Posts Tagged ‘independenta energetica’

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Reclame

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Istorie – Program Examen ANRE autorizari electricieni-Toamna 2013

09/09/2013

 

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro s-a publicat anuntul cu programul sesiunii de autorizare Yoaman 2013

ANUNT:

In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice” ,

ANRE organizeaza, in perioada 02.09.2013 – 20.12.2013,  sesiunea de Toamna 2013 a examenului deautorizare a electricienilor, precum si de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia si expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat 

Programul de organizare si desfasurare:

02 – septembrie – 2013 Publicarea anuntului
16 – septembrie 20 – septembrie -2013 Inscrierea candidatilor
20 – septembrie -2013 (data postei) Termen final de inscriere
11 – octombrie – 2013 Nominalizarea centrelor
01 – noiembrie-2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute inRegulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
04 – 08 – noiembrie -2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
11 – noiembrie – 2013 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
15 – noiembrie 08 – decembrie – 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
09 – decembrie – 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
13 – decembrie – 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
20 – decembrie – 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

NotaProgramul de organizare si desfasurare a sesiunii de Toamna 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

 

 

Cel mai incitant anunt de pe blog!

31/08/2013

Gabriel anunta o inventie impresionanta. Pentru vizibilitate mai buna public anuntul lui Gabriel ca articol. Sper ca din dialogul lui Gabriel cu utilizatorii blogului sa ne dam seama mai bine despre ce este vorba si poate, cine stie, se leaga de o finantare.

gabriel spune:

30/08/2013 la 10:40 |

Pentru a scapa de toate inconvenientele produse de energia de la stat eu am inventat “instalatia de generare a energiei electrice”.
Instalaţia de Generarea energiei electrice conform invenţiei, prezintă următoarele avantaje:
– costuri infime pentru producerea energiei electrice,

– creează independenţă energetică,

– poate fi utilizată în aşezările unde nu există reţea de energie electrică sau unde sânt defecţiuni ale reţelei naţionale de energie electrică,

– poate fi transportată şi montată în gospodăriile individuale sau nepermanente unde nu există energie electrică,

– se pot executa pe diferite mărimi, forme, puteri în funcţie de nevoi,

– se pot adapta prin inseriere pentru diverse utilizări în toate ramurile industriale precum şi în diverse instituţii sau spitale,

– nu este poluantă chimic, biologic sau nuclear,

– cheltuielile de întreţinere sânt foarte mici,

– poate fi automatizată

– nu depinde de natură sau anotimpuri

– nu presupune amenajări hidrotehnice,

– întreţinere şi exploatare foarte simple,

– asamblare şi dezasamblare pentru transport simple,

– nu necesită forţă de muncă specializată,

– energia electrică produsă poate fi livrată în reţeaua electrică naţională,

– energia electrică produsă poate fi livrată la export.

Va las un numar de telefon pentru cazul in care santeti interesati:0747562***

Relatii pe blog!

  • stoianconstantin spune:
    30/08/2013 la 18:21  Salut Gabriel, Impresionanta lista. Cred ca in aceste conditii “ne-am scos!”. S-a terminat criza pentru Romania!Sa vedem comentariile utilizatorilor blogului.

    SGC

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

07/12/2011

Continut actualizat 12.12.2016

Calitatea energiei electrice este o problema deoasebit de complexa cu ramificatii in toate sferele economico-sociale ale unei tari/regiuni. Calitatea energiei electrice este o consecinta a unui complex impresionant de factori intre care amintim:

  • reglementari tehnice,
  • reglementari asiguratorii privind coridoarele de siguranta ale retelelor electrice
  • nivel tehnologic al receptoarelor electrice simultan racordate la retele,
  • nivel de educatie energetica a utilizatorilor,
  • reglementari privind compatibilitatea electromagnetica,
  • grad de dotare cu aparatura si structura ei pe generatii tehnologice,
  • structura zonala a sistemului electroenergetic,
  • factori geografici si meteorologici,
  • nivel de trai, grad de dotare cu sisteme de protectie etc.,etc.

            In mediile profesionale internationale se afirma si se demonstreaza un adevar aparent paradoxal:calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori (vezi si SREN 50160 anexa A).

            Greu de crezut, nu? Ar fi mai comod sa existe un inamic comun: distribuitorul /furnizorul de energie electrica. Pentru a facilita intelegerea acestei ”stranii” realitati va oferim doua exemple plastice:

            Fie reteaua electrica similara unei sali de asteptare. Atata timp cat sala  este inchisa publicului se mentine curatenia, atmosfera este respirabila. Odata cu accesul publicului lucrurile se schimba zona devine neancapatoare, atmosfera se incarca, creste concentratia virusilor apar diverse riscuri.

            Prin urmare odata cu aparitia sarcinii mediul respectiv capata alti parametri. De la un anumit  nivel al sarcinii mediul devine toxic. Care sunt masurile pe care le poate lua proprietarul salii? Care sunt masurile pe care le pot lua utilizatorii salii? Probabil si unii si altii pot lua niste masuri dar care nu pot restabili conditiile existente inaintea deschiderii salii pentru public.

            Un al doilea exemplu este cel al retelelor de calculatoare. Aproape toti stim cat de valoroase pot fi informatiile cat de importante sunt accesul nerestrictionat oriunde in lume si viteza schimbului de informatii. In acelasi timp stim cate pericole ne pandesc din momentul in care am accesat internetul. Uneori este mai comod sa nu ne implicam in cunoasterea pericolelor si sa ignoram masurile de siguranta desi sunt situatii in care pagubele accesului pe internet pot depasi copios beneficiile.

            Asemeni retelelor de calculatoare in care diversii utilizatori debiteaza virusi si alti factori poluanti in retelele electrice calitatea energiei electrice este o consecinta a influientei reciproce pe care o genereaza interactiunea dintre diversele receptoare racordate la retea si a proceselor fizice asociate circulatiei de curent.

            Niciodata oriunde in lume nu se vor impaca calculatoarele, televizoarele, etc. cu aparatele de sudura racordate la aceeasi retea, cu morile de uroaie, cu betonierele, cu scurtcircuitele produse de crengile arborilor, cu tentativele de furt, cu vandalismele.

Cele de mai sus sunt o realitate obiectiva totusi ele nu exonereaza OD de la responsabilitati. Una din sarcinile OD este de a monitoriza calitatea energiei lectrice din Ljt si de a lua masuri corective astfel incat nivelul calitatii ee sa fie readus in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice (ANRE)

In Romania calitatea ee in retelele electrice de distributie publice este reglementata prin Ordinul ANRE 11/2016 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice care abroga  Ordinul ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice .

Deoarece elementele de intrare in dimensionarea unei retele stradale sunt determinate pe baze statistice  exista situatii in care dinamica si specificul consumului pe o retea stradala se pot schimba sau pot sa nu corespunda cu datele statistice avute in vedere la dimensionare. In aceste situatii este posibil ca paramentrii calitatii ee de la un moment dat sa nu (mai) corespunda prevederilor legale.

Un alt aspect obiectiv il constituie evolutia in timp a gradului de dotare cu aparatura electrocasnica a gospodariilor. Creste coeficientul de simultaneitate (mai multe receptoare electrice in stare de functionare simultana la un moment dat), creste puterea absorbita de fiecare gospodarie. Toate acestea conduc la incarcarea circuitelor stradale (Ljt, linie de joasa tensiune) si implicit la cresterea caderii de tensiune pe conductoarele Ljt. Consecinta acestui fapt o constituie scaderea generala a nivelului tensiunii in Ljt uneori sub limitele acceptate de standardul de performanta. In acesta situatie unele receptoare electrice se autoprotejeaza deconectandu-se de la circuitele de alimentare cu ee sau functioneaza in regimuri neperformante.

Exista o corelatie intre dimensionarea Ljt si nivelul de calitate a ee avut in vedere la dimensionarea receptoarelor electrice

Inainte de a ne defini poazitia asupra problematicii calitetii ee in Ljt ptrebuie sa avem si o imagine de ansamblu: suma banilor necesari unei compatibilitati intre Ljt si receptoarele electrice ar putea fi privita ca o constanta. Sursa acestor bani o constituie fonduri atrase de la beneficiari: plata costului receptoarelor electrice si plata energiei electrice (care include si tariful de distributie).

Simplist ar trebui sa ne gandim ce preferam sa platim putin pentru receptoarele electrice sau sa platim putin pentru energia electrica consumata. Raspunsul este greu de dat. Problema este puternic influentata de nivelul tehnologic atins de materialele si tehnologiile utilizate la realizarea/reabilitarea  retelelor stradale respectiv de interesele si performantele producatorilor de echipamente electrice. In plus in ecuatia balantei costurilor trebuie tinut cont de o serie intreaga de aspecte sociale.

ANRE decide unde se stabileste echilibrul. Producatorii de echipamente electrice ar trebui sa se informeze asupra reglementarilor de compatibilitate electromagnetiga din retelele stradale de distributia ee din tarile in care intentioneaza sa isi vanda produsele. In cazul internationalizarii retelelor de productie si de distributie adeseori amanuntele legate de necesitatea de a asigura compatibilitatea dintre cerintele de calitate a ee necesare pentru buna functionare a receptoarelor electrice si posibilitatile retelelor stradale sunt adesea ignorate. Asta in cazul bunei credinte a participantilor la actele de comert!

Acesta „lupta” a costuilor penntru asigurarea compatibilitatii electromegnetice a facilitat aparitia unor solutii tehnice care asigura armonizarea necesitatilor si a posibilitatilor:

– echipamente de protectie inclusiv la supratensiuni atmosferice si de comutatie

– stabilizatoare de tensiune

– redresoare & invertoare cu fara baterii de acumulatoare incorporate (UPS-suri sau surse neintreruptibile)

Producatorii acestor echipamente si bazeaza afacerea tocmai de discrepantele dintre necesitatile de calitate a receptoarelor electrice si posibilitatile reteleor de distributie. Clientul final obtine avantaje care se concretizeaza in marirea duretei de viata a echipamentelor electrice ceea ce se traduce pana la urma in avantaje financiare si in spor de confort.

Mecanismele de finatare in retelele de distributie publica si incertitudinile de prognozare a asarcinii  pun Operatorii de distributie in situatia de a actiona mai degraba corectiv decat preventiv in problemele legate de calitatea ee. In permanenta vor exista Ljt in asteptarea constituirii fondurilor de investitii pentru marirea capacitatii de distributie.

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

23/11/2011

Am placerea sa va prezint un articol interesant scris de dl Ing Eugen Rades

Benchmarking-ul intern, o metoda de crestere a performantei si competivitatii firmei

“Dacă continui sa faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primeşti.” John M. Capozzi

“Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.” James Russell Lowell

“Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja.” Peter F. Drucker

1. INTRODUCERE

Menţinerea unei firme pe piată este data de competitivitatea ei în raport cu firmele concurente. Modelul Porter prezentat în fig.1, identifică cinci forţe care contribuie la competitivitatea unei firme:

1. posibilitatea intrării de noi competitori pe piaţă ( dată de dificultatea/uşurinţa cu care se poate intra cu succes in domeniul de activitate al firmei noastre ) ;

2. riscul apariţiei unor produse de substituţie care să înlocuiască produsele firmei noastre ;

3. puterea de negociere a furnizorilor firmei dată de numărul şi structura acestora;

4. puterea de negociere a clienţilor care se pot asocia şi pot impune condiţii firmelor furnizoare;

5. competiţia internă între firmele care acţionează în acelaşi domeniu.

Din analiza modelului Porter al forţelor competiţiei rezultă că în a fi competitiv pe piaţă înseamnă mai mult decât a produce produse competitive, înseamnă un bun management al firmei, o bună relaţionare cu clienţii şi furnizorii, o viziune fundamentată asupra tendinţelor pieţii şi competiţiei, o bună gestiune a resurselor informaţionale.

Există metode de evaluare prin care se determină poziţia firmei şi a produselor noastre în raport cu cele ale firmelor concurente şi care permit identificarea punctelor slabe şi a punctelor forte. Important pentru creşterea competitivităţii este să se determine ce stă în spatele acestor clasamente, care sunt mecanismele, practicile care determină aceste performanţe .

Acest lucru se obţine prin benchmarking.

2. BENCHMARKING. DEFINIŢII. TIPOLOGIE

Există mai multe definiţii date benchmarking-ului:

“Creşterea performanţelor proprii învăţând din ceea ce fac bine alţii. “

“ Benchmarking-ul reprezintă comparaţia cu alte organizaţii şi asimilarea lecţiei rezultate din această comparaţie.”

“Benchmarking-ul reprezintă un proces continuu de raportare a produselor , serviciilor şi practicilor firmei noastre la cele ale celor mai buni competitori, recunoscuţi ca lideri în domeniu.

“ Se observă că elementele principale ale acestor definiţii le constituie capacitatea de învăţare şi asimilare în cadrul firmei a celor mai bune practici ca resurse importante pentru creşterea performanţei şi competitivităţii.

Benchmarking-ul răspunde la intrebări de tipul:

Cum funcţionează/acţionează organizaţia noastră?

Cum funcţionează/acţionează organizaţiile performante?

Ce modificăm/adoptăm în organizaţia noastră, de ce modificăm/adoptăm şi cum facem aceste schimbări ?

Se ajunge astfel la o bună înţelegere a funcţionării organizaţiei noastre şi a organizaţiilor analizate, generându-se motivaţia şi obiectivele schimbării precum şi planul necesar pentru atingerea acestor obiective.

În funcţie de scopul benchmarking-ului şi de domeniul supus analizei putem face următoarea clasificare :

1. Benchmarking intern – Comparaţia se face între unităţi sau compartimente ale aceleiaşi firme. Este recomandabil în special firmelor cu structură teritorială care permite fiecărei unităţi teritoriale o dezvoltare specifică.

2. Benchmarking competitiv – Comparaţia se face cu principalii competitori din domeniul de activitate al firmei.

3. Benchmarking extern – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face în special pentru a a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica ce anume se poate asimila la nivelul organizaţiei noastre.

4. Benchmarking funcţional (sau generic) – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din alte domenii de activitate. Analiza se face în special pentru a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica practici ce pot fi asimilate la nivelul organizaţiei noastre.

5. Benchmarking de proces – Comparaţia se face pentru a îmbunătăţi operaţii sau procese critice cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face pe baza harţilor de proces pentru facilitarea comparaţiei şi analizei.

6. Benchmarking internaţional – Comparaţia se face cu firme situate în alte ţări, în special când informaţiile necesare nu sunt disponibile pe plan intern sau când se doreşte ca firma să fie competitivă şi pe plan internaţional.

Tipul de benchmarking ce va fi ales va depinde de :

  •  obiectivele firmei ;
  •  de mediul competiţional în care acţionează :
  •  de nivelul de dezvoltare şi evoluţie al firmei;
  • de stadiul de evoluţie al mediului economic.

3. ETAPELE PROCESULUI DE BENCHMARKING

Benchmarking-ul reprezintă un proces care necesită parcurgerea a cinci etape (vezi fig.2) :

a) Etapa de planificare

În această etapă se stabilesc :

  • obiectivele evaluării, ce anume se evaluează şi cum pot fi valorificate rezultatele evaluării ;
  •  se stabilesc modelele de referinţă utilizate pentru analiză şi evaluare ;
  •  se stabilesc datele ce vor fi colectate şi modalităţile de colectare.

 b) Etapa de analiză

Etapa de analiză implică o bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor şi practicilor din firma noastră şi din firmele supuse procesului de benchmarking.

În această etapă prin analiza datelor obţinute trebuie să se răspundă la următoarele întrebări:

  • Sunt organizaţiile analizate mai bune decât noi ?
  •  De ce sunt ele mai bune ?
  •  Cu cât sunt ele mai bune ?
  •  Care sunt cele mai bune practici care sunt utilizate în prezent sau care pot fi anticipate ?
  •  Cum pot fi aceste practici adoptate/încorporate în organizaţia noastră?

Etapa de analiză este foarte importantă pentru că determină modul în care se va acţiona în viitor pentru creşterea performanţei şi competitivităţii firmei.

c) Etapa de implementare a rezultatelor la nivelul firmei În etapa de implementare se adaptează rezultatele obţinute la condiţiile specifice firmei astfel încât să poată fi asimilate şi utilizate.

În această etapă :

  •  se clarifică câştigurile în competitivitate induse de adoptarea noilor practici şi se obţine acceptul managementului pentru implementarea acestora;
  • se realizează planul de acţiune pentru implementarea schimbărilor ;
  •  se comunică obiectivele şi planul de acţiune la toate nivelele implicate pentru a obţine susţinerea necesară realizării schimbărilor rezultate în urma evaluării de benchmarking .

d) Etapa de acţiune

În această etapă sunt materializate măsurile cuprinse în planul de acţiune. Esenţială în această etapă este monitorizarea procesului de implementare, a modului în care sistemul răspunde şi se adaptează schimbărilor.

În cazul în care apar discrepanţe între rezultatele obţinute şi cele planificate obiectivele şi planul de acţiune pot fi “recalibrate” astfel încât să corespundă capacităţii de schimbare a organizaţiei.

e) Etapa de maturitate

Etapa de maturitate se atinge atinge atunci când noile practici sunt asimilate la nivel de practică curentă şi de cultură organizaţională. Este etapa în care organizaţia a trecut la un alt nivel de competitivitate , benchmarkingul devenind o practică curentă , specifică unei organizaţii flexibile şi adaptive, capabilă să “ înveţe “ continuu.

 

5.ASPECTE SPECIFICE FIRMELOR ROMANESTI

Procesul de benchmarking prezentat anterior reprezintă o acţiune care porneşte din interiorul firmei către mediul competiţional. Firmele capabile să iniţieze şi să valorifice procesul de benchmarking :

  • au bine definite hărţile de proces ;
  •  au un grad de maturitate al practicilor care le permit corecţii, adaptări sau integrări ale unor practici noi în sistemul de practici curente ;
  • au o orientare spre performanţă ;
  •  au un management al informaţiei funcţional ;
  • au o bună cunoaştere a mediului în care acţionează.

Din nefericire o mare parte din firmele româneşti nu îndeplinesc aceste condiţii având carenţe importante în ceea ce priveşte managementul informaţiei şi asumarea schimbării la nivel de cultură organizaţională.

Conform definiţiei date de Peter Drucker informaţia este acea dată care este integrată într-un ansamblu şi căreia i se atribuie un scop. Transformarea datelor în informaţii necesită atât o viziune managerială care să definească ansamblul informaţional şi scopul acestui ansamblu cât şi personal specializat care să fie capabil să definească şi să obţină datele corespunzătoare scopului ansamblului.

