Archive for noiembrie 2013

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

30/11/2013

poza cv Radu Mihai

Am demontat un intreruptor automat bipolar intr-un modul de marca EATON seria Moeller , pe scurt fostul Moeller . Am ales unul de 16 Amperi . In seria de produse moeller acesta face parte dintr-o sub-serie numita X-pole . In Figura 1 voi prezenta intreruptorul ales , pe acesta voi remarca polarizarea fazei si a nulului facuta si de producator.

MCB fig1+2

 

In Figura 2 am remarcat pe laterala MCB-ului schema de aparat care este foarte importanta si niturile pe care le voi reteza pentru demontare .

MCB fig3+4

 

In Figura 3 am pozat modul in care am desfacut niturile , le-am retezat capul inflorit cu bormasina data pe turatie mare fara percutie si dotata cu spiral de metal de 2,5 mm.

In Figura 4 este MCB-ul dupa ce am terminat de retezat capetele niturileor si dupa care le-am scos impingandu-le cu un cui , inainte am curatat bine de span MCB_ul , este foarte taios , acum urmeaza sa il dezasamblez cu grija.

MCB fig5

In Figura 5 am fotografiat niturile , care in cazul acestui MCB sunt confectionate din dur-aluminiu.

Acum sa vedem MCB-ul :

MCB fig6

In Figura 6 este MCB-ul cu prima carcasa demontata sub care se afla modulul de faza.

Acesta se poate demonta numai in ordinea: de la faza spre nul. In mijlocul pozei am pus agrafa de prindere. Elementele indicate cu dunga vernil sunt componente comune pentru ambele circuite de faza si nul care trec prin MCB. Solenoidul exista doar pe faza si este de marimea unuia dintr-o siguranta monopolara . Acesta este calibrat de 16 Amperi . Excluzand solenoidul si elemntele comune toate celelalte piese sunt pe jumatate in grosime fata de cele dintr-un MCB monopolar.

MCB fig7

In Figura 7 am pozat intreruptorul pus in picioare , intre suruburile bornei se vede o parte de plastic cu o forma asemanatoare unei clepsidre , aceea este decat o bucata din izolatorul dintre modulul de faza si cel de nul .

MCB fig8

Figura 8 reprezinta MCB-ul cu toate modulele demontate . In poza am remarcat cateva componente cu cifrele 1,2 si3 acestea repezentand:

1 este camera de stingere a arcului din modulul fazei .

2 este arcul care tine in tensiune (mecanica) pantograful modului de faza.

Iar 3 este parghia de actionare a bimetalului .

Pe modulul comun am marcat cateva componente cu buline rosii , acesta insemnand piese care apartin numai modului de faza : surub si arc de calibru , parghie bimetal solenoid si celelalte doua . Modulul pentru Nul il analizam separat .

MCB fig9

In Figura 9 este reprezentat modulul de nul care are si rol de suport pentru piesele comune si celelalte carcase avand peretii laterali din fata cei mai inalti. Din nou am marcat cu dungi vernil componentele comune.

Bara de transimie*) face transmiterea miscarii de la maneta la sistemul de parghii de actionare al pantografelor in mod sincron. Bornele sunt elemante intalnite si pe modulul de faza si pe cel de nul .

Canelele de aerisire au rolul de a permite aerului sa intre si sa raceasca lamelele metalice ale camerei de stingere a arcului . In cazul MCB bipolar intr-un modul exista camera de stingere a arcului atat in partea modului de faza cat si in cea a celui de nul.

MCB fig10

Figura 10 reprezinta cateva piese esentiale detasate de modulele izolatoare .

Parti conductoare din curpu *) sunt componente realizate din palt-band de cupru care au rolul de a face legatura intre piesele din interiorul MCB-ului.

Borna este compusa din cama patrata si surub , este universala pentru ambele module .

 

Sa vedem si schema aparatului ,este desenata de mine in programul “Paint” dar este realizata fidel dupa cea de pe aparat:

MCB fig11

In schema este reprezentat aparatul ca mod de functionare si legare . Cu cifre impare se marcheaza intrarea pe acestea . Cu litera “N” este marcat modulul de nul . Este oblibatorie respectarea polarizarii acesteia , deoarece pe modulul de nul nu se afla decat camera pentru stingerea arcului si pantograful de decuplare . Daca faza este trecuta prin acest modul in cazul unui scurt-circuit sau suprasarcini neexistand solenoid sau bimetal acesta se va incalzi si va lua foc , fie circuitul sau intreruptorul , asadar este foarte important ca faza sa treaca prin modulul sau de regula notat cu cifre sau cu litera “F” pentru limba Romana si Germana si “L” pentru limba Engleza. In general notatia este cu cifre . Modulul de nul …foarte simplu cu litera N. Exista o neconcordanta intre schema si aparat : pe schema producatorul nu deseneaza simbolul camerei de stingere a arcului ( acel “X” mai jos de cifra 1) si pe modulul de nul , desi acesta exista .

