarea intreruperile LEA de lunga durata?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Sa vedem o posibila figura altermentiva

In culoarul de trecere LEA nu au ce cauta arbori de talie mare. Acestia trebuie indepartati prin taiere, de asemenea trebuie taiati, la timp / din timp, arborii de talie mare care pot cadea peste LEA din proximitatea culoarului de trecere. Aceste lucruri trebuie prinse in Norma Tehnica explicit

18-12-20-02-54-07Nota_de_prezentare

18-12-20-02-54-07proiect_ordin_Zone de protectie si de siguranta_capacitati energetice etapa 2

proiect_ordin_norma proiect_initial_ordin_norma zone de protectie_zone de siguranta

Va recomand sa cititi pe blog:

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Arborii, cauza principala a penelor de curent

24/12/2018

  Avem cateva poze relevante!

Culoarul de trecere de 6 m de o parte si de alta a conductoarelor liniei electrice aeriene de distributie de 20 kV (LEA 20kV) se dovedeste a fi insuficient in conditiile in care in proximitate sunt arbori de inaltine mai mare decat a LEA.

Am ales o linie 20 kV pe stalpi metalici cu un gabarit mare, atipica, care ar putea fi considerata mai putin vulnerabila in raport cu arborii din apropiere.

Cu toate ca inaltimea la care se afla conductoarele este de peste 16m in fotografia urmatoare se observa varfuri de brazi rupti si cazuti peste conductoarele LEA

Se observa in dreapta fotografiei brazii ale caror varfuri s-au rupt.

Pentru ca un arbore de inaltime H_la maturitate sa nu fie periculos pentru LEA 20 kV este necesar sa fie plantat la distanta de H+3m de proiectia orizontala a conductoarelor extreme ale LEA

In fotografia urmatoare, din aceeasi zona, avem un exemplu de brad rupt cazut peste LEA 20 kV pe stalpi de beton, tipica din punct de vedere al gabaritului de cca 9 m

Intretinerea culoarului de siguranta LEA pare ca dilema drobului de sare.

Toata lumea este convinsa ca arborii din proximitatea LEA provoaca / pot provoca pene de curent dar cand este vorba sa reglementam culoarul de trecere astfel incat sa putem tine la distanta corespunzatoare arborii de conductoarele LEA ne blocam.

Preferam sa experimentam in mod repetat disconfortul, costurile si pagubele asociate culoarelor de trecere LEA slab reglementate decat sa le avem bine reglementate si sa putem actiona preventiv.

ANRE are in lucru Norma Tehnica  (NT) privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice in masura in care continutul normei va asigura realizarea obiectivelor declarate la art 2, din proiectul NT, sunt sanse ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ:

„Art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:

  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului”

Va recomand sa cititi pe blog:

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Teci electroizolante eficiente pentru protectia pasarilor

12/09/2018

Prin amabilitatea dlui Doru Ianculescu avem acces la informatii utile despre tecile electroizolante pentru protectia pasarilor produse in Romania

SC TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT SRL Timisoara, produce teci electroizolante de tip TE-LEA 20 kV care sunt destinate izolarii conductorilor electrici la liniile de medie tensiune (20kV).

Montajul se face in zona izolatorilor atat la stalpii cu console din beton cat si la cei cu console metalice cu scopul reducerii numarului de caderi  si respectiv de reanclansari automate rapide (RAR) datorate patrunderii in instalatie a pasarilor sau altor obiecte sau corpuri straine care pot genera avarii.

Datorita constructiei monobloc, aceste produse au un inalt grad de manevrabilitate si asigura o buna protectie a conductorului atit in zona izolatorului cit si de o parte si de alta a acestuia in functie de tipul  legaturii utilizat. Produsele au o forma aproximativ eliptica , care se inchide pe o generatoare prin doua margini exterioare in forma de U si de I . Aceste margini de inchidere a profilului,  prezinta o decupare de asezare pe izolator, cit si perforatii circulare de fixare a tecii in lungul conductorului. Fixarea tecii in lungul conductorului se realizeaza cu coliere executate din conductor monofilar tip FY cu manta de PVC de culoare neagra.

Tecile electroizolante TE-LEA 20kV au fost concepute pentru mai multe tipuri de legaturi ale conductorilor, cum ar fi :

  • legatura de sustinere in aliniament
  • legatura de sustinere in colt
  • legatura de intindere pe izolatori suport
  • legatura simpla de intindere cu izolatori
  • legatura dubla de intindere cu izolatori

Principalele tipuri de produse pe care noi le furnizam sunt :

TE–VNB 1000    – teacă cu lungimea de 1000 mm pt. varfar normal cu consola din beton/ metalica

TE–VRB 1000     – teacă cu lungimea de 1000 mm pentru varfar rotit cu consola din beton

TE – SCB 800      – teacă cu lungimea de 800 mm pentru sustinere pe consola din beton / metalica

TE–I  500             – teacă cu lungimea de 500 mm pentru legatura de intindere

TE–SCMO 500   – teacă cu lungimea 500 mm pt. sustinere pe consola metalica orizontala

TE – C 3000         – teacă combinata cu lungimea de 3000 mm ( pe varfar sau consola )

 

In practica s-au utilizat pina acum diverse tipuri de teci de la diversi furnizori.  Intre deosebirile care apar intre tecile fabricate de noi si alte teci existente in piata, se poate evidentia in primul rind  faptul ca produsele noastre imbraca conductorul de jur imprejur. Tecile noastre sunt fabricate din materiale plastifiate, flexibile care se muleaza atit pe capul izolatorului cit si pe conductor si  asigura izolarea acestuia si la partea inferioara.

Avem posibilitatea sa fabricam tecile la aproape orice lungime si spre exemplificare precizam ca am  furnizat teci si cu o lungime de 20 de metri la solicitari speciale.

Produsele noastre beneficiaza de protectie ale drepturilor de proprietate industriala prin intermediul certificatului OSIM DMI 020775 / 30.12.2014.

Tecile montate de la alti furnizori sunt teci executate prin injectare din materiale plastice semirigide care nu acopera conductorul in partea inferioara si in general au o lungime standard.  Datorita faptului ca aceste teci nu sunt inchise la partea inferioara asa cum sunt cele fabricate de noi , s-a constatat ca datorita vintului aceste teci pot fi smulse mult mai usor din zona de montaj. Spre exemplu pe linia de 20 kV din zona Maliuc, judetul Tulcea cca 20% din stipli prezinta lipsuri ale tecilor montate.

 

Produsele pe care noi le fabricam au fost utilizate in diverse proiecte de mediu pentru protectia pasarilor de catre Societatea Ornitologica Romana  si Grupul Milvus, precum si in proiecte de investitii de catre E-Distributie Banat si E-Distributie Muntenia in perioada 2014- 2017.

 

Din datele pe care le-am primit de la Enel Timisoara, intr-un studiu facut pe o durata de cca 4 ani s-a constatat o reducere evidenta a incidentelor pe  liniile de medie tensiune pe care aceste teci au fost montate. Spre exemplu pe linia LEA Ghiroda de la un numar de 279 incidente anuale inainte de montare, in anii urmatori numarul incidentelor s-a redus succesiv la 131, 113 si respectiv  90 de incidente/an.

Inainte de montarea tecilor, cele mai mari probleme au fost in general intilnite in luna iulie si luna august. Din datele primite,  s-a constatat o reducere semnificativa a numarului de incidente  in aceste luni astfel.

Reducerea numarului de incidente a fost confirmata si de partenerii nostri de la Grupul Milvus, care apreciza ca prin montajul tecilor electroizolante a fost redus semnificativ numarul de accidente prin electrocutare a pasarilor.

 

Consideram ca o preocupare mai atenta a distribuitorilor de energie electrica in ce priveste izolarea stilpilor de medie tensiune ar genera pe termen mediu si lung un avantaj atit pentru operatorul de retea cit si pentru utilizatorii finali de energie electrica , prin reducerea numarului de avarii si implicit a cheltuielilor de exploatare,  dar a fi benefic  si pentru protejarea mediului inconjurator prin reducerea numarului de accidente prin electrocutare pe care le sufera diferite tipuri de pasari.

Articole cu tema similara:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

08/01/2018

Este cunoscut pe scara larga de opinia publica respectiv de specialistii in domeniul distributiei energiei electrice ca multe „pene de curent” se produc urmare a caderii / aplecarii arborilor pe/peste conductoarele LEA urmare a actiunii factorilor meteorologici: vant si/sau zapada respectiv ca urmare a slabirii ancorarii in sol urmare a imbibarii cu apa si/sau eroziunii solului produsa de scurgerea apei si/sau urmare a alunecarilor de teren.

Un numar mare de avarii sunt produse si ca urmare a taierii arborilor in proximitatea LEA 20 kV si doborarea lor peste conductoarele 20 kV

Exista opinii ca cca 60% din penele de curent sunt produse de arborii din zona de siguranta LEA 20 kV sau din proximitatea acesteia. Cu toate acestea reglementarile privind culoarele de trecere LEA 20 kV existente prin fond forestier sunt destul de vag definite.