Datele în firmele româneşti au fost utilizate mai mult pentru controlul proceselor decât pentru informare, diagnosticare şi identificarea unor alternative de dezvoltare. Din acest motiv benchmarkingul intern reprezintă o etapă necesară pentru dezvoltarea capabilităţii de autoevaluare şi de valorificare a informaţiei.

 6. Benchmarkingul intern o metodă de creştere a competitivităţii

Benchmarkingul poate conduce prin adoptarea unor practici verificate la salturi în performanţa şi competitivitatea firmei. După cum am arătat succesul benchmarking-ului este obţinut de firmele cu un anumit grad de maturitate existând şi riscul de a eşua în intenţia firmelor de a adopta practici performante ale altor firme.

În aplicarea benchmarking-ului există riscuri date de:

  •  alegerea greşită a modelelor de referinţă ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate domeniului de activitate al firmei ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate capabilităţilor interne ale firmei ;
  • acordarea unei importanţe mari indicatorilor cantitativi fără înţelegerea motivelor fundamentale care conduc la performanţă ;
  •  dificultăţile întâmpinate în implementarea “ celei mai bune practici “ a altcuiva în propria firmă.

Benchmarking-ul intern evită aceste riscuri deoarece :

  • schimbările rezultate sunt de mai mică amploare astfel încât sunt mai bine asumate şi tolerate ;
  • accesul la informaţie este mai facil ;
  •  comunicarea internă şi cooperarea este uşor de obţinut.

În plus practica benchmarking-ului intern are un rol formativ pentru personalul firmei asigurându-i în timp capabilitatea de a integra cu succes practicile performante identificate în cadrul altor firme.

Ţinând seama de carenţele firmelor din Romania procesul de benchmarking poate fi abordat şi în sens invers :

  1.  Acumulare informaţii
  2.  Selectare şi sistematizare informaţii
  3.  Analiză informaţii
  4.  Construirea de modele de organizare sau identificare de practici
  5.  Evaluare rezultate
  6.  Implementare

Dat fiind sărăcia de informaţii interne , firmele îşi pot construi benchmarking-ul intern pe modele constituite pe observarea mediului intern şi extern şi pe evaluarea discrepanţei dintre :

Modelele astfel create contribuie la creşterea competitivităţii nu atât prin adoptarea de noi practici cât pe o mai bună valorificare a potenţialului intern al firmei (uman,tehnic,informaţional, etc.)

Modelele de referinţă pot fi construite pe baza diferenţei dintre :

  • performanţele unităţilor teritoriale ;
  •  practicile interne şi dotarea tehnică care este disponibilă ;
  •  dotarea tehnică internă şi nivelul tehnologic al momentului ;
  • nivelul de pregătire al personalului şi necesarul de pregătire impus de nivelul tehnologic
  •  aşteptările managementului şi performanţa personalului ;
  • aşteptările personalului şi performanţa managementului ;
  •  aşteptările clienţilor şi modul în care acestea sunt satisfăcute ;
  • competitivitatea firmei şi costurile la care se asigură această competitivitate ;
  • performanţa firmei şi exigenţele impuse de mediul extern (calitate, mediu, responsabilitate socială,etc.) ;
  •  performanţa creativă a personalului şi capacitatea de valorificare/recompensare a acestui potenţial de creativitate.

Etapele de evoluţie prin benchmarking intern sunt prezentate în fig. 3 şi prezintă salturile induse de utilizarea benchmarking-ului intern de la practica curentă la un optim imediat caracterizat de uniformizarea bunelor practici identificate în interiorul firmei urmat de optimul posibil dat de performanţa obţinută prin eliminarea diferenţelor evidenţiate anterior.

Idealul se obţine prin asimilarea celor mai bune practici ale liderilor limitate numai de resursele la care firma poate avea acces. Idealul este o problemă de evoluţie şi exprimă capabilitatea firmei de a integra şi valorifica cele mai bune practici, capabilitate care reprezintă prin ea însăşi o performanţă remarcabilă.

Pentru efectuarea benchmarking-ului intern firmele trebuie aibă o nouă abordare asupra managementului informaţiei care se constituie într-o resursă importantă de dezvoltare.

Aceasta cu cât există la nivelul firmelor o mare cantitate de informaţie insuficient valorificată :

  •  informaţia obţinută în urma audit-urile interne care trebuie să-şi extindă aria de acoperire informaţională ;
  •  informaţia obţinută prin consultarea salariaţilor ;
  •  informaţia ce poate fi obţinută prin crearea de canale de comunicare cu salariatii astfel încât sa poată fi evidenţiate disfuncţionalităţi sau identificate oportunităţi/bune practici .

Benchmarking-ul intern reprezintă cea mai simplă modalitate prin care aceste resurse informaţionale pot fi valorificate.

 7. Concluzii

Această metodă reprezintă un instrument important în mâna managerilor,care pot astfel să mărească competitivitatea firmei în condiţiile în care :

  • informaţia reprezintă o resursă esenţială pentru asigurarea performanţei firmei ;
  •  o tendinţă în management (în special în cadrul firmelor mari) o constituie acompanierea planificării strategice de asigurarea capabilităţii firmei de a valorifica rapid şi eficient oportunităţile şi de a face faţă riscurilor/şocurilor economice ; această condiţie poate fi îndeplinită numai de către firmele adaptabile şi flexibile.
  • adaptabilitatea şi flexibilitatea firmei este asigurată în primul rând de calitatea resurselor umane şi mai puţin de componenta tehnică ;
  •  firmele pot obţine salturi calitative fără mari costuri, prin adoptarea unor noi principii de funcţionare şi prin formarea unei noi culturi organizaţionale.

Benchmarking-ul intern reprezintă astfel un pas necesar către performanţă atât prin caracterul său formativ ( prin crearea de mecanisme şi practici noi şi prin formarea de noi atitudini şi mentalităţi ) cât şi prin câstigurile concrete în competitivitate.

Firmele care vor practica benchmarking-ul se vor putea adapta la schimbare şi o vor putea utiliza în beneficiul lor pentru că :

 „Atunci când bate vântul schimbării, unii ridică ziduri, alţii construiesc mori de vânt.” Proverb chinezesc

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Asupra inchirierii terenurilor pentru centrale eoliene

26/06/2011

 Am constatat interesul din ce in ce mai mare al detinatorilor de terenuri pentru a atrage invesitori care sa infiinteze parcuri eoliene. In mintea unor oameni chestiunea e simpla: faci turbina o pui in priza si produce bani. In realitate lucrurile sunt infinit mai complexe

Este necesar sa punctam cateva idei care sa puna intro lumina mai lucrativa aceste initiative.

Investitia intr-un parc eolian este o investitie mare. Se vorbesre de cca 1 milion de euro/MW instalat. Rentabilitatea parcurilor eoliene este o chestiune complexa dependenta de foarte multi factori. Probabil ca pragul de rentabilitate depaseste 50 MW/parc

Pentru ca o locatie sa fie viabila sunt necesare cateva conditii preliminare:

  • zona sa aiba un potential eolian confirmat prin studii de vant. In general zonele traditionale sunt cunoscute. Nu peste tot sunt facute studiile potentialului eolian
  • sa existe posibilitati de evacuare a puterii produse. Deja pe zone largi in Dobrogea nu prea mai exista capacitate disponibila in retelele de transport (tensiuni 220 si 400 kV) si nici in cele de dictributie (tensiuni de 110 kV si 20 kV) Zona este o zona de supra productie: CNE Cernavoda, parcuri eoliene in functiune de sute (poate mii) de MW, CET-uri si alti producatori. Ca sa infiintezi un nou parc eolian probabil ca trebuie sa investesti serios in statii 110/220 kV sau 110/400 kV si/sau in majorari de sectiune in retelele de transport poate in trecerea la 400 kV a unor linii de 220 kV etc. etc Bani ff multi.
  • sa existe terenuri disponibile situate inafara zonelor ecologice protejate, inafara perimetrelor construibile si validate si din alte puncte de vedere.

Fiind vorba de fonduri foarte mari pentru infiintarea unor parcuri eoliene acestea se dezvolta in etape. Exista  societati comerciale care s-au specializat in etapele preliminare in care se fac proiectele se obtin autorizatiile si ternurile si care vand adevaratilor investitori aceste proiecte. Este posibil ca si in faza in care parcul devine operational sau pana atunci parcul sa isi schimbe de mai multe ori proprietarii. In final banii foarte multi investiti exercita o uriasa presiune pentru ca parcul eolian sa fie mentinut functional.

Toate ritualurile investitioanle mentionate mai sus, sau altele posibile, sunt absolut normale si sunt specifice aproape oricarei investitii de mare amploare.

In conditiile enuntate mai sus rezulta ca detinerea unui teren nu garanteaza transformarea acestuia in parc eolian nici macar daca acest teren este situat intro zona cu potential eolian confirmat.

Daca sunteti in situatia in care aveti un teren si va doriti sa il inchiriati pentru infiintarea unui parc eolian atunci trebuie sa ii faceti reclama si/sau sa va lamuriti asupra potentialului eolian. Terenurile cu studiile de vant facute in mod evident sunt mult mai atractive fata de cele cate nu au aceste studii. Daca vreti sa va cresteti sansele trebuie sa va interesati de conditiile de evacuare a eventualei puteri produse in zona Dv.

Abia acum aveti ceva informatii preliminare care sa va permita sa va faceti singuri o idee despre adevarata valoare / atractivitate a terenului Dv pentru investitorii in parcuri eoliene. Duna cum realizati ca sa ajungeti la aceste informatii va trebui sa investiti poate ceva mai mult decat preocuparea de a culege informatii,

Daca ati facut toti pasii preliminari mentionati mai sus, atunci cand apare, trebuie sa profitati cu inteligenta, inspiratie si cumpatare de eventualele oportunitati de negociere care pot aparea.

Succes!

SGC

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Centre de examen Primavara 2011

20/03/2011

 

 Urmariti site www.anre.ro paginile dedicate examenului si incepand cu 04.04.2011 veti putea afla data, locatia, sala si ora la care se va desfasura examenul Dv.

Atentie examinatorii ANRE respecta programul!

Succes natural!

SGC

Centrul
 
 

Perioada examen 

Locul examenului
 
 

Data /Ora examenului
 
 

Timisoara 

18 -21 aprilie 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Amfiteatru si sala (etaj 1)
 

  

Iasi 

03 -06 mai 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA
GH. ASACHI IASI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI  INFORMATICA APLICATA

Bd. Profesor Dimitrie Mangeron, nr. 21-23 (Splai Bahlui)
Amfiteatru E1- Sala E107
 

  

BUCURESTI 

08-10 aprilie 

15 -17 aprilie

si 29 aprilie

2011

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
Splaiul Independentei nr. 313,
Sala 1: Amfiteatrul EC 104
Sala 2: Amfiteatrul EC 003
Sala 3: Amfiteatrul EC 001
(Intrarea prin B-dul Iuliu Maniu, 
Facultatea de Automatica)
 

 

  

 

 

Programul de organizare si desfasurare:

10  ianuarie – 2011

Publicarea anuntului

07 februarie

18  februarie -2011

Inscrierea candidatilor

18  februarie -2011 (data postei)

Termen final de inscriere la examen

18 martie-2011

Nominalizarea centrului de examinare

25  martie -2011

Publicarea:

 

a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;

b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.

28 martie – 01aprilie -2011

Completarea dosarelor (dupa caz)

04 aprilie -2011

Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul

08 aprilie

08  mai – 2011

Desfasurarea examenelor de autorizare

13 mai – 2011*

Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet

19 mai – 2011*

Data limita pentru inregistrarea contestatiilor

03 iunie – 2011*

Rezultatele analizarii contestatiilor

 

 

 

 

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

Informatii
Tel : 021-3278137, 021-3278104, Fax: 021-3278170 



Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2011

11/01/2011

    ANUNT
In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic 
ANRE organizeaza, in perioada 07.02.2011 – 27.05.2011,  sesiunea de Primavara 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

 

10  ianuarie – 2011 Publicarea anuntului
07 februarie 18  februarie -2011 Inscrierea candidatilor
18  februarie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
18 martie-2011 Nominalizarea centrului de examinare
25  martie -2011 Publicarea:
  a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.
28 martie – 01aprilie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
04 aprilie -2011 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
08 aprilie 08  mai – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
13 mai – 2011* Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
19 mai – 2011* Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
03 iunie – 2011* Rezultatele analizarii contestatiilor
       

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

 


Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2010

07/08/2010

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 17.08.2010 – 6.12.2010,  Sesiunea de Toamna 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN

Programul de organizare si desfasurare:

30 iulie 2010 Publicarea anuntului
17 – august 24 – august -2010 Inscrierea candidatilor
24 – august -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
20-septembrie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
28- septembrie -2010 Publicarea:
  a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
29 – septembrie – 5 – octombrie -2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
12 – octombrie -2010 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
18 – octombrie 14 – noiembrie –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
17-noiembrie-2010 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
25- noiembrie-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
6- decembrie -2010 Rezultatele analizarii contestatiilor

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

19/07/2010

M-am intersat astazi la ANRE 14.12.2011 despre soarta acestei initiative si am aflat ca deocamdata s-a renuntat la promovarea acestui regulament!

Poate in viitor se va reveni asupra acestui proiect!

 

Subiectul procurarii de surse regenerabile de producerea ee (panouri solare, mici turbine eoliene, mici grupuri hidro si poate etc ) si injectia surplusului in retea preocupa multi utilizatori ai blogului. Am gasit pe site ANRE, la sectiunea documente supuse  discutiilor, un regulament interesant pe acesta tema:

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori.  Utilizand acest link in aceste zile (19.07.2010  !) se poate accesa o pagina ANRE unde pot fi consultate mai multe titluri de interes pe teme de furnizare ee, acces la retea, relatii intre operatorii din SEN care sunt supuse discutiilor pentru viitoarele actualizari:

Sunteti aici  : : Legislatie \ Documente de discutie EE \ Proceduri oper/ Regl Comerciale

Proceduri oper/ Regl Comerciale    « inapoi
Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice- Expunere de motive modificare contracte de retea
Data: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 100.50 Kb)

Descarcari: 42

Expunere de motive modificare contracte de retea-ANEXA la
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electriceData: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 58.50 Kb)

Descarcari: 28

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica – Proiect
Data publicarii: 14.06.2010.
Propunerile si observatiile se vor transmite pe suport hartie la fax nr. 021/3278123 si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro, pana la data 21. 06. 2010.
 Tip fisier: zip
0.07 MB ( 75.32 Kb)

Descarcari: 593

Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrica
Ordin de modificare a Ord 88/09 – Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electricaObservatiile si comentariile se transmit pana la data de 18.06.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresa mcraciun@anre.ro
Data publicarii: 10.06.2010
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 64.50 Kb)

Descarcari: 424

Ordin de desemnare a furnizorilor de ultima optiune de energie electrica pentru perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2011
Data publicarii: 03.06.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 11.06.2010 la adresa de e-mail furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 47.00 Kb)

Descarcari: 243

Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.08 MB ( 78.00 Kb)

Descarcari: 405

Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 104.00 Kb)

Descarcari: 448

Ordin privind inregistrarea la S.C.Opcom S.A. a cantitatilor de energie electrica aferente contractelor incheiate pe piata angro de energie electrica
si transmiterea de informatii aferente verificarii datelor de decontare pe pietele centralizate de energie electrica. – solicitare a S.C. Opcom S.A.
Data publicarii: 14.05.2010. Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax: 021/3278123, cat si electronic la adresele: sorina.nemes@anre.ro si vbusioc@anre.ro pana la data 1 iunie 2010.
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 53.00 Kb)

Descarcari: 398

Ordin de modificare a Ord. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de Echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 30.07 Kb)

Descarcari: 441

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 28.10 Kb)

Descarcari: 541

Implementarea modulului de Decontare în proiectul Platforma Pietei de Echilibrare, etapa a II-a”, elaborat de C.N.Transelectrica S.A.
Acest document continre formule actualizate aferente capitolului Decontarea din Codul Comerciala al Pietei Angro de energie electrica, Revizia 1, Proiect III. Va rugam sa ne transmiteti observatiile si comentariile dumneavoastra , atat prin fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele : gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro pana la data de 08.04.2010.
 Tip fisier: doc
0.23 MB ( 231.50 Kb)

Descarcari: 457

PO – Definirea situatiilor de urgenta pentru care C.N. Transelectrica S.A. poate restrictiona dreptul participantilor de a utiliza capacitatea de interconexiune
castigata in cazul licitatiilor si modificarea operativa a graficelor de schimb notificate
Data: 15.02.2010
Va rugam sã ne transmiteti observatiile si comentariile dvs., atat in format scris, la nr. fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro pana la data de 19.02.2010
 Tip fisier: doc
0.15 MB ( 154.50 Kb)

Descarcari: 250

PO- Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii retelelor electrice de transport
pentru tranzite de energie electrica intre Operatorii de Transport si de Sistem,  in anul 2010
Data: 19.01.2010. Propunerile si observatiile operatorilor economici din sectorul energiei electrice se vor transmite pe e-mail, pana la data de 25.01.2010, la adresele fmihailescu@anre.ro si gradoveanu@anre.ro.
 Tip fisier: zip
0.04 MB ( 44.61 Kb)

Descarcari: 246

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori
Data: 17.12.2009. Observatiile pot fi transmise pana la data de 15.01.2010 la adresele gsbarnea@anre.ro si gstanciulescu@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.25 MB ( 251.00 Kb)

Descarcari: 920

Regulamentul de calificare a producatorilor de E-SRE pentru aplicarea schemei de sustinere
Observatii si comentarii pana pe 12 iunie a.c. la adresele de email   gsbarnea@anre.ro , gstanciulescu@anre.ro si mjisa@anre.ro
Data:28.05.2009
 Tip fisier: zip
0.12 MB ( 123.30 Kb)

Descarcari: 690

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1

Scop

Art.1. – Regulamentul are ca scop:

a) promovarea utilizării de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie electrică pentru consumul propriu,

b) diminuarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică la consumatorii finali,

c) diminuarea pierderilor de energie electrică datorate transportului şi distribuţiei, ca urmare a producerii energiei electrice la locul de consum.

Art.2. – Regulamentul stabileşte condiţiile de preluare a surplusului de energie electrică produsă de consumatorii deţinători de capacităţi de producere a energiei electrice din surse reo generabile de energie, precizând:

a) categoriile de consumatori la care se aplică prevederile prezentului Regulament;

b) cerinţele privind măsurarea energiei electrice produse/consumate;

c) modul de stabilire a cantităţii de energie electrică de facturat pentru o perioadă de facturare. Secţiunea 2 Domeniu de aplicare

Art.3. – (1)Prevederile Regulamentului se aplică:

a) consumatorilor de energie electrică care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

i. deţin capacităţi de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie cu putere totală instalată pe loc de consum sub 1 MW

ii. utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru asigurarea consumului propriu

iii. dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile Codului de măsurare şi ale prezentului Regulament.

b) furnizorilor care furnizează energie electrică consumatorilor menţionaţi la lit. a). (2) Dacă un consumator dintre cei menţionaţi la alin. (1), lit.a), numit în continuare consumator, deţine capacităţi de producere a E-SRE situate în mai multe locuri de consum, prevederile Regulamentului se aplică numai pentru acele locuri de consum unde puterea instalată cumulată în capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie este sub 1MW.