Recomand sa se respecte si intrarile pe modul marcate cum am spus cu cifre impare , pe partea de intrare in MCB se afla partea fixa cu solenoidul . Pe iesire cea mobila cu pantograful , de regula este bine sa ramana sub tensiune cea fixa .

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE : Un mare avantaj al MCB bipolar intr-un modul este spatiul foarte mic care il ocupa in tablouri , de un singur post intr-un tablou modular . Acum imi expun parerile personale : Eu nu recomand utilizarea acestor tipuri de MCB-uri in tablourile casnice si in general unde este nevoie de un amperaj mai mare de 16 Amperi . Aceste MCB le consider ideale pentru realizearea sistemelor de automatizare sau atunci cand intr-un tablou nu mai exista loc pentru MCB bipolar in doua module si este necear utilizarea unui nou circuit . Un dezavantaj major il constituie distanta foarte mica dintre bornele acestuia . In cazul in care acest MCB nu ar reactiona la suprasarcina si se produce incalzirea excesiva a circuitului , plasticul carcasei se poate topi mai rapid decat la unul in doua module si exista un risc mai mare de scurt-ciruit in cazul in care MCB se topeste si “colapseaza” . In bornele acestui tip de MCB intra doar fire  pana la 10 mm patrati , timp ce intr-un MCB bip. in doua module permite fire pana la 16 mm patrati . Distanta mai mare intre borne inseama risc scazut de scrut-circuit. Pe instalatii sub 10 Amperi acestea sunt ideale si nu se merita achizitionarea de MCB bip. in doua module . Insa cand montez un circuit de mai mult de 10 A nu mai utilizez acest model . Acest tip bipolar intr-un modul serie a Moeller este denumit de producator PLN. Se produce cu trepte de amperaj incepand de la 2 amperi pana la 40 Amperi . Un MCB bip. in doua module incepe de la 2 Amperi si ajunge pana la 63 Amperi . Remarc si culoarea manetei care indica amperajul sigurantei . Gri=16Amperi . Initial si eu am crezut ca aceste culori erau ale brandului cu pricina, insa am observat ca toti producatorii coloreaza si spatele fuzibililor cu aceste culori cum ar fi urmatoarele :

Roz= 2A , Maron= 4A , Verde= 6A, Rosu= 10A , Gri= 16A, Albastru= 20A,

Galben= 25A etc.

MCB bip. intr-un modul este de regula mai ieftin ( depide side magazine) fata de un MCB bip. in doua module cu 1 maxim 2 lei !!! Diferenta minora.

Astept sa dezbatem subiectul mai departe !

Reclame

Procedura privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe si certificarea conformitatii tehnice a centralelor electrice eoliene si fotovoltaice

10/11/2013

SGC 2010 Pe site ANRE a fost publicat Ord. 74/2013 – Procedura privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe si certificarea conformitatii tehnice a centralelor electrice eoliene si fotovoltaice.

Procedure a fost elaborata de Transelectrica si validata de ANRE prin Ordinul 74/23.10.2013 care a fost publicat in MO 682/06.11.2013 . Procedure vine sa clarifice aspecte foarte importante legate de racordare ala RED a CEF si CEE.

mo 682_ordin anre 74

Ordinul 74/2013 abroga totodata alin 4 al art 25 din N O R M Ă T E H N I C Ă „Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele electrice fotovoltaice” aprobata prin ord ANRE 30/2013 intrucat presupunea aplicarea retroactiva a unor cerinte (!):

„art 25 alin (4) Deținătorii de CEFD care au fost puse în funcțiune sau care au obținut autorizația de înființare anterior intrării în vigoare a prezentei norme tehnice au obligația ca până la data de 31 decembrie 2013 să se conformeze cerințelor aplicabile CEFD, cuprinse în prezenta normă. ”

Am observat ca Ord 74/2013 este corect reflectat si pe site Transelectrica eliminandu-se necorelarea dintre cerintele tehnice publicate pe site Transelectrica si cele de pe site ANRE!

Einstein si Astrologia by Carmen D.Badescu

09/11/2013

 

Albert EinstieinAstrologia este o cheie de explicare a faptelor (simbolurilor) astrale care evidentiaza complexitatea experientelor umane si identifica destinul unei persoane.

Nimic din ce se intampla nu este de domeniul hazardului (cuvant care ascunde ignoranta oamenilor).

Unul din primele studii ample s-a realizat in anul 1955, in Franta, asupra unui numar de peste 25000 de teme astrologice. Coincidentele dintre destinele acelor persoane si predictii au depasit cu mult probabilitatea statistica.

Astrologia, la fel ca si matematica sau filozofia, se bazeaza pe un sistem de simboluri care formeaza continutul teoriei astrologice.

