Archive for Decembrie 2008

Craciun Fericit 2011!

24/12/2008

       Va doresc sarbatori fericite alaturi de cei dragi voua. Fie ca aceste zile de sarbatoare sa va lumineze sufletul si sa va aduca multa bucurie in casa!

Anunțuri

Extrasesiunea 2009 de reautorizare a electricienilor

21/12/2008

 

Centrul de examinare Perioada examenelor Locul examinarii Data examenului
Ora examenului
CRAIOVA 11 – 14 iunie 2009 Universitatea Craiova
 Facultatea de Agronomie
  Str. Libertatii nr. 15, Craiova 

Sala S 119, Sala S 212

Seria 1, 11 iunie 2009, ora 9
Seria 2, 11 iunie 2009, ora 14
Seria 3, 12 iunie 2009, ora 9
Seria 4, 12 iunie 2009, ora 14
Seria 5, 13 iunie 2009, ora 9
Seria 6, 14 iunie 2009, ora 9
BUCURESTI

11 – 14 iunie 2009

Universitatea Politehnica Bucuresti
Splaiul Independentei nr. 313
 FACULTATEA DE AUTOMATICA

Sala EC 003, Sala EC 104

Seria 7, 11 iunie 2009, ora 14
Seria 8, 12 iunie 2009, ora 14
Seria 9, 13 iunie 2009, ora 8
Seria 10, 13 iunie 2009, ora 13
Seria 11, 14 iunie 2009, ora 8
Seria 12, 14 iunie 2009, ora 13
TIMISOARA

15 – 20 iunie 2009

 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Facultatea de Constructii
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Sala Constantin Avram
(etaj 1)
  Seria 13, 16 iunie 2009, ora 9
Seria 14, 16 iunie 2009, ora 13
Seria 15, 17 iunie 2009, ora 9
Seria 16, 17 iunie 2009, ora 13
Seria 18, 18 iunie 2009, ora 9
Seria 19, 18 iunie 2009, ora 13
Seria 20, 19 iunie 2009, ora 9
Seria 21, 19 iunie 2009, ora 13
Seria 22, 20 iunie 2009, ora 9
Seria 23, 20 iunie 2009, ora 13
Seria 24, 21 iunie 2009, ora 9
Seria 25, 21 iunie 2009, ora 13
BRASOV

22 – 27 iunie 2009

  UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
Examenele se desfasoara in 4 sali, astfel:
Facultatea de Electrotehnica
Str. Politehnicii nr. 1
Sala „Marele Amfiteatru”
Sala N I 1 (Corp N, Etaj I)
Sala N II 1 (Corp N, Etaj II)
 Facultatea de Silvicultura
Str. Sirul Beethoven nr. 1
Sala S II 3 (Corp S, Etaj II)
  Seria 26, 22 iunie 2009, Ora 14, N I 1, N II 1
Seria 27, 22 iunie 2009, Ora 18, N I 1, N II 1
Seria 28, 23 iunie 2009, Ora 16, S II 3
Seria 29, 24 iunie 2009, Ora 12, Marele Amf.
Seria 30, 24 iunie 2009, Ora 16, Marele Amf.
Seria 31, 25 iunie 2009, Ora 14, N I 1, N II 1
Seria 32, 25 iunie 2009, Ora 18, N I 1, N II 1
Seria 33, 26 iunie 2009, Ora 16, S II 3
Seria 34, 27 iunie 2009, Ora 16, S II 3

In conformitate cu Capitolul X al “Regulamentuuil pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007
 

 

 

ANRE anunta organizarea, in perioada 01.04.2009 – 30.06.2009,
 extrasesiunii de reautorizare a electricienilor  care detin carnete de electrician autorizat, emise, anterior datei de 30-06-2004, de fostele structuri organizatorice ale
 S.C. FDFEE ELECTRICA BANAT S.A,,
S.C. FDFEE ELECTRICA TRANSILVANIA SUD S.A,
S.C. FDFEE ELECTRICA OLTENIA S.A,
in baza Ordinului MIC nr. 34/1999


 

 

 

Programul de organizare si desfasurare

 

 

17 noiembrie 2008
Publicarea anuntului

30 martie 2009

 

 

10 aprilie 2009

 

 

Inscrierea candidatilor

 

 

 10 aprilie 2009
 

Termen final de inscriere la examen

 

 

15 mai 2009
Publicarea
a)  listei candidatilor (solicitanti care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
25 mai 2009
Publicarea :
a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
 

 1 iunie 2009

 

 

26 iunie 2009

 

 

Desfasurarea examenelor de autorizare in centrele Timisoara, Brasov, Craiova

 

 

T1
(T1=max. 15 zile de la data desfasurarii examenului de autorizare in fiecare centru)
Publicarea rezultatelor examenelor (in functie de data desfasurarii acestora in fiecare centru)
T2
(T2=T1+ 5 zile)
Inregistrarea contestatiilor
T3
(T3=T2+max.20 zile)
Publicarea rezultatelor analizarii contestatiilor

Nota: T1, T2 si T3 se vor stabili dupa data de 25 mai 2009.

Sesiunea de autorizare a electricienilor Primavara 2009

21/12/2008

SGC 2002 Va doresc succes! Nu exitati sa consultati periodic site ANRE pentru a lua cunostinta despre ultimele noutati publicare de ANRE pentru organizarea sesiunii de reautorizare din primavara anului 2009

In conformitate cu art. 35. (1) din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007.


 
ANRE anunta organizarea, in perioada 26.01.2009 – 03.04.2009,
Sesiunii de Primavara 2009 a examenului de autorizare a electricienilor
care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN.
 


 

 

Programul de organizare si desfasurare
 
 
 

 

17 noiembrie 2008
Publicarea anuntului

26 ianuarie 2009

 

 

 

6 februarie 2009

 

 

 

Inscrierea candidatilor
 6 februarie 2009
 

Termen final de inscriere la examen

 

 

 

27 februarie 2009
Nominalizarea centrelor de examinare si programul de desfasurare in fiecare centru
27 februarie 2009
Publicarea
a)  listei candidatilor (solicitanti care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
6 martie 2009
Publicarea :
a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen

9 martie 2009

 

 

 

3 aprilie 2009

 

 

 

Desfasurarea examenelor de autorizare


 

 

T1
(T1=max. 15 zile de la data desfasurarii examenului de autorizare in fiecare centru)
Publicarea rezultatelor examenelor (in functie de data desfasurarii acestora in fiecare centru)
T2
(T2=T1+ 5 zile)
Inregistrarea contestatiilor
T3
(T3=T2+max.20 zile)
Publicarea rezultatelor analizarii contestatiilor

Nota: T1, T2 si T3 se vor stabili dupa data de 7 martie 2009.