Culoarul de trecere rezultat din aplicarea reglementarilor existente este unul care are asociate riscuri mari de producere a averilor datorate  intrarii in contact a arborilor cu conductoarele LEA 20 kV sub actiunea factorilor meteorologici sau urmare a taierilor  „neinspirate”. Acesta este motivul pentru care in acest articol mi-am propus sa determin profilul culoarului de trecere aplicand prevederile legale existente respectiv sa scot in evidenta riscurile existente in diferite zone din proximitatea conductoarelor / traseului LEA 20 kV.

In figura urmatoare am inclus 4 articole relevante din NTE 003/2004: art 136, art 138, art 141 si art 147. Acetea permit definirea unui culoar de trecere pentru LEA 20 kV cu latimea de 12 m Cate 6 m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV.

Precizez explicit ca art 147 se refera la LEA noi construite prin fond forestier la care (surprinzator), distanta de siguranta stabilita prin art 136  la 3m, se reduce la 1m (nejustificat, cu totul si cu totul insuficient si periculos!) Orice pala de vant anuleaza imediat acesta distanta de 1 m inclinand catre conductoarle LEA coroana arborilor din proximitate si determinand intrarea crengilor in zona A de risc iminent de accidente, incendii si avarii!!!

Plecand de la ideea ca in zona A este interzisa cu desavarsire patrunderea vegetatiei respectiv acceptand riscul ca in zonele B si B’ vegetatia sa patrunda doar pt scurta durata in cazul dobararii arborilor rezulta conditiile de coexistenta aplicabile fiecarei zone.

Din punctul meu de vedere consider ca am demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total. Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime.

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2   

Zona A => interzis ferm patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => amorsare arc electric => risc iminent de accidente, incendii si/sau incidente => art 141 NTE 003/2004

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte pari ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona A constituie o neconformitate grava cu risc iminent de accidente, incendii si/sau avarii ale LEA 20 kV. Taierea arborilor care au varful in zona A  si/sau care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + B’=> interzisa patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => risc de accidente, incendii si/sau incidente => art 136 NTE 003/2004.

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte parti ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona B+B’ constituie o neconformitate grava. Taierea arborilor care au varful in zona B+B’  care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + C => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona A + B’. Taierea arborilor care au varful in zona B+C se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona D => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 3-4m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona A+B’

Zona E => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 4-5m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona G

Zona F => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona G. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei F in cadere traverseaza zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric

Zona G => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona G in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona G se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona K sau zona “H+3m” => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona M. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei K in cadere pot traversa zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric Taierea arborilor care au varful la limita superioara a zonei K se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona M => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona M in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona M se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Sunt convins ca subiectul nu este tratat nici pe departe exhaustiv! Sunt inca multe lucruri de spus si ar fi de dorit sa se si poata imbunatati legislatia in domeniu astfel incat lucrarile de intretinere / realizare culoare de trecere LEA 20 kV sa se poata realiza operativ si cu costuri rezonabile.

Coroborat cu pozitiile exprimate de Dvs in comentarii voi mai lucra pe articol. In primul rand ma gandesc sa inserez si in text articolele utile din NTE 003/2004 si eventual sa invoc si articole din legea energiei electrice 123/2012 si din Decretul 237/1987

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Bibliografie

Ordinul ANRE 32/2004 Normativ pentru constructia Liniilor Electrice Aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V (NTE 003/2004)

DECRET nr. 237 din  8 iulie 1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012

 

 

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Despre defrisari … fara cuvinte!

01/08/2017

Va recomand sa cititi pe blog:

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

ANRE a actualizat #standardul_de_performanta a serviciului de distributie a energiei electrice

07/07/2017

Actualizat 11.07.2017

ANRE a emis Ordinul 49/2017 prin care aduce modificari standardului de #distributie_a_energiei_electrice aprobat anul trecut prin Ordinul 11/2016. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial 535/07.07.2017

Ord 11 2016 Standard de performanta distributie ee

Ordin nr. 11-30.03.2016 var. pentru publicare

Ord ANRE 49 2017_modif standard de performanta distributie ee

Ord 11_2016_actualizat cu Ord 49_2017 standard performanta distributie ee

In principiu prin Ordinul 49/2017 se aduc clarificari / imbunatiri ale unor formulari din textul standardului de performanta in vigoare aprobat prin Ordinul ANRE 11/2016 in special asociate perioadelor de „forta majora” conform termenilor utilizati in 2016 care in noul text vor fi referite incepand cu acest an ca „perioade cu #conditii_meteo_deosebite”.

S-au reasezat unele termene in care OD trebuie sa raspunda/ sa intervina respectiv s-a actualizat anexa cu compensatii .

Apreciez ca in noul text obligatiile operatorilor de distributie sunt mai bine / mai realist definite.

 

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

14/01/2017

SGC 2010 Gerul „cumplit” readuce in actualitate  #Problemele_Puterii!

Gama problemelor asociate „puterii” este amplu diversificata de temele din mass- media legate de „excesul de putere” al unora si modul in care altii „gestioneaza puterea” pe care o au.

Putem afirma ca interesul romanilor este captivat de #Problemele_Puterii!

Personalizand #Problemele_Puterii pe tematica blogului este destul de evident ca trebuie sa discutam despre puterea maxim simultan absorbita de receptoarele electrice!

In Sistemul Energetic National (SEN) se poate spune ca  „energia adune bani si puterea genereaza costuri„!

Pentru a sustine acesta afirmatie punctez cateva din problemele asociate cresterii puterii maxime simultan absorbite in retelele de distribuie:

  1. costuri mai mari de realizarea unor instalatii noi dimensionate pentu o putere Pmax_simultan_absorbita mai mare
  2. inrautatirea calitatii energiei electrice prin scaderea nivelului de tensiune la bornele receptoarelor
  3. incidente /deranjamente („pene de curent”) generate de supraincarcarea unor transformatoare si deteriorarea lor
  4. incidente /deranjamente, #pene de curent, generate  supraincalzirea contatelor electrice si deteriorarea lor
  5. cresterea pierderilor de energie in retelele de distributie – consumul propriu tehnologic (CPT)
  6. cresterea costurilor de productie a energiei electrice pentru acoperirea varfurilor Puterii maxime simultan absorbite care se reflecta direct in cresterea costurilor de distributie a energiei electrice prin costul CPT

Sunt convins ca Dvs puteti identifica si alte consecinte ale cresterilor puterilor maxime simultan absorbite in retelel stradale si/sau mai general in SEN si de asemenea puteti decela intre cresteri ocazionale respectiv de tendinte ale nivelului  Pmax simultam absorbita in SEN.

Probabil ca foarte interesanta este gama argumentelor prin care se poate sustine / combate afirmatia ca in SEN: „energia adune bani si puterea genereaza costuri”!

Exista scenarii  in care daca #Problemele_Puterii in SEN sunt asociate si cu o crestere a consumului de energie electrica pe termen mai lung sau in conditii meteo dificile sa determine situatii de „dificultati energetice” care ar fi de evitat sa ajunga la stadiul de  „criza energetica” care sa ne puna in situatia in care sa ne punem intrebari legate de existenta si corectitudinea „politicii energetice” !

Cred ca un subiect interesant la care merita sa ne gandim ar fi „concurenta libera (distructiva)a producatorilor de energie electrica in balanta cu utilizarea rationala a resurselor energetice a tarii  astfel incat sa nu fie cazul sa vorbim in Romania de #criza_energetica

Cod Rosu: explozia unui intreruptor 110 kV

28/01/2016

SGC 2010 Variatiile bruste de temperatura suprasolicita izolatia liniilor electrice aeriene, echipamentelor electrice din statii si posturi de transformare. Rezultanta o constituie un val de incidente asociat perioadelor cu conditii meteorologice severe specifice codurilor de avertizare publica incepand cu cel galben.

Variatiile bruste de temperatura precum si temperaturile extreme atat pozitive cat si negative induc un stres termic deosebit de agresiv care in asociere cu alte fenomene meteoerologice: vant, ploaie, ninsoare, chiciura determina strapungerea si/sau conturnarea izolatiei sau in cazurile severe ruperea fizica a conductoarelor si sau a altor componente metalice ale liniilor si/sau echipamentelor statiilor si posturilor de transformare.

Costurile financiare suportate de Operatorii de Distributie si efortul uman depus de persoanele implicate in eliminarea urmarilor calamitatilor naturale asupra retelelor electrice sunt foarte mari.

Desi isi desfasoara activitatea in anonimat oamenii care lucreaza in activitatea de distributie a energiei dau dovada de un spirit civic deosebit care ii motiveaza si le sustine efortul remarcabil.

Sa vedem o fotografie a exloziei unui intruptor 110 kV dintr-o statie de transformare prelucrata dupa inregistrarea unor camere de supraveghere

Situatia initiala:

Situatia dinainte de explozie

In zona intreruptorului avariat se aflau trei persoane:

Situatia dinainte de explozie_ 3 oameni langa intreruptor

Explozia

Explozie intraruptor 110 kV

Avaria s-a soldat doar cu intreruperea distributiei energiei electrice pana la repararea avariei. Doar norocul a facut sa nu existe victime umane!