Universul are o structura matematica in care se regasesc structuri algebrice.Definitia unui omomorfism de grupuri este urmatoarea: prin compunerea, dupa o anumita lege de compozitie, a doua elemente din primul grup se obtine acelasi lucru ca atunci cand se compun doua elemente din al doilea grup dupa o cu totul alta lege de compozitie.Cazul analog in astrologie este ca primul grup include multimea planetelor din sistemul solar, iar legea de compozitie este data de legile de miscare cunoscute in astronomie si grupul al doilea este format de multimea oamenilor si legile psiho-sociale. Notiunea de ” simbol ” privit matematic reprezinta functia de transfer care face legatura intre cele doua structuri algebrice si permite echivalarea lor.

Aceste idei demonstreaza ca astrologia are temeiuri cat se poate de stiintifice.Fizica moderna, radiochimia, biofizica, astronomia sunt constiente de atacul radiatiilor cosmice asupra corpului uman.

Zodiacul reprezinta masa electromagnetica, iar planeta reprezinta un condensator ceresc.Ea primeste influxul (radiatiile) din campul zodiacului, in traiectoria careia ea se afla pe cer.Vibratiile ei proprii pot fi in armonie sau in dizarmonie cu acest camp zodiacal.

Mecanismul energetic arata clar ca daca doua persoane sunt caracterizate de energii total contrare (influxuri astrale disonante in studiul compatibilitatii lor), intalnirea nu se va produce, chiar daca aceasta este dorita in mod constient sau inconstient, iar daca se va produce va fi catastrofala, jalnica si nu va duce la nimic bun.Este o problema de furtuna sau de armonie electromagnetica in infinitul unic al corpului omenesc.

Cei mai sceptici au o enigma asupra modului de actiune a influentelor planetare asupra omului, a diversitatii campurilor care pot actiona asupra corpului uman.

” Este mai usor sa dezintegrezi un atom decat o prejudecata!”- spunea Albert Einstein (14.03.1879 – 18.04.1955).

Celebrul savant a inceput sa studieze Astrologia cu intentia de a demonstra falsitatea ei, dar a sfarsit prin a recunoaste si folosi informatiile astrologice.

Astrologia evidentiaza influenta corpurilor subtile ale entitatilor planetare manifestate prin intermediul primei Legi a Kybalionului, cea care afirma: “Totul este spirit, Universul este mental”.Aceasta lege determina legatura intre spirit si materie, intre fizic si subtil, fiind totodata ceea ce cauta sa descopere Einstein prin Teoria Campurilor Unificate, in ultimii 20 de ani din viata sa.

Fizica moderna sustine o Teorie Unificata a Electromagneticii in care intra toate componentele de natura electromagnetica.

Biofizicienii au dovedit si ei existenta unui alt tip de camp biocamp care nu se supune legilor electromagneticii.

Astrologia moderna considera ca influentele planetare sunt de natura energetica fiind rezultatul unui camp unic ce interactioneaza cu cel uman.

In finalul acestui “travaliu” de explicatii, geniul savantului Albert Einstein ne spune vorbe intelepte care merg la suflet:

” Lucrul cu adevarat valoros este intuitia. ”

” Cel mai frumos sentiment din lume este dat de mister. ”

” Jocul este cel mai elevat tip de cercetare. ”

” In centrul fiecarei dificultati se afla o oportunitate. ”

” Cine nu se lasa mintit nu stie ce e fericirea. ”

” Omul care considera ca viata lui este lipsita de sens nu este numai nefericit, ci prea putin pregatit pentru viata. ”

” Nu este obligatoriu sa fii de acord cu mine.Dar ar fi mai rapid asa! ”
* * * * *

In Romania astrologia este inca un subiect tabu…In alte tari, cu traditie, aceasta stiinta se preda in scoli sau astrograma personala este ceruta sa fie atasata la CV-ul pentru angajare.
Eu cred ca, asa cum ne cunoastem grupa sanguina sau trebuie sa facem o ecografie, este “interesant” sa stim cu ce vibratie energetica astrala am venit in aceasta viata, care este sensul vietii, cine ne protejeaza, cine ne iubeste, de la cine vom invata lectiile karmice, etc.
Toate aceste informatii se regasesc in astrograma personala conform cu data si ora de nastere si locul nasterii.
Ca sa conving ca influenta acestor energii astrale din momentul nasterii este atat de puternica pentru destinul fiecaruia, va raspund, gratuit, la 2-3 intrebari din astrograma personala, in limita timpului meu liber, doar sa-mi scrieti, aici, data si ora nasterii, locul nasterii si o adresa de e-mail, pentru confidentialitate.

Carmen D.Badescu

Citeste pe blog si:

 »

LUNA e divina! Predictii astrologice by CBadescu _ actualizat 02.11.2013

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

09/11/2013

SGC 2010  Daca esti angajatul unui agent economic sau institutie asimilata agentilor economici care poate beneficia de serviciul universal de furnizare a energiei electrice atunci trebuie sa citesti cu atentie  mesajul ANRE si sa il aduci la cunostinta administratorilor societatii comerciale/institutiei pentru a putea avea acces la un pret adecvat al energiei electrice

 ANRE anunt important

Clientii noncasnici cu un număr mediu scriptic de salariati mai mic de 50 si o cifra de afaceri anuala sau o valoare totala a activelor din bilantul contabil, conform raportărilor fiscale anuale, care nu depăseste 10 milioane de euro, precum si clientii casnici, au dreptul să beneficieze de serviciu universal (SU).