Asupra calitatii energiei electrice: Quality of Measurement Data Support for Power Quality by Apetrei D. , Pintea V.

21/12/2008

 

 

Apetrei D. , Pintea V.

– ELECTRICA S.A., str. Grigore Alexandrescu, nr. 9, sector 1, Bucureşti, telefon: 2085250, e-mail:dan.apetrei@electrica.ro

– EGL Romania, nb. 14, Helesteului Str. RO-011988 Bucharest 1 phone +40 21 2303323/4092912 fax+40 2303335 mobile +40 746 054 089, E-mail viorel.pintea@egl.ro

More and more, managing data is treated as a strategic asset by Companies. Usually, driven by governmental regulations or by the need for greater organizational agility, more attention is being paid to data management. Unfortunately, starting a data governance program is not a formalized issue. Even worse,   gaining support for data governance projects is often difficult.

During 2008, ANRE (Romanian Regulator) tests the Distribution Quality Regulation [4] in order to start enforcing it from 2009. One of the problems related to this issue is the data management of the quality database [8]. The paper presents the case study of developing a Quality analysis system related to: quality of the service and quality of the power. Main items to be presented are: Better quality of the data leads to better quality of the services; Data sources, communication channels & data validation process• Practical approach to information flows in Romanian energy market

The paper presents a: Short introduction of the data ecosystem (EGL, ELECTRICA, electricity market); New QoS: information flows; regulator’s requirements; data management requirements; Common project EGL/Electrica (alpha P+ equipment capabilities; database structure; data validation process.)Instead of conclusion, a draft action plan is presented.

 

Keywords: QoS, data, information, knowledge

 

 


1.      INTRODUCTION

 

Main idea of this paper is that better quality of the data should lead to a better quality of the services. In order to analyze the way quality of the data influences the quality of the service it is useful to show the contract relation between market participants.

One key point in increasing the data quality is to define the data owner as the person interested in maintaining data quality [5]. With the particular example on QoS, the communication channels and the validation procedures are presented in short.

 

2.      ELECTRICITY MARKET ECOSYSTEM

In economics, a market is a social structure for exchange of rights, which enables people, firms and products to be evaluated and priced.

In figure 1 the main market flows are presented:

·         energy flow;

·         money flow;

·         data flow.

The energy flow is the one established from the producer to the client. The financial flow, goes from the client to the producer.

The data flow has at least two components: administrative data and billing data. The administrative data are the one used to calculate the metered values according to the changes in the market.

                According to the regulation in force, the information owner in different stages of the process is:

·         the customer

·         the supplier

·         the distributor

·         the billing operator

·         the metering operator.

Regarding the customer, there is a special observation that has to be made. From the legal point of the customer is the owner of the information regarding his energy consumption.

 fig17

Figure 1 main flows in the energy market

The information could not be made public without his agreement and its disclosure could affect customers economic interest.

In figure 2, the contract relation between the parties in the market are presented. Participating in the market, there are: a distributor, a supplier and a customer. Between the distributor and the supplier there is a distribution contract and between customer and supplier there is a supply contract. In special cases, when a customer hase more than one supplier, a direct contract between distributor and customer is accepted.

fig21

Figure 2 contracts in the market

The contract of the distributor specifies the level of QoS (quality of service). Beginning in Jully 2007, the Romanian electricity market is 100% opened.

 

3.      QoS INFORMATION FLOWS

 

Figure 3, presents the main aspects of the QoS (quality of service) related to distribution of the electricity.

Main drivers to QoS are:

·         rules established by the regulator [4],[6];

·         the will to reduce costs like penalties, losses, credibility damages

This paper look at QoS as sum of outages and power quality [7]. Commercial quality is a separate subject that has to be analysed in a different context.

 fig31

Figure 3 QoS definition, drivers,  data&information

Data quality of QoS leads to information quality. Among basic characteristics of information in order to measure its quality is: accuracy, objectivity, believability, reputation, contextual relevancy, timeliness, completeness, accessibility, security, interpretability.

QoS data comes from:

·         metering system;

·         AMR/SCADA application

·         call center

·         customer complaints

QoS is based on data storage and administration. Data goes to information as queries are launched. Figure 4 presents the process of data transformation into information and then getting knowledge from information.

                As could be seen in the figure, from the process, data gathered using metering equipment or customer call center, are aggregated into specific connection point data. Theese data, correlated with network data are stored in a specific database. Through queries, from the database are extracted information. The information are used to take action or to make a decision. Some special cases allow us to innovate or learn from the information obtained. In this case we are obtaining knowledge.

 fig41

Figure 4 Data, information, knowledge pyramid

Final purpose of a database deposit is to provide information in support of the decision leading to action. Besides that, knowledge obtained from multiple interrogation leads to a change in strategy.

 

4.      QoS PROJECT

Choosing EGL as partner in this project was an easy decision for Electrica because:

·         specialists in EGL had  good level of expertise in metering;

·         an important number of metering points is spread all over the country (as could be seen in figure 5

·         most of the meters used are state of the art PQM activated type;

In figure 5 blue labeled counties are the ones that EGL has metering point for electricity and gas consumption; red labeled counties are the ones that EGL has not metering point for electricity; unlabeled counties are the ones that EGL has metering point for electricity.

 fig52

Figure 5 distribution of metering points of EGL

Compared to other meters, the ones used in this application has most of the common capabilities of quality monitoring.

As could be seen in table 1, Electrica uses five types of meters that are different in terms of quality survey.

Common monitored characteristics are [9],[12]:

·         outage record;

·         frequency;

·         voltage level;

·         current level;

·         harmonics.

The meter use in this pilot QoS application is ALPHA P+. The meter is generally integrated in an AMR application.

Table 1 meter capabilities [1],[2],[3]

meter type

ALPHA

APLHA P+

CEET15

ENERLUX

Indigo+

outage record

yes

yes

yes

yes

yes

outage record per phase

no

yes

no

yes

yes

frequency

no

yes

no

yes

yes

frequency threshold

no

yes

no

yes

yes

measurement and display of the voltage per phase

no

yes

no

yes

yes

measurement and display of the current per phase

no

yes

no

yes

Yes

voltage threshold

no

yes

no

no

yes

current threshold

no

yes

no

no

yes

voltage sag recoder

no

yes

no

no

no

harmonics

no

yes

no

no

no

An example of county level architecture of the AMR structure is presented in figure 6.

 

The system is based on a local PABX network that provides the communication channels for data transmission. Basically every quarter of hour the communication server, tries to make a connection to the modem in the substation.

If connection is successful, then the meters in the substation are read. That leads to a good resolution of the quality data since this are volatile data.

If the requirements are limited to energy consumption, outage recording and snapshot quality information, then meter reading once a day could be more than enough.

All the data that was read from the meter goes to a database. Depending on the application used, this database could be ACCESS or SQL Server.