As fi vrut sa postez fisierul in format *.mp4 insa platforma WordPress nu accepa acest tip de fisier. In schimb il pot pune, la cerere, la dispozitia celor interesati pe email!

Am rezolvat problema cu ajutorul dlui Andras:

Multumesc colegilor care au avut initiativa difuzarii inregistrarilor sunt convins ca astazi inregistrarea evenimentului s-a raspandit in intreaga tara si sute poate mii de electicieni au vazut inregistrea traind emotiile unui eveniment care putea secera vieti!

 

Va recomand pe blog:

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

DSCN0607

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

Program Examen-Primavara 2013

19/03/2013

SGC 2010

Pe site http://www.anre .ro a fost publicat programul sesiunii de  Examen-Primavara 2013 pentru autorizare/reautorizare electricieni

 

ANUNT
In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si  a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice” 

ANRE organizeaza, in perioada 1.04.2013 – 12.07.2013,  sesiunea de Primavara 2013 a examenului de autorizare a electricienilor (*)  care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN, precum si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat

Programul de organizare si desfasurare:

18 martie 2013 Publicarea anuntului
01 aprilie -05 aprilie 2013 Inscrierea candidatilor
05 aprilie 2013 (data postei) Termen final de inscriere
30 aprilie 2013 Nominalizarea centrelor
17 mai 2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
20 mai – 24 mai 2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
27 mai 2013 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
31 mai- 23 iunie 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
27 iunie 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
05 iulie 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
12 iulie 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

Nota 1: Candidatii pot depune dosarele in perioada inscrierii si fara a face dovada absolvirii cursului de pregatire teoretica, urmand ca aceasta sa fie transmisa in perioada stabilita pentru completarea dosarelor.

Nota 2Programul de organizare si desfasurare a sesiunii de Primavara 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

(*)Nota 3 Activitatea de autorizare a persoanelor fizice in vederea obtinerii calitatii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice, va demara in sesiunea de toamna 2013.

Persoanele fizice carora le expiră certificatele de atestare ca verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice inainte de 30 octombrie 2013 vor solicita prelungirea acestora, in conformitate cu prevederile prezentului Regulament cu 15 zile inainte de data expirarii.

 

Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat prin Ordin ANRE 11/13.03.2013

19/03/2013

SGC 2010 Pe site ANRE a fost publicat ORDINUL  Nr. 11 din 13 martie 2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice 

Fisierul poate fi descarcat utilizand acest link: Ord 11 din13.03,2013_regulamentul de autorizare a electricienilor

ORDINUL Nr. 11 din 13 martie 2013
privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
În temeiul prevederilor art. 96 alin. (6) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/ 2012, precum şi al prevederilor art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. Se aprobă Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. Titularii de licenţe şi atestate acordate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, persoanele fizice, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi în sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 90/ 2009 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 8 decembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

NICULAE HAVRILEŢ

 