Pentru clientii finali care beneficiază de SU, furnizorii de ultimă instantă (FUI) garantează un serviciu de furnizare la un nivel de calitate si la preturi rezonabile, transparente, comparabile si nediscriminatorii (art 3, pct. 72 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale).

Identificarea clientilor finali noncasnici beneficiari de SU se realizeaza de către FUI, in baza documentelor prevăzute de legislatia specifica, transmise FUI de către clienti.

Desi pentru identificarea clientilor finali care au dreptul la SU, FUI au transmis scrisori prin care clientii noncasnici au fost informati despre conditiile pe care trebuie sa le îndeplinească si documentele pe care trebuie să le prezinte pentru a putea beneficia de acest serviciu, numai un număr relativ mic de clienti un răspuns notificării FUI si au transmis documentele necesare.

Având in vedere ca, în urma procesului de dereglementare, desfăsurat conform Memorandumului de Întelegere semnat de Guvernul României cu Comisia Europeană, începând cu data de 01.01.2014 nu vor mai exista tarife reglementate pentru clientii noncasnici, energia electrică consumată de clientii noncasnici care nu si-au exercitat dreptul de eligibilitate, va fi facturată astfel:

  • la un pret denumit „CPC”, avizat de ANRE, în cazul clientilor care, în baza documentelor pe care le-au transmis FUI, au dreptul la SU,
  • la un pret mai mare decât pretul „CPC” în cazul celoralti clienti.

Pentru a evita facturarea la preturile practicate de FUI pentru clientii care nu au dreptul la SU, clientii respectivi trebuie să încheie, până la sfârsitul anului curent, contracte de furnizare energie electrică pe piata concurentială, la preturi negociate. Lista furnizorilor cu activitate pe piata concurentială cu amănuntul poate fi consultata la adresa http://www.anre.ro, sectiunea Operatori /Rapoarte / Furnizare către consumatori.

Clientii finali noncasnci care nu au răspuns solicitării FUI, dar care îndeplinesc conditiile si doresc să beneficieze de SU, trebuie să transmită de urgentă FUI din zona respectivă de distributie, documentele care atestă încadrarea în această categorie.

Modele noi de aparataj RCD by Klaxxy

07/11/2013

Klaxxy

Sunt mulţi producători de întreruptoare diferenţiale  – RCD (Residual Current Device). Majoritatea le realizează ca elemente ataşabile întreruptoarelor automate magneto-termice – MCB (Miniature Circuit Breaker). Pentru sistemele monofazate sunt realizate şi combinaţii RCD + MCB monobloc, numite RCBO (Residual Current Breaker with Overcurrent protection), sau RCCB (Residual Current Circuit Breaker).

MCB1

 RCD existente pe piaţă au dezavantajul că, practic, dublează gabaritul MCB la care sunt ataşate, dar şi preţul pachetului de aparataj. Motivul constă în existenţa conductoarelor interne care asigură transferul curentului, a conecticii necesare – câte două puncte de conectare pentru fiecare pol de lucru – şi a transformatorului sumator diferenţial de curent din interior. Elementele RCD independente (care nu sunt ataşate direct la un MCB) au şi contacte de forţă care întrerup circuitul principal la apariţia curentului de defect. Acestea însă nu înlocuiesc contactele unui MCB întrucât nu au camere de stingere şi nici elemente magneto-termice de protecţie.

MCB2

Problema gabaritului aparatajului utilizat devine evidentă acolo unde spaţiul disponibil este limitat, de exemplu la blocurile de măsură şi protecţie – BMP. Necesitatea de a instala un RCBO împreună cu dispozitivele de protecţie la supratensiune – DPS – şi bobina de declanşare aferentă – ST (Shunt Trip) face ca cerinţa de spaţiu pentru aparataj să fie foarte mare, iar dimensiunile incintelor sunt limitate.

În plus, numărul de puncte de conexiune este mare şi se cunoaşte că fiecare conexiune reprezintă un risc suplimentar de contact imperfect, deci risc suplimentar de încălzire, cu tot ce atrage aceasta după ea.

Dar… pentru orice problemă există şi soluţii.

Vă prezint în continuare un model revoluţionar de RCD, care are avantaje majore:

gabarit extrem de mic;

simplitate mare în funcţionare;

flexibilitate mare în configurare, putând fi utilizat pentru orice tip de conexiune monofazată sau trifazată.