To obtain a higher level of integration, there is a replication process between databases.

In figure 7, the replication process is presented. We’ve chosen four servers to explain the replication process:

·         two servers are ARGUS based applications;

·         two servers are GALAXY based applications.

Main idea of the replication process is to take specific records from one database and to copy to the corresponding records of the other database.

 

 fig61

Figure 6 county level architecture of AMR application

The communication process is initiated by the client database that has to communicate the records is asking for.

 fig71

Figure 7 database replication

In this stage of the development of the application, the replication is done once a day after midnight. The data that is going to be exchanged between the databases is manually introduced and has to be synchronised by hand. The process is difficult and not always successful. For instance, the first data settlement in the beginning of the market took more than five month to be concluded.

Figure 8 shows a validation process that was designed for the AMR application.

                First of all the data that comes from the process goes through the normal hardware/middleware validation process:

·         serial interface validation using control character

·         class validation inside the meter using checksum control

·         communication channel correction/validation using standard protocol like MNP5

·         serial validation at the computer interface.

Besides these hardware/middleware validation, a software validation was designed.

First of all there is a subjective validation made by users through web browser. Then there is a banch of test in order to check data validity:

·         there is a histogram and standard deviation test to check statistical validity of the data;

·         there is a second balance test that compares aggregated values coming from different sources;

·         in the end there is a contour validation test

Any of the tests failed triggers an alarm.

 fig81

Figure 8 validation process

The elements presented until now, there are working and could be used for the QoS pilot. The pilot has three beneficiaries:

          Customers – usually makes a statement on the quality based on a subjective evaluation

          A.N.R.E (Romanian National Authority for Energy) – asks for yearly reports based on The Standard of Performance for Distribution Service

          Internal audit of the distributor

Its purpose is to improve the administration of the data recorded by ALPHA P+ meters installed in settlement spots. As a consequence it will be easier to identify the troublesome network points. Main requirement of the project is that supplier would access primary data. In order to reduce the cost of interpretation we will need an uniform  programming of the meters that are used.

The benefits of the project are:

·         intermediary processing of data is eliminated being replaced by local validation operated by supplier;

·         the number of complaints is reduced and the time needed to solve the remaining ones decreases since only the important one will reach the distributor;

·         start time and duration of the event gets a fair recognition from both parties;

·         the distributor get a tool to decide priorities in intervention to the network improvement.

Using the equipments described integrated into the remote meter reading system, the following parameters could be recorded:

·         Outages -total duration of long term outages

·         High voltage duration

·         Low voltage duration

The project does not check conformance to the standard at the first stage. It will be a source of qualitative information regarding particular network points.

Figure 9 presents the classical Deming management loop applied to our case.

 fig91

Figure 9 Continuous loop of quality improvement

First step in quality project is to define SMART objectives (specific, measurable, acceptable, realistic and time defined). The detailed objective is:

          S – establishes the most convenient information flow between the distributor, the supplier and the customer

          M – reducing by 10% of the customers complaints concerning the quality of the supplied  energy

          A – the distributor and the supplier agreed that the most convenient data management generates useful information for both of them

          R- the practical application of the project does not involve additional costs, relying on an existing assets; mainly changes in workflow

          T – the project is meant to prepare the introduction of the new Standard of Performance for Distribution Service by 01.01.2009

Figure 10 presents the supplier activities with QoS system.

 

Figure 10 supplier activities

Data sources are: meters, customers complaints and other equipments. The process flow with the supplier starts with the data acquisition. Then we got the node code assignment task. After this there is a first validation of the event. This step has to establish the root of the event. In the end the event is written in database and then used to make reports.

Figure 11 presents the calendar of actions of the project.

 

 

Figure 11 Gant chart of the project

As could be seen, the project is supposed to end in December 2008.

 

5.      CONCLUSION

 

          The process of data quality management is a classical management process

          Technical means could help in improving process of data quality management

          Going from project based quality efforts to quality management program is a must

 

 

6.      REFERENCES

 

Books:

[1]

,, – „Manual contor Alpha”, – SC Elster Rometrics   SRL , 2005

[2]

,, – „Manual contor CEET15, Enerlux”, – SC AEM SA , 2006

[3]

,, – „Manual contor Indigo+”, – SC energobit SRL , 2003

Regulator documents:

[4]

 

 

,, – „Codul retelelor electrice de distributie – document de discutie”, – ANRE , 2006

Articles:

[5]

Hans De Keulenaer,, – „The hidden cost of poor power quality”, – http://www.leonardo-energy.org , 2003

[6]

Hermina ALBERT, Nicolae GOLOVANOV,, – „Indicatori semnificativi de fiabilitate in alimentarea consumatorilor. În Energetica,53, nr.4, 2005;”, – ENERGETICA 53 nr 4 , 2005

[7]

Ricardo Gonzales Mantero EREN,, – „Electricity service quality – Continuity of supply, quality of product and customer care”, – Ente Regional de la Energia de Castilia e Leon , 2002

[8]

Tibor TERSZTYANSZKY,, – „FIRST RESULTS OF PERFORMANCE BASED REGULATION OF SUPPLY QUALITY INHUNGARY”, – CIRED -Torino , 2005

Normes:

[9]

,, – „EN 50160 Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems”, – CENELEC , 1999

[10]

,, – „PE 143/2001 Normativ privind limitarea regimului deformant si nesimetric in retelele electrice”, – CNTEE Transelectrica – document de discutie , 2001

[11]

,, – „PE 142 – Normativ privind limitarea fluctuaţiilor de tensiune şi a efectului de flicker în reţelele electrice de distribuţie „, –  ,

[12]

,, – „IEC 61000-4-30 Ed. 1: Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-30: Testing andmeasurement techniques – Power quality measurement methods”, – CEI , 2003

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

21/12/2008

SGC 2002      Va ofer mai multe variante de programe disponibile in paginile de specialitate de pe net. La identificarea acestor programe si-au adus contributia utilizatorii blogului acrora le voi mentiona numele cu sun care sunt cunoscuti pe blog. le multumesc pemtru generozitatea efortului lor.

OEZ Cehia, intreruptoare excelente pentru utilizare in Ljt.

