Archive for Mai 2012

Ing. M. Gavrilă: Asupra calitatii energiei electrice în reţelele de j.t.

21/05/2012

În ultimul timp calitatea energiei electrice distribuite pe reţelele de j.t este tot mai îndoielnică şi este lăudabil faptul că pe blogul “Puterea sub lupă” apar tot mai multe materiale referitoare la acest aspect.

Prezentul material vine în completarea celor anterioare şi încearcă să aducă soluţii noi şi mai eficiente de rezolvare a calităţii energiei.

Scurte comentarii asupra dezbaterilor apărute pe blog.

1). În urma unui sondaj a rezultat că 24% din consumatori au tensiuni sub limita de 207 V ( 220−10%), iar 9% au frecvente fluctuatii ale tensiunii .Chiar dacă numărul de repondenţi este mic, sondajul conţine o mare doză de adevăr deoarece şi alte surse indică un procent de peste 30 % din consumatori ( în special din mediu rural ) ce au tensiune neconformă. Iar ca metodă de obţinere a unei tensiuni normale se fac mai multe propuneri printre care şi cea cu stabilizatoare care este fezabilă ca aspect tehnic dar este costisitoare şi incomodă pentru consumatori.

2). Se observă apariţia unor dese supratensiuni ce duc la deteriorarea aparaturii electrocasnice şi sunt păreri şi dezbateri privind cauzele acestora (regim deformant, întreruperea nulului reţelei ,etc.) . Iar pentru înlăturarea acestora se practică soluţia cu prize de pământ la fiecare abonat. Dar aceste prize nu numai că ridică preţul de cost dar se degradează în timp şi ridică probleme deosebite privind întreţinerea şi verificarea lor.

3). Se pune problema unei monitorizării mai intense a tensiunii cu analizoare care este tot o chestiune incomodă .

4). Se vorbeşte despre o mai atentă analiză la racordarea noilor consumatori. Dar această analiză este, de multe ori, pur ipotetică deoarece prin metodele de calcul din prescripţiile actuale de proiectare nu se dau soluţii privind :

– cuantificarea efectelor datorate consumatorilor deformanţi.

– cuantificarea efectelui de flicker.

– cuantificarea şocurilor de tensiune ce apar la pornirea şi ambalarea motoarelor. – cuantificarea unor posibile regimuri rezonante ce duc la suprasolicitarea şi întreruperea nulului reţelei ( aceasta fiind principala cauză a deselor intreruperi a nulului şi a supratensionări aparaturii electrocasnice).

5). Toate soluţiile ce au ca scop îmbunătăţirea calităţii energiei se rezumă, în final, la mărirea secţiunii liniei şi a reducerii lungimii ei. Şi se propun diverse strategii privitor la aceşti parametrii ai LE, se dau şi exemple cu calcule investiţionale dar toate aceste strategii nu sunt susţinute şi de calcule tehnice privind capabilitatea LE de a asigura reducerea tuturor perturbaţiilor posibile (efecte de flicker, regimuri deformante, variaţii rapide de tensiune, regimuri rezonante) sub limitele impuse de norme. Acesta este şi motivul pentru care într-unul din materiale se afirmă ”este greu sa sustii ca de la 500 m sau 800 m o LE j t nu se mai poate extinde şi trebue un nou post de transformare

6). În afara aspectelor calitative de mai sus se pune şi problema reducerii pierderilor de energie. Şi această problemă este destul de acută dar un calcul al reducerii acestor pierderi pus în balanţă cu costurile investiţionale pentru reducerea lor este foarte greu de efectuat după metodele de proiectare actuale.

Toate aceste probleme sunt reale şi sunt corect dezbătute în materialele din blogul “Puterea sub lupă” dar propunerile de rezolvare sunt numai parţial satisfăcătoare. O rezolvare satisfăcătoare a acestor probleme se poate obţine prin adoptarea unei alte metode de calcul şi analiză a liniilor de j.t. O nouă metodă de calcul şi analiză a liniilor de j.t.

Prin standardul de calitate SREN 50160 analiza calitaţii energiei din punct de vedere al tensiunii de alimentate se referă, în afară de perturbaţiile produse de variaţiile lente ale tensiunii , şi la perturbaţiile produse de :

– variaţiile rapide aleatorii ale tensiunii

– variaţiile rapide repetitive ale tensiunii (flickere ).

– regimuri deformante.