Secţiunea 3

Definiţii

Art.4. – În înţelesul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:

a) Perioadă de facturare pentru producţie – intervalul de timp pentru care se determină şi se facturează, după caz, surplusul de energie electrică produsă de consumator. Se stabileşte de comun acord între părţi şi nu poate fi mai mare de un an calendaristic. Poate fi aceeaşi cu perioada de facturare pentru consum, din contractul de furnizare a energiei electrice.

b) Persoană fizică autorizată – persoană autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, in condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale,

c) Surplus de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie – cantitatea de energie electrică produsă de un consumator deţinător de instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie care într-o perioadă de facturare depăşeşte consumul de energie electrică al respectivului consumator şi care este livrată in reţeaua electrică de interes public.

CAPITOLUL II CONDIŢII DE PRELUARE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Secţiunea 1

Preluarea surplusului de energie electrică

Art.5. – (1) Obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de la un consumator, revine furnizorului cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice.

(2) În situaţia în care un consumator are încheiate contracte de furnizare a energiei electrice cu mai mulţi furnizori pentru acelaşi loc de consum şi pentru aceeaşi perioadă de facturare, obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică revine furnizorului care şi-a asumat responsabilitatea echilibrării pentru respectivul loc de consum.

Art.6. – Preluarea surplusului de energie electrică de la un consumator se realizează:

a. în conformitate cu prevederile art.8, alin. (3), lit. b) din Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice aprobat prin HG nr. 540/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi fără a fi necesar ca acest consumator să obţină licenţă pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere deţinute dacă este consumator casnic,

b. în baza convenţiei – cadru de vânzare/cumpărare întocmită după modelul prevăzut în anexa nr. 2 încheiată între acesta şi furnizorul său de energie electrică, care constituie anexă la contractul de furnizare a energiei electrice.

c. pe aceeaşi durată pentru care este încheiat contractul de furnizare a energiei electrice.

Art.7. – Un consumator care optează să beneficieze de prevederile prezentului Regulament are dreptul să mandateze furnizorul care achiziţionează surplusul de energie electrică de la respectivul consumator să primească certificatele verzi ce îi revin conform legislaţiei în vigoare, cu respectarea prevederilor regulamentului ANRE de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de sprijin.

Secţiunea 2

Măsurarea energiei electrice

Art.8. – (1) Sistemul de măsurare montat la locul de producere/consum al consumatorului trebuie:

a. să respecte prevederile Codului de măsurare a energiei electrice privind categoria de punct de măsurare corespunzătoare locului de consum şi de producţie,

b. să înregistreze distinct cantităţile vehiculate în fiecare sens pentru acele puncte de măsurare prin care energia electrică se poate vehicula în ambele sensuri,

c. să asigure măsurarea energiei electrice produse, a celei livrate în reţeaua electrică, precum şi a celei consumate din reţeaua electrică.

(2) Cheltuielile ocazionate de înlocuirea/modificarea grupului de măsurare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) revin în exclusivitate consumatorului.

(3) Operatorii de reţea sunt obligaţi să asigure înlocuirea/modificarea grupului de măsurare, după caz, la consumator pentru indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

Secţiunea 3

Stabilirea modului de facturare

Art.9. – Pentru fiecare perioadă de facturare, pe baza măsurătorilor efectuate, se determină pentru un loc de consum:

a) energia electrică produsă,

b) energia electrică livrată în reţeaua electrică,

c) energia electrică consumată din reţeaua electrică.

Art.10. – Un consumator :

a. facturează furnizorului contravaloarea energiei electrice livrate în reţeaua electrică după fiecare perioadă de facturare;

b. poate solicita scutirea de taxa pe valoarea adăugată la facturarea surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică, în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal dacă are o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, inferioară plafonului de 35 000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării României la Uniunea Europeană;

Art.11. – (1) Furnizorul preia surplusul de energia electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator :

a. la preţ reglementat stabilit de ANRE, în limita consumului înregistrat de consumator in anul anterior,

b. la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent, surplusul de energie electrică ce depăşeşte consumul înregistrat de consumator în anul anterior.

(3) Modul de stabilire a surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator este prezentat în anexa 1 la prezentul Regulament.

CAPITOLUL III

 DISPOZIŢII FINALE

Art.11. – Art.12. – (1)Furnizorul angajat în relaţii comerciale cu un consumator, transmite către ANRE la sfârşitul fiecărui an calendaristic, nu mai târziu de 15 februarie a anului următor următoarele informaţii:

a) Numărul consumatorilor de la care a preluat surplusul de energie electrică, defalcat pe tipuri de consumatori;

b) Puterea instalată pe tip de sursă regenerabilă în capacităţile de producere deţinute de consumatori;

c) Energia electrică total produsă de consumatori pe tip de sursă regenerabilă;

d) Surplusul de energie electrică livrat de consumatori în reţea electrică.

(2)Datele menţionate la alin. (1) vor fi transmise către ANRE după formatul prezentat în macheta din anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

Art.12. – Art.13. – (1) Consumatorul este scutit de plata dezechilibrelor induse, aferente surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică dacă puterea instalată pe loc de producţie este de cel mult 250kW şi utilizează pentru producerea energiei electrice energia eoliană, energia solară sau energia hidraulică.

(2) Furnizorul de energie electrică care preia de la un consumator surplusul de energie electrică preia şi responsabilitatea echilibrării acestuia. .

Anexa 1 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE FACTURAT PENTRU PRODUCŢIA E-SRE

1. Cantitatea de energie electrică (ESRE,MAX) de preluat anual la preţ reglementat stabilit de ANRE conform art. 10 din prezentul Regulament într-un an calendaristic de către furnizor de la un consumator, se stabileşte la o valoare egală cu consumul de energie electrică înregistrat anul anterior de acel consumator pe locul de consum unde sunt amplasate capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

2. In fiecare perioadă de facturare (i) furnizorul determină valoarea cumulată a surplusului (ES(i)) livrat în reţeaua electrică de consumator de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul perioadei curente de facturare (i) şi comunică aceste valori consumatorului.

3. Calculele se fac pe ani calendaristici, iar valoarea cumulată a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică se determină începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost incheiată cu furnizorul convenţia de preluare a surplusului de energie electrică, conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

4. În fiecare perioadă de facturare (i), în cazul în care: a) ES(i) ≤ ESRE,MAX , consumatorul facturează furnizorului surplusul de energie electrică livrat în reţeaua electrică în perioada de facturare i la preţul reglementat stabilit de ANRE, b) ES(i) > ESRE,MAX şi ES(i-1) < ESRE,MAX, consumatorul facturează furnizorului din surplusul de energie electrică livrată în reţea după cum urmează: i. cantitatea ESRE,MAX – ES(i-1) la preţul reglementat stabilit de ANRE ii. ES(i) – ESRE,MAX la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare.

5. În cazul în care consumatorul îşi schimbă furnizorul de energie electrică în cursul anului calendaristic, calculele se efectuează la data schimbării furnizorului proporţional cu numărul de luni din anul respectiv atât pentru valoarea maximă a surplusului de preluat cât şi pentru nivelul consumului anual. 6. În cazul unui consumator nou care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3, alin. (1), ESRE,MAX reprezintă consumul previzionat de consumator corelat cu puterea maximă absorbită de consumator stabilită prin avizul tehnic de racordare şi durata de utilizare a acesteia până la sfârşitul anului calendaristic curent.

Anexa nr. 2

Anexa la Contractul de furnizare de energie electrică nr. ……… încheiat între _______________________ în calitate de vânzător şi _______________________ în calitate de cumpărător Convenţie-cadru pentru achiziţia surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie livrat în reţeaua electrică nr. …. din data …….. Date generale Locul de vânzare-cumpărare a energiei electrice………………………………(localitatea, comuna, strada, numărul, blocul, etajul, apartamentul, numărul de telefon, contul în bancă al consumatorului-producător) Aviz tehnic de racordare nr……………. din data de……………emis de……………….. Puterea maximă instalată în capacitatea de producere a energiei electrice:……….kW Tip sursă regenerabilă de energie utilizată: Caracteristici tehnice ale capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE):

Art.1. – Obiectul convenţiei îl constituie vânzarea de către consumatorul deţinător de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW, denumit în continuare consumator, la locul de vânzare-cumpărare şi cumpărarea de către furnizor a surplusului de E-SRE stabilit conform prevederilor art. 2 al prezentei Convenţii. Condiţii de desfăşurare

Art.2. – Furnizorul de energie electrică se obligă să achiziţioneze de la consumator surplusul de E-SRE după cum urmează:

a) în limita consumului înregistrat în anul precedent, la preţul reglementat stabilit în anexa B;

b) peste limita prevăzută la lit. a), la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent.

Art.3. – (1) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut în fiecare perioadă de facturare dintr-un an calendaristic de consumator şi cumpărat de furnizor este prevăzut în tabelul 1 din anexa A la prezenta convenţie – cadru.

(2) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut într-o perioadă de facturare de consumator şi cumpărate de furnizor se poate modifica cu acordul părţilor cu cel puţin 2 zile înainte de începutul fiecărei perioade de facturare.

Art.4. – Până la data de ……………………… a fiecărui an calendaristic, se stabileşte pentru anul calendaristic următor cantitatea maximă de E-SRE care poate fi achiziţionată de furnizor de la consumator la preţul reglementat din Anexa B, reprezentând energia electrică consumată de consumator în anul curent.

Art.5. – Furnizorul de energie electrică se obligă să preia responsabilitatea echilibrării consumatorului conform prevederilor art.12 din Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie de consumatori.

Art.5. – Art.6. – Părţile convin ca E-SRE tranzacţionată conform prezentei convenţii să fie măsurată în conformitate cu prevederile Codului de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul nr. 17/20.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4.07.2002. Art.6. –

Art.7. – (1) Suma bănească ce urmează a fi primită de consumator de la furnizor, conform prezentei convenţii, în fiecare perioadă de facturare în care se înregistrează un surplus de E-SRE la consumator, se calculează pentru surplusul de E-SRE determinat şi având în vedere precizările de la art. 2 al prezentei Convenţii.

(2) Factura emisă pentru plata surplusului de energie electrică va fi achitată în termenul de scadenţă de 10 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură.

(3) Neachitarea facturii de către furnizor în termen de 30 de zile la data scadenţei atrage după sine penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, după cum urmează: – penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare; – penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei.

(4)În cazul în care o sumă facturată de consumator este contestată integral sau în parte de către furnizor, acesta va înainta o notă explicativă consumatorului, în termen de maxim 5 zile de la primirea facturii cuprinzând obiecţiile sale şi va plăti suma rămasă necontestată până la data scadenţei.

(5)Pentru sumele contestate, dar stabilite ulterior pe cale amiabilă sau hotărâre judecătorească a fi datorate de furnizor, acesta va plăti pe lângă suma datorată, o penalitate calculată conform prevederilor alin. (3).

(6)Plata facturii va fi efectuată în lei, conform legislaţiei în vigoare, în contul consumatorului. Se consideră drept dată de efectuare a plăţii data la care suma plătită apare în extrasul de cont al furnizorului.

Art.7. – Art.8. – (1) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să deţină, pe parcursul derulării convenţiei, toate aprobările necesare pentru exercitarea obligaţiilor cuprinse în această convenţie, respectând în acelaşi timp toate prevederile legale.

(2) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să asigure accesul la informaţii, documentaţii şi datele necesare pentru buna derulare a convenţiei.

(3) Daunele dovedite a fi produse uneia dintre părţi din vina celeilalte părţi vor fi suportate de partea vinovată.

Art.9. – (1) Prezenta convenţie se încheie pentru aceeaşi perioadă pentru care a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, cu excepţia cazului în cazul în care, prin ordin al preşedintelui ANRE, îşi încetează aplicabilitatea cadrul de reglementare prin care a fost stabilit.

(2) În termen de patru zile lucrătoare după încheierea perioadei de facturare, furnizorul de energie electrică transmite consumatorului datele referitoare la energia electrică produsă şi la energia electrică livrată în reţeaua electrică de către acesta.

Art.8. – Art.10. – Termenii specifici utilizaţi în cadrul prezentei convenţii sunt definiţi în Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă de consumatori, aprobat prin Ordinul nr. XX/2008 al preşedintelui ANRE. Prezenta convenţie a fost încheiată la data de ………………….. în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă şi va intra în vigoare la data de ………………….. SEMNATARI Din partea Consumatorului Din partea Furnizorului de energie electrică Anexa A CANTITĂŢI DE ENERGIE ELECTRICĂ CONTRACTATE – Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator -– Nr. crt. Anul …………/ Perioada de facturare Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator [MWh] 1 2 3 . . . . Notă: Tabelul 1 se completează la semnarea convenţiei şi se actualizează în fiecare an, până la data de 15 decembrie, pentru anul calendaristic următor.

ANEXA B PREŢUL DE ACHIZIŢIE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Preţul de achiziţie a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în limita consumului înregistrat de consumator în anul anterior este de ………………….., conform Ordinului nr……………. al preşedintelui ANRE privind………………………………….. INFORMAŢIILE FURNIZATTRANSMISE ANRE DE FURNIZORII CARE PREIAU SURPLUSUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE (E-SRE) DENUMIRE FURNIZOR………………………………………… Nr. crt UM ian. feb. mar. mai iun. iul. aug sep. oct. nov. dec. total an 1 Numărul de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW cu convenţie de preluare surplus E-SRE 2 Puterea total instalată în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW de la pct. 1 kW din care:

2.1 – hidro kW

2.2 – eoliană kW

2.3 – solară kW

2.4 – biomasă kW

2.5 – biogaz kW

2.6 – geotermal kW

2.7 – alte RES kW

3 E-SRE produsă în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh din care:

3.1 – hidro kWh

3.2 – eoliană kWh

3.3 – solară kWh

3.4 – biomasă kWh

3.5 – biogaz kWh

3.6 – geotermal kWh

3.7 – alte RES kWh

4 Surplusul de E-SRE livrat în reţelele electrice de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh Anexa nr. 3

Informatia salveaza vieti!

13/07/2010

Va prezin un videoclip care poate contribui la salvarea multor vieti.  In principiu se dovedesc experimetal  cateva situatii periculoase care au condus sau pot conduce la electrocutari.

Va propun sa incercam sa traducem explicatiile prezentatorului astfel incat utilitatea experimetelor sa conduca la informarea cat mai multor persoane asfel incat sa stim sa ne ferim de accidente prin electrocutare si respectiv receptoarele electrocasnice de supratensiunile atmosferice

SGC

1.000.000 de accesari ale blogului!

30/06/2010

Recunosc ca sunt impresionat!

 Depasirea unui milion de accesari reprezinta o performata la care nu puteam spera in noiembrie 2007 cand am realizat acest spatiu de informare si dezbateri pe probleme de energetica.

Blogul mi-a adus multe satisfactii care m-au determinat sa sustin pe parcursul a aproape 3 ani comunicarea cu specialistii SEN si cu beneficiarii muncii noastre: consumatorii de energie electrica. As puncta cateva din beneficiile pe care mi le-a adus administrarea acestui blog:

  1.  am prieteni  peste tot in tara. Este impresionant sa constati departe de casa, ca oamenii te cunosc si sunt dispusi la randul lor sa iti acorde sprijinul!
  2.  sunt multumit de fiecare data cand ii pot ajuta direct pe cei care imi cer sprijinul pe blog.
  3.  am confirmari clare ca multe din mesajele profesionale legate de dezvoltarea RED, solutii tehnice respectiv de abordare a relatiei cu clientii au avut un ecou deosebit in tara. Internetul si-a dovedit puterea sporita de comunicare in raport cu oricare alta forma de comunicare profesionala. Din acest punct de vedere am reusit sa compensez putin efectele reducerii numarului de participari la conferintele de specialitate.
  4.  testul Win-4-All a dat rezultate interesante. Foarte multi utilizatori ai blogului au acceptat sa sustina o idee propusa de mine. Am convingerea ca cei care vor avea puterea si interesul de a urmari momentul in care Win-4-all va intra in operational vor putea beneficia de avantaje importante. Cei care in aceasta perioada isi vor consolida propriile lor retele se vor felicita pentru efortul facut!

Statisticile accesarilor sunt interesante (vezi mai jos)  insa pentru mine certitudinea vizibilitatii blogului sunt cele peste 5000 de adrese de email ale utilizatorilor care  cu care am discutat direct!

Trebuie sa scot in evidenta si faptul ca incerc o insatisfactie legata de faptul ca inca n-am reusit sa stimulez colegii sa publice pe blog articole de specialitate care sa asigure un schimb de experienta mult mai intens decat il poate asigura o singura voce. Apetitul redus de comunicare profesionala coroborat cu reducerea drastica cu 70-80% a numarului de participari la conferintele si simpozioanele de specialitate, care inca se mai organizeaza in tara de cativa pasionati de energetica, spune destul de mult pentru cine  este interesat de aceste lucruri!

Inca mai sper sa pot conving specialistii SEN, care au multe de spus, ca merita sa faca efortul de comunicare publica a realizarilor si preocuparilor profesionale. Schimbul de experienta este o necesitate de care nu ne putem dispensa fiind util in egala masura atat celor care si comunica ideele cat si celor care studiaza articolele publicate si participa la dezbateri.

Pe blog am discutat despre conceptul de benchmarking: o denumire sofisticata a schimbului de experienta. Pur si simplu punad in discutie preocuparile/realizarile tale obtii feedback-ul necesar confirmarii ca esti pe durumul cel bun sau eviti sa muncesti sa „reinventezi roata”. Preluand o idee noua finisata de alt specialist poti progresa foarte mult. Investitia de timp in comunicarea profesionala ne poate fi utila tuturor. Va propun sa redescoperim  impreuna forta comunicarii profesionale. Viata noastra profesionala poate fi mai interesanta daca mizam pe comunicare!

Pentru a vedea mai bine datele din tabelele/diagaramele/fotografiile de mai jos putei da un clik pe ele si se vor deschide intro pagina noua unde se vor vedea mai clar!

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dinamica articolelor scrise in perioada nov 2009- iunie 2010 este destul de interesanta, pentru mine are si o semnificatie aparte! Probabil ca dinamica acesta are semnificatie si pentru cei care ma cunosc suficient de bine!