ANEXA

Capitolul I – Cadru legislativ

Art. 1. (1) Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012 şi ale prevederilor art. 96 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
(2) Activităţile de proiectare şi executare a instalaţiilor electrice se realizează de către Electricieni autorizaţi şi de către personal calificat având diplomă de studii sau certificat de calificare, după caz, în domeniul electric, în cadrul operatorilor economici sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor autorizaţi, în condiţiile prezentului Regulament.
(3) Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe se realizează de către verificatori de proiecte şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, iar verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către responsabili tehnici cu execuţia, precum şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, conform prevederilor prezentului Regulament.
Capitolul II – Scop
Art. 2. (1) Prezentul Regulament stabileşte condiţiile de autorizare pentru persoanele fizice care solicită obţinerea calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, incluzând:
a) procedura de autorizare pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, pe bază de Examen,
b) procedura de autorizare pentru verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice,
c) procedura de prelungire a valabilităţii legitimaţiilor deţinute de către electricienii autorizaţi, la acelaşi grad şi tip de autorizare, emise de Autoritatea competentă, a calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, fără Examen,
d) competenţele, drepturile şi obligaţiile electricianilor autorizaţi, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice,
e) condiţiile de retragere a autorizaţiei, respectiv de aplicare a sancţiunilor persoanelor fizice autorizate.
(2) Persoanele fizice autorizate în condiţiile prezentului Regulament nu sunt exonerate de obligaţiile legale ce le revin şi nu-şi pot transfera responsabilităţile către Autoritatea competentă.
Capitolul III – Domeniul de aplicare
Art. 3. (1) Prevederile Regulamentului se aplică:
a) persoanelor fizice, române sau străine, care solicită autorizarea în vederea desfăşurării, pe teritoriul României, cu respectarea actelor normative şi normelor în vigoare aplicabile în domeniul energiei electrice, a activităţilor de proiectare, executare, verificare şi de expertizare a lucrărilor de instalaţii electrice;
b) persoanelor fizice care, în desfăşurarea activităţii de operare a instalaţiilor electrice execută lucrări de mentenanţă/ întreţinere/ reparaţii curente ale acestora, ca parte componentă a activităţii de operare, cu respectarea obligaţiilor precizate la Art. 5 alin. (1) din Regulament.
(2) În situaţia prestării de servicii transfrontaliere cu caracter ocazional/ temporar, persoanele fizice stabilite în state membre, pot realiza lucrări de proiectare/ execuţie de instalaţii electrice, în baza autorizării acordate în statul membru de origine, transmiţând către ANRE copia autorizării respective, inclusiv o traducere informală a acesteia.
Art. 4. Prevederile Regulamentului nu se aplică la autorizarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare şi/ sau executare de echipamente electrice ori materiale destinate utilizării lor în instalaţiile electroenergetice.
Art. 5. (1) Operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice, deţinute sub orice formă de către un operator economic, se realizează de personal având calificare profesională în domeniul instalaţiilor electrice sub coordonarea/ supravegherea electricienilor autorizaţi, având gradul de autorizare corespunzător nivelului maxim de tensiune aferent capacităţii respective.
(2) Prevederile de personal menţionate la alin. (1) sunt minimale, operatorul economic care deţine sub orice formă capacităţi energetice, poate realiza operarea instalaţiilor electrice aferente acestora şi prin servicii specializate la nivelul său în acest sens.
(3) În cazul în care operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) nu au electricieni autorizaţi angajaţi, operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice se poate realiza în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu operatori economici atestaţi de ANRE, corespunzător tipului de atestat care asigură competenţe în domeniul operării instalaţiilor electrice respective.
Art. 6. (1) În vederea asigurării calităţii proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe şi a lucrărilor de montaj, verificarea acestora se realizează de către un verificator de proiecte şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) În vederea asigurării calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către un responsabil tehnic cu execuţia şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament
Capitolul IV – Definiţii şi abrevieri
Art. 7. În înţelesul prezentului Regulament, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
1. Autoritate competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice succesor al acesteia
2. Autorizare – Activitatea de emitere a unui act tehnic şi juridic, denumit Legitimaţie, prin care se acordă unei persoane fizice dreptul de a desfăşura în condiţiile legii activităţi de proiectare, inclusiv de a oferi asistenţa tehnică la executarea lucrărilor, verificare şi/ sau de executare, respectiv de a coordona execuţia lucrărilor de instalaţii electrice.
3. Conducerea executării unei instalaţii electrice – Activitatea de coordonare organizatorică şi tehnică, de urmărire şi control, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei
4. Direcţia generală – Direcţia generală Acces la Reţea şi Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
5. Direcţia de specialitate – Direcţia Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
6. Electrician autorizat – Persoana fizică, titulară a unei Legitimaţii emise de Autoritatea competentă, autorizată în condiţiile prezentului Regulament pentru a desfăşura, conform competenţelor acordate, activităţi de proiectare/ executare şi verificare a instalaţiilor electrice.
7. Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice – persoana fizică responsabilă pentru desfăşurarea unei activităţi complexe (care cuprinde, după caz, verificări suplimentare, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare) pentru cunoaşterea stării tehnice a unei instalaţii electrice sau care stabileşte modul în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
8. Operarea/ Exploatarea instalaţiilor electrice aferente unor capacităţi energetice – Supravegherea permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice, pregătirea şi coordonarea manevrelor, inclusiv mentenanţa acestora, realizarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit într-o instalaţie electrică, în vederea funcţionării sigure şi economice a acesteia, cu respectarea reglementărilor tehnice, de securitate şi sănătate în muncă şi în domeniul protecţiei mediului, stabilite prin legislaţia în vigoare.
9. Instalaţie electrică – Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă amplasate într-un spaţiu comun şi operate de aceeaşi formaţie; sunt incluse partea electrică a centralelor electrice, reţelele electrice şi instalaţiile electrice de utilizare; instalaţia electrică face parte din SEN sau dintr-un sistem electroenergetic izolat.
10. Instalaţie electrică de utilizare a energiei electrice – Ansamblul de instalaţii electrice care aparţin unui client final şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare de cele aferente reţelei electrice aparţinând unui operator de reţea a energiei electrice; instalaţia electrică de utilizare creează condiţiile de alimentare cu energie electrică a receptoarelor.
11. Instalaţie electrică interioară – Instalaţie electrică de joasă tensiune pentru prize şi iluminat aferentă unei construcţii, realizată în interiorul acesteia.
12. Instalaţie electrică tehnologică – Instalaţie electrică realizată în aer liber sau în interiorul unei construcţii şi destinată unei activităţi tehnologice
13. Întreprindere familială – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, înregistrată conform prevederilor legale, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.
14. Întreprindere individuală – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, înregistrată conform prevederilor legale.
15. Mentenanţă – Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor aflate în operare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate.
16. Ministerul de resort – Entitatea juridică responsabilă cu elaborarea strategiei energetice naţionale şi a politicii energetice.
17. Operator economic din domeniul energiei electrice – orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie, furnizare ori cumpărare de energie electrică şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de întreţinere legate de aceste activităţi, dar nu include clienţii finali.
18. Operator economic atestat – Persoană juridică, titular al unui Atestat valabil, acordat de către Autoritatea competentă.
19. Persoană fizică autorizată – Persoana fizică autorizată pentru desfăşurarea de activităţi economice, înregistrată conform prevederilor legale, care desfăşoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă.
20. Responsabil tehnic cu execuţia – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu implementarea sistemului de calitate în realizarea instalaţiilor electrice, care se asigură de respectarea cerinţelor de personal calificat şi de echipamente specifice, care să dea garanţia respectării exigenţelor de calitate stabilite în prevederile legale şi de documentaţia aferentă realizării lucrărilor de montaj, verificată şi aprobată.
21. Retragere a autorizării – Anularea calităţii de Electrician autorizat/ Verificator de proiecte/ Responsabil tehnic cu execuţia/ Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, cu publicarea pe site a listei persoanelor fizice asupra cărora s-au aplicat aceste sancţiuni.
22. Serviciul de specialitate – Serviciul Atestate, din cadrul Autorităţii competente.
23. Stat membru – stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European/ Elveţia.
24. Supravegherea/ coordonarea executării unei instalaţii electrice – Activitatea organizatorică şi tehnică de urmărire, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor tehnice şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei.
25. Verificator de proiecte – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu verificarea conţinutului documentaţiei necesare realizării instalaţiilor electrice, în conformitate cu exigenţele cuprinse în prevederile legale, care îndeplineşte următoarele atribuţii: verificarea existenţei conţinutului-cadru a documentaţiei, pe faze de proiectare, încadrarea documentaţiei în exigenţele legale inclusiv a normelor PSI, de securitatea şi sănătate în muncă, respectarea prevederilor legale cu privire la urbanism şi sistematizare, verificarea legalităţii soluţiilor adoptate în documentaţii, verificarea conformităţii documentaţiei de execuţie a lucrărilor cu reglementările legale şi tehnice specifice.
Abrevierile utilizate sunt următoarele:
1. ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei,
2. SEN – Sistem Electroenergetic Naţional,
3. PSI – Prevenirea şi stingerea incendiilor,
4. CM – Carnet de muncă,
5. CPA – Calificare Profesională Acceptabilă,
6. COR – Clasificarea ocupaţiilor din România.
Capitolul V – Tipuri de autorizări şi competenţele persoanelor fizice autorizate care desfăşoară activităţi de proiectare, executare, verificarea, precum şi expertizarea proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 8. (1) Calitatea de Electrician autorizat este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 14.
(2) Calitatea de Verificator de proiecte este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 20.
(3) Calitatea de Responsabil tehnic cu execuţia este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 21.
(4) Calitatea de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 22.
Art. 9. (1) Electricienii autorizaţi pentru proiectarea/ executarea/ verificarea de instalaţii electrice, pot avea, după caz, următoarele grade de autorizare: I, II, III şi IV.
(2) Pentru fiecare dintre gradele II, III şi IV sunt definite două tipuri de autorizări:
a) autorizare de tip A, pentru proiectare de instalaţii electrice;
b) autorizare de tip B, pentru executare de instalaţii electrice.
(3) În funcţie de gradul şi tipul/ tipurile de legitimaţie de electrician autorizat, o persoană fizică poate deţine simultan şi calităţile menţionate la Art. 8 alin. (2), alin. (3) şi alin.(4) în condiţiile menţionate în prezentul Regulament .
Art. 10. Autorizaţiile enumerate la Art. 9 din Regulament, conferă, în funcţie de tip şi grad, următoarele competenţe:
a) gradul I pentru executarea unor părţi din cadrul instalaţiilor electrice, la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
b) gradul IIA, pentru proiectare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
c) gradul IIB, pentru executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
d) gradul IIIA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
e) gradul IIIB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
f) gradul IVA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată;
g) gradul IVB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată.
Art. 11. (1) Autorizaţia de verificator a proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 20 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) verifică documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei de construire;
b) verifică documentaţiile tehnice şi detaliile de realizare a montajului instalaţiilor electrice, sub formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, memorii tehnice, necesare respectării cerinţelor impuse de normativele tehnice şi prescripţiile energetice în vigoare;
c) verifică tehnic proiectele întocmite în urma unor rapoarte de către experţi tehnici de calitate, în vederea confirmării că proiectele respectă cerinţele stabilite de lege.
(2) Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a întregului proiect şi pentru modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic, dacă prin acestea se afectează calitatea lucrărilor de montaj din instalaţiile electrice.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament are dreptul de a verifica orice proiect de instalaţii electrice sau părţi electrice aparţinând unor proiecte complexe, atât a celor racordate/ aparţinând SEN sau unor sisteme electroenergetice izolate, de a semna şi ştampila documentele scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia supusă verificării este corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor din prevederile legale.
(4) În scopul evitării conflictului de interese, verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament nu poate verifica proiectele întocmite de acesta sau la a căror elaborare a participat.
Art. 12. (1) Autorizaţia de responsabil tehnic cu execuţia, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 21 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) să aprobe execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte autorizaţi în condiţiile prezentului Regulament,
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, inclusiv cele de control şi încercări din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente acestora,
c) să verifice respectarea cerinţelor de personal calificat şi autorizat în conformitate cu cerinţele Legii 319/ 2006 şi de echipamente specifice tipului de lucrări de instalaţii electrice executate.
(2) Responsabilii tehnici cu execuţia, autorizaţi în baza procedurii menţionate Art. 21 din Regulament au dreptul să presteze activităţile de verificare a instalaţiilor electrice pentru persoane fizice/ juridice care pot avea calitatea de investitori, beneficiari sau executanţi ai lucrărilor de instalaţii electrice.
Art. 13. (1) Autorizaţia de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 22 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe, analizarea, după caz, a:
a) condiţiilor de amplasament şi de exploatare a lucrărilor de instalaţii electrice,
b) stării lucrărilor de montaj, în perioada normată de funcţionare sau în afara acesteia, care trebuie supuse expertizei tehnice de calitate,
c) documentelor care au stat la baza realizării lucrărilor de montaj în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare,
d) prevederilor din reglementările tehnice care au stat la baza realizării lucrărilor de instalaţii electrice şi cele în vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
(2) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate solicita beneficiarului, în cazuri justificate, măsurători sau verificări suplimentare care să permită evaluarea corectă a bunei funcţionări a instalaţiilor tehnologice analizate.
(3) Expertul tehnic autorizat în domeniul instalaţiilor electrice elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, de către investitor.
(4) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice semnalează situaţiile în care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit.