Cu toate că acest standard este în vigoare din 1994 instrucţiunile de proiectare nu prevăd metode de calcul privind influenţa acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii şi ca urmare nu se fac astfel de calcule în faza de proiectare. Ca urmare există foarte multe puncte de consum unde curba de tensiune arată ca în figura 1 de mai jos. Această curbă este înregistrată la o benzinărie unde sunt mai multe motoare de puteri mici (1÷3 kw) pentru pompe, compresoare, polizoare. Şi cum la racordarea consumatorului nu s-au luat în calcul şocurile date de pornirea motoarelor şi nu s-a ţinut cont nici de puterea de scurtcircuit din punctul de conectare, a rezultat curba de variaţie a tensiunii de mai jos cu o muţime de şocuri şi variaţii de tensiune în cursul unei zile. Astfel de curbe există în foarte multe puncte din reţelele de j.t deoarece după 1990 au apărut mulţi consumatori perturbanţi ce produc:

– variaţii rapide aleatorii de tensiune (la porniri şi ambalări de motoare sau agregate cu electronică industrială)

– variaţii rapide repetitive de tensiune (flicker) date de aparatele de sudură,electronică industrială,etc.

– regimuri deformante date de de transformatoare de sudură,electronică industrială,condensatoare,etc

Cauza principală ce duce la astfel de curbe ale tensiunii este „puterea de scurtcircuit redusă” de pe linia j.t. în punctul de conectare a consumatorului.

Fig.1 În literatura este dovedit că o putere de scurtcircuit mărită asigură „imunitatea sistemului electric local” prin :

1) Creşterea capacităţii de absorbţie a fenomenelor perturbatoare ce pot afecta calitatea energiei electrice ( până la pragul de neafectare a consumatorilor, prag prevăzut în diverse norme).

2) Creşterea capacităţii de distibuţie a reţelei,cât şi capabilitatea de a distribui o anumită cantitate de energie electrică în limita indicatorilor de calitate normaţi. Acesta este motivul pentru care literatura occidentală utilizează pentru calculul liniilor de j.t. valoarea puterii de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului ( Sk în p.c.c). Şi pentru ca diversele perturbaţii să fie în limitele normate sunt stabilite diverse raporturi între puterea Sk în p.c.c. şi puterea sursei perturbatoare.

Astfel : I). În cazul variaţiilor lente de tensiune, pierderile de tensiune ce se calculează la ora actuală cu relaţii de felul DU = se vor calcula cu o relaţie de forma : DU(V)= Un(S/Sk)…. ……sau DU(%)=100(S/Sk) în care: – S este puterea aparentă a consumatorului; – Sk este puterea de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului.

II). în cazul surselor de flicker se demonstrează că pentru atenuarea efectului de flicker în limitele admise de norme trebuie ca între Sk în p.c.c. şi puterea sursei de flicker să existe raportul : Sk > (125 ÷150) Sflk III). În cazul pornirii directe a motoarelor se demonstrează că variaţiile rapide de tensiune ( din momentul pornirii ) se calculează cu relaţia : DU(%)= …Iar pentru ilustrare se dă exemplu de calcul de mai jos.

Exemplul nr.1: Prin acest exemplu se va dovedi veridicitatea curbei de tensiune din figura 1.Să presupunem că există o linie electrică ca în figura 2,din care se racordează benzinăria de mai sus cu o putere simultan absorbită în regim permanent de 15 kw,compusă,în principal, din mai multe motoare de puteri mici cu pornire directă.Se consideră că pierderea de tensiune dată de consumatorii din amonte este de 6% şi iar pierderea de tensiune produsă de benzinărie în regim permanent calculată cu formula DU= (RP+XQ)/U=3,7%. Deci pierderea totală pe linie calculată după metodologia actuală este DU=6+3,7= 9,7% ( Valoare sub 10% şi benzinăria a primeşte aviz de racordare).

LEA neiz. 50mmp ;500m; r=0,3 Ω…x=0,15 Ω Sk=370 kVA ST=63kVA Consumatori ce produc DU= 6% P=15 kW ; cosφ= 0,85 şi deci S=17,6 kVA Fig. 2 Dar dacă se fac calcule bazate pe Sk în p.c.c. rezultă cu totul altceva. Pentru aceste calcule se trasează mai întâi curbele de variaţie a puterii de scurtcircuit de-a lungul liniei ,care arată ca în fig.3. Pentru calculele din exemplul de faţă se folosesc date de pe curbele Sk1 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în consideraţie numai a impedanţei liniei şi Sk2 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în în considerare atât a impedanţei LEA cât şi a impedanţei transformatorului de alimentare de 63 kVA ).