MCB3

Aparatul monobloc este unic pentru orice tip de conexiune dorită, monofazată, sau trifazată, ceea ce reprezintă un avantaj imens nu doar în privinţa implementării ci şi, mai ales, a necesarului de aprovizionare pentru un fabricant de panouri, sau de tablouri electrice. Mai mult, fabricaţia aparatului este structurată doar pe paliere de curent diferenţial (10 – 30 – 100 – 300 – 500 – 1000mA), deoarece în rest, el lucrează perfect în toată gama de curenţi nominali standardizaţi pentru MCB – RCD – RCBO, de la 1A, până la 125A, fără nici un fel de modificări.

Din analiza comparativă a structurilor interne se poate observa că acest RCD are aceleaşi componente de bază ca cele ale unui RCD “clasic”: transformatorul sumator diferenţial toroidal (1), alimentatorul împreună cu amplificatorul de eroare (2) şi electromagnetul de acţionare (3).

Elementele care îl fac să fie deosebit sunt:  lipsa conductoarelor interne pentru transferul de curent (4) şi a clemelor de racord pentru conductoarele de intrare şi ieşire (5).

 MCB4

Montajul unui asemenea RCD este foarte simplu: se ataşează fizic la un MCB (în cazul de faţă unul bipolar), conductoarele de racord sunt trecute prin decuparea ce conţine transformatorul sumator diferenţial, iar cele două conductoare de alimentare ale electronicii din RCD sunt racordate la ieşirea MCB, în locaşurile special destinate.

MCB5

La apariţia curentului de defect, electromagnetul din RCD va transmite comanda de declanşare către MCB, la fel cum se întâmplă cu un RCD “clasic”. Contactele acestuia rupând alimentarea, scot de sub tensiune şi întreg ansamblul RCD, asigurând astfel protecţia totală a circuitului.

MCB6

Simplitatea racordării şi diferenţele de gabarit care există între cele două soluţii sunt vizibile în imaginile prezentate.

MCB6

Racordarea RCD la un MCB tetrapolar este similară. Funcţionarea este identică.

Conductoarele de racord din imagine au secţiunea de 10mm2, deci pot transfera cu uşurinţă un curent de 63A. Acesta este curentul maxim pentru seriile MCB de bază.

MCB8

Cu cât creşte numărul de faze pe care se face sumarea diferenţială, cu atât diferenţele de gabarit sunt mai evidente. În imagine puteţi vedea o comparaţie între două pachete de aparataj, cu acelaşi curent nominal şi funcţii identice, utilizând MCB-uri tetrapolare (respectiv 3 faze + Nul).

MCB9

Probele de casă ne-au arătat că se pot folosi, cu uşurinţă, inclusiv conductoare de 16mm2, aşa cum se poate vedea în imaginea de mai sus.

Seriile extinse de MCB au curentul nominal maxim de până la 125A (la curent mai mare se pot folosi doar întreruptoare automate tip USOL – MCCB). Aceasta dovedeşte că acest tip de RCD poate fi folosit, fără niciun fel de modificări, în toată gama existentă de MCB, de la 1A la 125A.

MCB10

Diferenţele de gabarit care apar între cele două modele de combinaţii de aparataj sunt mai spectaculoase în cazul MCB de curent mare, respectiv în gama 80A-125A. Practic, de la un pachet de aparataj care are, în momentul de faţă, 202mm, se ajunge la un pachet de numai 126mm, ceva mai mult de jumătate din pachetul “de bază”, funcţiile asigurate fiind identice.

MCB11

Dar cu un asemenea RCD se pot face mai multe.

V-aţi gândit vreodată la un sistem diferenţial care să aibă doar un pol protejat?

Se poate obţine un sistem diferenţial, deci cu protecţie la curenţi de defect, care să folosească un simplu MCB monopolar, deci care protejează la suprasarcină şi scurtcircuit doar faza, aşa cum sunt majoritatea branşamentelor mai vechi. Simplitatea soluţiei este evidentă.

MCB12

În mod similar se poate obţine un RCBO pe 4 fire utilizând un MCB tripolar. Din nou, diferenţa de gabarit este evidentă.MCB13

Însă acest tip de RCD are şi alt avantaj major.

La RCD-urile “clasice”, ataşate de un MCB, numărul punctelor de conexiune necesare este mare – în cazul unui ansamblu RCD + MCB tetrapolare, aşa cum apare în imaginile de mai sus, sunt 16 puncte de conexiune. Se ştie că fiecare punct de conexiune reprezintă un element de risc – contact imperfect datorat unui şurub insuficient strâns, neatenţie la montaj etc. Emisia de căldură generată de numărul mare de conductoare şi de puncte de conexiune este, de asemenea, mare, element important când discutăm de spaţiul închis al unui BMP, de exemplu.

MCB14

Acelaşi montaj, cu protecţie magneto – termică şi diferenţială tetrapolară, este incomparabil mai simplu când este folosit noul tip de RCD. Numărul de puncte de conexiune scade la jumătate – 8 în loc de 16, de asemenea scade lungimea conductoarelor utilizate pentru racorduri. Avantajele sunt considerabile, din toate punctele de vedere.