(5) Expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor de instalaţii electrice este o activitate complexă care se efectuează de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari autorizaţi în domeniul instalaţiilor electrice, atunci când un act juridic sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul lucrărilor de instalaţii electrice prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la lucrările existente:
– în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţilor tehnologice;
– în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice aferente lucrărilor de montaj pentru evaluarea capacităţii acestora de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de montaj.
(6) Dacă expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice ajunge în mod justificat la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave, precum victime omeneşti sau pagube materiale, le va aduce la cunoştinţă, în scris, proprietarilor sau administratorilor lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi sa le pună în aplicare.
Capitolul VI – Procedura de autorizare pentru proiectare, executare, verificare, precum şi expertizare a proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 14. Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de proiectare/ executare/ verificare a instalaţiilor electrice se face:
a) pe bază de Examen, în conformitate cu prevederile Anexei 3 la prezentul Regulament, la obţinerea legitimaţiei iniţiale pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi la trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, sau
b) fără Examen, pe baza unui dosar întocmit în conformitate cu prevederile Art. 15, respectiv Art. 17 din Regulament.
Art. 15. (1) Direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente poate acorda autorizarea gradul IVA, fără Examen, pe bază de referat, a inginerilor proiectanţi principali din cadrul institutelor de proiectare din domeniul energetic, care deţin sau au deţinut gradul I sau similar Nomenclatorului COR cu acesta, a profesorilor/ conferenţiarilor universitari din cadrul facultăţilor din domeniul energetic, precum şi a cercetătorilor din cadrul institutelor/ centrelor de cercetare din domeniul energetic, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc următoarele condiţii:
– Calificare profesională/ specializare în domeniul energetic,
– Vechime de minim 20 de ani în activitatea de proiectare/ cercetare de instalaţii electrice de înaltă tensiune sau în activitatea didactică, în discipline de profil, în domeniul energetic.
(2) Cererea de autorizare va fi însoţită de Curriculum Vitae şi documente (copii ale diplomelor de calificare, specializare, copia cărţii de muncă, etc) care demonstrează îndeplinirea condiţiilor precizate la alin. (1).
(3) Autoritatea competentă aprobă calitatea de electrician autorizat, personalului angajat al Autorităţii competente în direcţiile generale de reglementare în domeniul energiei electrice sau de control, sau în maxim 30 de zile de la încetarea raporturilor contractuale ale acestora cu Autoritatea competentă, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţa profesională precizate în Anexa 4 la Regulament, pentru gradul/ tipul de autorizare solicitat.
Art. 16. Documentele necesar a fi incluse în dosarul întocmit în vederea înscrierii la Examen pentru dobândirii calităţii de Electrician Autorizat, sunt:
a) Cererea de autorizare însoţită de documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii anexate cererii de autorizare, întocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament;
b) Copie a actului de identitate;
c) Copii ale certificatelor sau diplomelor care atestă calificarea profesională,
d) Document care atestă recunoaşterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesională pe teritoriul României, emis în conformitate cu prevederile legale privind persoanele fizice străine;
e) Copia integrală a carnetului de muncă, care să ateste experienţa profesională în domeniul în care se solicită autorizarea, acolo unde este cazul, şi/ sau, după caz, a raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM;
f) Document care atestă absolvirea unui curs de pregătire teoretică în conformitate cu obligaţia precizată la Art. 25 şi Art. 37 din Regulament;
g) Copia chitanţei de achitare a tarifului pentru autorizare.
Art. 17. Prelungirea valabilităţii calităţii de Electrician Autorizat, pentru acelaşi grad/ tip de autorizare, poate fi solicitată în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea legitimaţiei deţinute, emiterea legitimaţiei de Electrician Autorizat urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele care se depun în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte experienţa profesională de lucru a solicitantului, astfel cum este definită la Art. 31 din prezentul Regulament,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat gradul/ tipul respectiv, deţinute.
Art. 18. (1) Titularul de Legitimaţie, se poate înscrie la un nou Examen, la un grad/ tip superior sau diferit, caz în care va întocmi un dosar având conţinutul precizat la Art. 16 din prezentul Regulament.
(2) Candidatul care a fost declarat “Respins” la oricare dintre Examenele organizate de Autoritatea competentă, se poate înscrie la un nou Examen, înregistrând sau transmiţând prin Serviciul poştal, în vederea înregistrării, la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele prevăzute la Art. 16 din prezentul Regulament.
Art. 19. (1) Calitatea de Electrician Autorizat este definitivă, fiind dovedită de Legitimaţia de Electrician Autorizat, numai în condiţiile valabilităţii acesteia.
(2) Legitimaţia de electrician autorizat acordată în condiţiile Regulamentului este valabilă pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării acesteia şi se poate prelungi în condiţiile prezentului Regulament.
(3) După expirarea duratei de valabilitate a Legitimaţiei, o legitimaţie nouă poate fi redobândită numai în urma promovării unui nou Examen pentru autorizare, în condiţiile Regulamentului.
Art. 20. (1) Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de verificator de proiecte trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(4) După aprobarea autorizării ca verificator de proiecte, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Verificator de proiecte urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de verificator de proiecte de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de verificator de proiecte, conform modelului din Anexa 5 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale verificatorului de proiecte să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 11 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de verificator de proiecte poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea documentaţiilor de proiectare pentru lucrări în domeniul supus autorizării, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a proiectelor verificate pe perioada de deţinere a calităţii de verificator de proiecte, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei documentaţii verificate din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Verificator de proiecte emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 11 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 21. (1) Autorizarea specialiştilor responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de responsabil tehnic cu execuţia nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de responsabil tehnic cu execuţia trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(4) După aprobarea autorizării ca responsabil tehnic cu execuţia, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Responsabil tehnic cu execuţia urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de responsabil tehnic cu execuţia a lucrărilor de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de responsabil tehnic cu execuţia, conform modelului din Anexa 6 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale responsabilului tehnic cu execuţia să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 12, lit. b) din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de responsabil tehnic cu execuţia poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le-a coordonat tehnic pe perioada de deţinere a calităţii de responsabil tehnic cu execuţia, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de instalaţii electrice coordonate în această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Responsabil tehnic cu execuţia emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 12 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 22. (1) Autorizarea specialiştilor experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 8 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, valabilă la data solicitării. Aceşti ani pot fi cumulaţi şi cu cei de deţinere a carnetului de electrician autorizat gradul III sau IV, dobândit anterior, în baza Ordinului Ministerului Industriei şi Comerţului nr. 34/ 1999.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(4) După aprobarea autorizării ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, conform modelului din Anexa 7 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale expertului tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 13 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte verificările de proiecte şi de lucrări de instalaţii electrice pentru care a avut responsabilităţi directe privind calitatea, precum şi contribuţii la înlăturarea unor neajunsuri ivite pe parcursul derulării lucrărilor pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de expertizare din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 13 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, prevăzute la Art. 10 din Regulament.
Art. 23. (1) Comisia de autorizare care are competenţele precizate la Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale, menţionate în Anexa 3 a prezentului Regulament.
(2) Din Comisia de autorizare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată.
(3) Membrii Comisiei de autorizare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente.
(4) Activitatea Comisiei de autorizare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.
Secţiunea 1 – Înscrierea la Examen în vederea obţinerii calităţii de Electrician Autorizat
Art. 24. (1) Etapele procesului de autorizare stabilit prin prevederile Art. 14, lit. a) sunt:
a) Înscrierea la Examenul de autorizare, denumit în continuare Examen,
b) Acceptarea de către Autoritatea competentă a cererii solicitantului de a participa la Examen în calitate de candidat, pe baza documentelor prezentate,
c) Examinarea candidaţilor, care se încadrează în procedurile ANRE,
d) Emiterea Legitimaţiei.
(2) Pentru înscrierea la Examen, solicitantul înregistrează sau transmite prin Serviciul poştal la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele precizate la Art. 16.
Art. 25. (1) Participarea la primul Examen, indiferent de gradul şi tipul solicitat, este permisă numai după ce candidatul face dovada că a urmat un curs de pregătire teoretică în domeniul instalaţiilor electrice, având o durată de minim 20 ore.
(2) Cursul trebuie să aibă un conţinut corespunzător tematicii şi bibliografiei recomandate şi publicate pe pagina de Internet a Autorităţii competente; organizatorii cursurilor vor obţine în prealabil aprobarea Autorităţii competente privind tematica şi bibliografia acestora pentru verificarea conformităţii. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente.
(3) Cursul va fi organizat de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu.
Art. 26. Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
Art. 27. Operatorii economici care proiectează/ execută lucrări de instalaţii electrice, pot solicita autorizarea mai multor electricieni angajaţi, transmiţând către Autoritatea competentă o solicitare conformă cu Anexa 2 la prezentul Regulament, lista solicitanţilor şi câte un dosar pentru fiecare solicitant, care să cuprindă documentaţia precizată la Art. 16.
Secţiunea 2 – Condiţii de acceptare la Examen
Art. 28. Verificarea dosarului transmis de solicitant se face de către direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente.
Art. 29. Acceptarea la Examen se face numai în cazul în care sunt îndeplinite concomitent următoarele cerinţe:
a) Cererea de autorizare şi documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii sunt întocmite în conformitate cu modelul prezentat în Anexa 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament,
b) Documentaţia inclusă în dosar este completă,
c) Candidatul demonstrează că are experienţă profesională minimă în domeniul instalaţiilor electrice, pentru calificarea profesională proprie, în conformitate cu prevederile Art. 30, Art. 31 şi Art. 32.
Art. 30. Solicitantul trebuie să deţină o diplomă de calificare care să se încadreze într-una dintre următoarele Calificări Profesionale Acceptabile (CPA):
CPA1: lucrători calificaţi absolvenţi ai unor cursuri de calificare în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA2: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 1,5 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA3: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 3 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA4: absolvenţi de licee cu profil energetic, electrotehnic, electromecanic, instalaţii sau industrial, având specializare de lucrător calificat energetic, electrician, electrotehnist, electromecanic sau electrician pentru construcţii,
CPA5: absolvenţi ai şcolilor tehnice post-liceale, cu diplomă în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor pentru construcţii;
CPA6: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplomă în domeniul inginerie energetică, conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea.
CPA6.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea electroenergetică,
CPA6.2: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea energetică, precum şi inginerii diplomaţi având specializarea informatizarea proceselor energetice/ informatică industrială în energetică,
CPA6.3: subingineri, ingineri licenţiaţi având diplomă în specializarea electroenergetică,
CPA7: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome într-unul dintre domeniile de studii universitare stabilite conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea: inginerie electrică/ electrotehnică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, ingineria instalaţiilor, ingineria sistemelor:
CPA7.1: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică,
CPA7.2: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electronică şi telecomunicaţii şi una dintre specializările electronică aplicată
CPA7.3: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria instalaţiilor, specializarea instalaţii pentru construcţii
CPA7.4: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria sistemelor, specializarea automatică,
CPA7.5: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică, precum şi diplomă de master în domeniul energetic/ electric;
CPA8: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în alte domenii de studii universitare inginereşti decât cele nominalizate la CPA7, conexe domeniului energetic/ electric: inginerie minieră, inginerie de petrol şi gaze, informatică aplicată în ingineria electrică, informatică industrială, inginerie economică în domeniile electric, electronic sau energetic, electromecanică navală, sau echivalente acestora,
CPA8.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniile/ specializările nominalizate la CPA8, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic,
CPA9: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul tehnic, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic/ electric.
Art. 31. Prin Experienţă profesională în activităţile de proiectare (EPP), executare (EPEx) sau operare (EPOp), dobândită de către candidatul la autorizare, se înţelege activitatea de proiectare, executare sau operare a instalaţiilor electrice, astfel:
a) EPP: activitatea de elaborare proiecte în domeniul instalaţiilor electrice desfăşurată de către solicitant ca:
o membru, vicepreşedinte sau preşedinte al comisiilor de avizare din cadrul operatorului de reţea, titular de licenţă sau al unui institut de proiectare având compartimente de proiectare în domeniul instalaţiilor electrice,
o angajat al unui operator economic atestat,
o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială;
b) EPEx: activitatea de executare de instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant în calitatea sa de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau în cadrul unei întreprinderi familiale, ori ca angajat al unui titular de licenţă, operator economic atestat ori al unui client final de energie electrică, industrial sau asimilat;
c) EPOp: activitatea de operare a instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant, ca angajat al unui operator economic titular de licenţă emisă de Autoritatea competentă sau a unui operator economic având calitatea de client final de energie electrică, industrial sau asimilat.