 Recomandam utilizarea curbei de declansare MTV8

 

Schneider : ECODIAL3

  • victorr spune:
    decembrie 12, 2008 la 12:41 pm

    abb docwin3, COMPLET, isi face si actualizari la zi :

    http://www.4shared.com/file/75616458/b3f0e511/ABB-docwin_30part01.html
    http://www.4shared.com/file/75617316/8dd77cf2/ABB-docwin_30part02.html
    http://www.4shared.com/file/75618185/9efb5239/ABB-docwin_30part03.html
    http://www.4shared.com/file/75619355/906d9f7f/ABB-docwin_30part04.html
    http://www.4shared.com/file/75620001/d2992420/ABB-docwin_30part05.html
    http://www.4shared.com/file/75620806/42eee03b/ABB-docwin_30part06.html
    http://www.4shared.com/file/75622701/7ddffa2e/ABB-docwin_30part07.html
    http://www.4shared.com/file/75623611/ddbac63d/ABB-docwin_30part08.html
    http://www.4shared.com/file/75624558/5f9b3d7d/ABB-docwin_30part09.html
    http://www.4shared.com/file/75624641/3d1a0ac1/ABB-docwin_30part10.html

    sper ca de data aceasta sa fie usor de downloadat.
    parerea mea e ca acest program este mai usor de inteles si de lucrat decat toate celelalte. sper sa va foloseasca.

    succes!

  • victorr spune:
    decembrie 17, 2008 la 9:07 am va salut!
    surpriza sau nu … si Siemens are un programel… varianta demo are 400MB si se downloadeaza de aici
    http://www.automation.siemens.com/cgi-extern/send-file_simaris_zip.pl/3948/Sd_4.1_basic_final.zip
  • Posturi de transformare cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002

    1          Generalitati

    Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

    1.1        Clasificarile PT

    1. Dupa destinatie:

    1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

    2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

    3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

    1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

    1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

    2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

    1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

    1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

    PT  pe stâlpi se împart în:

    a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

    b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

    2)     PT cabină

    a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

    c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

    d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

    Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

    In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

    1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

    La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

    • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
    • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
    • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
    • zonele de protecţie, si de siguranta.
    • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
    • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

    2          Solutii constructive si variante de echipare

    2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

    Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

    • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

    Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

    • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

    Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

     

    Echipare de bază

    • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
    • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
    • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
    • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
    • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
    • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
    • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
    • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
    • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
      • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
      • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
    • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
    • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
    • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
    • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
    • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
    • Fundatia  de beton a stalpului PTA

    2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

    Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

    Echipare de baza

    • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
    • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
    • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
    • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
    • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

    2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

    Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

    Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

    3          Transformatoare utilizate in PT

    De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

    3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


    • 16 kVA
    • 25 kVA
    • 40 kVA
    • 63 kVA
    • 100 kVA
    • 160 kVA
    • 250 kVA
    • 400 kVA
    • 630 kVA
    • 1000 kVA
    • 1600 KVA


    3.2        Grupe de conexiuni

    • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
    • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

     

    4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

    4.1        Protectia transformatoarelor

    Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

    • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
    • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
    • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

    Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

    o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

    o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

    Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

    Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

    4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

    1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

    o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

    o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

    o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

    o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

    1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

    o       In = 160 A

    o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

    o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

    o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

    o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

    o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

     

    1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
    2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

    5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

    5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

    Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

    • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
    • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
    • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
    • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
      • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
      • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
      • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
    • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
    • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
    • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
    • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
    • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
    • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
    • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
    • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
    • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

     

    5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

    •  
      • similar CD a PTA conform 5.1
      • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
      • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
      • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

    6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

    Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

    Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

    7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

    Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

    •  
      • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
      • ampermeru si voltmetru inregistrator
      • masurarea energiei active si reactive
      • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

    8          racordarea PT la liniile mt

    8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

    Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

    In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

    •  
      • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
      • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
    •  
      • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
      • LES 20 kV

    8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

    • racordare in bucla (PT  în cabină).
    • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

    9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

    9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

    • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
    • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
    • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

    9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

    • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
    • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

    10       Racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

    Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

    In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

    Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

    o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

    o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

    o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

    Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

    In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

    o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

    o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

    o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

    o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

    o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

    o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

    o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

    Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

    o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

    o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

    o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

    o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

    Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

    In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

    Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

    In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

    Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

    Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

    Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

    11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    •  
      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

    Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    LES mt cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002

    1       Generalitati

    Retelele electrice de distributie subterane de MT contin ansamblul circuitelor realizate din cabluri MT (20 si 6 kV) prin acre se realizeaza evacuare puterii din statiile de transformare si racordarea posturilor de transformate mt/jt.

    Cablurile mt sunt utilizate pentru:

    o                  racordarea LEA mt la barele statiilor de transformare, racordarea unor echipamente din cadrul statiilor de transformare 110 kV/mt, mt/mt cum ar fi transformatoare de servicii interne si baterii de condensatoare.

    o                  Racordarea unor posturi la LEA mt de regula posturi in cabina de zid dar pot fi si PTA

    o                  Distributia energiei electrice in mediul urban

    In raport cu normativele tehnice de constructia LES mt preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES mt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA mt

    2       Tipuri de reţele utilizate

    2.1        Reţea radială

    In acest caz circuitul LES alimenteaza doua sau mai multe posturi de transformate de la un singur capat situat pe barele mt ale unei statii de transformare 110/mt, ale unui punct de alimentare (PA) sau dintr-o LEA

    Se utilizează în zone unde nu exista posibilitatea buclarii si/sau ca solutie de etapa intro zona care face parte dintr-un plan de dezvoltare.

    În caz de defecţiune a cablurilor si/sau posturilor de transformare alimentate dintr-un circuit LES radial  se produce întreruperea furnizării energiei pentru ptoti consumatorii situati in aval de locul defectului pana la repararea acestuia.

    2.2        Reţea buclată (petala) pe barele aceleiasi statii / punct de alimentare

    Este formată dintr-un circuit LES care alimenteaza in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

    Circuitul LES mt in acest caz pleaca de pe barele mt ale unei statii 110 kV/mt sau ale unui punt de alimentare si se intoarce pe aceleasi bare intro noua celula de linie. Linia trebuie să fie dimensionată la încărcarea întregii zone, pe care o alimentează. Se exploatează radial fiind de regula sectionata la mijloc.

    În caz de defecţiune a ununi cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a doua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la repararea unuia dintre cabluri.

    Se remarca faptul ca sursa de energie pentru distribuitorul LES tip „petala“ este una singura. In situatia in care barele mt din care este alimentat distribuitorul LES tip „petala“ se retrag din exploatare toate posturile de transformare alimentate in acesta solutie raman nealimentate pana la redarea in exploatare a barelor la care este racordat acest circuit

     


     

     

     

     

     

     

     

    2.3         Retea buclata intre barele mt ale doua statii 110/mt

    Este o solutie superioara celei tip petala cu care se aseamana. Diferenta o contituie faptul ca sursele din care se alimenteaza cele doua capete ale distribuitorului se afla pe barele a doua statii distincte. Putem avea acelasi tip de solutie si daca capetele distribuitorului LES sunt racordate la doua LEA alimentate din statii 110 kV/mt diferite sau in doua punte de alimentare racordate la randul lor la statii 110 kV/mt  diferite. Pe acest distribuitor LES mt (fider) sunt  alimentate in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

    În caz de defecţiune a uuni cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a diua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la reparare unuia dintre cabluri.