Descrierile de mai sus reprezintă doar o parte dintr-un material mai amplu, în format Power Point Slideshow, care a fost destinat ca suport pentru prezentarea noului aparat la una din filialele de distributie, în urma cu câtva timp. Forma completa cuprindea şi animaţii care arătau foarte clar toate etapele procesului de protecţie diferenţială, precum şi câteva filmuleţe în care prezentam încercările efectuate în laboratorul propriu. Din nefericire, formatul blogului nu permite animaţii şi filme, din acest motiv aceste elemente, interesante şi spectaculoase, au fost scoase.

Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu Mihai si Klaxxy

05/11/2013

Radu 2 In urma articolului  Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai s-a incins o disputa legata de detalii constructive si functionale ale sigurantelor automate  (Miniature Circuit Breaker). Radu ne-a impartasit din experienta lui practica insa anumite afirmatii au fost contrazise cu argumente pertinente de prietenul nostru dl Klaxxy.

Ei bine,  Radu Mihai s-a ambitionat si isi sustine in continuare convingerile de data acesta demontand un MCB nou si realizand o suita de fotografii comentate. Cum era de asteptat replica dlui Klaxxy n-a exitat sa apara completand cu informatii foarte valoroase migaloasa munca inceputa de Radu Mihai.

In final din argumente si contraargumente a rezultat un articol foare interesant care apreciez ca va fi util multor electricieni care au ocazia sa vada sectiuni printr-o siguranta automata si sa afle detalii foarte interesanta legate de solutiile constructive si principiile de functionare ale MCB.

Prin urnare sa luam contact cu argumentele lui Radu:

Pentru a imi proba mai bine afirmatiile am preferat sa cumpar un MCB nou-nout EATON-Moeller , si sa il distrug , demontant-ul cu grija , pentru a vedea cu exactitate ce este in el , si de ce am sustinut ca si modulul de Nul are in el unele protectii . Recunosc ca nu am precizat in articol ca modulul de nul NU are camera de stingere a arcului , desi stiam , am ezitat sa spun .Am pozat treptat fiecare etapa a dezmembrarii unui MCB Bipolar in doua module , 1P+N .

figura 1

In Figura 1 este MCB-ul vazut din fata intact , fara s aii fac nimic , precizez ca este de 10 Amperi !!! , dupa cum releva si sin inscriptiile sale !

figura 2

In Figura 2 am pozat MCB-ul din spate , ca si in artico, sunt notatiile pe fiecare modul in parte , dar cel mai semnificativ este inceputul; celui de-al doilea rand cu negru , primele 2 sau 3 cifre si prima litera dupa ele . Acestea reprezentand capacitatea de rupere la amperaj a MODULUI si nu a intregului intrerptor !!!!

Remarcati ca sunt diferite !!

Acum pozele cu MCB-ul desfacut in doua MCB_uri monopolare.

figura 3

In Figura 3 apare modulul de faza , pe care este si logo-ul , dar si notatia C10 ,c are indica amperajul pe intreg intreruptorul.

 figura 4

In Figura 4 apare modulul de nul detasat , pe fata acestuia nu este inscriptionat decat simbolul “on/off” .

Detasarea modulelor le-am facut demontand strict niturile comune , acelea fiind doar doua la numar , si marcate de producaor prin incercuire , dar si ca sunt batute invers fata de cele ale modulelor in parte .

Demontarea niturilor confectionate din otel-cuprat , am efectuat-o razand capul inflorit al nitului cu bormasina si cu un spiral de 2,5 MM , dupa care l-am inlaturat . La final cele doua module se detaseaza independent , intrele manetele lor existand decat un ax , dar care iese usor si niste distantieri din plastic . Dupa inlaturarea lor manuala , am obtinut practic doua module Monopolare .

figura 5

In Firura 5 am prezentat componentele care realizau unificarea celor doua module . Mai este de remarcat ca si inscriptiile frontale erau comune . Doar cele de pe spate sund individuale.

Acum urmeaza o poza in detaliu cu cele doua module demontate si ele la randul lor . Le-am taiat si niturile lor , si desfacut carcasa de plastic in doua , pentru a vedea interiorul lor .

figura 6+7

In Figurile 6 si 7 am fotografiat modulele dupa ce le-am retezat si lor niturile care sunt mai scurte dar mai multe pe fiecare modul in parte , si demontat carcasele . Le-am pozat din laterala ca sa se vada clar care este cel de nul si cel de faza , evident cel de faza este cu LOGO-ul pe el . Acum o poza in detaliu .

figura 8

In Figura 8 am pozat ambele module demontate , unul langa celalat , pentru detaliu . Pe modulul de faza am notat in coltul stang sus pe modul litera “ F” iar pe cel de nul in acelasi loc litera “N” .