Pentru că se vor da şi alte exemple de calcul s-au trasat curbe şi pentru :

– LEA cu conductor izolat de 95 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk3).

– LEA cu conductor izolat de 70 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk4).

– LEA cu conductor neizolat de 50 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk5).

Sk (MVA) Neiz. 50mmp T63 +neiz.50mmp T160 +Neiz.50mmp T160 +Iz.70mmp T160 +Iz.95mmp Lg. (m) Fig. 3

Si în continuare,cu formula DU(%)=100(S/Sk) se fac următoarele calcule :

a). Se calculează DU pentru benzinărie în regim permanwnt folosind valoarea Sk1=476 kVA la 500m (nu s-a luat în considerare impedanţa transformatorului): DU=100(17,6/476)=3,7%. ( Deci a rezultat tot DU=3,7% ca mai sus).

b). Dar calculele ce se fac la ora actuală prin neluarea în considerare a impedanţei transformatorului de alimentare a LE sunt eraonate deoarece există o importantă pierdere de tensiune şi pe impedanţa lui. Şi dacă se ia în considerare această impedanţă rezultă Sk2 (la 500 m)=370 kVA iar DU=100(17,6/370)=4,76%, aceasta fiind pierderea reală în regim permanent. Iar pierderea totală pe LE este DU=6+4,76=10,76 % ( mai mare de 10 % ). Deci pierderea reală de tensiune este mai mare ca cea care se calculează la ora actuală iar eroarea de calcul este cu atât mai mare cu cât tronsonul de calcul este mai apropiat de transformator (unde se observă o mare diferenţă între valorile de pe curba Sk1 şi cele de pe curba Sk2).

c). Cum la acest consumator pornirile sunt destul de dese, se fac calcule şi pentru momentul pornirii unui motor de 2 kw ( pentru care S=2,3 kVA). În acest caz în regim permanent avem S=17,6−2,3=15,3 kVA iar pierderea în regim permanent este DU=100(15,3/370)= 4,1 %. Iar motorul în momentul pornirii produce DU=100(8*2))/370=4,3%. Deci în momentul pornirii pierderea totală este DU=6+4,1+4,3= 14,4% (care este >>ca 9,7% şi >>10% ) Obs: Dacă se porneşte un motor de 3kw, pierderea totală pe linie va fi : DU=6+3,8+6.5 =16,3% Variaţii rapide de tensiune se produc pe foarte multe linii aeriene deoarece după 1990 s-au racordat multe motoare mici cu pornire directă (pentru pompe apă, circulare,tocătoare de nutreţuri,şi alte utilităţi). Pentru a ilustra în ce condiţii se pot racorda astfel de motoare la LE de j.t. se dă şi următorul exemplu de calcul.

Exemplul nr.2. Să presupunem că există o LEA pentru care există o pierdere de tensiune de 7% şi pe care apare un nou consumator ce are un motor de 3 kw cu pornire directă. Dacă se fac calculele actuale ( fără a se considera regimul de pornire şi fără a se lua în considerare impedanţa transformatorului) se poate da aviz de racordare chiar dacă racordarea se face la distanţa de 1000 m pe o LEA cu conductor izolat de 95 mmp.

Dar dacă se fac calcule pe baza puterii de scurtcircuit rezultă :

– Motorul de 3 kw şi cos φ=0,85 are S=3,5 kVA . În momentul pornirii motorul absoarbe Sp =(6÷7)Sn şi luăm Sp= 7*3,5=24,5 kVA..Cum rezerva pierderii de tensiune a LE este de numai 3% rezultă că pentru a nu se depăşi DUtotal =10 % trebuie ca la locul de racordare a motorului să existe Sk >100(24,5/3) = 817 kVA. Şi pentru aceasta rezultă, de pe curba Sk3 (din fig.3) că racordarea este posibilă la o lungime mai mică de 535 m pe o LEA de 95 mmp, iar de pe curba Sk4 rezultă o lungime mai mică de 375m pe o LEA 70 mmp. Deci păstrând lungimi mari ,de multe ori este inutilă mărirea secţiunii la 70 mmp sau 95 mmp

Notă:

a). Pe LEA j.t. există foarte multe tronsone de pe care sunt racordate astfel de motoare şi cum ele pornesc de câteva ori în cursul unei zile rezultă un total disconfort pentru restul consumatorilor de pe acel tronson.

b). Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe multe LEA pentru care s-a făcut reabilitare folosind metodele actuale de calcul există DU >10 % chiar de la punerea în funcţie.