    In situatia in care se retrage din exploatere una din barele mt din care este alimentat acest distribuitor LES toate posturile de transformare vor fi alimentate din sursa ramasa in exploatare

     

    MT

    S1

    MT

     

    S2

     

     

     

     

    2.4        Reţea LES mt cu mai multe posibilitati de buclare

    Această reţea este formată din mai circuite LES mt interconectate intre ele. Aceste circuite pot avea capete in una sau mai multe statii de transformare.

    La schema normala se functioneza radial. In exploatare se pot realiza diferite configuratii impuse de retragerea din exploatare programata si/sau accidentala a unor tronsoane de cablu mt si/su a inor posturi integrate in circuitele LES mt.

    Este de dorit sa se stabileasca un echilibru intre dorinta de a avea o flexibilitate cat mai buna a schemei mt  si pericolul de a avea o retea prea complicata.

    O astfel de retea LES mt este posibil sa permita configuratii in care sa se poata alimenta consumatorii chiar in situatia existentei a 2 sau uneori chiar mai multe cabluri defecte simultan.

    Configuratiile complex buclate sunt utile in zonele urbane sau industriale care alimenteaza consumatori sensibili la intreruperi

     

    3          Clasificarea tipurilor de cabluri

    • Dupa materialul izolant utilizat:

    o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu o manta de plumb

    o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu trei mantale de plumb

    o       cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie trifazata

    •  
      • cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie monofazata. Acest tip de cablu se utilizeaza in prezent aproape in exclusivitare

    ·              Functie de tipul armăturii cablului în:

    o             cablu armate cu armatura metalica de protectie mecanica

    o             cablu fara armatura metalica de protectie menanica

    ·              Functie de gradul de protectie împotriva pătrunderii apei:

    o       structura clasica fara masuri suplimentare impotriva patrunderii apei

    o       cu  protecţie longitudinala împotriva pătrunderii a apei

    o       cu protectie longitudinala si transversala împotriva pătrunderii a apei

    o       execuţie antiacvatică a cablului – protecţie ridicată împotriva pătrunderii apei sub presiune

     

    4          Alegerea tipului de cabluri mt utilizat in CEZ Dsitributie

    In instalatiile CEZ Dsitributie exista o mare varietate de cabluri unele cu vechime de peste 40 de ani. In ultimii 20 de ani de regula s-a utilizat numai cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulata XLPE. Pe piata exista toata gama de mansoane de legatura intre cablul cu izolatie uscata si cablurile cu izolatie in ulei.

    Experienta de exploatare coroborata cu faptul ca instalatiile  Operator Distributie  sunt amplasate in zone cu regim pluviometric ridicat in perioadele de primavara/toamna si/sau cu panza freatica situata la mica adancime sustine utilizarea in exclusivitate a cablurilor monofazate cu izolatie XLPE cu protectie longitudinala si radiala impotriva patrunderii apei.

    La nevoie in cazuri justificate cablurile mt utilizate in CEZ Dsitributie vor avea rezistenta marita impotriva propagarii focului

     

    5          Mansoane si cutii terminale

    5.1         Mansonarea cablurilor cu izolatie uscata

    Pe piata exista seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

    Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

    Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele; dispozitiv de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se mansoneze

    5.2         Mansoane mixte ulei-uscat

    De regula aceast tip de mansonare se aplica in cazul lucrarilor de mentenanta. Acest tip de manson se mai numeste si manson de stopare. Pe piata exista seturi prefabricate pentru acest tip de manson

    Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi. Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablurilor pe care urmaeza sa se mansoneze

     

    5.3         Capete terminale pe cablurile cu izolatie uscata

    Identificam doua tiuri de cutii terminale de interior (CTI) si de exterior (CTE)

    Pe piata exista seturi prefabricate pentru CTI/CTE pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

    Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

    In cazul CTE pentru racordarea cablurilor la celulele moderne compacte exista si varianta unor seturi prefabricate de capete terminale tip „pipa“

    Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru CTE/CTI potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se realizeze capul terminal

     

    6              pozarea pe stalp a cablului care asigura trecerea LEA-LES

    Este vorba de partea de suprafaţă a liniilor subterane, in zona de racordare la LEA. Exista si alte situatii practice in care cablurile se pozeza aparent pe suprafete verticale (ziduri,stalpi, etc)

    6.1        Pozarea cablului pe stalp

    Cablurile vor fi pozate în configuraţia triunghi şi pe portiunea pozata vertical vor fi montate în brăţări de fixare a cablurilor, care vor fi repartizate uniform pe întreaga lungime de suprafaţă a cablului. În locul pătrunderii în pământ coborârea va fi protejată de o protecţie mecanică de la adâncimea 0,5m până la înălţimea 2,5m deasupea terenului. Protecţia utilizată va fi rezistentă la coroziune.

    Se va avea in vedere ca in zona primei bride de fixare sa se respecte razele de curbura minime acceptate pentru cablul utilizat

    6.2        Tipul cablului utilizat pentru pozare verticala

    In cadrul  Operator Distributie  atat pentru lucarile de mentenanta cat si pentru modernizari se vor utiza nunai cabluri cu izolatie uscata.

    De regula pe un circuit de cablu nou se utilizeaza un singur tip de cablu atat pentru portiunile de traseu in care acesta este pozat ingropat cat si pentru portiunile de traseu in care se pozeaza verical.

    In cazul in care se defecteaza CTE/CTI pe un cablu in ulei, daca nu se poate inlocui tot cablul defect se va executa un manson de stopare utilizand un cablu cu izolatie usata iar capete terminale se vor executa numai pe cabluri cu izolatie uscata.

    In cazul defectarii cablurilor de tansformator, indifernt de tipul cablului, acesta se va inlocui cu unul nou. In cazul lucrarilor de mentenanta se pot programa actiuni de inlocuire a cablurilor de tansformator cu cabluri cu izolatie uscata.

     

    7          Reguli de pozarea cablurilor pe traseu

    Lucrarile de modernizare si/sau reatatii de tip R2 se realizează pe baza proiectelor tehnice care se elaboreaza pentru fiecare lucrare. In proiecte sunt definite soluţii pentru portiunile speciale de traseu: paralelisme şi încrucişări cu reţele tehnico-edilitare şi construcţii în conformitate cu regulamentele şi normele în vigoare si se aleg traseele pentru fiecare circuit LES. Pozarea cablurilor subterane trebuie să corespundă printre altele NTE 007/2008. În general la pozare este necesar să se respecte:

    ·        In cazul cablurilor monofilare conductoarele se vor poza  în trefla sau in linie distantate intre ele. De regula se va utiliza pozarea in linie  pentru o protectie mai buna a cablui pe traseu,  În cazul străpungerii electrice la pozarea in probabilitatea transfornmarii unui scurtcircuit (punete la panant ) monofazat intr-unul polifaat este mai mica decat la pozarea in trefla.