Diferentele sunt urmatoarele :

  • in modulul de faza se gaseste camera de stingere a arcului pe care am si remarcat-o in poza , in cel de nul nu , am gresit in articol ca nu am pomenit de acest lucru , desi il stiam din simbolurile de pe intreruptor , aceasta fiind marcata cu un “x” pe schema ;
  • am marcat cu dunga rosie bobina de curent ( solenoidul) din modulul de faza si cu dunga albastra la cel de nul . Observati ca si la modulul de nul aceasta exista !! desi dumneavostra (se refera la dl  Klaxxy) mi-ati spus ca acesta nu exista .
  • Pe modulul de nul am marcat solenoidul cu dunga albastra . Observati diferentele dintre acestea : bobina de pe modulul de faza are mai multe spire decat cea de pe modulul de nul , dar pe sarma de pe bobina nulului este mai groasa decat cea de pe faza. Mai putine spire dar sarma mai groasa inseamna amperaj mai mare .
  • Eu stiu ca bobina solenoida este parcursa de curent , iar functie de cum este calibrata , declanseaza la scurt-circuit sau daca trece prin ea o intensitate mai mare decat cea la care este calibrata , “expulzand” un bolt in interiorul ei care actioneaza sistemul de parghii aferent contactului mobil (pantograful acela de contact , cu capat curbat ).
  • Contactul mobil al ambelor module l-am marcat cu culori diferite , rosu pe cel al fazei , albastru pe cel al nulului . Observati o mica diferenta de gabarit . Am testat cu doua Ohm-metre , inainte : cel de pe faza pica oarecum in urma celui de nul , motivul fiind ca este mai mic , chiar daca manetele declanseaza in acelasi moment , in interior contactele sunt „asincrone” .
  • Bimetatul : cum reise si din poza , exista in ambele module , doar ca in cel de faza are surubul de calibrare in rest acesta este la fel .
  • Fata de moduilul de faza, la modulul de nul lipseste doar camera de stingere a arcului , insa este calibrat la 20 A .
  • Am mai distrus mai  de mult un MCB de marca T&G de 20 A iar solenoidul era la fel ca cel din poza mea , ca modulul de nul , de aici releva ca este dimensionat chiar la 20 Amperi . Contactul fix este identic in ambele . Tot in modulul de faza mai apare o protectie din plastic termorezistent , acela transparent sub camera de stingere a arcului .

figura 9

In Figura 9 am pozat carcasele moduleor diferenta  fiind ca cel de faza are cativa suporti in plus . Niturile pentru fiecare modul sunt mai scurte .

In final am vrut sa imi sustin opiniile cu probe , cand imi voi permite financiar , voi demonta si un MCB bipolar intr-un singur modul ! Desi in articol vorbeam de MCB Schrack ,iar eu am demonstrat pe un EATON-Moeller , aceste companii au ceva in comun care sigur si dv. stiti : folosesc patentul F&G , fosta etichetare a sigurantelor Moeller , de la Felten and Guillaume . Prin urmare mecanismul interior este acelasi , diferentele fiind de marketing .

Contraargumetele si explicatiile dlui Klaxxy 

 Precizările privind cele afirmate mai sus trebuie analizate împreună cu imaginea care urmează (fig 10):

figura 10

Am marcat cu roşu elementele cele mai importante pentru înţelegerea explicaţiilor care urmează.

1.Existenţa şurubului de reglaj al protecţiei termice (prin bimetal, la suprasarcină) pe modulul de fază şi inexistenţa lui pe modulul de nul. Cum s-ar putea stabili punctul de acţionare al unei protecţii în absenţa oricărei posibilităţi de reglare a parametrului controlat?

2. Existenţa camerei de stingere a arcului electric pe modulul de fază şi inexistenţa ei pe modulul de nul. Considerând că modulul de nul ar trebui să protejeze la un curent chiar mai mare decât cel nominal, cum ar elimina pericolul de menţinere a arcului electric?

Acestea sunt elementele sesizate şi de dvs. Dar mai sunt două elemente definitorii pentru o protecţie adecvată.

3. Bareta metalică prin care bimetalul, prin deplasarea (curbarea) lui la căldură, comandă elementele mecanice de declanşare. Aceasta există la modulul de fază, dar lipseşte la modulul de nul. Presupunând că bimetalul din modulul de nul, chiar dacă nu are reglaj, ar asigura vreo protecţie, cum credeţi că ar putea comanda declanşarea în caz de suprasarcină?

4. Ultimul, care nu este vizibil, dar ştiu că ar trebui să existe. În interiorul bobinei există un „plunger” („bolţul” de care aminteaţi dvs), element care, atunci când curentul ce parcurge bobina depăşeşte o anumită valoare, se mişcă (este „expulzat”, aşa cum corect afirmaţi şi dvs) şi comandă elementele mecanice de declanşare. Deşi acest element nu este vizibil în imagini, eu ştiu că acest plunger există în modulul de fază şi lipseşte în modulul de nul. Presupunând că bobina ar asigura vreo protecţie, cum credeţi că ar putea comanda declanşarea în caz de scurtcircuit?