IV). În cazul pornirilor uşoare de motoare ( porniri stea-triunghi sau cu startere) se demonstrează că se produc variaţii rapide de tensiune ce se pot calcula cu relaţia : DU= [100*(2÷3) Pm ] / Sk

V). În cazul consumatorilor ce produc regim deformant este demonstrat şi recomandat să existe raportul Sk>120 Sdef pentru consumatorii inductivi şi raportul Sk>133 Qc pentru consumatorii capacitivi. În cazul consumatorilor capacitivi condiţiile sunt ceva mai severe deoarece în aceste cazuri pot să apară regimuri rezonante ( de tensiune sau curent ) ce pot duce la străpungera izolaţiei sau la întreruperea nulului şi se finalizează cu supratensionarea consumatorilor.

Iar explicaţia este următorea :În mod normal o reţea electrică de j.t., dacă nu ar avea conectate condensatoare, ar putea fi considerată ca o reţea cu caracter inductiv la care impedanţa Z variază liniar cu frecvenţa f (curba 1 din fig. 4). Dar cum conectarea condensatoarelor este o necesitate (pentru ameliorarea factorului de putere) rezultă că în majoritatea cazurilor reţelele de j.t. sunt circuite RLC a căror impedanţă echivalentă se modifică funcţie de frecvenţă. Fig.4

Cum pe majoritatea LE există regimuri deformante,dacă pe o LE apar şi condensatoare există probabilitatea ca într-un nod al reţelei să apară egalitate între impedanţa inductivă şi cea capacitivă pentru o anumită frecvenţă şi să apară rezonanţa pe acea fecvenţă.

Aşa cum se vede în fig.4 pe măsură ce creşte puterea capacitivă regimul rezonant se deplasează spre armonica principală ( 50 Hz.). Şi cum sunt multe LE unde curentul pe nul este foarte mare ( din cauza nesimetriilor) un regim rezonant pe armonici apropiate de cea fundamentală poate duce fie la o creştere foarte mare a curentului care suprasolicită nulul ( pentru că are secţiune mai mică ) fie la la străpungerea izolaţiei fazelor, ambele fenomene ducând la supratensionarea consumatorilor. Pentru a se preîntâmpina astfel de fenomene literatura tehnică occidentală propune deplasarea unor posibile rezonanţe spre armonici cât mai depărtate de 50 Hz, ştiut fiind că pentru armonici superioare valorile componen-telor armonice ale curenţilor ( tensiunilor) se micşorează foarte mult şi o amplificare a lor nu este periculoasă. Din literatura de specialitate se cunoaşte formula frecvenţei de rezonanţă fr, (sau a armonicii de rezonană hr ) funcţie de mărimile Sk şi Qc . Astfel:

 

şi respectiv Din formule rezultă că deplasarea frecvenţei de rezonanţă spre armonici superioare se poate realiza în două moduri:

a). prin scăderea puterii condensatoarelor (Qc) din nodurile reţelei ( vezi curba 2 din fig.4)

b).prin creşterea puterii Sk în aceste noduri.

Dar cum puterea Qc a condensatoarelor ce se montează este impusă de mărimea receptoarelor (motoarelor) şi de valoarea factorului de putere, rezultă că singura soluţie viabilă rămâne creşterea puterii de scurtcircuit. Cunoscuta firmă “Schneider Electric” recomandă ca deplasarea acestor posibile rezonanţe să se facă dincolo de armonica 10 şi ca urmare în formula de calcul Sk  h2 *Qc se va lua h=11. Dacă se asigură o putere de scurtcircuit care să înlăture posibilele rezonanţe şi dacă neutrul liniei are pământările conform normelor în vigoare se evită marea majoritate a supratensiunilor fără a se mări secţiunea nulului şi fără a se mai face prize de pămănt la fiecare abonat.