Art. 32. (1) Experienţa profesională minimă, respectiv numărul de ani în activităţi de tipul celor precizate la Art. 31 din Regulament, pentru fiecare CPA stabilite la Art. 30 din Regulament, necesară calificării la gradul şi tipurile de autorizaţie de electrician solicitată, este prezentată în Anexa 4 la prezentul Regulament.
(2) Numărul de ani de experienţă profesională poate fi luat în considerare numai după absolvirea studiilor corespunzătoare precizate la Art. 30, ca angajat pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite.
Art. 33. Candidatul care îndeplineşte condiţiile de calificare şi experienţă profesională cumulate, din punct de vedere al numărului de ani de experienţă profesională, poate fi acceptat la Examen pentru două tipuri de autorizare; în aceste cazuri, pentru obţinerea Legitimaţiei, candidatul susţine un singur Examen.
Art. 34. Trecerea la un grad de autorizare superior sau obţinerea unui alt tip de autorizare se poate face numai prin promovarea unui nou Examen.
Capitolul VII – Drepturile Electricianului autorizat
Art. 35. Electricianul Autorizat are dreptul să exercite activităţi în conformitate cu competenţele aferente gradului şi tipului de autorizare, astfel:
A. În calitate de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau ca membru al unei întreprinderi familiale:
a) Electricianul Autorizat gradul I execută şi verifică prize de pământ aferente clădirilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru gradul I,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
b) Electricianul Autorizat gradul IIA, IIIA sau IVA proiectează instalaţii electrice interioare aferente construcţiilor civile, dacă este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă.
c) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet aferente construcţiilor civile, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIB, IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
d) Electricianul Autorizat proiectează instalaţii electrice de utilizare, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIA sau IVA,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
e) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet, aferente construcţiilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
B. În calitate de angajat al unui operator economic care desfăşoară activităţi în baza unor atestate emise de către Autoritatea competentă, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, astfel:
a) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA proiectează/ coordonează elaborarea proiectului de către un colectiv de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB execută/ coordonează şi/ sau supraveghează executarea lucrărilor de către o echipă de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
c) Electricianul Autorizat gradul I poate face parte din structura minimă de personal a operatorului economic atestat şi execută lucrări de instalaţii electrice sub coordonarea/ supravegherea Electricianului Autorizat gradul IIB, IIIB sau IVB.
C. În calitate de angajat al unui operator de reţea:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricianului gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, coordonează/ supraveghează executarea activităţilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective.
D. În calitate de angajat al unui operator economic având calitatea de producător ori client final de energie electrică, industrial sau asimilat:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor Autorizaţi gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, coordonează/ supraveghează executarea lucrărilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
c) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA coordonează/ supraveghează realizarea proiectelor de instalaţii electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, în vederea dezvoltării sau retehnologizării acestora.
Art. 36. (1) Electricienii Autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor Art. 35, lit. A), lit. B) şi lit. D) din Regulament, au dreptul să întocmească documentaţii ale instalaţiilor electrice proiectate/ executate în conformitate cu competenţele precizate şi de a le înregistra la operatorul de reţea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) La înregistrarea dosarului instalaţiei electrice la operatorul de reţea, Electricienii Autorizaţi vor prezenta operatorului de reţea o copie a Legitimaţiei de Electrician Autorizat, precum şi următoarele documente, după caz:
a) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. A): copia Certificatului de înregistrare fiscală pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, emis în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 92/2006 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu modificările şi completările ulterioare; se atribuie Codul de înregistrare fiscală, în conformitate cu Procedura aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1346/14-08-2006, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 744/31-08-2006,
b) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. B): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei electrice proiectate/ executate de operatorul economic atestat, se vor prezenta copia atestatului emis de Autoritatea competentă şi ale unei adeverinţe emisă de operatorul economic atestat din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul său,
c) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. D): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei de utilizare a clientului final/ producătorului de energie electrică, se va prezenta copia unei adeverinţe din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul clientului final / producătorului de energie electrică de energie electrică.
Capitolul VIII – Obligaţii ale persoanelor fizice autorizate
Art. 37. Pentru pregătirea teoretică corespunzătoare a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de proiectare/ execuţie în domeniul energiei electrice, Electricienii Autorizaţi au obligaţia de a urma, cel puţin o dată la 5 ani, un curs de pregătire teoretică organizat de un furnizor de formare profesională sau instituţie de învăţământ superior, conform prevederilor Art. 25 alin. (2) şi alin. (3).
Art. 38. Electricianul Autorizat are obligaţia de a respecta următoarele cerinţe asociate Legitimaţiei de Electrician autorizat:
a) de a cunoaşte şi respecta prevederile Regulamentului şi ale reglementărilor emise de Autoritatea competentă aplicabile activităţii sale;
b) de a executa lucrări numai în limita competenţelor acordate de gradul şi de tipul de autorizare obţinute;
c) de a executa lucrări în instalaţiile electrice numai cu obţinerea acordurilor sau avizelor legale necesare;
d) de a executa lucrări de instalaţii electrice numai pe bază de proiecte întocmite de Electricieni autorizaţi sau operatori economici atestaţi;
e) de a respecta proiectul în baza căruia execută instalaţia electrică; în cazul constatării unor neconformităţi de orice natură, Electricianul Autorizat este obligat să sesizeze proiectantul;
f) de a nu semna documentaţii de orice fel pentru lucrări pe care nu le proiectează, execută sau nu le supraveghează direct;
g) de a avea un comportament corect, etic şi profesional, în relaţia cu persoanele fizice sau cu operatorii economici cu care vine în contact în relaţia profesională;
h) în cazul în care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată, Electricianul Autorizat va oferi beneficiarului, la încheierea contractului, copii ale documentelor legale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea (Legitimaţia de Electrician autorizat, Certificatul de înregistrare fiscală); pe parcursul realizării lucrării, Electricianul Autorizat va avea în permanenţă asupra sa documentele menţionate şi le va prezenta persoanelor abilitate, la solicitarea acestora;
i) de a participa la recepţia şi la punerea în funcţiune a instalaţiei electrice de utilizare proiectată/ executată, în cazul în care i se solicită acest lucru de către beneficiarul sau operatorul de reţea la care urmează a se racorda instalaţia electrică de utilizare;
j) de a solicita operatorului de reţea punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice executate, după recepţionarea acestora şi încheierea tuturor contractelor prevăzute de lege în vederea alimentării/ furnizării energiei electrice;
k) de a nu executa lucrări, manevre sau intervenţii sub orice formă în instalaţiile operatorilor de reţea şi/ sau de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport fără contracte încheiate cu operatorul de reţea în patrimoniul căruia se află acestea;
l) de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport în alte scopuri decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare;
m) de a prezenta Autorităţii competente, la solicitarea acesteia, orice date şi informaţii necesare desfăşurării propriei activităţi;
n) de a permite verificările, inspecţiile şi controalele prevăzute prin reglementări sau dispuse de Autoritatea competentă;
o) de a aplica orice măsuri dispuse de Autoritatea competentă.
Art. 39. (1) Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) respectarea cotelor privitoare la condiţiile specifice de amplasament şi condiţiile de exploatare tehnologică;
b) respectarea reglementărilor tehnice în vigoare,
c) asigurarea exigenţelor de calitate, în condiţiile legii şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la documentaţia supusă verificării.
(2) Eventualele litigii dintre Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice autorizat şi proiectant pot fi rezolvate de către un Expert tehnic de calitate în domeniul instalaţiilor electric, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar răspunderea revine acestuia.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament va întocmi şi va ţine la zi un registru de evidenţă a proiectelor verificate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului.
Art. 40. (1) Responsabilul tehnic cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) să admită execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi;
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente lucrărilor de instalaţii electrice;
c) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectării prezentului regulament.
(2) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să oprească execuţia lucrărilor de instalaţii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie a montajului şi să permită reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora.
(3) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului.
Art. 41. Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice are următoarele obligaţii:
a) să întocmească raportul de expertiză tehnică de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale;
b) să nu extragă şi să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului şi detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice de calitate şi considerate de proiectant drept de autor;
c) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului;
d) să respecte atribuţiile şi competenţele care îi revin prin OG nr. 2/ 2000 privind organizarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/ 2002.
Capitolul IX – Răspunderi şi sancţiuni
Art. 42. (1) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac în condiţiile Legii.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi asociate cu retragerea autorizării, cu drept de prezentare la o nouă examinare, în condiţiile prevăzute la Art. 14, lit. a) din prezentul Regulament.
Art. 43. Decizia Autorităţii competente de aplicare a măsurilor precizate la Art. 42, va ţine seama de tipul şi efectele încălcării cerinţelor prevăzute de prezentul Regulament, precum şi de modul în care decizia Autorităţii competente influenţează alimentarea cu energie electrică a clientului final de energie electrică.
Art. 44. Persoana fizică autorizată sancţionată în contextul prezentului Regulament, are dreptul de a contesta, conform prevederilor legale în vigoare, sancţiunile/ măsurile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 45. Sancţiunile contravenţionale, precum şi măsurile aplicate de Autoritatea competentă se consemnează într-un registru de evidenţă întocmit de Autoritatea competentă şi:
a) se comunică persoanelor fizice autorizate sancţionate şi, după caz, angajatorului acestuia şi operatorului de reţea,
b) se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente; titularii de licenţe şi atestate emise de Autoritatea competentă au obligaţia să se informeze cu privire la sancţiunile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 46. În termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării privind aplicarea sancţiunii de retragere a autorizării, cel sancţionat va preda Legitimaţia/ Legitimaţiile la Registratura Autorităţii competente.
Capitolul X – Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 47. Tarifele pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice se stabilesc şi se actualizează anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente, publicat în Monitorul Oficial.
Art. 48. (1) În cazul în care persoanele fizice, electricieni autorizaţi, deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat, în cadrul sesiunilor de autorizare menţionate la Anexa 3 din prezentul Regulament.
(2) Persoanele fizice care deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile obţinerii legitimaţiei de electrician autorizat gradul corespunzător calităţilor enumerate anterior şi precizate în prezentul Regulament.
(3) Certificatele de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, îşi păstrează valabilitatea până la data expirării acestora.
(4) Prin derogare de la prevederile prezentului Regulament, calitatea de verificator de proiecte, respectiv expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice aferente construcţiilor poate fi obţinută şi prin prezentarea, ca dovadă a pregătirii teoretice în dosarul întocmit în conformitate cu prevederile Art. 20 şi Art. 22, a cursului de pregătire teoretică organizat de către facultăţile de instalaţii din cadrul Universităţilor Tehnice de Construcţii sau de către organizaţiile profesionale din cadrul acestora.
Art. 49. Operatorii de reţea au obligaţia, conform prevederilor legale în vigoare, de a asigura punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice de utilizare doar dacă documentaţiile acestora, depuse la operatorul de reţea, sunt întocmite de operatori economici atestaţi, titulari de atestate emise pentru activităţi corespunzătoare tipului de instalaţie electrică de utilizare sau de către Electricieni autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Art. 35 din Regulament.
Art. 50. (1) Cererea de autorizare/ prelungire a valabilităţii calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar a unui solicitant, nu este procesată, în cazul în care acesta sau operatorul economic din partea căruia este înregistrată cererea are debite către Autoritatea competentă.
(2) Candidatul care nu poate participa la Examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autorităţii competente, în scris, cu cel puţin 3 zile anterior datei de desfăşurare a Examenului reprogramarea participării la Examen într-un alt centru de examinare, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau în următoarea sesiune de examinare organizată de Autoritatea competentă, o singură dată.
(3) Candidatul poate solicita retragerea cererii de autorizare, până la data publicării listei tuturor candidatilor (solicitanţii care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), prevăzută la pct. (7) din Anexa 3-3.1.1.
(4) Sumele încasate de Autoritatea competentă nu se restituie:
a) candidatului care nu se prezintă la Examenul la care a fost acceptat,
b) candidatului care nu promovează Examenul de autorizare,
c) candidatului care a fost acceptat pentru a susţine Examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea înregistrată la Autoritatea competentă,
d) solicitantului care nu îndeplineşte condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.
Art. 51. (1) Legitimaţia/ Legitimaţiile de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, pierdută, se declară nulă într-un ziar local, aceştia putând solicita Autorităţii competente, emiterea unui/ unor duplicat(e), după caz.
(2) Tariful de emitere a duplicatului se aprobă, anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente.
Art. 52. Legitimaţiile de Electrician autorizat emise de Autoritatea competentă în urma Examenelor organizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 25/ 2007 şi Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 90/ 2009 rămân valabile până la expirarea acestora; titularii legitimaţiilor beneficiază de drepturile şi sunt ţinuţi de obligaţiile prevăzute în prezentul Regulament.
Art. 53. Examenele programate în prima sesiune a anului 2013, se susţin după cel puţin 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.
Art. 54. Anexele 1-10 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