Cele mai populare articole în ultimele toate zile până la 2010-06-25 (pe scurt)

Summarize: 7 Days 30 Days Quarter Year All Time

All Time

Titlu Vizualizări
Home page 131,836
– aa_Autorizare electricieni 75,953
– Bine ati venit! 63,142
Chestionar norme generale de aparare imp 24,331
Tematica şi bibliografie pentru examenul 23,771
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 20,416
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 19,999
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 18,580
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 17,945
Chestionar norme metodologice de aplicar 17,939
Chestionar legea securitatii si sanatati 15,041
– Avizul tehnic de racordare la retelele 14,632
Avizul tehnic de racordare la retelele e 13,269
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 13,219
Opinii proaspete despre examenul de auto 12,731
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 12,064
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 11,848
Raspunsuri la chestionarele test din leg 11,768
Normele specifice de securitate a muncii 11,686
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 11,139
Probleme pt examenul de autorizare elect 10,430
Raspunsuri (6) la subiectele din norme t 10,396
Autorizare electricieni sesiunea de prim 9,857
Tematica şi bibliografie pentru examenul 9,660
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 9,654
Agentia Nationala Reglementare in domeni 9,027
Protectia diferentiala a bransamentelor 8,391
– aa_Cuprins 8,282
Centre de examene de autorizare electric 7,804
Sesiunea de autorizare a electricienilor 7,479
Normativ pentru proiectarea si executare 7,020
– Tehnologii moderne de constructie LEA 6,277
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minim 6,088
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 5,925
– a_Energie eoliana 5,703
Tematica si bibliografia pentru examenul 5,485
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 5,316
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 5,182
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 5,101
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 4,906
Sectiunea conductorului de nul in retele 4,878
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Formulele pentru calculul parametrilor s 4,549
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 4,189
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 4,161
Rezolvarea problemei 21 4,075
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 4,068
electricieniprobleme20092 3,983
Compatibilizarea instalatiilor interioar 3,795
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 3,760
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime 3,695
Informatii generale privind activitatea 3,683
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 3,638
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 3,594
Posturi de transformare cerinte tehnice 3,519
Blocurile de masura si protectie nu se p 3,499
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 3,433
Introducere in problematica energiei eol 3,399
– Avizul de amplasament 3,378
Rezolvarea problemei 26 3,377
Rezolvarea problemei 25 3,302
Rezolvarea problemei 37 3,214
Rezolvarea problemei 22 3,172
Lista finala a candidatilor acceptati la 3,152
Caderea de tensiune deducerea formulelor 3,134
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 3,116
– Calitatea energiei electrice extras di 3,065
Rezolvarea problemei 23 3,059
Rezolvarea problemei 24 3,026
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,987
Rezolvarea problemei 38? 2,972
– La multi ani cu energie 2010! 2,904
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 2,835
Intreruptoare „cap de scara” 2,752
Parcul Eolian Fantanele Vest 2,707
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 2,669
Care sunt etapele si principiile racorda 2,656
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,621
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 2,543
Legaturi de intindere in liniile aeriene 2,465
Programul de organizare si desfasurare a 2,464
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 2,387
Informatii generale examen de autorizare 2,380
– Regimurile deformante si dezechilibrat 2,369
Descrierea tehnologiei de construcţia şi 2,355
Rezolvarea problemei 27 2,345
Rezolvarea problemei 29 2,324
Rezolvarea problemei 33? 2,308
Rezolvarea problemei 35 ? 2,291
Avram Iancu solutioneaza problema 32 2,284
Rezolvarea problemei 28 2,191
LEA jt performante: cerinte tehnice 2,158
– Energia Electrica o afacere rentabila 2,137
Formule: parametrii electrici ai LEA 2,123
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 2,106
– Supratensiuni o prezentare agreabila p 2,076
Rezolvarea problemei 36 2,070
Studiu de caz privind cerintele tehnice 2,059
Rezolvarea problemei 32? 2,055
Statistica candidaturilor la examenul de 2,047
Subiecte legislatie Gradul II 1,971
LEA mt cerinte tehnice 1,922
Normele metodologice de aplicare a preve 1,893
Retele electrice aeriene torsadate de me 1,872
Programul sesiunii de autorizare electri 1,847
LES mt cerinte tehnice 1,768
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,759
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,724
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,699
Factura de energie electrica poate fi re 1,665
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,634
Sarbatori fara lumina 1,622
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,596
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,595
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,503
– Preturile energiei electrice pentru co 1,494
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 7 1,460
Calitatea energiei electrice – extras di 1,459
La multi ani cu energie! 1,457
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 1,410
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,401
Asupra noului regulament de racordare la 1,358
Standardizarea domeniului productiei ene 1,282
Subiecte Legislatie Gradul I 1,271
Interpretarea rezultatelor sondajului de 1,267
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 1,250
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 1,240
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,238
Alimentarea fara intrerupere a consumato 1,233
LES jt cerinte tehnice 1,195
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 1,173
– Standardul de performanta pentru servi 1,136
Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de aut 1,133
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 1,130
PTA cu racord in LES 20 kV 1,080
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 1,070
Chestionar pt sondajul de opinie privind 1,063
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 1,060
Separator versus intreruptor telecomanda 1,048
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 1,021
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 1,020
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 1,014
Modernizarea distributiei energiei elect 1,002
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 998
Harta potentialului eolian 995
rezolvarea-problemei-23 984
Optiunile consumatorilor industriali pe 974
Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 967
solutia-problemei-26 963
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 961
Raport privind rezultatele examenelor de 956
– Managerul actor 916
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 885
Calitatea energiei electrice este influe 876
Diferente intre tematica sesiunii Toamna 858
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 858
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 854
Subiecte legislatie Gradele III si IV 852
Bransamente pe stil nou, gata stricate 850
– Profilul si dipersia utilizatorilor bl 837
O abordare sistemică a instalaţiilor de 803
Dezintegrarea unei turbine eoliene 786
Diagrama cauza efect aplicata in energet 785
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 777
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 763
Lista formatorilor autorizati de ANRE sa 759
Experienta promotorilor utilizarii cablu 751
STEPNo montat gresit 745
Care este explicatia (1)? 727
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 711
– Contorizarea utilitatilor 710
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 709
De ce cad stalpii de iluminat public var 677
Retele electrice pe proprietati. Incalca 666
Evolutia preturilor si tarifelor regleme 663
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 630
Pana de curent a paralizat America de No 622
Cum aflam puterea unui motor fara etiche 622
Structura productiei de energie electric 602
Ghid de administrare a unui blog! 601
Avizul de amplasament 597
Andrea Bocelli 590
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 559
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 557
Baietii destepti 555
Poze LEA 20 kV realizata utilizand condu 553
Incze Andras „admira” solutii improvizat 549
Capcanele tarifelor sociale intre realit 548
Cum se stabilesc solutiile de racordare 545
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 528
Aurel se vrea pe blog! 527
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 525
UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 525
Vanzarea ee produsa in centrale eoliene 520
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 519
Nessun Dorma in interpretari celebre 517
Puterile instalate in CHE – urile din ge 513
Foren 2008 506
Energia clasică – sursă epuizabilă! 499
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 495
Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestiona 491
Parcul Eolian Fantanele santier in lucru 489
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 479
Cereri si oferte de locuri de munca 467
Tehnologiile noi impun redefinirea zonel 448
Exemplu american: gandirea pozitiva 447
Automatizarea distributiei noi frontiere 442
Incze Andras are o problema 430
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 430
Win 4 All, castiga cumparatorii avizati! 429
Costel Busuioc 427
Distributia campului electric si magneti 420
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 415
Odihna activa! 415
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 412
Is Michael Jackson alive? Polls online! 372
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 371
Vanzari si inchirieri de terenuri pentru 369
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 368
Celine Dion 365
Starea suportilor de bare in unele stati 362
Ajuta ca sa fii ajutat! 359
Preturile energiei electrice pentru cons 347
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentr 330
Facem pana iese bine (3)! 329
Amatorism cu radacini adanci! 327
Facem pana iese bine (1)! 324
Boilerul lui Nicu 319
Scump, prost si periculos! 318
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 308
Preturile energiei electrice pentru cons 306
Rezultatele sondajului de opinie privind 306
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 297
Asupra unor caracteristici ale intrerupt 294
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 293
* Mondial 285
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 283
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 282
solutia-problemei-24 281
– Sondaje de opinie 273
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 273
Coexistenta cladirilor cu LEA mt realiza 271
Viata amarata de bucurestean blocat in t 269
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 258
Structura piatei angro de energie electr 257
Emotia este si ea o forma de energie! 256
Facem pana iese bine (2)! 255
Principalii actori ai pietei angro de en 250
Obama, speranta pentru toti! 241
Servituti induse de retelele electrice p 239
Dialoguri despre poluare 233
solutia-problemei-27 230
Instalatiile electrice abandonate, peric 229
Pene de curent, debransari, deconectari 229
Criza gazului si calitatea energiei elec 223
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 221
Putem traduce WordPress in limba romana 219
Ce sa fie, ce sa fie? 219
solutia-problemei-29 218
problema-25-solutionata 217
ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare 217
solutia-problemei-21 216
Infrastructura energetica sustine comuni 208
Bonnie Tyler 207
Caracteristici intreruptoare jt 200
Optiuni strategice de limitare a lungimi 200
Energia Electrica o afacere rentabila si 197
Vank 1000 189
Lantul de distributie 188
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 187
Gandirea de grup 184
Dezastre previzibile! 183
Coexistenta drumurilor cu LEA mt realiza 179
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 178
The power of wind 175
Nerespectarea parametrilor de caliate ai 163
Problema lui Attila! 162
Centrala Electrica Eeoliana (CEE) Gălbio 160
ABBA take a chance on me 160
Raport accesari la 18.01.2010 155
Introduceti un videoclip in spatiul dest 144
structura-productieie-de-ee-oct-2008 142
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 142
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 139
Beijing, China Olimpiada 2008 136
rezolvarea-problemei-22 135
Craciun Fericit 2008! 133
Bine ati venit! 132
Contorizarea utilitatilor 130
Efectele golurilor de tensiune asupra re 130
rezolvarea-problemei-28 129
Sefii care aplica micromanagementul 127
Planul de comunicare asigura succesul af 124
Protectia la supratensiuni moft sau nece 121
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 118
Evolutia pretului petrolului trim I 2008 118
Cosmarul Gandului: penele de curent 116
ATR consumatorii casnici- proiect de rev 113
Dinamica preturilor petrolului si gazelo 113
Power Of Love in interpretari celebre 112
Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pen 111
principalii-participanti-la-piata-angro- 108
Declansator OEZ pentru linii electrice l 107
Solutia iesirii din criza! 107
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 105
Rolul comunicarii in afaceri 101
Corespondenta de afaceri ca instrument d 97
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 94
Oferta unica de vanzare 93
Managerul actor 92
Vank-1000 91
Top 39 al linkurilor utilizate de vizita 90
Imaginea unei organizatii pe piata 90
Coexistenta cailor ferate cu LEA mt real 89
Decizia de cumparare 88
Profilul si dipersia utilizatorilor blog 87
Transporturi la romani 86
Ordonata 43/2010 de modificare a legii e 83
Consiliul Consultativ al ANRE 80
Topul accesarilor pe articole/pagini la 80
zona-in-litigiu 79
Votul si democratia 78
Violenta si prostul gust la stirile Tv 71
Gripa AH1N1 este prost gestionata 68
Democratie schioapa vs dicatura cu fata 65
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 61
Publicitatea asociata manifestarilor spo 57
Is Pince Jackson his father’s clone? Est 56
solutiaproblemei-22 56
Clasificarea clientilor 55
rezolvarea-problemei-25 55
Zambeste vietii! 55
structura-pietei-angro-de-ee2 50
Structura pietei cu amanuntul 49
Cadouri promotionale personalizate 48
Culorile primaverii! 41
Certificate verzi 37
Statistica si dinamica numarului de acce 35
Dinamica rezervei de energie in lacuri 2 34
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 25
Hello world! 21
solutia-problemei-25 17
SECRETUL SUCCESULUI by Romulus Modoran 15
– Topul accesarilor pe articole/pagini l 15
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 14
solutia-problemei-28 14
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Mo 13
– Top 50 al cuvintelor cheie utilizate p 13
structura-pietei-angro-de-ee1 10
– Top 39 al linkurilor utilizate de vizi 10

Va propun sa analizam putin statistica oferita de  stite de monitorizare a traficului http://www.flagcounter.com/ . Conform celor declarate in oferta publica de servicii oferite de acest site sunt numarati vizitatorii o singura data, la prima accesare. Se ofera o statistica pe tari. In ultimul an am avut vizitatori din 85 de tari. Din Romania blogul a fost accesat  in perioada 06.06.2009 si 25.06.2010 de la 57066 de calculatoare diferite.

Mai jos avem un detaliu al dispersiei vizitatorilor pe state in ultimul an:

Top Denumire tara Nr de vizitatori
1. Romania 57,066
2. United States 2,520
3. Moldova, Republic of 1,096
4. Germany 558
5. Italy 332
6. Spain 266
7. France 255
8. Unknown – European Union 177
9. United Kingdom 133
10. Canada 92
11. Hungary 68
12. Austria 64
13. Belgium 44
14. Greece 39
15. Netherlands 38
16. Poland 32
17. Norway 31
18. Sweden 29
19. Portugal 26
20. Ireland 26
21. Switzerland 22
22. Czech Republic 21
23. Russian Federation 21
24. Bulgaria 17
25. Israel 16
26. Cyprus 15
27. Finland 15
28. Denmark 10
29. Ukraine 10
30. India 10
31. Iran, Islamic Republic of 9
32. Serbia 8
33. Qatar 8
34. Tunisia 8
35. Angola 8
36. Turkey 7
37. Algeria 7
38. Slovakia 7
39. Morocco 7
40. Albania 6
41. Nigeria 5
42. Japan 4
43. Colombia 4
44. China 4
45. Indonesia 4
46. Peru 4
47. Luxembourg 4
48. Libyan Arab Jamahiriya 4
49. Equatorial Guinea 4
50. Palestinian Territory, Occupied 4
51. Australia 3
52. Latvia 3
53. Saudi Arabia 3
54. Slovenia 3
55. Chile 3
56. Brazil 3
57. Vietnam 3
58. Iraq 3
59. South Africa 3
60. Mexico 3
61. Argentina 2
62. Korea, Republic of 2
63. Costa Rica 2
64. Lithuania 2
65. Estonia 1
66. Martinique 1
67. Armenia 1
68. Reunion 1
69. Mauritius 1
70. Taiwan 1
71. Kuwait 1
72. Botswana 1
73. United Arab Emirates 1
74. Oman 1
75. Monaco 1
76. Dominican Republic 1
77. Afghanistan 1
78. El Salvador 1
79. Syrian Arab Republic 1
80. Madagascar 1
81. Croatia 1
82. Bosnia and Herzegovina 1
83. Cape Verde 1
84. Lebanon 1
85. Azerbaijan 1

Mai jos avem rezultatele unei statistici interesante legate de dispersia pe localitati a ultimelor 500 de utilizatori. Satistica este oferita de http://www.statcounter.com/  (clik pe tabel pt o mai buna vizualizare) :

Informatii interesante rezulta si din analiza cailor de acces pe blog (providerilor de servicii de internet) utilizate pentru acces pe blog. Avem tot o statistica http://www.statcounter.com/  referitoare la ultimii 500 de utilizatori. Sunt convins ca daca veti face o scurta analiza a datelor veti putea trage concluzii interesante! (clik pe tabel pentru o mai buna vizualizare)

Certificate verzi

30/05/2010

SGC 2002  Certificatele verzi sunt un fel de bonuri valorice introduse pentru stimularea in egala masura a productiei de energie electrica din surse regenerabile (SRE) si de reducerea poluarii. Poluatorilor li s-au stabilit obligatii pentru achizitionarea de certificate verzi emise de producatorii de ee din SRE.

Prin acest mecanism poluatorii finateaza productia de ee din SRE si se creaza o presiune economica suplimentara pentru ca poluatorii sa investeasca in masuri active de reducerea gradului de poluare generat de procesele lor tehnologice. Aceste investitii au ca rezultat scaderea obligatiilor de achizitionare certificate verzi.

Pentru ca subiectul prezinta interes m-am gandit sa deschid acest articol ca spatiu pentru comentarii si de acumulare a listei de acte care reglementeaza domeniul certificatelor verzi, pe cat posibil cu linkuri catre aceste acte sau cgiar cu textul integral:

» Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi text accesibil:  OrdModif_Ordin_22_2006PiataCV[1]

 » Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie  text acceslibil: OrdModif_Ordin_39_2006CalifSRE

» Dec. 924 /8.04.2010 de stabilire a gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de CV de catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2009 text accesibil : Dec_924_10_IndeplCV

 Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi Ordin 22/2006 publicat in MO 904/13.11.2006

Ordonata 43/2010 de modificare a legii energiei electrice 13/2007

22/05/2010

SGC 2002 va semnalez modificarile aduse legii ee de ordonata 43/2010. mentionez ca acesta ordonanta de urgenta a adus modificari mai multor acte normative intre care si legii energiei electrice 13/2007:

Pentru a usura intelegerea modificarilor promovate de OUG 43/2010 voi prezenta prevederile noi si initiale ale legii 13/2007:

Expunere de motive ( foarte important de citit!):

  

  

  

 

 

 

 

text nou promovat prin OUG 43/2010:

Text initial din legea 13/2007:

Art 11 alin 2 lit ţ

ţ) atesta operatorii economici care asigura servicii de masurare a energiei electrice, conform unui regulament propriu;
Categoriile de autorizatii si licente Art. 15
(1) Autoritatea competenta emite:
1. autorizatii de infiintare pentru:
a) realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare sau retehnologizarea celor existente;
b) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de transport al energiei electrice;
c) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de distributie a energiei electrice cu tensiune nominala de 110 kV;
2. licente pentru:
a) exploatarea comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice in cogenerare;
b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice;
c) prestarea serviciului de sistem;
d) prestarea serviciului de distributie a energiei electrice;
e) activitati de administrare a pietelor centralizate;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice.
(2) Autorizatiile de infiintare pentru realizarea de capacitati noi, prevazute la alin. (1) pct. 1, se acorda numai pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului autorizatiei de infiintare ori detinute cu un alt titlu legal.
(3) Licentele pentru exploatarea comerciala a capacitatilor energetice noi se acorda in cazul in care capacitatile energetice noi sunt amplasate pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului licentei ori proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, detinute cu un alt titlu legal.

