Archive for Octombrie 2017

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Reclame

Compatibilitatea electromagnetica mereu in actualitate

18/10/2017

 Modificarea continua a tipurilor de receptoare electrice coroborata cu extinderea productiei de energie electrica in instalatiile consumatorilor racordati la retelele electrice de distributie 20 si 0.4 kV ridica noi aspecte ale compatibilitatii electromagnetice a caror intelegere ne permite in egala masura:

  • sa intelegem comportarea in exploatare a receptoarelor electrice si sa ne explicam disfunctionalitatile
  • sa alegem receptoare electrice cu un grad adecvat al imunitatii electromagnetice
  • sa concepem sisteme de protectie impotriva unor perturbatiilor electromagnetice
  • sa dimensionam corespunzator receptoarele electrice si echipamentele de retea cu nivele cat mai resuse ele emisie perturbatiilor electromagnetice respectiv cu nivele adecvate ale imunitatii electromagnetice

Receptoarele electrice racordate la o retea de distributie modifica complet mediul electromagnetic interactionand reciproc intr-o maniera evolutiva data si de schimbarea continua a receptoarelor care la un moment dat sunt sub tensiune respectiv in sarcina.

Regimurile dezechilibrate si deformante indeparteaza mult comportarea in exploatare a receptoarelor si a retelei de distributie fata de cazul ideal al regimurilor simetrice si echilibrate.

Va recomand cartea Prof Dr Ing Flavius Dan Surianu  „Aspecte ale compatibilitatii electromagnetice in domeniul electromagnetismului,” editia doua, aparuta in 2015 la Editura de Vest Timisoara care poate fi comandata pe internet.

Prin starea de compatibilitate electromagnetica „se intelege coexistenta neconflictuala a emitatoarelor si receptoarelor de energie electromagnetica”.

Cartea este o lectura utila atat specialistilor cat si persoanelor care doresc sa isi explice comportarea in exploatare a unor receptoare electrice (chiar noi) fabricate  dupa standarde de compatibilitate electromagnetica neaplicabile in Romania. Au parametri (prea) scazuti de imunitate electromagnetica.

Intre alte subiecte interesante in acesta carte exista si un capitol dedicat supratensiunilor atmosferice in care este explicat foarte bine modul in care se produc supratensiunile atmosferice (STA) si modul in care se manifesta STA in retelele electrice de distributie respectiv consecintele posibile ale STA asupra receptoarelor electrice

Regulamentul privind receptia constructiilor

16/10/2017

Prin HGR 343/18.05.2017 publicat in MO 406/30.05.2017, cu incepere de la 01.07.2017, HGR 273/1994 isi schimba denumirea.

Denumirea veche asociata HGR 273/1994 este: „hotarare pentru aprobarea Regulamantului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”

Denumirea noua a HGR 273/1994 conform HGR 343/2017 este: ” hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor”

In baza HGR 343/2017, HGR 273/1994  primeste o noua anexa care este in fapt noul regulament privind receptia constructiilor.

In textul noului regulament privind receptia constructiilor aprobat prin HGR 343/2017 sunt destul de multe schimbari fata de versiunea din 1994 !!!

Prin acest demers probabil ca s-au urmarit doua tinte:

  1. actualizarea propri-zisa a regulamentului in baza caruia se organizeaza receptiile lucrarilor la constructii
  2. conservarea codului HGR 273/1994 care este relativ cunoscut in lumea celor interesati de reglementarile privind calitatea in constructii

Ca sa intelegem motivatia modificarilor anexez in format word nota de fundamentare a HGR 343/2017 si redau mai jos prima parte a acesteia:

 

Secțiunea 1

Titlul actului normativ

 

HOTĂRÂRE pentru modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei actuale

În prezent, regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt prevăzute în următoarele acte normative în vigoare:

 

–  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată;

– Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial nr. 720/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Regulamentului de recepţie susmenţionat, recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă şi se realizează în două etape:

– recepţia la terminarea lucrărilor;

– recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

De asemenea, se prevede că recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

Comisia de recepţie este numită de către investitor şi alcătuită din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.  Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

La terminarea examinării construcţiei, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile într-un proces-verbal de recepţie, în care se cuprinde obligatoriu şi valoarea declarată a investiţiei.

Comisia de recepţie recomandă:

– admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale;

– amânarea recepţiei;

– respingerea recepţiei.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor.

În aplicarea Regulamentului de recepţie susmenţionat s-au constatat următoarele disfuncţionalităţi/deficienţe în derularea recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:

– în lipsa definirii clare a sintagmelor „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”, în multe cazuri se consemnează ca dată a terminării recepţiei data întrunirii comisiei de recepţie, care se prevede în procesul-verbal, cu toate că recepţia este un proces de durată;

– în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se prevede valoarea declarată a investiţiei care, în multe cazuri nu coincide cu valoarea finală a investiţiei;

– investitorul poate numi în comisie un număr suficient de membri care, prin votul lor, pot asigura luarea unor decizii în contradicţie cu recomandările reprezentanţilor ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este şi investitor), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control;

– comisia de recepţie poate recomada admiterea recepţiei şi cu obiecţii. Din practica actuală a rezultat că obiecţiile consemnate de comisie, uneori cu acceptul investitorului, rămân nesoluţionate de executant;

– investitorul, în acord cu executantul, poate să hotărască admiterea recepţiei şi în cazul în care comisia recomandă amânarea sau respingerea acesteia.

 

Prevederile actuale nu mai corespund situației reale având în vedere perioada lungă de timp trecută de la data aprobării şi publicării Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, până în prezent, drept pentru care se impune intervenția legislativă în vederea actualizării acestora.