    ·        La concentrarea unui număr mai mare de cabluri într-un traseu este necesară reducerea asigurarea unei distanţe corespunzatoare între ele, pentru a  se preveni extinderea la alte circuite a unui defect.

    ·        La pozarea mai multor tipuri de cabluri in starturi succesive  cablurile de înaltă tensiune sunt pozate la fundul săpăturii şi cele de joasă tensiune deasupra lor. Peste cablurile mt se va turna în acelaşi timp un strat de nisip şi vor fi separate cu plăci de beton/plastic  astfel, încât la un eventual deranjament să nu se producă deterioararea celorlalte cabluri prin arc electric.

    ·        În locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste locuri sunt de exemplu:

    o             mansoane

    o             încrucişare cu alte retele subterane

    o             la traversari de drumuri si strazi

    o             rezervele de cablu lasate pe traseu si/sau la iesirea din statiile si posturile de transformare precum si la coborarile de pe stalpi

    o             din 50 in 50 m pe traseele liniare

    o             la fiecare schimbare de directie

    o       treseele de cablu mt vor fi evidentiate pe harti care se vor actualiza la fiecare mansonare in exploatere si/sau eventuala deviere de traseu

    7.1        Marcaje utilizate

    Sunt marcaje  pasive electronice cu circuit reglat cu raza de acţiune minimă de 1,5 m. Reglarea circuitelor  de marcare electronica este diferită pentru diverse tipuri de linii subterane  (de ex. pentru gaz, conducte de apă, linii de telecomunicaţii etc.) – pentru marcarea liniilor de curenţi tari este necesară utilizarea unui semn de marcare roşu cu frecvenţă169,8 kHz.

    Borne de beton cu placa metalica de marcaj inglogata. Placi metalica de barcaj fifate cu hosurubuiri direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor, deasupra cablurilor

    7.2         Principii pentru pozarea cablurilor în pământ

    ·        Cablurile nu trebuie să fie puse în terenuri agresive din punct de vedere chimic care au concentratii mari de saruri si acizi , în terenuri cu substanţe putregăioase şi în unele terenuri nisipoase şi pietroase. Într-un astfel de caz cablurile se vor poza în canale, tuneluri, ţevi, blocuri sau se protejează altfel împotriva acţionărilor mecanice şi chimice.

    ·        Cablurile se pozează în şanţuri mai adânci cu 0,2 m decât este adancimea cea mai mică stabilita in  NTE 007/2008. Acolo, unde nu se poate respecta adâncimea reglementară, cablul trebuie protejat împotriva deteriorării cu o protecţie mecanică. Distanţa cablului marginal de la obiecte de construcţie (aliniament) trebuie să fie cel puţin 0,6 m.

    ·        Distanţe minime orizontale permise între cabluri în cazul liniilor paralele sunt prevăzute NTE 007/2008. Dacă aceste distanţe nu se pot respecta, cablurile se vor separa cu un perete despărţitor rezistent la arcuire sau se vor poza în şanţuri pentru cabluri.

    ·        La încrucişare cablurile se vor separa prin cărărmizi sau cu o placă de beton. Dacă una din liniile transpuse este în şanţ de beton, a doua nu trebuie protejată în şanţ sau pentru a doua linie se pot utiliza tuburi din plastic de sectiune corespunzatoare. Distanţe verticale minime sunt prevăzute în NTE 007/2008.

    ·        Cabluri mt constituite din trei conductoare monopolare se pozează în pământ liniar sau în triunghi. La selectarea pozării în formă de triunghi îngust, mai întâi se pozează două cabluri unul lângă celălalt şi al treilea cablu se pozează peste ele. Poziţia cablurilor trebuie asigurată prin legare cu o banzi de plastic montate la distante de  2 până la 2,5 m între ele.

    ·        La pozarea liniara a cablurilor constituite din trei conductoare monopolare trebuie păstrat un spaţiu între conductoarele monopolare de 7 cm.

    ·        Înainte de pozarea cablului se va curăţa fundul săpăturii de particule solide şi pietre şi se va acoperi cu un strat de 10 – 14 cm de nisip microgranular, fracţiune 0 – 4 mm. La pozare capătul cablului trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii umidităţii cu un înveliş contractabil. Cablul pozat se va acoperi cu acelaşi start de nisip şi apoi cu plăci de beton sau plastic. Înălţimea stratului de nisip se măsoară de la suprafaţa cablului. În loc de plăci se poate utiliza pentru acoperire cărămidă depusă transversal sau cu o folie de avertizare, care se pune însă 30 cm sub suprafaţă. Aliniamentul trebui să acopere cablurile cel puţin 4 cm. În locuri de intrare în case, garaje etc. cablurile se protejează cu ţevi din plastic sau cu şanţuri de plastic pentru cabluri, eventual cu ţevi din beton cu deschizătură cu diametru 20 cm sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) cu deschizătură de min. 1,5D depuse pe o bază fixă. Dacă se vor utiliza ţevi din plastic sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) la pozarea liniara cablurilor se recomandă ca fiecare conductor al cablului să fie într-o ţeavă independentă cu diametru de min. 1,5D (D – diametrul cabulului deasupra mantalei). Cabluri paralele într-un şanţ comun, cu o distanţă mai mică decât 20 cm,trebuie separate cu un perete despărţitor din plăci de beton, eventual din cărămizi depuse în lungime. Este interzisă utilizarea cărămizilor găurite.

    ·        La cabluri se vor fixa etichete de identificare. Unitatea de constructii retele electrice  este obligată să să informeze dirigintele de santier despre inceperea lucrarilor  construcţiei şi data prognozata pentru pozarea cablului. Se vor utiliza doar acele tipuri şi secţiuni de cabluri şi tipuri care sunt standardizate. Fiecare eventuală schimbare trebuie discutată înainte de realizarea montării cu dirigintele de santier si proiectantul LES cu înregistrare în cartea tehnică a construcţiei. Înainte de acoperirea cablurilor cu nisip şi înainte de acoperirea cu pamant trebuie asigurata verificarea lucrarilor ascunse in prezenta dirigintelui de santier si a proiectantului LES.

    ·        Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a întreprinderii.

    7.3        Principii pentru pozarea cablurilor subterane în aer şi în construcţii

    ·        Cablurile pot fi pozate permanent şi în aer în canale de cabluri, tuneluri şi colectoare, pe punţi sau suporturi. Se pot utiliza doar cabluri prevăzute cu o manta exterioară din material care nu propagă flacăra. În cazuri speciale de ex. la intrarea cablului pozat în pământ într-o construcţie, se poate utiliza şi un cablu cu manta exterioară PE, care însă trebuie să fie prevăzut cu vopsea neiflamabilă în partea pozată în aer.