Anexa 1

Model cerere de autorizare

Această cerere va fi transmisă împreună cu paginile de Informaţii profesionale, Detalii privind lucrările realizate, precum şi copii ale documentelor prevăzute la Art. 16, Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 din Regulament, către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2.

A. CERERE PENTRU INSCRIEREA LA EXAMENUL DE AUTORIZARE/ OBŢINEREA/ PRELUNGIREA VALABILITATII CALITATII, după caz a: electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

Cod Numeric Personal:
Nume                                                                              Prenume:

 

Adresa de domiciliu:  Localitatea, Strada, nr., Bloc, Scara, Etaj, Ap., judeţ (sector), Cod poştal
                                                                                                Telefon:                             E-mail:        
Gradul şi tipul de autorizare solicitat:  
Declar pe propria răspundere că sunt de acord ca ANRE să prelucreze datele mele cu caracter personal, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile din Regulamentul de autorizare, conform cărora nu îmi vor fi returnate sumele achitate, în următoarele cazuri:

a) dacă nu mă prezint la Examen, cu excepţiile prevăzute în Regulament,

b) dacă nu promovez Examenul,

c) dacă nu îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţă profesională necesare gradului/ tipului de autorizare solicitat, fiind acceptat pentru examinare pentru alt grad sau tip de autorizare,

d)dacă nu îndeplinesc condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis, inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.

Sumele achitate îmi vor fi returnate doar dacă îmi retrag cererea de autorizare înainte de a fi analizată de ANRE, respectiv de publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanţi care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), listă întocmită conform prevederilor pct. (7) din Anexa 3-3.1.1. din prezentul Regulament.

Notă: cererea este comună, după caz, pentru toate tipurile de autorizare/ reautorizare a persoanelor fizice

Data:

 

Semnatura

 

 

 

B. INFORMAŢII PROFESIONALE

Nume, Prenume:          __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

FORMARE PROFESIONALĂ

 

Forme de învăţământ absolvite

de. exemplu: şcoli profesionale/ licee/ şcoli postliceale/ institute de învăţământ superior.

Calificare profesională obţinută

(profil/ specializare)

Pagina
     
     
     
Cursuri de perfecţionare    

 

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

 

Numele Angajatorului Funcţia în care a fost angajat Perioada de angajare Pagina
       
       
       
       

                                                                             Semnătura,
C. DETALII PRIVIND LUCRARILE REALIZATE

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

Nr. crt.

Denumirea lucrării sau

activităţii desfăşurate/ Obiective ale lucrării

Tipul lucrării/ activităţii.

Precizaţi:

P – proiectare,

Ex. – executare, Op.operare

Tensiunea (kV)

Angajator

(conform CM)

       
       
       
       
       
       

 

                                                                             Semnătura,
D. Pagină de informaţii anexată cererii de autorizare

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

Formare profesională: se vor anexa copii ale diplomei/ diplomelor de calificare profesională, cum ar fi: curs de calificare, şcoală profesională, liceu, şcoală post-liceală, universitate, după caz, în domeniul electrotehnic/ energetic sau altele asemenea în domeniu electric.

 

Experienţă profesională: se va anexa copia carnetului de muncă şi se va completa documentul C. DETALII PRIVIND LUCRĂRILE REALIZATE.

 

Act de identitate: se va anexa copia actului de identitate.

 

Verificarea dosarului: Întrebările următoare vă ajută să vă verificaţi completitudinea dosarului dvs., înainte de a-l transmite la ANRE. Vă rugăm marcaţi fiecare căsuţă din stânga, în cazul în care răspunsul la întrebare este “Da”:

 

□   Aţi precizat în cerere toate informaţiile personale?