Notă: Având în vedere legătura directă între calitatea energiei şi puterea de scurtcircuit normele CEI obligă distribuitorii să asigure pentru consumatorii casnici un nivel minim al puteri Sk în p.c.c. De exemplu în occident această valoare este de 600 kVA şi numai când consumatorii au pretenţii la un Sk > 600 kVA ( solicită o putere absorbită mai mare sau mai perturbantă ) ,sunt obligaţi la o plată suplimentară pentru îmbunătăţirea parametrilor sistemului energetic local.

Concluzii :

1). Deşi satandardul de calitate SREN 50160 (în vigoare din 1994) prevede normarea unor perturbaţii precum variaţiile rapide ale tensiunii (aleatorii sau sub formă de flicker) sau regimul deformant, nici la ora actuală nu se fac calcule pentru evidenţierea efectelor acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii de alimentare.

2). Prin folosirea metodologiei actuale de calcul pentru LE sunt situaţii unde deşi s-a făcut reabilitarea liniei parametrii calitativi ai tensiunii nu se încadrează în norme.

3). Este demonstrat că există o legătură directă între valoarea Sk în p.c.c şi calitatea tensiunii,drept pentru care literatura tehnică occidentală foloseşte această putere pentru calcule şi analize ale LE j.t.

4). La ora actuală sunt diverse opţiuni strategice privind lungimea şi secţiunea LE j.t. dar ele nu au o fundamen-tare tehnico-economică. Prin folosirea Sk în p.c.c. nu se vor mai propune lungimi şi secţiuni arbitrare, acestea fiind dictate de valoarea acestei puteri

5).Calculele bazate pe Sk rezolvă mai simplu şi mai uşor dilema privind momentul când o creştere a lungimii LE nu mai este eficientă tehnico-economic şi se impune o nouă injecţie (un nou post de transformare) deoarece :

– Capabilitatea unei LE de a prelua o anumită putere ( energie ) este direct proporţională cu valoaarea Sk. – Se pot trasa foarte uşor curbe de scurtcircuit pentru diverse configuraţii de reţele j.t. ( ca putere a transformato-rului şi ca secţiune şi lungime a LE )

– Cunoscând puterea (energia) absorbită de pe un tronson cât şi evoluţia în următorii ani se pot analiza rapid şi uşor diverse variante atât tehnic cât şi economic şi se poate alege soluţia optimă privind lungimea şi secţiunea LE.

6). Cu ajutorul calculelor bazate pe Sk în p.c.c. se asigură atât calitatea tensiunii cât şi reducerea pierderilor de energie folosind soluţii de execuţie mai economice .Iar o putere Sk care asigură calitatea şi reduce pierderile va asigura în mod cert şi sensibilitatea şi selectivitatea protecţiilor. ( Se menţionează că există algoritm şi pentru trasarea curbelor curenţilor de scurtcircuit trifazat şi monofazat ) de-a lungul liniei.

7 ). Se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită care să satisfacă cerinţele de calitate a energiei se poate obţine,în mod avantajos,prin scurtarea LE şi nu prin mărirea secţiunii ei.

8). În acest sens se prezintă exemplul de calcul de mai jos prin care se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită oferă deopotrivă şi avantaje tenice ( asigură o calitate sporită a energiei ) dar şi avantaje economice prin creşterea considerabilă a energiei vândute şi reducerea substanţială a pierderilor de energie.

În acest exemplu se analizează o linie existentă şi mai multe variante de reabilitare.

■ Situaţia existentă : Schema monofilară a situaţiei existente arată ca în figura de mai jos. ST=160 kVA 2 plecări de (1200m * 50 mmp) 2 plecări Sk= 400 kVA SK= 206 kVA .. ..

 

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=40 kVA Considerând o sarcina uniform distribuită care se asimilează cu o sarcină concentrată şi conectată la jumătatea lungimii,unde Sk=400 kVA rezultă că puterea maximă simultan distribuită în limita DU=10% =100*S / Sk este: S mx.=10*Sk / 100 =40 kVA pe o plecare………. iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*40 = 80 kVA. Considerând că energia este distribuită după o curbă de sarcină cu un coeficient de umplere Ku =0,35 rezultă că energia ce se poate distribui pe ambele plecări în limita DU= 10%este : W =80*8760*0,35*0,001= 245 MVAh/an.

■ Varianta 1-INT: Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 70 mmp. ( variantă propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos ST=160 kVA 1200m * 70 mmp 2 plecări Sk=541 kVA SK= 284 kVA ..