    ·        Având în vedere  încărcarea termică şi solicitare dinamică în cazul scurtcircuilui este cel mai potrivit ca aceste cabluri să fie pozate în aer unul lângă altul cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între conductoare. Cabluri astfel pozate vor fi prinse de bază cu brăţări de fixare cu distanţă de maxim 0,8 m. Brăţările de fixare vor avea un separator flexibil, astfel încât cablul să nu se deformeze în timpul funcţionării. Prinderea cablurilor cu un singur conductor se poate face cu brăţări de fixare nemagnetice. La utilizarea brăţărilor de fixare din material feromagnetic circuitul lor magnetic trebuie să fie întrerupt.

    ·        Spaţiul între linii de cablu pozate în paralel este prevăzut de norma NTE 007/2008 La ieşirea cablului din din pământ pe stâlp cablul trebuie protejat împotriva deteriorăroii mecanice cu o manta de protecţie. Cabluri cu un singur conductor care formează un circuit de curent pentru determinarea distanţei faţă de celelalte cabluri se consideră ca fiind un cablu. Pentru încrucişare sunt valabile aceleaşi condiţii ca pentru pozare paralelă.

    ·        Intrarea cablurilor din pământ în clădiri şi canale se va efectua prin conductă de beton sau bloc (cu goluri pentru zidărie). Diametrul deschizăturilor trebuie să fie min. 1,5D. Împotriva extinderii incendiului se vor etanşa din partea exterioară cu nisip. Împotriva pătrunderii apei se vor etanşa cu un manşon sau cu liant potrivit.

    ·        Cablurile pozate vor fi marcate cu etichete în locuri, unde se încrucişează şi deviază şi la ambele capete. Se recomandă marcare şi pe parcursul traseului la o distanţă de cel puţin 20 m intre doua marcari succesive.

    7.4        Controale şi probe

    ·        Controlul vizual se va efectua pentru prima dată după pozare şi a doua oară după acoperire cu nisip şi depunere în plăci de acoperire. Se va controla în special amplasarea semnelor de marcare şi pozarea cablurilor în transmisiuni şi alte locuri expuse. În cazul constatării unor defecţiuni nu se va efectua acoperirea cablului până la remedierea defecţiunii.

    ·        Calitatea pozării şi a montajului cablurilor se verifică:

    o       Cu o probă de manta (doar la cabluri din plastic)

    o       Cu o probă de tensiune sporita a izolaţiei de lucru

    o       Prin metode de diagnosticare (nu se realizează imediat după pozare şi montaj a grupelor de cabluri, ci în termenul cel mai apropiat planificat pentru diagnosticarea cablurilor conform programului de mentenanta)

    În cazul constatării deteriorării mantalei cablul nu se va acoperi până la remediere. Trebuie să se verifice, dacă la deteriorarea mantalei nu s-a produs şi deteriorarea izolaţiei. În cazul deterioarării şi a izolaţiei trebuie remediată nu doar mantaua, dar şi izolaţia cablului prin mansonare. În cazul în care prin mantaua deteriorată pătrunde apa, se va tăia partea umedă a cablului şi se va inlocui cu o bucata de cablu nou de lungime corespunzatoare.

    În cazul constatării unei defecţiuni în oricare fază de pregătire şi realizare a pozării până la punerea în funcţiune se iniţiază gestionarea remedierii acesteia.

    7.5        Selectarea constructorului LES mt

    In caitele de sarcini pentru executia LES mt se vor include si urmatoarele criterii de eligibilitate a constructorului:

    ·        Sa aiba in dotare role de linie si colt pentru tragerea cablului

    ·        Personal calificat la furnizorii de seturi pentru mansoane si cutii terminale si/sau la producatorul de cabluri

    ·        Experienta similara in executia LES

    ·        Dotare pentru ridicari topometrice si/sau contracte cu unitati de profil pentru digitizarea traseului LES si figurarea pe harti topocadastrale

    Evaluarea capabilitatii tehnice a ofertantilor va fi efectuată de specialisti cu experienta in realizarea si exploatarea circuitelor LES mt. În evaluare se iau în considerare relaţiile actuale cu furnizorul, eventual referinţe despre linii subterane realizate. Evaluarea se va prezenta comisiei de licitatii sub forma unui refeat de evaluare

    8           racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt.

    Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

    In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

    Delimitare proprietatii pe circuitele LES intre  Operator Distributie  si terti se va face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES/LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

    o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

    o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

    o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

    Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

    In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

    o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

    o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

    o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

    o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

    o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

    o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

    o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

    Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

    o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

    o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei circuit mt vizat de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei circuit mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

    o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

    Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

    In cazul racoardurilor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

    Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

    In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

    Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

    9          cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS mt

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    •  
      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    La PIF inaintea acoperirii cablurilor cu nisip se vor face masuratorile topocadastrale dispuse la capitolul 7.2 lista coordonatelor traseului cablului masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a traseului de cablu

    Acolo unde servitutie induse de existenta LES nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    LEA mt cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    1 Generalitati

    Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

    Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

    o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

    o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

    o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

    o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

    Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

    2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

    2.1 Linii radiale

    Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

    Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

    Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

    2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

    LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

    2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

    Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

    Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

    Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

    LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

    Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

    Din punct de vedere functional putem identifica:

    2.3.1 Axul LEA

    Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

    2.3.2 Derivatii

    Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

    2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

    Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

    Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


    3 execuţia liniiilor aeriene mt

    Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

    În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

    Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

    3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

    Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

    3.1.1 Conductoare neizolate

    Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

    3.1.2 Conductoare mt preizolate

    Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

    LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

    Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

    In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

    Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

    O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

    3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

    Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

    Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

    Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

    · la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

    · în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

    · pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

    · în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

    3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

    La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

    Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

    3.2.1 Stâlpi de beton

    Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

    Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

    Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

    Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

    În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

    o susţinere in aliniament,

    o sustinere in colt

    o intindere in aliniament

    o intindere in colt

    o terminali

    Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

    Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

    Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

    3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

    Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

    De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

    Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

    Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

    Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

    3.2.3 Stâlpi de lemn

    Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

    Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

    Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

    3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

    Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

    3.3 Console ale liniilor aeriene mt

    Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

    o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

    o console de sustinere coronament vertical

    o console de sustine coronament dezaxat

    o console de sustinete coronament elastic

    o console de intindetre

    o console de intindere dezaxate

    o console de derivatie

    o console de ocolire, etc

    Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

    Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

    3.4 Izolatoare

    Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

    Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

    Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

    Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

    In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

    o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

    o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

    o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

    Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

    o greutate redusa

    o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

    o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

    o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

    Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

    Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

    Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

    In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

    3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

    Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

    Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

    Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

    3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

    Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

    In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

    In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

    4 Elemente de comutare şi deconectare

    În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

    Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

    4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

    În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

    o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

    o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

    o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

    Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

    Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

    In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

    In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

    Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

    Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

    4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

    La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

    o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

    o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

    o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

    o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

    o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

    4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

    Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

    Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

    Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

    SAD trebuie sa asigure:

    o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

    o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

    o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

    o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

    o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

    4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

    Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

    Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

    o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

    o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

    o ca separator de bucla intre LEA.