Consecinte/comentarii:

  1. Art I alin1 UOG 43/2010:  este posibil sa conduca la  modificarea si anumitor  prevederi ale codului de masurare,
  2. Art I alin1 UOG 43/2010: mai multi agenti economici vor putea oferta servicii de masurarea ee
  3. Art I alin 2 UOG 43/2010: adaptare la reglemetarile care incurajeaza investitii in productia de ee din resurse regenerabile
  4. Art I alin 3 UOG 43/2010: posibil sa genereze schimbarea unor prevederi ale GHR 1007/2004 regulamentul de furnizare
  5. Art I alin 3 UOG 43/2010: va necesita un eventual contract cadru care sa reglementeze conditiile de revanzare a energiei electrice. Este posibil ca acesta relatie comerciala sa fie lasata nereglementata dar in acest caz pot aparea unele abuzuri ale celor care revand ee. Spun ca ar necesita reglementarea conditiilor de revanzare a ee desi daca se incheie contracte comerciale legale partile trebuie sa fie capabile sa isi negocieze relatia comerciala si sa o pastreze atata timp cat le va conveni
  6. Art I alin 3 UOG 43/2010: vor incuraja delimitarile la mt si marirerea in general a volumului de instalatii de distributia ee detinute de agenti economici nespecializati si neautorizati pentru prestarea activitatii de distributia ee. Acest lucru aparent poate avea si parti bune insa in conditiile unui control modest legat de mentinerea instalatiilor in stare tehnica corespunzatoare finalitatea va consta in careterea gradului de risc de electrocutare asociat acestor instalatii electroenergetice care vor fi gestionate de unitati nespecializate. Va creste si numarul evenimetelor generate de aceste instalatii in sistemul public de distributia energiei electrice. Desigur ca nu este neaparat nevoie sa se intample aceste prezumtii insa sunt sanse destul de mari sa avem aceste cazuri pe scara larga pentru ca este putin probabil ca nepricepereasi amatorismul  sa poata conduce la lucruri bune!
  7. Art I alin 3 UOG 43/2010:  vine sa solutioneze cazurile tot mai dese in care proprietarii  de capacitati de distributia ee  trebuie sa rezolve, legal, problema revanzarii ee catre subconsumatori sai. Articolul se aplica pentru o gama larga de cazuri:
  • relatia dintre proprietarul unui imobil alimentat cu ee si chiriasii sai persoane fizice si/sau juridice, activitati casnice si/sau industriale/servicii
  • proprietarii unor posturi de transformare din care sunt alimentati subconsumatori. In fapt proprietarii de capacitati energetice (statii, linii mt, posturi de transformare, retele jt etc) din care sunt alimentati subconsumatori
  • cazurile parcurilor industriale etc
  • ATR consumatorii casnici- proiect de revizuire a continutului cadru

    28/04/2010

    SGC 2002 ANRE intentioneaza sa modifice  continutul cadru al ATR pentru consumatorii casnici. Noul text contine mai multe informatii care explica optiunile clientilor:

    Antet operator de reţea Adresa sediului Telefon/ fax/ e-mail Nr………. din……………………. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE PENTRU CONSUMATORI CASNICI Nr…….. din ………… Urmare a cererii înregistrate cu nr. …………………………………….. din data …………………………………….. , având ca scop 1) ………………………………………………….. adresată de ……………………………………………………………………………., în calitate de……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul ……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail……………………… şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum) amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str………………………………………………………… nr. …… bl……. sc……. et……. ap……. , cu următoarea putere aprobată: Situaţia existentă în momentul emiterii avizului * Puterea aprobată pentru organizare de şantier, valabilă până la data…………. ** Puterea aprobată *** Puterea maximă simultană ce poate fi absorbită **** (kVA) (kW) Notă: * numai pentru situaţia unui loc de consum existent; ** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală; *** date valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 11); **** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare loc de consum racordat la reţeaua respectivă. Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII: 1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare stabilită prin fişă de soluţie, corelată cu evoluţia puterii aprobate a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………….………..……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ……………………………………………………………… …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul); d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare): ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice) f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele privind echipamentele de măsurare); g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea) 2. (1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctul de delimitare. Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate, din momentul anunţării acesteia de către utilizator, este stabilită prin Standard. Operatorii de distribuţie acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, compensaţii pentru nerespectarea termenelor, în conformitate cu prevederile Standardului. (2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 2) 3. (1) Consumatorul nu va depăşi puterea aprobată prin prezentul aviz, ca urmare a dotării suplimentare sau extinderii instalaţiei de utilizare pentru construcţii noi, decât după ce va solicita un spor de putere şi operatorul de reţea îl va aproba prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului. (2) Consumatorul nu va racorda alţi utilizatori la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament. 4. (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. (2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazurile în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente. (3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.3) (4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. (5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia. 5. (1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. (2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4 , alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 6. (1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, în condiţiile legii, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare. (2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. (3) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea. 4) 7. (1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea: a) copia prezentului aviz tehnic de racordare; b) alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul; c) autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ; d) acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ; (2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia. (3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor particulare în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului. 8. Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea. 9. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de decontare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu reglementările în vigoare. 10. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora. 11. (1) Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi de la punctul 4, alin.(3), în conformitate cu prevederile Regulamentului. 5) (2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii: a) expiră perioada pentru care a fost emis; b) se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui; c) avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică; d) în termen de ………………………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) 12. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………….……………………….. Semnătura autorizată, Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 11, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 11, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………………………………. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) Semnătura autorizată, Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA) Semnătura Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr………………………………………….. Semnătura Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia. Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă: 1) Se completează motivul solicitării, respectiv:  „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau  „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau  „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau  „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau  „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”. 2) Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc. 3) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”. – Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”. 4) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu: „(4) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea: a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare; b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii; c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.” În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, punctul 6, alin.(3) se continuă cu: „În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia: a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice; b) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar. c) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare; d) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice prin persoane juridice care vor obţine în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege; acestea îşi vor organiza şi desfăşura activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard; prestatorii serviciului de distribuţie vor fundamenta tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl vor supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.” 5) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu: „Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

    Vanzarea ee produsa in centrale eoliene si centrale solare mici

    26/02/2010

    Legea 139 /2010 de modificare si completare a Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie : Legea 139_modifL200_2008Promov_esre

    OUG nr. 88 /2011 -privind modificarea si completarea Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie: OUG 88 11_modifL200_2008Promov_esre

    Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

    Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

    Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

    Valorifica si tu acesta oportunitate!

    Multi utilizatori ai blogului formuleaza intrebari legate de modul in care ar putea valorifica ee pe care ar putea sa o produca in mici centrale eoliene/solare. Aveti mai jos raspunsul ANRE la cateva  interpelari primite pe acest subiect:

    2010-01-25 10:07:09
    Stimate Domnule Presedinte.

    Am auzit o emisiune la Radio Romania Actualitati in care se discuta printre altele si despre energia produsa din surse regenerabile. In aceasta emisiune, ati afirmat ca pentru energia produsa din energie solara se primesc 4 certificate verzi ( ceea ce este corect din p.d.v. al legii 220 din 2008).

    Problema este ca in realitate nu este asa. Pana la momentul in care eu am studiat problema se acorda doar un certificat verde pentru fiecare MVA produs. Motivul este ca NU EXISTA NORME DE APLICARE PENTRU LEGEA RESPECTIVA. ( aceste informatii le-am primit si de la OPCOM , si de la o firma de consultanta cu care am vrut sa fac un proiect de finantare)

    Si noi am vrut sa facem o unitate de productie cu o putere de 650kVA dar in aceste conditii am renuntat. Motivele sunt simple, chiar si cu finantare nerambursabila de 50% , la pretul energiei de aproximativ 25-30Euro/MVA produs, plus pretul a un certificat verde primit aproximativ 50Euro /MVA nu se amortizeaza cei 50% din investitie decat dupa 15-20ani. (acest calcul este confom legii vechi in vigoare in care se acorda doar un certificat verde).

    Adevarul este ca durata de viata si randamentul celulelor fotovoltaice dupa aceasta perioada nu mai este ridicat iar durata lor de functionare este aproape terminata. Sincer, nimeni nu poate sa faca o asemenea investitie in aceste conditii.

    Sistemul practicat in celelalte state din UE este mult mai siplu, eficient si comod, in Italia de ex. se primesc 400 Euro/MVA produs din energie solara plus facilitati pentru finantare de la banci.

    In concluzie, daca legea 220/2008 avea norme de aplicare si se acordau 4 certificate verzi era totusi ceva, nu este suficient de bine subventionat ca si in alte state dar totusi….. . PROBLEMA ESTE CA NICI CELE 4 CERTIFICATE NU SE POT ACORDA.

    In speranta ca mesajul meu este luat in considerare, si ca Dvs. poate o sa puteti face ceva sa rezolvati aceasta problema

    Va multumesc

    Cu stima George Lorincz

    2010-02-03 :

    Stimate domnule Lorincz,

    Va multumim pentru interesul pe care il manifestati in domeniul surselor regnerabile (SRE) si pentru preocuparea dumneavoastra de a fi corect informat.

    In cadrul emisunii mentionate, a fost facuta o prezentare generala a cadrului legislativ privind sistemul de promovare a SRE, respectiv Legea 220/2009, astfel incat si cei care sunt interesati de acest subiect, dar nu detin cunostintele necesare, sa poata fi informati asupra mecanismelor de promovare prevazute a fi adoptate in Romania.

    Trebuie, insa, sa mentionam ca, odata cu aderarea la comunitatea europeanã, Romania nu beneficiaza numai de drepturi ci are si obligatii. Astfel, intrucât Legea nr. 220/2008 instituie o serie de masuri de sprijin de natura ajutorului de stat sau susceptibile de a se constitui in ajutor de stat pentru diferite categorii de beneficiari, potrivit legislatiei comunitare privind ajutoarele de stat, aceasta trebuie sa fie notificata la Comisia Europeanã si poate fi aplicata numai dupa autorizarea sa de catre aceasta (dupa cum este precizat si la art. 2, alin.(1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat).

    Totodata, dorim sa va informam ca documentele necesare autorizãrii sistemului de promovare prevãzut de Legea nr. 220/2008 au fost transmise deja Comisiei Europene, iar  ANRE a elaborat si supus consultãrii publice proiectele de reglementãri prevãzute de Legea nr. 220/2008 ºi care care vor putea fi aprobate numai dupa primirea autorizarii din partea Comisiei.

    In consecinta, in prezent, pentru promovarea producerii de energie electrice din surse regnerabile de energie (E-SRE) se aplica prevederile art. 6 alin. (3) din HG nr. 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

    2009-09-25 09:12:04
    Buna ziua,

    doresc sa stiu concret care este pretul cu care achizitioneaza Statul Roman Energia produs de catre mine ca persona privata de o Centrala Eoliana si una cu Panouri Fotovoltaice si cu cit revinde aceasta Energie.

    Doresc aceste date pentru a putea informa un Investitor German care este dispus sa construiasca la mine pe terenul privat de 20hectare o astfel de intalatie.

    Va multumesc.

    Cu stima Horatiu Ormenisan

    2009-10-02 : Stimate domn Ormenisan,
    In urma mesajului primit din partea dumneavoastra, dorim sa va precizam urmatoarele:
    – in prezent, energia electrica produsa din surse regenerabile de energie (E-SRE) poate fi vanduta de producator:
    –          prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
    –          pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
    –          prin contracte reglementate, incheiate cu furnizorul implicit din zona in care este amplasata centrala de producere a E-SRE, la pretul de 132 lei/MWh stabilit prin Ordinul ANRE nr. 44/2007.
    Mentionam ca la pretul de vanzare a E-SRE pe piata de energie electrica se adauga pretul de vanzare a certificatului verde, care este in prezent intre 27  si  55 €/certificat verde (in prezent acordandu-se 1 certificat verde pentru 1 MWh de E-SRE livrat in reteaua electrica).
    In ceea ce priveste comercializarea ulterioara a E-SRE de catre furnizorii de energie electrica la consumatorii finali, va informam ca piata de energie electrica a fost deschisa integral pentru toti consumatorii incepand cu 01.07.2007. Astfel orice consumator de energie electrica isi poate alege furnizorul si negocia cu acesta tariful energiei electrice, exceptie facand consumatorii care aleg sa ramana „captivi” si care au contractele de furnizare a energiei electrice incheiate cu furnizorii impliciti sau cu furnizorii de ultima optiune, la tariful reglementat prin Ordinul ANRE nr. 66/2008 sau prin Ordinul ANRE nr. 134/2008, in functie de tipul consumatorului.
    Precizam ca toate Ordinele ANRE mentionate mai sus pot fi accesate pe pagina de Internet a Autoritatii.

    Cu stima,
    ANRE

    09-09-24 11:31:29
    Buna ziua,

    numele meu este Petre Gurita si impreuna cu 2 nemti si 2 romani am infiintat firma proderom srl cu care dezvoltam in Romania proiecte eoliene si de producere a biogasului.

    In numele investitorilor nostri austrieci va rugam sa ne raspundeti daca in cazul injectarii directe a biogazului in reteaua nationala beneficiem de avantajele cazului in care am transforma biogazul in energie electrica si anume 3 certificate verzi plus 132 ron pe 1MW.

    Va multumesc anticipat,

    Petre Gurita München;24.09.2009

    2009-10-13 :
     Stimate domnule Gurita,
    In primul rand, dorim sa facem cateva precizari in privinta masurilor de sprijin prevazute de Legea nr. 220/2008, si anume: aceste masuri de sprijin ar putea fi considerate masuri de natura ajutorului de stat si, conform  prevederilor legislative comunitare si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 (art. 3), ajutorul de stat nou, supus obligatiei de notificare, nu poate fi acordat decat dupa avizarea/autorizarea acestuia de catre autoritatile nationale competente, respectiv Comisia Europeana.
    Ca urmare, masurile de sprijin prevazute in Legea nr. 220/2008 nu pot fi puse in aplicare inaintea emiterii, de catre Comisia Europeana, a unei decizii de autorizare/avizare. Pana atunci, sistemul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile aplicabil este cel stabilit prin Hotararea de Guvern nr. 1892/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform prevederilor acestei HG (cu modificarile si completarile ulterioare), biogazul nu se regaseste printre sursele de energie regenerabile care beneficiazã de sistemul de promovare prin certificate verzi.
    In prezent, energia electrica produsa din biogaz poate fi vanduta de producator:
                  a). fie prin contracte bilaterale negociate, incheiate cu un furnizor sau cu un consumator de energie electrica, la pret negociat intre parti;
                   b). fie pe piata pentru ziua urmatoare (PZU), la pretul stabilit pe aceasta piata;
                  c). fie prin contract reglementat, in baza unei solicitari inaintate ANRE, la pretul stabilit pe baza Metodologiei de stabilire a preturilor ºi a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori pe baza de contracte reglementate si a preturilor pentru energia electrica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 57/2008
    2009-08-19 08:57:57
    Buna ziua,
    Care sunt conditiile in care o persoana fizica detinatoare de surse de energie regenerabila (solara-eoliana) poate debita in SEN o parte din energia obtinuta.
    Exista o astfel de reglementare?
    Sau exista posibilitatea ca sa poata debita in perioade de varf si sa consume din SEN in perioade de gol de varf (de exemplu noaptea) avand un contract de tip – diferentiat noapte -zi?
    Va multumesc anticipat
     
    2009-08-26 :
     Stimate domnule Clisu,
    In prezent regulile de comercializare a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie si livrata in retelele electrice din capacitati de productie detinute de un consumator de energie electrica persoana fizica sunt cele aplicate oricarui producator de energie electrica care are locuri proprii de consum, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 33/2005 pentru  aprobarea  Procedurii privind alimentarea cu energie electrica a locurilor de consum apartinand  furnizorilor,  producatorilor,  autoproducatorilor si CN Transelectrica SA.
     Dorim, insa, sa va informam ca ANRE are in vedere o simplificare a acestor reguli si, in acest sens, a elaborat, in baza prevederilor articolului 14, alin. (3) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, proiectul de reglementare intitulat Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa de consumatorii – producatori de energie electrica din surse regenerabile de energie. Documentul se afla, in prezent, in faza de document de discutie si poate fi consultat la pagina noastra de internet http://www.anre.ro, domeniul Energie electrica, categoria Legislatie, sectiunea Documente de discutie EE, rubrica Proceduri operationale/Reg comerciale sau prin accesarea directa a linkului de mai sus. Pe de alta parte, si varianta pe care ne-o propuneti este posibila, in conditiile unui contract bilateral negociat incheiat cu furnizorul dumneavoastra de de energie electrica.

    Vanzari si inchirieri de terenuri pentru Parcuri Eoliene

    22/02/2010

    SGC 2002  Avand in vedere ca pa blog utilizatorii oferteaza terenuri pentru vanzare/inchiriere pentru infiintarea de parcuri eoliene m-am gandit sa pun la dispozitia celor interesati acest spatiu. Cine stie poate se vor intalni cererea si oferta!

    Citeste si: 

    Proiecte de ferme eoliene in judetul Constanta    

    Va doresc succes!

    Lista formatorilor autorizati de ANRE sa tina cursuri pentru candidatii la examenul de autorizare electricieni

    14/02/2010

    SGC 2002  Pe site www.anre.ro s-a publicat lista agentilor economici deja autorizati sa tina cursuri pentru autorizarea electricienilor. Acesta lista se poste actulaliza frecvent!

    Update 22.03.2013:

    IV. LISTA DE ORGANIZATORI
    LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR

    NOTA. 
    In lista de mai jos este precizat sediul social al entitatii respective. Va rugam sa accesati pagina de Internet a organizatorilor  sau sa contactati reprezentantii acestora, deoarece se pot organiza cursuri nu numai in localitatea de resedinta a acestora, ci si in alte localitati.