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=54,1 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =54,1 kVA pe o plecare…….iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*54,1= 108,2 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =108,2*8760*0,35*0,001= 332 MVAh/an …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 35,5% (=332 / 245). Surplus ce poate asigura o creştere a consumului doar pentru câţiva ani. Aşadar o investiţie totuşi costisitoare pentru o rezolvare de numai câţiva ani . Cât priveşte pierderile de energie, ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R70/R50=0,44/0,6=73%

■ Varianta 2-INT : Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 95 mmp. (variantă,dea-semenea propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =74 kVA pe o plecare……iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*74= 148 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =148*8760*0,35*0,001= 453,8 MVAh/an ST=160 kVA 1200m * 95 mmp 2 plecări Sk=740 kVA SK= 398 kVA .

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=74 kVA …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 85% (=453,8 / 245), creştere destul de mare dar şi costurile în acest caz sunt foarte mari pentru că trebuesc înlocuiţi mulţi stâlpi) Cât priveşte pierderile de energie,ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R95/R50=0,3/0,6=50%

■ Varianta 3-INT. Se propune a se folosi linia existentă (de 50 mmp) dar se va realiza încă o injecţie 20/0,4 kV (un nou PTA) şi în acest fel rezultă 2 LEA cu 2 PTA şi cu lungimea plecărilor redusă la jumătate. ST=160 kVA ST=160 kVA Sk=753 Sk=400 kVA 2 plecări de (600m*50mmp ) 2 plecări de 600m*50 mmp.

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=75,3 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =75,3 kVA…pe o plecare Pentru 2 plecări…Smx= 2*75,3= 150,6 kVA………Şi pentru cele 4 plecări,Smx= 2*150,6= 301,2 kVA Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =301,2*8760*0,35*0,001= 923,5 MVAh/an. Deci în această variantă se obţine o creştere a energiei,faţă de situaţia existentă de 3,77 ori (=923,5 / 245). O creştere suficient de mare pentru a acoperi consumul în acel perimetru pentru următorii 50÷60 ani.

Pentru calculul pierderilor de energie se procedează în felul următor :

Se dau mai jos schemele monofilare pentru situaţia esistentă şi pentru varianta 3 INT cu specificarea elementelor necesare pentru calcul.

Se menţionează că evaluarea piederilor se face în momentul executării INT când puterile distribuite( cerute de consumatori) sunt aceleaşi pentru ambele scheme. Pentru simplificare se consideră că puterile circulă pe toată lungimea liniei. Ştiind că pierderea de putere (pentru o reţea trifazată) este : Dp=3*R*I2 = R*(S/U)2, rezultă:

– Pentru linia existentă ( cu 2 plecări ) pierderea totală este : Dp1.total = 2[R* (S /U)2]

– Pentru varianta 3 de INT:

– Pentru o plecare : Dp pl.=(R/2)*[(S/2)/U]2 =(R/8)*(S/U)2.

– Pentru ambele linii ( 4 plecări ) : Dp2.total =4* R/8)*(S/U)2. =(1/2*R)*(S/U)2

Deci după executarea INT în varianta 3 pierderea totală de putere ( şi de energie) se reduce de 4 ori . Făcând calcule economice unde pentru variantei 3 INT se ia în considerare marea cantitate a energiei ce se poate vinde, economia de energie rezultată prin reducerea pierderilor dar şi neplata unor penalizări din cauza calităţii ne- corespunzătoare a energiei ( care la noi încă nu se practică ),este vizibil că aceasta este varianta cea mai bună. Obs: Ca strategie pentru INT la reţele de j.t. este eficient a se folosi,în ordine, următoarele metode :

1). Pentru LE ce au derivaţii chiar şi la 200÷300m de la PT se vor executa cât mai multe ieşiri din cutia de dis-tribuţie.Chiar dacă aceste ieşiri se fac cu cablu de 120÷150 mmp aceasta este cea mai eficientă soluţie.

2). Se încearcă reducerea lungimii cu păstrarea secţiunii,căci în acest fel se execută o lucrare valabilă pentru mulţi ani pe când dacă mai întâi se măreşte secţiunea,rezolvarea este,de multe ori,de scurtă durată şi când va trebui să se facă o nouă injecţie 20 / 0,4 kV se poate dovededi că mărirea secţiunii a fost o investiţie ce nu era necesară.

3). Iar mărirea secţiunii este ultima metodă aplicabilă căci se dovedeşte că prin folosirea primelor două aceasta nu mai este necesară.

 

Anunțuri

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.