Ideea este că modulul de nul asigură doar deschiderea sincronizată cu  modulul de fază la declanşarea oricăreia dintre protecţiile acestuia; modulul de nul nu asigură niciun fel de protecţie.

Explicaţiile existenţei anumitor elemente (bimetal, bobină etc) în modulul de nul, aparent fără rost, sunt următoarele:

Liniile de asamblare pentru aparataj de masă (MCB, RCD, RCBO etc) sunt complet robotizate. Roboţii manevrează, plasează, asamblează, sudează etc elementele componente conform unor programe predefinite. Fiecare mişcare este perfect adaptată reperului manevrat, necesitând un program riguros de acţionare. Punerea la punct a programelor poate dura luni de zile.

Costurile unei asemenea linii de asamblare sunt de foarte multe milioane de dolari. Din acest motiv nicio companie nu îşi permite să facă investiţii separate uriaşe pentru un element – modulul de nul – care, în final, are doar un rol auxiliar.

Soluţia problemei este un compromis. Companiile îşi permit să „piardă” câţiva cenţi la fiecare modul de nul (oricum sunt mult mai puţine decât cele de fază, de protecţie, iar cheltuielile suplimentare sunt redistribuite asupra întregului aparat), menţinând o singură linie de asamblare.

Din acelaşi motiv, reperele din interior, dacă ar fi diferite, ar costa prea mult (gândiţi-vă că fiecare reper, din plastic, sau metal, necesită, pentru a fi realizat, cel puţin o matriţă, sau o ştanţă – de foarte multe ori mai multe, decupare, îndoire etc – iar o matriţă costă zeci de mii de dolari, în condiţiile în care într-un MCB sunt câteva zeci de repere !!!). Soluţia este acelaşi compromis: folosirea aceloraşi repere, dar cu funcţii diferite.

Cum se face asta?

Simplu: se folosesc, în modulul de nul, exact aceleaşi repere pentru calea de curent ca cele din modulul de fază; se folosesc, în modulul de nul, exact aceleaşi repere pentru mecanismul de declanşare ca cele din modulul de fază, mai puţin elementele de transfer al comenzii (pârghia de la bimetal şi plungerul de la bobină).

Pentru a se preveni orice suprasolicitare, bobina (care nu are nicio funcţie, asigură doar calea de curent) este aleasă cu o clasă superioară (de aici grosimea mai mare a conductorului, sesizată şi de dvs). Din acelaşi motiv, pentru a se asigura calea de curent în zona bimetalului, fie se foloseşte, în loc de bimetal, o simplă baretă de cupru, fie se plasează un bimetal de clasă superioară.

Ca o măsură de siguranţă suplimentară, pentru a fi eliminate confuziile pe linia de montaj, şurubul de reglaj al deplasării bimetalului dispare, iar orificiul de acces pentru surubelniţa de reglaj este obturat (reglajul este făcut tot de roboţi, acest mod de lucru împiedică robotul să considere drept modul de fază un modul de nul plasat eronat pe banda), iar plungerul (a cărui funcţionare este verificată tot de roboţi) este eliminat.

Din câte am aflat din diverse discuţii (această informaţie este neverificată !), unele companii folosesc, pentru module de nul, module de fază de clasă (curent) superioară, care au trecut proba de contact (deci calea de curent este bună), dar au fost respinse la controlul final automat al protecţiilor; aceste module sunt declasate, li se scot elementele de comanda a protecţiilor şi sunt folosite ca module de nul.

Modulul de fază este cel care protejează. Asta înseamnă că acesta sesizează defectul şi acţionează la apariţia lui. Modulul de fază transmite comanda de declanşare către modulul de nul. Transmisia mecanică a comenzii (datorită elasticităţii elementelor mecanice şi a jocurilor inerente ale elementelor de mişcare aflate în legătură) durează câteva milisecunde. Stingerea arcului electric durează, de asemenea, câteva milisecunde. Asta însemnă că, atunci când modulul de nul începe mişcarea de declanşare, arcul electric este deja stins, sau în fază finală de stingere. Acest fenomen de întârziere face inutilă existenţa camerei de stingere (care mai costă şi ea câţiva cenţi !) în modulul de nul. Este motivul pentru care modulul de nul nu dispune de acest accesoriu, altfel extrem de important.

Există unele erori şi în privinţa istoricului asimilarilor F&G, Moeller, Eaton, dar clarificările astea, mai puţin importante, cu altă ocazie.

Firma Schrack nu are absolut nimic de-a face cu celelalte. Schrack este o firmă austriacă tipică – one family business – în vreme ce celelalte sunt germane (se ştie că, în ciuda aparenţelor, austriecii nu îi suportă pe nemţi, sunt foarte rare legăturile de business între companiile din cele două ţări). Eaton este o corporaţie transnaţională, deja nu mai are identitate şi naţionalitate, este doar o „fabrică de bani”.

LUNA e divina! Predictii astrologice by CBadescu _ actualizat 04.09.2013

02/11/2013