      Institute de invatamant superior 

    1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
    Bucuresti, Splaiul Independentei 313
    Tel/fax: 021-4029446
    mail: autorizare_electricieni@system.power.pub.ro
    site:
    http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
    2. Facultatea de Constructii -UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
    Timisoara, Str. Traian Lalescu nr. 2A, Romania
    Tel:0256-404.000, Fax 0256-404.010
    mail: secretar.sef@ct.upt.ro
    site:
    http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
    3. Facultatea de instalatii- UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.128-130 Tel: 0264.401.279, 0264.401.200, Fax 0264.401.179
    site: http://instalatii.utcluj.ro/
    4. Facultatea de electrotehnica- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Craiova, Bd. Decebal nr. 107
    Tel/fax 0251-436447
    e-mail: decanat@elth.ucv.ro
    5. Facultatea de energetica – UNIVERSITATEA ORADEA Oradea, jud. Bihor ,CP 114 OP Oradea nr. 1, Str. Universitatii nr. 1
    Tel: 0259-432.830, 0259-408.115,
    Fax 0259-432.789
    site: http://www.uoradea.ro

    e-mail: rectorat@uoradea.ro
    6. Facultatea De Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata UNIVERSITATEA TEHNICA „Gheorghe Asachi” Iasi Iasi, Bd. Dimitrie Mangeron nr. 53, jud. Iasi
    Tel: 0232-278.680, 0232-278.683
    site: www.ee.tuiasi.ro
    e-mail: secretariat@ee.tuiasi.ro
    7. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
    -CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE-
    Baia Mare, str. Dr. Victor Babes, nr. 62 A  Tel: 0362/401265, Fax 0262/276153
    site: http://cee.ubm.ro
    e-mail:  mircea.horgos@cunbm.utcluj.ro
    8. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
    Galati, str. Domneasca 47 Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic Tel: 0336.130.142, Fax  0336.130.100 Mob: 0730.678.362 ,0747.417.828
    e-mail: ctabacaru@ugal.ro

    site: Cursuri de pregatire teoretica in domeniul instalaiilor electrice
    9. Facultatea de inginerie -UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA Resita, Piata Traian Vuia nr. 1-4 jud.Caras Severin  Tel: 0255-210.227 Fax 0255-210.230
    site: www.uem.ro ,
    e-mail: rector@uem.ro
    Persoana de contact :prof. Ion Piroi,tel: 0744-603-121, 0723-523-349,
    e-mail: i.piroi@uem.ro
    10. Facultatea de Inginerie Electrica -Catedra Electroenergetica
    UNIVERSITATEA TEHNICA din Cluj Napoca
    Cluj Napoca 40114 , str. Memorandumului nr. 28
    Tel:0264-202209, fax 0264-202280
    site: www.utcluj.ro
     
    11. Facultatea de Inginerie
    UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU
    Bacau, Str. Calea Marasesti, nr. 157
    Tel: 0234-542411, Tel.Fax: 0234-545753
    site: www.ub.ro

    e-mail: rector@ub.ro
    Persoana de contact: Aneta Hazi , Tel.: 0722472091

    Societati comerciale

    1. 3T TRAINING TEAM
    Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105,  Camera 606-607B Tel: 0727744009, Fax : 021/3189347,  021/ 3189353,  0378/105421
    email : autorizare@energy.org.ro sauoffice@3tteam.ro
    site : www.3tteam.ro
    2. EUROTRAINING SOLUTION
    <Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
    Tel 021/3130164,
    Fax 021/3130167,  email :
    office@e-trainings.ro
    instruire@e-trainings.ro
    3. FORMENERG Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3 Tel : 021/3069900, Fax:  021/3069901
    Programare: 021/ 3069925
    email : 
    office@formenerg.ro
    4. ALEXRAL CONSULT
    Bacau, str. George Bacovia 14
    Pcte de lucru Bacau:
    –  str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12;
    – str. Stefan cel Mare 38/A/2
    Tel/ Fax: 0234/ 524335, 0234/ 511517, Fax: 0234/ 541544, Mobil : 0740172472
    e-mail:consultingcont@yahoo.com
    site:www.consultingcont.ro
    5. FUNDATIA SCOALA DE AFACERI SI MESERII
    SAM-TIMISOARA
    Timisoara, Casa tineretului,  str. Aries 19, Jud Timis
    Tel/ Fax: 0256/483144,Mobil: 0769/060800, 0769/060802e-mail:office@fsam.rosite: www.fsam.ro
    6. MARVI CONS Sat Garcina, Comuna Garcina, jud. Neamt
    0233 /216276,  0765542547marvi_cons@yahoo.com
    7. PROACTIVE COMMUNICATION Timisoara, Calea Torontalului 3
    0356/412575, e-mail:office@proactivecommunication.ro
    8. CONFORTUL Botosani, str. Pacea nr. 14, Bloc 14, Scara B, ap. 7, jud. Botosani
    Tel: 0743.828.331, 0742.833.367, 0331.401.405 Fax 0331.401.406 , email:vladanmarcel@teacher.com,
    site: www.confortul.ro
    9. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES Baia Mare, Bd. Unirii nr. 16, jud. Maramures
    e-mail: cci_mm@ccimm.ro,
    site: www.ccimm.rowww.proafaceri.ro
    10. LIN IMPEX Targoviste, Str. Capitan Andreescu nr. 9-11, jud. Dambovita Tel./ Fax 0245-620.725 , e-mail:linimpex@yahoo.com
    12. ASOCIATIA PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ Cluj Napoca, Str. Avram Iancu nr. 52, jud. Cluj Tel: 0264-595.793, Tel/Fax 0264-430.148,e-mail: formare@apm.ro, site:www.apm.ro,
    13. SC ASCENDO SRL Ramnicu Valcea, Aleea Olanesti, jud. Valcea Tel/Fax : 0250/ 712021, e-mail:ascendo2001@yahoo.com, site:www.ascendo2001.ro,
    14. FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVESITAR – VIITOR Sacele, Str Nicolae Iorga, nr 65, jud. BrasovPct de lucru: Brasov,

    Sc gen „Diaconu coresi” nr 2, Bdul Stefan cel Mare, nr 15B

    Tel: 0268/ 331.329, Fax :0368.816.188, 0751.272.222, e-mail:brasov@calificat.rooffice@calificat.ro, site: http://www.calificat.ro
    15. S.C. E.ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A. Iasi, Str Ciurchi, nr 146-150, cod.700359
    Pct de lucru: Suceava, Str. Mitropoliei nr.2, cod. 720037
    Persoane de contact :
    Dan Sumovschi
    Sef Centru de Instruire si Perfectionare Suceava
    Tel  0230 20 57 34
    Fax 0232 40 58 00
    Mob  0728 98 98 92
    dan.sumovschi@eon-romania.ro
    Ovidiu-Magdin Tanta, Instructor pregatire profesionala ,Tel  0230 20 58 64
    Fax  0232 20 58 01, Mob  0730 00 37 21
    ovidiu.tanta@eon-romania.ro
    Site:
    http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/servicii/Servicii-de-instruire/contact.html
    16. CENTRUL DE CALIFICARE SI PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU Buzau, Str Ostrovului nr 14, Jud. Buzau

    Pcte de lucru:
    Tg Jiu, Str Victorii, nr 132-134, 132-134, incinta caminului liceului nr.2, etaj 3, camera 341,  jud. Gorj

    Deva,
     str. 22 Decembrie, nr.118, et.1, cam.32 – Cladirea CORATRANS S.A.
    Tel: 0238 723 653, Persoana de contact Ioana Popescu – 0743.404.651Telefon/fax 0253.237.818
    Persoana contact: Vilcu Rodica Mihaela – 0748.143.103 tel/fax:  0254.21.80.88

    Persoane de contact:
    Clara Ianachis – 0754.469.350 , Elena Balaban – 0762.325.256

    17. S.C. ARTOPROD S.R.L. Rm. Valcea, Str Regina Maria nr 17A, Jud. ValceaPcte de lucru:
    Pitesti, str. Calea Bucuresti, Bl.1, Sc.C, Ap.4, ,jud. Arges, Tel/fax: 0248.221.291
    Sibiu  str. Vasile Milea, Bl.9, Sc.C, Ap.33,  jud. Sibiu, Tel/fax: 0269.212.996
    Tel: 0250.736.527, 0350.413.537
    0744.147.345
    Fax 0250.736.528

    e-mail: artoprodsrl@yahoo.com
    site: http://www.artoprod.go.ro

    18. S.C. PROFESIONAL PN S.R.L. Sibiu, Cojocarilor nr.2 , Jud. Sibiu

    Tel/Fax: 0269 220 449
    0745.373.606, 0720.229.998
    e-mail:

    profesional_pn@yahoo.com
    site: http://www.cursurigaze.ro,www.profesional-pn.ro

    19. ASOCIATIA ROMANA A ELECTRICIENILOR Bucuresti, Str Padesu nr. 16, Bl 15, Sc A, Et 7, Ap 29, Sect 4Punct de lucru:Centru Incubator Afaceri -CIAF , Bucuresti, Sos Oltenitei nr. 225A Tel: 0722.622.697/ 0744.544.886
    Fax: 031.81.70.639
    e-mail:

    asociatia.electricienilor@gmail.com
    site: http://www.arel.ro

    20. S.C. AMIRAS C&L IMPEX S.R.L Targoviste, Str Constantin Brancoveanu nr.66, Jud Dambovita 
    Tel/ FAX : 0245.215.813, Mob: 0722.402.285
    e-mail: office@amiras.ro
    site: http://www.amiras.ro
    21. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA IALOMITA Slobozia, Str. Lujerului 2, judetul Ialomita
    Tel./ Fax: 0243/231353
    e-mail: office.cciail@gmail.comnicolae.stanca@gmail.com
    22. S.C. Sind Tour Operator SRL Bucuresti, Str Doamna Chiajna nr. 26, Sect3
    Tel. 021.318.30.18, 318.30.10 Fax: 021/318.30.17 Mob: 072.687.28.35
    e-mail: office@mysto.ro


    Lista se va actualiza periodic.
    Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa darae@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

    NOU-Cursuri de pregatire teoretica    « inapoi
    I. Prevederi legale
    II. Conditii pentru organizatori
    III. Precizare 2010 
    IV. LISTA DE ORGANIZATORII. Prevederi legale
    In conformitate cu prevederile art. 17 ale „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic”, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 90/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 847 din 08-12-2009,
    participarea la primul examen de autorizare, indiferent de gradul si tipul solicitat de candidat, este permisa numai dupa ce acesta face dovada ca a urmat un curs de pregatire teoretica in domeniul instalatiilor electrice. Cursul trebuie sa aiba un continut corespunzator tematicii si bibliografiei recomandate si publicate pe pagina de Internet a ANRE, si sa fie organizat de institutii de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, sau de societati comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu, organizatorii cursurilor avand obligatia de a obtine in prealabil aprobarea ANRE. Regulamentul impune, de asemenea, obligatia electricianului autorizat de a urma un curs de pregatire teoretica cel putin o data la 10 ani, perioada considerata rezonabila ca timp de actualizare/ modificare a normelor tehnice si legislative in domeniul instalatiilor electrice.  In conformitate cu prevederile Regulamentului, facem urmatoarele precizari:

    II. Conditii pentru organizatori
    Institutiile de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, precum si societatile comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu‚ care doresc sa obtina aprobarea ANRE in vederea organizarii cursurilor de pregatire teoretica, trebuie sa transmita la ANRE o solicitare in acest sens si sa anexeze acesteia documente, din analiza carora, sa rezulte ca:
             institutia/ societatea este furnizor de formare profesionala, organizat conform legislatiei in domeniu si detine autorizatii emise de autoritatile statului competente in acest scop,

             dispune/ asigura logistica necesara, corespunzatoare desfasurarii cursului,

             asigura lectori avand calitatea de formatori, specialisti in domeniu, cu experienta in Sistemul Electroenergetic National,

             respecta tematica si bibliografia de examen, publicata de ANRE pe pagina de Internet.

     III. Precizare 2010
    Titularii de legitimatii de electrician autorizat, emise de ANRE, a caror valabilitate expira in anul 2010, pentru inscrierea la examenul de autorizare la acelasi grad/ tip, vor respecta prevederile art. 19 din Regulament, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, nu trebuie sa faca dovada ca au urmat un curs de pregatire teoretica.  

    IV. LISTA DE ORGANIZATORI
    LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR LA EXAMENELE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

    Institute de invatamant superior

    1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
    Bucuresti,
    Splaiul Independentei 313
    Tel: 021-4029433
    Fax: 021-4029675
    2. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
    Galati, str. Domneasca 47
    Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic
    Tel: 0236/468061
    Fax 0236/468061, 0336.130.100
    3. UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
    Baia Mare, str. Dr. Victor Babeº 62A
    Tel: 0262/422778,
    Fax 0262/276153

    Societati comerciale

    4. 3T TRAINING TEAM
    Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105, Etaj 5, Camera 519C
    Tel: 0727744009
    Fax 021/3189347
    autorizare@energy.org.ro
    5. EUROTRAINING SOLUTION
    Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
    Tel 021/3130164,
    Fax 021/3130167,
    office@e-trainings.ro
    instruire@e-trainings.ro
    6. FORMENERG
    Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3
    Tel 021/3069900, Fax 021/3069901
    office@formenerg.ro
    7. ALEXRAL CONSULT
    Bacau, str. George Bacovia 14
    PL: Bacau str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12; str. Stefan cel Mare 38/A/2
    Tel/ Fax: 0234/524335, 0234/577177, 0234/541544, 0740/172472

    Lista se va actualiza periodic.
    Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa anre@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

    Solutia iesirii din criza!

    13/02/2010

    In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

    Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

    Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

    Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

    Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

    Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

    Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

    Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

    Articole cu tematica sociala:

    Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

    Votul si democratia

    Solutie alternativa la eutanasiere!

    Bugetari vs privati

    Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

    09/01/2010

    SGC 2002

    Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

    Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

    • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
    • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
    • 800 m si probabil etc

    Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuiasca sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

    • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
    • nu se mai poate asigura calitatea ee
    • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

    se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

    Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice. In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuiteleor.

    Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

    • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
    • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

    Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

    • multiplicarile de circuite
    • majorarile de sectiune
    • injectii de noi posturi de transformare

    sau combinatii ale acestor masuri.

    Am analizat 3 cazuri:

    • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
    • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
    • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

    Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

    1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
    2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
    3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
    4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
    5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
    6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

    Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

    In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

    Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

    afig113

    Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

     

    Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

    Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

    In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

     

    Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

     

    Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

    Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

    In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

    Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

    Fig 1

    In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

    Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

    Tab2

    tab 2

    Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

    Tab3

    Fig2

    In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

    Tab4

    tab 4

    Tab5

     

    Fig 3

    Tab6

    tab  6

    Tab7

     

    Fig 4

    Tab8

    tab  8

    Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

    Tab9

    Tab10

    Tab11

    Tab12

    Tab13

    Tab14

    Tab15

    Tab16

    Tab17

    Tab18

    Tab19

    Tab20

    Tab21

    Tab22

    Tab23

    Tab24

    Tab25

    Tab26

    Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

    07/01/2010

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

    Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

    Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

    Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

    Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

    Hst+ 3m3)

    7,50 5)
    Neelectrificate 7 4)

    Hst

    7,50 4)

    74bis)

    Hst+ 3m3)

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

    Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

    07/01/2010

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

    Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

    Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

    Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

    Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

    Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV
    Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
    Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

    7)

    7bis)

    15)

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


    Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

    05/01/2010

     

    Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

    EIG-H-LV-switchgear

    Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

    Ue – tensiunea de utilizare

    Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

    In – curentul  nominal

    Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

    Exemplu:

    Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

    Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

    Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

    Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

    Exemplu:

    Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

    Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

    Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

    Exemplu:

    Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

    Notă:

    Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

    Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

    Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

    –         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

    fig 1

    –         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

    Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

     

     

    fig 2

    (Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

    Capacitatea de izolare

    Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

    Fig 3

    De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

    Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

    Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

                Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

    Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

    –         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

    –         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

    În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

    Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

    Icu cosj
    6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
    10 kA < Icu £20 kA 0.3
    20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
    50 kA < Icu 0.2

     

    –         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

    o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

    o       performanţele de deconectare (izolare) şi

    o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

    • nu au fost afectate de către test.

    Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

    Ui – tensiunea nominală de izolare

    Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

    Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

    Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

    Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

    Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

    –         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

    fig 4

    –         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

    fig 5

    Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

    Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

    Icu cosj Icm = kIcu
    6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
    10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
    20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
    50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

     

    Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

    Ics – capacitatea de rupere de serviciu

    Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

    –         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

    –         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

    Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

    Istorie – Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de autorizare a electicienilor

    17/12/2009

    SGC 2002   Va semanlez aparitia noului regulament de autorizarea a electricienilor aprobat prin Ordinul ANRE 90/2009  din 19 nov 2009 si publicat in Monitorul Oficial 847/08.12.2009.

    Noul regulament intra in vigoare la 30 de zile de la publicare (08.01.2010) data de la care este abrogata editia anterioara, Ordinul ANRE 25/2007

    Ordinul 90/2009 poate fi accesat pe site ANRE: www.anre.ro sau descarcand fisierul atasat acestui articol: Ord 90 09_RegAutorizEE_MO0847

    Remarc faptul ca noua editie contine un numar destul de mare de modificari. Intre acestea reglementarea mai atenta a cerintelor privind pregatirea profesionala solicitata candidatilor. Prin noul regulament un numar mai mare de persoane vor putea solicita obtinerea calitatii de electrician autorizat

    Structura pietei cu amanuntul

    16/12/2009

    SGC 2002   Din raportul de monitorizare piata de energie electrica intocmit de ANRE pentru luna august 2009 am extras  schema explicativa structurii pietei cu amanuntul. In Romania piata de energie electrica este deschisa 100% . Totusi pentru multi oameni imaginea despre piata de energie electrica nu sunt foarte clare poate datorita unei publicitati mai reduse a acestui subiect si caracterului destul de tehnic. Mi-am propus gradual sa prezint o serie de articole care sa contureze o imagine a pietei de energie electrica vizand: operatori, relatii, infrastructura busriera, reglementari

    Dinamica rezervei de energie in lacuri 2006-2009

    16/12/2009

    SGC 2002   Din raportul de monitorizare piata de energie electrica intocmit de ANRE pentru luna august 2009 am extras un grafic interesant referitor la dinamica rezervei de energie electrica in lacuri in perioada 2000-2009. In rapoartele ANRE exista foarte multe dinformatii interesante o parte din ele este important sa fie urmarite ca evolutie in timp. Anumite evenimente cu cere ne confruntam acum pot aparea ilustrate in rapoartele ANRE urmatoare dupa cum unele sinteze ca cea care face obiectul acestui articol pot constitui o bogata sursa de informatii utile. Rapoartele ANRE trebuie consultate in timpul limitat cat sunt afisate pe site www.anre.ro

    Caracteristici intreruptoare jt

    28/11/2009

    SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    Problema lui Attila!