    4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

    Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

    Recloserele se amplasaseaza:

    o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

    o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

    o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

    Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

    Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

    4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

    Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

    4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

    Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

    In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

    Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

    Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

    In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

    Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

    Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

    Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

    Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

    La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

    5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

    Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

    o declansari repetate ale circuitelor RED

    o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

    o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

    o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

    Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


    Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

    o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

    o la trecerea LEA/LES,

    o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

    o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

    o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

    Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

    5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

    Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

    Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

    In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

    5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

    La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

    o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

    o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

    o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

    Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

    Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

    5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

    Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

    Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

    In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

    5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

    La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

    Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

    5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

    Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

    6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

    Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

    In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

    o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

    o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

    o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

    Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

    In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

    o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

    o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

    o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

    o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

    o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

    Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

    o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

    o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

    o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

    Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

    Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

    LES jt cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002   

    1           Generalitati

    Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

    Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

    Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

    ·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

    ·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

    ·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

    ·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

    ·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

    ·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

    Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

    Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

    ·        firide de conexiuni cu LEA

    ·        cleme de racordare directa la LEA

    ·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

    ·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

    ·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

    ·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

    Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

    Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

    La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

    o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

    o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

    o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

    In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

    In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

    2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

    Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

    ·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

    ·        derivatii radiale

    ·        bucle cu alte circuite LES

    ·        bransamente

    Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

    Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


    Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

    ·        circuite LES radiale

    ·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

    ·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

    In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

    Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

    Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

    Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

    Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

    ·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

    ·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

    ·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

    ·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

    ·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

    In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

    3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

    Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

    • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
      • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
      • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
      • cu izolatie şi înveliş din PVC
    • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
      • cabluri din  Al
      • cabluri din Cu în cazuri justificate

    ·              dupa numarul de conductoare ale cablului

    o       cu 2 conductoare

    o       cu 3 conductoare

    o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

    o       cu 5 conductoare

    ·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

    o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

    o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

    ·        dupa forma conductorului

    o       conductoare multifilare

    o       conductoare masive rotunde

    o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

    Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

     

    ·        Firide de distributie si canale de cabluri

    Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

    Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

    ·        firide de interior si de exterior,

    ·        firide realizate din metal sau policarbonat

    ·        firide incastrate in zidarie

    ·        firide pozate aparent pe zidarie

    ·        firide cu fundatie proprie

    ·        firide amplasate pe socluri de beton

    ·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

    ·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

    ·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

    Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

    Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

    Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

    In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

    Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

    ·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

    ·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

    Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

     

    4           Mansoane

    In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

     

    5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

    • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
    • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
    • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
    • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
    • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
    • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
    • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

     

    6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

    • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
    • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
    • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
    • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
    • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
    • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
    •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
    • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
    • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

     

    7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

    • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
    • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
    • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


    8           racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

    o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

    o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

    o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

    Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

    o       majorari de sectiune

    o       multiplicari de circuite

    o       noi injectii din RED mt

    o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

    o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

    Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

    Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

    o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

    o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

    o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

    o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

    Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

    o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

    o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

    Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

    o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

    o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

    o       limitarea regimului deformant

    Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

    o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

    o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

    o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

    o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

    o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

    o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

    Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

    o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

    o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

    o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

    De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

    o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

    o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

    In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

    Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

    In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

    Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

    9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    ·       certificatul de urbanism,

    ·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

    ·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

    ·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

    ·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

    ·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

    ·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

    Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

    10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

    a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

    b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

    c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

    d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

    10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

    e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

    f  reducerea CPT sub 12%

    g  modernizarea echipamentului PT

    h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

    i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

    10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

    j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

    k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

    l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

    m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

    10.4  Parametrii limita solicitati.

    m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

    n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

    u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

    v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

    LEA jt performante: cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    1 GENERALITATI

    Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

    Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

    1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

    2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

    3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

    4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

    5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

    In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

    Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

    · in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

    · In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

    · În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

    LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

    Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

    Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

    La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

    o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

    o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

    o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

    In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

    In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

    2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

    Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

    · Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

    · Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

    Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

    Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

    3 Topologia LEA jt

    In structura LEA jt identificam:

    • axul circuitelor
    • derivatii
    • branşamente

    Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

    Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

    Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

    Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

    Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

    · LEA jt simplu circuit

    · LEA jt dublu circuit

    · LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

    · Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

    De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

    Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

    Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

    4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

    4.1 Specificaţiile branşamentului

    Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

    Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

    Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

    De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

    o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

    o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

    In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

    Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

    In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

    In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

    4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

    Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
    • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
    • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

    Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

    Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

    Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

    Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

    In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

    Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

    Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

    Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

    o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

    o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

    Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


    5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

    • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
    • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
    • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
    • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
    • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
      • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
      • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
      • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
    • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
    • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
    • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
    • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
    • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

    6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

    • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
      • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
      • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
      • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
    • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
    • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
    • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

    7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

    Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

    Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

    Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

    La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

    Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

    8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

    Pentru conductoare izolate:

    • Console de intindere si de derivatie
    • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
    • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
    • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

    Pentru conductoare neizolate :

    • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
    • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
    • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
    • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

    9 protectia reţelelor aeriene jt

    • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
    • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
    • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
    • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
    • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
    • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


    10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

    • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
    • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
    • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
    • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
    • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
    • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
    • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
    • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
    • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
    • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
    • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


    11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

    • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
    • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

    · in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

    · in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

    · descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

    · branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

    12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

    • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
    • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
    • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
    • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

    13 racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

      • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
      • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
      • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
      • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
      • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

    Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

    o majorari de sectiune

    o multiplicari de circuite

    o noi injectii din LEA mt

    o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

    o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

    Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

    Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

    o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

    o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

    o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

    Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

    o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

    o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

    o limitarea regimului deformant

    Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

    o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

    o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

    o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

    o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

    o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

    o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

    Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

    o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

    o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

    o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

    14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

    Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

    In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

    La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

    o lungimi mari fata de postul de transformare

    o numar mare de clienti

    o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

    o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

    Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

    De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

    16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

    16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

    a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

    b        indreptarea stalpilor inclinati

    c        reabilitarea fundatiile deteriorate

    d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

    16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

    e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

    f  reducerea CPT sub 12%

    g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

    h  modernizarea echipamentului PTA

    i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

    j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

    16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

    k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

    l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

    m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

    n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

    16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

    o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

    p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

    16.5 Parametrii limita solicitati.

    t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

    u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

    v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

    x      CPT in situatia proiectata maxim 12%