De asemenea, referitor la necesitatea revizuirii şi actualizării Hotărârii Guvernului nr. 203/2003, Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 prevede la art. IV faptul că în termen de 12 luni de la data intrării sale în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin această lege, o serie de acte normative, printre care şi Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.

Ulterior, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 a fost  prorogat cu 5 luni. În final, acest termen a fost încă o dată prorogat, până la data de 30 iunie 2017 prin prevederile art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin urmare, termenul prevăzut de Legea nr. 177/2015 pentru revizuirea şi actualizarea inclusiv a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, a fost prorogat succesiv, până la data de 30 iunie 2017.

De asemenea, Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, aduce, prin republicare, modificări substanţiale referitoare la recepţia construcţiilor – parte componentă a sistemului calităţii.

Pentru crearea cadrului normativ unitar şi în vederea eliminării disfuncţionalităţilor/deficienţelor detaliate mai sus, în scopul creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, a fost elaborat prezentul act normativ privind regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.

 

2. Schimbări preconizate În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin prezentul act normativ sunt vizate modificări necesare privind recepţia construcţiilor, după cum urmează:

– se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;

– potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu  prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară;

– Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8, posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

– este stabilită, în mod clar şi concis, procedura de comunicare între factorii implicaţi în procesul recepţiei, referitor la aspectele de natura organizatorică (art.9, art. 10, art 14 din regulamentul la prezentul act normativ), precum şi condiţiile în care comisia de recepţie se poate întruni, în mod legal, şi în care poate lua decizii cu privire la recepţie (art. 15, art. 16 din regulamentul la prezentul act normativ), în vederea desfăşurării, în condiţii optime, a recepţiei la terminarea lucrărilor;

– se specifică cazurile în care reprezentanţii I.S.C – Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în acest sens;

– se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire;

c)  1 – 3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

– de asemenea, componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută mai sus se completează în mod obligatoriu, cu următorii reprezentanţi:

a)     un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:

–  pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare,  care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

–  pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă D – „redusă”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

b)     un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, pentru categoriile de construcţii menţionate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c)     un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d)     un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A –„excepţională” sau B – „deosebită”, respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

– se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto (art. 16 alin. (2) şi (3) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ); de asemenea, în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris.

Conform prevederilor actului normativ, decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor comisiei, aceasta nereprezentând o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, semnând procesul – verbal la terminarea lucrărilor.

– recepţia se poate admite numai fără obiecţii (art. 18 alin. (1) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– recepţia la terminarea lucrărilor se poate respinge numai în cazurile expres prevăzute de prezentul regulament (art. 18 alin. (2) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– în cadrul prezentului act normativ este stabilit concret modul în care executantul remediază aspectele sesizate de comisia de recepţie, în cazul în care aceasta decide suspendarea procesului de recepţie (art. 17 din regulamentul – anexa la prezentul act normativ).

Prezentul act normativ este întocmit pe baza unui act de nivel superior, respectiv Legea nr. 10/1995, şi nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia, trebuind a fi corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, în contextul în care, astfel cum am arătat mai sus, Legea nr. 10/1995 a suferit modificări substanţiale intervenite succesiv.

Astfel, în scopul integrării actului normativ în ansamblul legislaţiei, şi în vederea actualizării prevederilor referitoare la procesul de recepţie a construcţiilor, în acord cu contextul actual, a fost elaborat prezenta hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Având în vedere faptul că propunerile de mai sus privesc parte a prevederilor în vigoare, neafectând concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, se impune modificarea acestuia şi adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

HGR 273_1994 reg receptie

HGR 343_2017 regulament privind receptia constructiilor

Nota de Fundamentare_HG_343-2017

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

01/10/2017

Aveti mai jos lista bibliografica completa pentru toate domeniile pentru care ISC a organizat examene pentru autorizarea responsabililor tehnici cu executia RTE in anul 2017.

Pentru Domeniile instalatii electrice 6.1 si retele electrice 8.1 atasez fisierele cu materialul bibliografic cerut.

Partea de legislatie este comuna pentru mai multe domenii. La sectiunea de reglementari tehnice exista, dupa cum este si firesc, diferente mari intre domenii.

Informatii complete si actuale pot fi obtinute de pe pagina de internet a Inspectoratului de Stat in Constructii www.isc-web.ro

Pentru normativele tehnice publicate pe pagina de internet a ANRE http://www.anre.ro veti gasi versiunile actualizate!

Bibliografie Legislatie_RTE_ISC 2017

Bibliografie reglem th pe domenii examen RTE_ISC 2017

Lg_1_LEGE (R) 10 18-01-1995

Lg_2 actualizata 50_1991 SGC

Lg_3_Ord MDRL 839 12-10-2009 met lg 50

Lg_5_HGR 272 14-06-1994 reg ref control de stat

Lg_6_HGR 273 14-06-1994 reg receptie

Lg_7_Ord MTTC 1558 26-08-2004 conformitate prod

Lg_8_9_10_HGR 766 21-11-1997 cond Q in constr

Lg_11_HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

Lg_12_HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Lg_13_Reg305_ro UE comenrializ prod pt constr

Lg_14_regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Lg_15_rectificare_reg_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Lg_16_Ord 1895 31-08-2016 autorizare RTE

Th_1_I7_2011 proiectre inst el interioare

Th_2_Normativ I 18-1-2001

Th_3_PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Th_4_Normativ P118_3_2015

Th_6_NP 061_2002

Th_7_NP_099_2004

Th_8_C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

Th_9_118_1999

Th_10 NTE 007 LES ORDIN 38_2008

Th_11_PE 106 proiectre LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Toate cele bune!