    21/11/2009

    1. Muzsi Attila spune:
      21/11/2009 la 12:50 modificăAm asa: A.binom diferentiat JT, putere avizata 95 kw, iar la capitolul putere este putere maxima varf 10,60 kw la 95,83 lei = 1015 lei, iar putere rest ore 7,4 kw la 41,12 lei= 305 lei. Anul acesta luna trecuta am avut cel mai mare consum de energie activa de 2070kw, la reactiva ceva de 508kw.
      treaba este ca eu platesc curentul la altcineva, eu inca nu am curentul propriu, necesit instalare trafo, pt care nu am bani. Totul este situat intr-o Avicola, unde am cumparat o hala. Sa fie oare aceasta taxa de putere faptul ca transformatorul la care sunt si eu legat prin intermediul fostului proprietar, care mai are 3 hale, este al avicolei?
      Daca imi montez un trafo propriu, tot as plati aceasta taxa de putere?
      Va multumesc pentru amabilitatea Dvs de a raspunde unor intrebari pentru unul ca mine, din pacate aici in Deva degeaba am apelat la enel, chiar am platit taxa pentru a-mi oferi o solutie, doar telefonic mi-sa spus ca trebuie trafo si gata. Am apelat si la doua firme, care repede m-au expediat ca sub 10000 de euro nu scap. In rest nu pot scoate nici o informatie de la nimeni, de parca ar fi secret de stat. Oricum am inteles din modurile de comportare ca totul este o chestie de interpretare.
      Am vazut ca peste tot in tara sunt instalate trafouri aeriene de tip vechi, ori acum toti imi zic ca nu o sa imi lege un trafo second chiar daca este verificat, numai cel italienesc cu 10000 de euro.
      Aproape ca imi merita sa investesc in o alta forma de energie, daca costurile sunt asa de mari, si ca investitie, si ca taxa pe kilowatti, si ca taxa de putere.
      Va multumesc si aveti toata stima. Attila din Deva

    Tarifele se gasesc pe site http://www.anre. ro Mai jos ai un print screen al ecranului de pe site ANRE de unde se pot descarca tarifele de interes. Daca nu ti-ai exrcitat reptul de alegere a furnizorului atunci tariful tau il vei gasi in ordinul 134/2008

    Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

    15/11/2009

    SGC 2002

    Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

    HPIM6389

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

    HPIM6537

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig2 legatura de intindere si capa terminal

    HPIM6453

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 3 legatura de sustinere in aliniament

    HPIM6520

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

    HPIM6524

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

    HPIM6505

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

     

     

     

    Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

    01/11/2009

     Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

    Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

    Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

    Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

    Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

    Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

    Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

    Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

     

    Alte articole cu tematica sociala:

     

    Votul si democratia

     

    Solutie alternativa la eutanasiere!

     

    Solutia iesirii din criza!
    Bugetari vs privati


     

    Votul si democratia

    19/09/2009

     

    Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

    Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

    Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

    Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

    Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

    Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

    Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

    Puterile instalate in CHE – urile din gestiunea Hidroelectrica

    02/09/2009

    SGC 2002

     

    Aveti mai jos un extras interesant din licenta Hidroelectrica nr 332/2009 aprobata prin Decizia ANRE 1956/27.08.2009

    a)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice, pe sucursale

     

    Sucursala

    Putere electrică instalată (MW)

      

    SH BISTRIŢA

    511,462

    SH BUZĂU

    302,050

    SH CLUJ

    330,126

    SH CURTEA DE ARGEŞ

    601,588

    SH HAŢEG

    695,686

    SH ORADEA

    227,158

    SH PORŢILE DE FIER

    1454,000

    SH RM. VÂLCEA

    1113,730

    SH SEBEŞ

    493,137

    SH SLATINA

    379,000

    SH TG. JIU

    192,966

    TOTAL

    6300,903 

     

     

    b)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice

    SH  BISTRIŢA

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalată grup (MW)

    Putere instalată centrală (MW)

    Amplasamentul centralei

    DIMITRIE LEONIDA -STEJARU

    HA1

    1961

    27,5

    210

    Comuna Pângăraţi

    Localitatea Stejaru

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1960

    27,5

    HA3

    1960

    27,5

    HA4

    1960

    27,5

    HA5

    1962

    50

    HA6

    1962

    50

    PÂNGĂRAŢI

    HA1

    1964

    11,5

    23

    Comuna Pângăraţi

    Localitatea Pângăraţi

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1964

    11,5

    VADURI

    HA1

    1966

    22

    44

    Comuna Alexandru cel Bun

    Localitatea Vaduri

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1966

    22

    PIATRA NEAMŢ

    HA1

    1964

    5,5

    11

    Localitatea Piatra Neamţ

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1964

    5,5

    VÂNĂTORI

    HA1

    1963

    3,5

    14

    Comuna Săvineşti

    HA2

    1963

    3,5

    Judetul Neamţ

    HA3

    1963

    3,5

     

    HA4

    1963

    3,5

     
    ROZNOV

    HA1

    1963

    7

    14

    Localitatea Roznov

    HA2

    1964

    7

    Judeţul Neamţ

    ZĂNEŞTI

    HA1

    1964

    7

    14

    Comuna Zăneşti

    HA2

    1964

    7

    Localitatea Zăneşti

    Judeţul Neamţ

    COSTIŞA

    HA1

    1964

    7

    14

    Comuna Costişa

    HA2

    1964

    7

    Localitatea Costişa

    Judeţul Neamţ

    BUHUŞI

    HA1

    1964

    5,5

    11

    Localitatea Buhuşi

    HA2

    1964

    5,5

    Judeţul Neamţ

    RACOVA

    HA1

    1965

    11,5

    23

    Localitatea Racova

    HA2

    1965

    11,5

    Judeţul Bacău

    GÂRLENI

    HA1

    1965

    11,5

    23

    Localitatea Gârleni

    HA2

    1965

    11,5

    Judeţul Bacău

    LILIECI

    HA1

    1965

    11,5

    23

    Localitatea Lilieci

    HA2

    1965

    11,5

    Judeţul Bacău

    BACĂU

    HA1

    1966

    7,5

    30

    Localitatea Bacău

    HA2

    1966

    7,5

    Judeţul Bacău

    HA3

    1966

    7,5

     

    HA4

    1966

    7,5

    POIANA UZULUI

    HA1

    1976

    3,4

    4,1

    Localitatea Poiana Uzului

    Judeţul Bacău

    HA2

    1976

    0,7

    STÂNCA COSTESTI

    HA

    1978

    15

    15

    Localitatea Stânca

    Judeţul Botoşani

    HEMEIUŞI

    HA1

    1985

    0,085

    0,085

    Comuna Bereşti Bistriţa

    Judeţul Bacău

    CARALIŢA

    HA1

    1994

    0,333

    1

    Comuna Asău

    Localitatea Ciobănuş

    Judeţul Bacău

    HA2

    1994

    0,333

    HA3

    1994

    0,334

    ANDRIEŞEŞTI

    HA1

    1985

    0,022

    0,022

    Comuna Hemeiuşi

    Localitatea Lilieci

    Judeţul Bacău

    ORAŞA 2

    HA1

    1989

    0,112

    0,336

    Comuna Sănduleni

    Judeţul Bacău

    HA2

    1989

    0,112

    HA3

    1989

    0,112

    STRUNGA

    HA1

    1985

    0,36

    0,36

    Comuna Strunga

    Judeţul Iaşi

    CEAHLĂU

    HA1

    1988

    0,195

    0,39

    Comuna Ceahlău

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1988

    0,195

    BISTRA 1

    HA1

    1987

    0,758

    0,758

    Comuna Bicazu Ardelean

    Localitatea Telec

    Judeţul Neamţ

    BISTRA 2

    HA1

    1986

    0,31

    0,31

    Comuna Bicazu Ardelean

    Localitatea Telec

    Judeţul Neamţ

    CAPRA 2

    HA1

    1987

    0,187

    0,375

    Comuna Bicazu Ardelean

    Localitatea Telec

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1987

    0,188

    CAPRA 3

    HA1

    1990

    0,205

    1,23

    Comuna Bicazu Ardelean

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1990

    0,205

    HA3

    1990

    0,82

    NEAGRA

    HA1

    1989

    0,236

    0,236

    Comuna Taşca

    Localitatea Neagra

    Judeţul Neamţ

    BOLOVĂNIŞ

    HA1

    1991

    0,275

    0,55

    Comuna Tarcău

    Localitatea Schitu Tarcău

    Judeţul Neamţ

    HA2

    1991

    0,275

    CRACĂU 1

    HA1

    2001

    0,373

    0,746

    Comuna Crăcăoani

    Judeţul Neamţ

    HA2

    2001

    0,373

    ROZNOV

    HA1

    1984

    0,18

    0,18

    Localitatea Roznov

    Judeţul Neamţ

    PÎNGĂRACIOR 1

    HA1

    1986

    0,321

    0,321

    Comuna Pîngăraţi

    Judeţul Neamţ

    PÎNGĂRĂCIOR 2

    HA1

    1986

    0,247

    0,247

    Comuna Pîngăraţi

    Judeţul Neamţ

    GURA HAITII 1

    HA1

    1987

    0,63

    1,26

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Gura Haitii

    Judeţul Suceava

     

    HA2

    1987

    0,63

    NEAGRA ŞARULUI 1

    HA1

    1987

    0,375

    0,75

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Gura Haitii

    Judeţul Suceava

    HA2

    1987

    0,375

    NEAGRA ŞARULUI 2

    HA1

    1990

    0,916

    1,83

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Neagra Şarului

    Judeţul Suceava

    HA2

    1990

    0,916

    LUCACIU

    HA1

    1989

    0,19

    0,38

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Gura Haitii

    Judeţul Suceava

    HA2

    1989

    0,19

    PANACI

    HA1

    1986

    0,22

    0,44

    Comuna Panaci

    Localitatea Coverca

    Judeţul Suceava

    HA2

    1986

    0,22

    ŞARU DORNEI 1

    HA1

    1987

    0,914

    1,829

    Comuna Şaru Dornei

    Judeţul Suceava

    HA2

    1987

    0,915

    ŞARU DORNEI 2

    HA1

    1989

    0,849

    1,698

    Comuna Şaru Dornei

    Judeţul Suceava

    HA2

    1989

    0,849

    PLAI MONAH

    HA1

    1992

    0,54

    1,62

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Şaru Bucovinei

    Judeţul Suceava

    HA2

    1992

    0,54

    HA3

    1992

    0,54

    BARNAR

    HA1

    1983

    0,487

    0,487

    Comuna Broşteni

    Localitatea Barnar -Holda

    Judeţul Suceava

    VICOV

    HA1

    2000

    0,220

    0,660

    Comuna Vicovu de Sus

    Localitatea Laura

    Judeţul Suceava

    HA2

    2000

    0,220

    HA3

    2000

    0,220

     
    BUCECEA

    HA1

    1983

    1,1

    1,2

     

    Localitatea Bucecea

    Judeţul Botoşani

    HA2

    1984

    0,1

    ROGOJEŞTI

    HA1

    1988

    1,4

    3,2

    Localitatea Rogojeşti

    Judeţul Botoşani

    HA2

    1988

    1,4

    HA3

    1988

    0,4

    FĂLTICENI

    HA1

    1984

    0,13

    0,26

    Localitatea Fălticeni

    Judeţul Suceava

    HA2

    1984

    0,13

    GURA HAITII 2

    HA1

    1990

    0,5

    1

    Comuna Şaru Dornei

    Localitatea Gura Haitii

    Judeţul Suceava

    HA2

    1990

    0,5

    POIANA TEIULUI

    HA1

    2003

    5,5

    11

    Comuna Poiana Teiului

    Localitatea Poiana Teiului

    Judeţul Neamţ

     

    HA2

    2004

    5,5

    MOVILENI

    HA1

    2008

    1,8

    3,6

    Comuna Garoafa

    Localitatea Ciuşlea

    Judeţul Vrancea

    HA2

    2008

    1,8

    TOTAL SH BISTRIŢA

      

      

      

    511,462

     

     

     

    SH BUZĂU

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    NEHOIAŞU

    HA1

    1988

    21

    42

    Localitatea Nehoiu    Judeţul Buzău

    HA2

    1988

    21

    CÂNDEŞTI

    HA1

    1989

    5,6

    11,45

    Localitatea Verneşti

       Judeţul Buzău

    HA2

    1990

    5,6

    HA3

    1996

    0,25

    VERNEŞTI

    HA1

    1990

    5,9

    11,8

    Localitatea Verneşti

       Judeţul Buzău

    HA2

    1990

    5,9

    SIMILEASCA

    HA1

    1990

    5,85

    11,7

    Localitatea Verneşti

       Judeţul Buzău

    HA2

    1990

    5,85

    AGIGEA

    HA1

    1987

    5,5

    11

    Localitatea Agigea

       Judeţul Constanţa

    HA2

    1987

    5,5

    CERNAVODĂ

    HA1

    1998

    3,15

    3,15

    Localitatea Cernavodă

       Judeţul Constanţa

    HA2÷4

    exec

    0

     

    Lopătari

    HA1

    1986

    0,84

    0,84

    Localitatea Lopătari

       Judeţul Buzău

    Mânzălesti

    HA1

    1987

    0,94

    0,94

    Localitatea Vintilă Vodă

       Judeţul Buzău

    Chiojd 1

    HA1

    1987

    0,69

    0,69

    Localitatea Chiojd

       Judeţul Buzău

    Chiojd 2

    HA1

    1987

    0,75

    0,75

    Localitatea Chiojd

       Judeţul Buzău

    Chiojd 3

    HA1

    1988

    0,31

    0,62

     

    Localitatea Chiojd

       Judeţul Buzău

    HA2

    1988

    0,31

    Gresu

    HA1

    1987

    0,45

    0,9

    Localitatea Tulnici

       Judeţul Vrancea

    HA2

    1987

    0,45

    PALTINU

    HA1

    1971

    5,2

    10,4

    Localitatea Şotrile

       Judeţul Prahova

     

    HA2

    1971

    5,2

     
    Măneciu

    HA1

    1989

    5

    10

    Localitatea Măneciu

       Judeţul Prahova

     

    HA2

    1989

    5

     
    IZVOARELE

    HA1

    1997

    8

    16

    Localitatea Izvoarele

       Judeţul Prahova

     

    HA2

    1997

    8

     
    VĂLENII DE MUNTE

    HA1

    2005

    5

    10

    Localitatea Teişani

       Judeţul Prahova

     

    HA2

    2005

    5

       
    VĂLENII DE MUNTE

    HA1

    1989

    0,35

    0,85

    Localitatea Drajna

       Judeţul Prahova

    CHEMP 2

    HA2

    1989

    0,5

       
    VĂLENII DE MUNTEMHC

    HA1

    2008

    0,16

    0,32

    Localitatea Drajna

       Judeţul Prahova

    HA2

    2008

    0,16

    GALBENI

    HA1

    1983

    14,75

    29,5

    Localitatea Nicolae Bălcescu

       Judeţul Bacău

     

    HA2

    1984

    14,75

     
    RĂCĂCIUNI

    HA1

    1985

    22,5

    45

    Localitatea Parava

       Judeţul Bacău

     

    HA2

    1985

    22,5

     
    BEREŞTI

    HA1

    1986

    21,75

    43,5

    Localitatea Tătărăşti

       Judeţul Bacău

     

    HA2

    1986

    21,75

     
    CĂLIMĂNEŞTI SIRET

    HA1

    1993

    20

    40

    Localitatea Nicoreşti

       Judeţul Vrancea

     

    HA2

    1994

    20

     
    ZĂBALA 4A

    HA1

    2009

    0,160

    0,640

    Localitatea Paltin

       Judeţul Vrancea

    HA2

    2009

    0,160

    HA3

    2009

    0,160

    HA4

    2009

    0,160

    TOTAL SH BUZĂU

      

    302,050

     

     

     


    SH CLUJ

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    MĂRIŞELU

    HA1

    1977

    73,5

    220,5

    Comuna Mărişel

    Localitatea Mărişel

    Judeţul Cluj

    HA2

    1977

    73,5

    HA3

    1977

    73,5

    TARNIŢA

    HA1

    1974

    22,5

    45

    Comuna Gilău

    Localitatea Someşul Cald

    Judeţul Cluj

    HA2

    1974

    22,5

    GILĂU I

    HA1

    1977

    5,4

    6,64

    Comuna Gilău

    Localitatea Gilău

    Judeţul Cluj

    HA2

    1984

    0,62

    HA3

    1984

    0,62

    SOMEŞUL CALD

    HA

    1983

    12

    12

    Comuna Gilău

    Localitatea Someşul Cald

    Judeţul Cluj

    GILĂU II

    HA1

    1986

    5,4

    6,9

    Comuna Gilău

    Localitatea Gilău

    Judeţul Cluj

    HA2

    1987

    0,75

    HA3

    1987

    0,75

    FLOREŞTI I

    HA1

    1987

    5,4

    6,9

    Comuna Gilău-Floreşti

    Localitatea Floreşti

    Judeţul Cluj

    HA2

    1987

    0,75

    HA3

    1987

    0,75

    COLIBIŢA

    HA

    1988

    21

    21

    Comuna Bistriţa -Bârgăului

    Localitatea Bistriţa -Bârgăului

    Judeţul Bistriţa -Năsăud

    Budac 1

    HA1

    1989

    0,378

    0,756

    Comuna Cetate

    Localitatea Budac

    Judeţul Bistriţa -Năsăud

    HA2

    1989

    0,378

    Bolovani

    HA1

    1986

    0,55

    1,1

    Comuna Cetate

    Localitatea Budac

    Judeţul Bistriţa -Năsăud

    HA2

    1986

    0,55

    Bistriţa

    HA1

    1989

    0,175

    1,215

    Comuna Bistriţa

    Localitatea Bistriţa

    Judeţul Bistriţa -Năsăud

    HA2

    1989

    0,26

    HA3

    1989

    0,26

    HA4

    1989

    0,26

    HA5

    1989

    0,26

    UAC Floreşti

    HA1

    1983

    0,05

    0,05

    Comuna Floreşti

    Localitatea Floreşti

    Judeţul Cluj

    Huza 1

    HA1

    1988

    0,208

    0,208

    Comuna Băişoara

    Localitatea Muntele Bocului

    Judeţul Cluj

    Huza 2

    HA1

    1994

    0,18

    0,36

    Comuna Băişoara

    Localitatea

    Muntele Bocului

    Judeţul Cluj

    HA2

    1994

    0,18

    Mânăstirea Dej 1

    HA1

    1983

    0,126

    0,378

    Comuna Mica

    Localitatea

    Mânăstirea

    Judeţul Cluj

    HA2

    1983

    0,126

    HA3

    1983

    0,126

    Mânăstirea Dej 2

    HA1

    1984

    0,122

    0,366

    Comuna Mica

    Localitatea

    Mânăstirea

    Judeţul Cluj

    HA2

    1984

    0,122

    HA3

    1984

    0,122

    Someşul Rece

    HA1

    1986

    0,07

    0,28

    Comuna Gilău

    Localitatea

    Someşul Rece

    Judeţul Cluj

    HA2

    1986

    0,105

    HA3

    1986

    0,105

    Sălaşele 1

    HA1

    1993

    0,025

    0,025

    Comuna Băişoara

    Localitatea

    Muntele Bocului

    Judeţul Cluj

    Sălaşele 2

    HA1

    1993

    0,025

    0,025

    Comuna Băişoara

    Localitatea

    Muntele Bocului

    Judeţul Cluj

    Floreşti 2

    HA1

    1986

    0,216

    1,3

    Comuna Floreşti

    Localitatea Floreşti

    Judeţul Cluj

    HA2

    1986

    0,216

    HA3

    1986

    0,216

    HA4

    1986

    0,216

    HA5

    1986

    0,216

    HA6

    1986

    0,216

    Cluj 1

    HA1

    1988

    0,157

    0,94

    Localitatea Cluj-Napoca

    Judeţul Cluj

    HA2

    1988

    0,157

    HA3

    1988

    0,157

    HA4

    1988

    0,157

    HA5

    1988

    0,157

    HA6

    1988

    0,157

    Chiuzbaia

    HA1

    1987

    0,165

    0,495

    Comuna Baia-Sprie

    Localitatea Chiuzbaia

    Judeţul Maramureş

     