□   Aţi indicat în cerere corect gradul/ gradele şi tipul/ tipurile de autorizaţii solicitate?

□   Aţi inclus în dosar o copie a actului de identitate (buletin sau carte de identitate)?

□   Aţi inclus în dosar documentul de absolvire al unui curs de pregătire teoretică organizat conform prevederilor Regulamentului?

□   Aţi inclus în dosar copii ale tuturor diplomelor precizate în documentul “B. Informaţii Profesionale”?

□   Aţi inclus în dosar copia integrală a carnetului de muncă/ raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM, după caz?

□   Aţi completat documentul “C. Detaliile privind lucrările realizate”?

□   Aţi numerotat paginile dosarului dumneavoastră?

□   Aţi precizat în documentul “B. Informaţii Profesionale” numărul paginii unde se află fiecare document în dosarul dvs.?

□   Aţi inclus, după caz, copia Legitimaţiei de “Electrician autorizat” pe care o deţineţi?

□   Aţi semnat toate cele 3 documente (Cererea propriu-zisă, Informaţii Profesionale şi Detaliile privind lucrările realizate)?

 

 

Anexa 2

Model de solicitare de către un operator economic a autorizării angajaţilor cu calificare de electrician

 

Către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE

Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2

 

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul _______________________________, în calitate de ______________________ (administrator/ director general/ etc.) al operatorului economic _________________________________________________, cu sediul social în localitatea ________________, str. _________________________, nr. ____, Bloc ___, Scara ___, Ap. ___, judeţul __________, cod poştal ____________, solicit înscrierea la examenul de autorizare a electricienilor a unora dintre angajaţii proprii.

 

Menţionez că operatorul economic pe care îl reprezint:

  • este înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. _J/_____/___________,
  • are codul fiscal (codul unic de înregistrare, CUI) ______________________ şi
  • contul nr. ______________________________________ deschis la Banca __________________ sucursala _______________________ (denumirea/ localizarea sucursalei băncii unde este deschis contul).

În scopul comunicării cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, vă aduc la cunoştinţă că pot fi contactat la sediul operatorului economic, precum şi la nr. telefon fix __________________, nr. de fax __________________, nr. telefon mobil ____________.

 

Cererea este însoţită de:

-lista solicitanţilor,

-o copie a documentului prin care s-a achitat tariful de autorizare,

-câte un dosar pentru fiecare solicitant, care cuprinde cererea de autorizare individuală şi documentaţia precizată la  Art. 16 din Regulament.

 

Semnătura + Ştampilă

Semnătură,

 


 

Anexa 3

3.1 PROCEDURA DE AUTORIZARE ELECTRICIENI

3.1.1. – Procedura de înscriere la examen

1. Examenul se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: Sesiune de primăvară şi, respectiv Sesiune de toamnă.

2. Prin Decizie a preşedintelui Autorităţii competente, se pot organiza, în mod excepţional, examene şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare “Extrasesiuni”.

3. Examenul constă în susţinerea unei probe scrise cu două subiecte, cu excepţia gradului I pentru care examenul constă într-o probă scrisă cu un singur subiect, aceastea având ca scop verificarea cunoştinţelor candidaţilor în domeniul pentru care se solicită autorizarea.

4. Lista cuprinzând tematica şi elementele bibliografice minimale pentru susţinerea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

               5. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este de regulă, de 30 zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurarea Examenului. Pentru buna desfăşurare a Examenului, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare Sesiune.

6. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze Examen; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează Examen se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, de regulă,  în cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere la Examen.

7. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru desfăşurarea Examenului, pe pagina de Internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis la examen, centrul de examinare în care urmează să susţină Examenul.

8. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea, pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a Examenului.

9. Candidaţii sunt examinaţi de comisii de examinare numite prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, la propunerea direcţiei generale de specialitate. Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

– Asigurarea organizării şi desfăşurării Examenului,

– Preluarea  şi verificarea lucrărilor,

– Întocmirea şi publicarea listelor cu rezultatele Examenului,

– Emiterea Legitimaţiilor,

– Transmiterea documentelor de Examen la Autoritatea competentă pentru evidenţă şi arhivare.

10. Comisia de examinare are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Din Comisia de examinare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată. Membrii Comisiei de examinare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente. Activitatea Comisiei de examinare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.

11. Subiectele de Examen, denumite în continuare Subiecte, sunt propuse de membrii Comisiei de examinare, cu 10 zile înainte de susţinerea Examenului şi sunt aprobate de direcţia generală de specialitate.

12. Examenul  constă într-o probă scrisă în limba română, având unul sau două Subiecte: un Chestionar tip grilă, denumit în continuare Chestionar, conţinând 30 de întrebări, cu câte trei variante de răspuns pentru fiecare întrebare şi, după caz, o aplicaţie numerică, denumită în continuare Aplicaţie numerică.

Subiectul pentru gradul I, constă într-un Chestionar;

– Subiectele pentru gradul II constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică.

Subiectele pentru gradele III şi IV constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică, diferite pentru tipurile de autorizare.

13. Pentru Examen, Comisia de examinare elaborează mai multe variante de Chestionare şi de Aplicaţii numerice.

a) Chestionarul pentru gradele I şi II conţine întrebări având câte un singur răspuns corect.

b) Chestionarul pentru gradele III şi IV conţine întrebări care pot avea unul sau două răspunsuri corecte.

14. Chestionarului şi Aplicaţiei numerice li se atribuie un cod format dintr-un număr de identificare şi din indicativul corespunzător gradului de autorizare pentru care s-au întocmit.

15. După aprobare, Chestionarele şi Aplicaţiile numerice se multiplică corespunzător numărului de candidaţi înscrişi pentru susţinerea Examenului pentru fiecare grad/ tip de autorizare, după caz; documentele se introduc în plicuri, care se sigilează.

 

 

3.1.2. – Procedura de desfăşurare a Examenului

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în sălile de Examen, pe baza listelor întocmite de serviciul de specialitate, cu următoarele precizări:

a)      acceptarea în sală se realizează, de regulă, în ordine alfabetică, în baza actului de identitate;

b)                                                                              candidaţii sunt fotografiaţi, în vederea emiterii Legitimaţiei de electrician autorizat.

2. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele menţionate la pct. 1 din partea unui candidat atrage după sine dreptul Comisiei de examinare de a-l declara absent pe acel candidat, acesta trebuind să părăsească sala de examen.

3. Fiecare candidat primeşte, în funcţie de gradul/ tipul de autorizare, după caz, următoarele documente: Chestionar, Aplicaţie numerică şi formular de înscriere a răspunsurilor la Chestionar, denumit în continuare Formular. Formularul şi Aplicaţia numerică conţin o zonă în care fiecare candidat îşi înscrie datele personale; zona se pliază, se sigilează şi se ştampilează de către membrii comisiei. Conţinutul Formularelor sunt prezentate în Anexa 3-3.1.4 şi 3.1.5 la prezentul Regulament.

4. După rezolvarea Subiectelor, candidatul predă supraveghetorului toate documentele primite; candidatul semnează pentru predarea lucrării în listele utilizate la accesul în sală.

5. Durata alocată rezolvării Subiectelor este diferită funcţie de gradul/ tipul de autorizare pentru care se organizează Examenul:

– la gradele I şi II, Examenul durează o oră,

-la gradul III, Examenul durează două ore,

-la gradul IV, Examenul durează trei ore.

6. Nu se admit asupra candidatului materiale pe care acesta le-ar putea consulta în vederea soluţionării Subiectelor de Examen, precum şi comunicarea cu exteriorul sălii de examen prin mijloace informatice sau orice alte mijloace; orice încercare de fraudă din partea unui candidat în timpul desfăşurării Examenului, se sancţionează cu eliminarea candidatului din Examen, cu înscrierea în toate documentele de Examen (Chestionar, Formular şi, după caz, Aplicaţia numerică) referitoare la acest candidat a menţiunii “Eliminat din Examen”. Eliminarea din Examen se face numai în prezenţa şi cu acordul preşedintelui sau vicepreşedintelui Comisiei de examinare.

7. Comisia de examinare procedează la verificarea lucrărilor, notând cu culoare roşie în rubrica “Rezultatul verificării” a fiecărui Formular, punctajul acordat la fiecare subiect. La notarea Chestionarului şi  Aplicaţiei numerice se aplică următoarele reguli:

a)            se acordă 1 punct în cazul în care au fost marcate numai variantele/ varianta corecte/ corectă de răspuns;

b)            se acordă 0,5 puncte în cazul în care Chestionarul este de tipul menţionat la pct. (13) lit. b) din Anexa 3-3.1.1 din Regulament şi întrebarea are două variante corecte de răspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea;

c)            se acordă 0 puncte, în cazurile contrare celor menţionate la lit. a) şi lit. b) de mai sus;

d)           notarea Aplicaţiei numerice se realizează cu un punctaj maxim este de 5 puncte stabilit după următoarele criterii:

a)                   precizarea formulelor de calcul,

b)                  înlocuirea datelor în formulele de calcul,

c)                   efectuarea calculelor,

d)                  precizarea unităţilor de măsură pentru variabilele utilizate în formulele de calcul,

e)                   stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate.

8.