     

    HA2

    1987

    0,165

    HA3

    1987

    0,165

    Izvoare

    HA1

    1987

    0,148

    0,592

    Comuna Deseşti

    Localitatea Deseşti

    Judeţul Maramureş

    HA2

    1987

    0,148

    HA3

    1987

    0,148

    HA4

    1987

    0,148

    Vişeuţ

    HA1

    1988

    0,239

    0,718

    Comuna Borşa

    Localitatea

    Borşa

    Judeţul Maramureş

    HA2

    1988

    0,239

    HA3

    1988

    0,24

    Borşa Complex

    HA1

    1993

    0,25

    1,418

    Comuna Borşa

    Localitatea

    Borşa

    Judeţul Maramureş

    HA2

    1993

    0,25

    HA3

    1993

    0,518

    HA4

    1993

    0,2

    HA5

    1994

    0,2

    Târgu Mures

    HA1

    1952

    0,45

    0,9

    Oraşul Tg.Mureş

    Judeţul Mureş

    HA2

    1952

    0,45

    Reghin 1

    HA1

    1983

    0,030

    0,06

    Oraşul Reghin

    Judeţul Mureş

    HA2

    1983

    0,030

    TOTAL SH CLUJ

      

    330,126

     

     

     

    SH CURTEA DE ARGEŞ

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    VIDRARU

    HA1

    1966

    55

    220

    Localitatea Arefu

    Sat Căpăţâneni

    Judeţul Argeş

    HA2

    1966

    55

    HA3

    1966

    55

    HA4

    1966

    55

    CUMPĂNIŢA

    HA

    1968

    4,8

    4,8

    Localitatea Arefu

    Judeţul Argeş

    VÂLSAN

    HA

    1969

    5

    5

    Localitatea Arefu

    Judeţul Argeş

    OIEŞTI

    HA1

    1967

    7,5

    15

    Localitatea Corbeni

    Sat Oieşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1967

    7,5

    ALBEŞTI

    HA1

    1967

    7,5

    15

    Localitatea Albeşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1967

    7,5

    CERBURENI

    HA1

    1968

    7,5

    15

    Localitatea Albeşti

    Judeţul Argeş

     

     

    HA2

    1968

    7,5

    VALEA IAŞULUI

    HA1

    1969

    7,5

    15

    Localitatea Valea Danului

    Judeţul Argeş

    HA2

    1969

    7,5

    CURTEA DE ARGEŞ

    HA1

    1972

    3,85

    7,7

    Localitatea Curtea de Argeş

    Judeţul Argeş

    HA2

    1972

    3,85

    NOAPTEŞ

    HA1

    1973

    7,7

    15,4

    Localitatea Curtea de Argeş

    Judeţul Argeş

    HA2

    1973

    7,7

    ZIGONENI

    HA1

    1973

    7,7

    15,4

    Localitatea Băiculeşti

    Sat Zigoneni

    Judeţul Argeş

    HA2

    1973

    7,7

    BĂICULEŞTI

    HA1

    1974

    7,7

    15,4

    Localitatea Băiculeşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1974

    7,7

    MÂNICEŞTI

    HA1

    1975

    5,75

    11,5

    Localitatea Băiculeşti

    Sat Mâniceşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1975

    5,75

    VÂLCELE

    HA1

    1976

    7,7

    15,4

    Localitatea Merişani

    Judeţul Argeş

    HA2

    1976

    7,7

    MERIŞANI

    HA1

    1976

    5,75

    11,5

    Localitatea Merişani

    Judeţul Argeş

    HA2

    1976

    5,75

    BASCOV

    HA1

    1971

    3,85

    7,7

    Localitatea Bascov

    Judeţul Argeş

    HA2

    1971

    3,85

    PITEŞTI

    HA1

    1972

    3,85

    7,7

    Localitatea Piteşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1972

    3,85

    BUDEASA

    HA1

    1978

    5,75

    11,5

    Localitatea Budeasa

    Judeţul Argeş

    HA2

    1978

    5,75

    GOLEŞTI

    HA1

    1983

    4

    8

    Localitatea Călineşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1983

    4

    CLĂBUCET

    HA1

    1985

    32

    64

    Localitatea Rucăr

    Judeţul Argeş

    HA2

    1985

    32

    LEREŞTI

    HA

    1987

    19

    19

    Localitatea Lereşti

    Judeţul Argeş

    VOINEŞTI

    HA

    1987

    5,2

    5,2

    Localitatea Lereşti

    Judeţul Argeş

    VĂCĂREŞTI

    HA1

    1989

    2,42

    4,84

    Localitatea Văcăreşti

    Judeţul Dâmboviţa

    HA2

    1989

    2,42

    MIHĂILEŞTI

    HA1

    1995

    3,85

    8,1

    Localitatea Mihăileşti

    Judeţul Giurgiu

    HA2

    1997

    3,85

    HA3

    1995

    0,4

    DRAGOSLAVELE

    HA1

    2001

    3,85

    7,7

    Localitatea Dragoslavele

    Judeţul Argeş

    HA2

    2002

    3,85

    SCROPOASA

    HA1

    1984

    6

    12

    Localitatea Moroieni

    Judeţul Dâmboviţa

    HA2

    1984

    6

    DOBREŞTI

    HA1

    1930

    4

    16

    Localitatea Moroieni

    Judeţul Dâmboviţa

    HA2

    1930

    4

    HA3

    1930

    4

    HA4

    1930

    4

    MOROIENI

    HA1

    1953

    7,5

    15

    Localitatea Moroieni

    Judeţul Dâmboviţa

    HA2

    1953

    7,5

    Sinaia 0

    HA1

    1898

    0,25

    1

    Localitatea Sinaia

    Judeţul Prahova

    HA2

    1898

    0,25

    HA3

    1898

    0,25

    HA4

    1898

    0,25

    Sinaia 1

    HA1

    1993

    0,333

    1

    Localitatea Sinaia

    Judeţul Prahova

    HA2

    1993

    0,333

    HA3

    1993

    0,334

    Sinaia 2

    HA1

    1988

    0,4

    1,2

    Localitatea Sinaia

    Judeţul Prahova

    HA2

    1988

    0,4

    HA3

    1988

    0,4

    Sinaia 3

    HA1

    1989

    0,4

    1,2

    Localitatea Sinaia

    Judeţul Prahova

    HA2

    1989

    0,4

    HA3

    1989

    0,4

    Peleş

    HA1

    1914

    0,05

    0,1

    Localitatea Sinaia

    Judeţul Prahova

    HA2

    1914

    0,05

     
    Nedelea 1

    HA1

    1987

    0,187

    0,75

    Localitatea Filipeştii de Târg

    Sat Nedelea

    Judeţul Prahova

    HA2

    1987

    0,188

    HA3

    1987

    0,187

    HA4

    1987

    0,188

    Nedelea 2

    HA1

    1986

    0,225

    0,9

    Localitatea Filipeştii de Târg

    Sat Nedelea

    Judeţul Prahova

    HA2

    1986

    0,225

    HA3

    1986

    0,225

    HA4

    1986

    0,225

    Valea Fetei 1

    HA1

    1994

    0,13

    0,13

    Localitatea Buşteni

    Judeţul Prahova

    Călugăriţa

    HA1

    1982

    0,63

    0,63

    Localitatea Arefu

    Judeţul Argeş

    Frasin

    HA1

    2000

    0,6

    0,6

     

    Localitatea Dragoslavele

    Judeţul Argeş

     

     

    Schitu Goleşti

    HA1

    1999

    0,65

    1,55

    Localitatea Schitu Goleşti

    Judeţul Argeş

    HA2

    1999

    0,65

    HA3

    2002

    0,25

    Limpedea

    HA1

    1985

    0,315

    0,315

    Localitatea Arefu

    Judeţul Argeş

    Herăstrău

    HA1

    1984

    0,091

    0,18

    Bucureşti

    HA2

    1984

    0,092

    Rucăr

    HA1

    2004

    23

    23

    Localitatea Rucăr

    Judeţul Argeş

    Tei

    HA1

    1983

    0,095

    0,19

    Bucureşti

    HA2

    1983

    0,095

    TOTAL SH CURTEA DE ARGES

      

    601,588

     

     

     

    SH HAŢEG

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    RÂUL MARE

    HA1

    1986

    167,5

    335

    Localitatea Brazi

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1986

    167,5

    CLOPOTIVA

    HA1

    1986

    7

    14

    Localitatea Clopotiva

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1987

    7

    OSTROVUL MIC

    HA1

    1986

    7,95

    15,9

    Localitatea Ostrov

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1986

    7,95

    OSTROVUL MARE

    HA1

    1987

    7,95

    15,9

    Localitatea Ostrov

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1987

    7,95

    CÂRNEŞTI I

    HA1

    1988

    7,95

    15,9

    Localitatea Cârneşti

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    7,95

    CÂRNEŞTI II

    HA1

    1988

    5,75

    11,5

    Localitatea Cârneşti

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    5,75

    PĂCLIŞA

    HA1

    1988

    7,95

    15,9

    Localitatea Păclişa

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    7,95

    TOTEŞTI I

    HA1

    1988

    7,95

    15,9

    Localitatea Toteşti

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    7,95

    TOTEŞTI II

    HA1

    1989

    7,95

    15,9

    Localitatea Toteşti

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1989

    7,95

    HAŢEG

    HA1

    1990

    7,95

    15,9

    Localitatea Haţeg

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1991

    7,95

    ORLEA

    HA1

    1991

    5,75

    11,5

    Localitatea Sântamaria Orlea

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1991

    5,75

    SUBCETATE

    HA1

    2004

    6

    12,215

    Localitatea Subcetate

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    2006

    6

    HA3

    2007

    0,215

    Baru Mare

    HA1

    1986

    0,44

    0,44

    Localitatea Muncel

    Judeţul Hunedoara

    Căţănaş

    HA1

    1910

    0,15

    0,3

    Localitatea Govăjdia

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1910

    0,15

    Dobra 1

    HA1

    1988

    0,2

    0,81

    Localitatea Cerbal

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    0,2

    HA3

    1988

    0,41

    Valea Cracului 1

    HA1

    1987

    0,268

    0,536

    Localitatea Zeicani

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1987

    0,268

    Valea Cracului 2

    HA1

    1987

    0,207

    0,415

    Localitatea Zeicani

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1987

    0,208

    Valea Cracului 3

    HA1

    1988

    0,186

    0,56

    Localitatea Zeicani

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1988

    0,187

    HA3

    1988

    0,187

     
    Zeicani

    HA1

    1986

    0,183

    0,365

    Localitatea Zeicani

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1986

    0,182

    Valea de Peşti

    HA1

    1984

    0,200

    0,200

    Localitatea Câmpul lui Neag

    Judeţul Hunedoara

    Godeanu 1

    HA1

    1993

    0,2

    0,4

    Localitatea Grădiştea de Munte

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1993

    0,2

    Godeanu 2

    HA1

    2007

    0,33

    0,66

    Localitatea Grădiştea de Munte

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    2007

    0,33

    Buta

    HA1

    1994

    0,246

    0,491

    Localitatea Câmpul lui Neag

    Judeţul Hunedoara

    HA2

    1994

    0,245

    Cinciş

    HA1

    1985

    0,85

    0,85

    Localitatea Teliuc Inferior

    Judeţul Hunedoara

    HercULANE

    HA1

    1987

    2

    7

    Localitatea Băile Herculane

    Judeţul Caraş Severin

     

    HA2

    1987

    5

     

    RUIENI

    HA1

    1995

    70

    140

    Localitatea Turnu Ruieni

    Judeţul Caraş Severin

    HA2

    1993

    70

     

    MoCREA

    HA1

    1989

    0,055

    0,055

    Localitatea Mocrea

    Judeţul Arad

    DEZNA

    HA1

    1986

    0,098

    0,098

    Localitatea Dezna

    Judeţul Arad

    IOSĂŞEL

    HA1

    1990

    0,126

    0,126

    Localitatea Gurahonţ

    Judeţul Arad

    SEBIŞ

    HA1

    1994

    0,135

    0,270

    Localitatea Sebiş

    Judeţul Arad

     

    HA2

    1994

    0,135

     

    BĂILE  HERCULANE

    HA1

    1909

    0,09

    0,27

    Localitatea Băile Herculane

    Judeţul Caraş Severin

    HA2

    1909

    0,18

     

    BISTRA  NOUĂ

    HA

    1989

    0,675

    0,675

    Localitatea Marga

    Judeţul Caraş Severin

    MARGA

    HA1

    1996

    0,63

    0,880

    Localitatea Marga

    Judeţul Caraş Severin

                                                                

    HA2

    2004

    0,250

     

    POIANA MĂRULUI

    HA1

    2002

    0,55

    0,55

    Localitatea Măru

    Judeţul Caraş Severin

    SURDUC

    HA1

    1986

    0,85

    1,7

    Localitatea Surducu

    Mic

    Judeţul Timiş

    HA2

    1986

    0,85

     

    ZERVEŞTI

    HA1

    2005

    0,76

    1,52

    Localitatea Zerveşti 

    Judeţul Caraş Severin

    HA2

    2005

    0,76

     

    RÂUL ALB

    HA1

    2009

    20,5

    41

    Localitatea Feneş

    Judeţul Caraş Severin

    HA2

    2009

    20,5

    TOTAL SH HAŢEG

     

    695,686

     

     

     

    SH  ORADEA

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    REMEŢI

    HA1

    1985

    50

    100

    Comuna Bulz , Localitatea Remeţi Judeţul Bihor

    HA2

    1985

    50

     
    MUNTENI I

    HA1

    1988

    29

    58

    Comuna Bulz , Localitatea Munteni

    Judeţul Bihor

    HA2

    1988

    29

     
    LUGAŞU

    HA1

    1989

    9

    18

    Com. Lugaşu de Jos

     Loc.  Lugaşu de Jos

    Judeţul Bihor

    HA2

    1989

    9

     
    TILEAGD

    HA1

    1989

    9

    18

    Comuna Tileagd

    Localitatea Tileagd

    Judetul Bihor

    HA2

    1989

    9

     
    SĂCĂDAT

    HA1

    1994

    5

    10

    Comuna Săcădat

    Localitatea Sabolciu

    Judetul Bihor

    HA2

    1994

    5

     
    FUGHIU

    HA1

    2007

    5

    10

    Comuna Osorhei

    Localitatea Fughiu

    Judetul Bihor

    HA2

    2007

    5

     

    Baraj CET

    HA1

    1986

    0,17

    0,68

    Localitatea Oradea

    Judetul Bihor

    HA2

    1986

    0,17

     

    HA3

    1986

    0,17

     

    HA4

    1986

    0,17

     
    CET Restituire

    HA1

    1989

    0,057

    0,215

    Localitatea Oradea

    Judetul Bihor

    HA2

    1989

    0,057

     

    HA3

    1989

    0,057

     

    HA4

    1989

    0,044

     

     
    Boga 2

    HA1

    1989

    0,389

    0,778

    Comuna Pietroasa

    Localitatea Boga

    Judetul Bihor

    HA2

    1989

    0,389

     
    Piatra Bulz

    HA1

    1987

    0,877

    1,754

    Comuna Pietroasa

    Localitatea Boga

    Judetul Bihor

    HA2

    1987

    0,877

     
    Budureasa

    HA1

    1990

    0,3

    0,731

    Comuna Budureasa

    Localitatea Budureasa

    Judetul Bihor

    HA2

    1990

    0,431

     
    Nimăiesti 4

    HA1

    2000

    0,585

    1,17

    Comuna Curatele

    Localitatea Nimăieşti

    Judetul Bihor

    HA2

    2000

    0,585

     
    Munteni 2

    HA1

    1992

    0,63

    0,63

    Comuna Bulz

    Localitatea Munteni

    Judetul Bihor

     

    Leşu

    HA1

    1976

    3,4

    3,4

    Comuna Bulz

    Localitatea Remeţi

    Judetul Bihor

    Aştileu 1

    HA1

    1955

    0,7

    2,8

    Comuna Aştileu

    Localitatea Aştileu

    Judetul Bihor

    HA2

    1955

    0,7

     

    HA3

    1955

    0,7

     

    HA4

    1955

    0,7

     
    Aştileu 2

    HA1

    1982

    1,0

    1,0

    Comuna Aştileu

    Localitatea Aştileu

    Judetul Bihor

    TOTAL SH ORADEA

     

    227,158 

     

     

     

     

    SH PORŢILE DE FIER

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    PORŢILE DE FIER I

    HA1

    2007

    194,4

    1166,4

    Localitatea Gura Văii

    Judeţul Mehedinţi

    HA2

    2004

    194,4

    HA3

    2003

    194,4

    HA4

    2002

    194,4

    HA5

    2001

    194,4

    HA6

    2000

    194,4

    PORŢILE DE FIER II

    HA1

    1985

    27

    233,6

    Localitatea Gogoşu

    Judeţul Mehedinţi

    HA2

    1985

    27

    HA3

    2006

    31,4

    HA4

    2005

    31,4

    HA5

    2008

    31,4

    HA6

    1986

    27

    HA7

    1986

    31,4

    HA8

    1986

    27

    GOGOŞU

    HA1

    1993

    27

    54

    Localitatea Gogoşu

    Judeţul Mehedinţi

    HA2

    1994

    27

    TOTAL SH PORŢILE DE FIER

     

    1454,0

     

     

     

     

     

     

     

     

    SH RÂMNICU VÂLCEA

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    LOTRU CIUNGET

    HA1

    1972

    170

    510

    Comuna Mălaia

    Sat Ciunget

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1973

    170

    HA3

    1975

    170

    MĂLAIA

    HA1

    1978

    9

    18

    Comuna Mălaia

    Sat Mălaia

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1978

    9

    BRĂDIŞOR

    HA1

    1982

    57,5

    115

    Comuna Mălaia

    Sat Săliştea

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1982

    57,5

    GURA LOTRULUI

    HA1

    1982

    12,45

    24,9

    Oraş Brezoi

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1982

    12,45

    TURNU

    HA1

    1982

    35

    70

     Căciulata-Călimăneşti

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1982

    35

    CĂLIMĂNEŞTI

    HA1

    1981

    19

    38

    Oraş Călimăneşti

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1981

    19

    DĂEŞTI

    HA1

    1976

    18,5

    37

    Comuna Dăeşti

    Sat Dăeşti

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1976

    18,5

    RÂMNICU VÂLCEA

    HA1

    1974

    23

    46

    Oraş Rm.Vâlcea

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1975

    23

    RÂURENI

    HA1

    1977

    24

    48

    Oraş Rm.Vâlcea

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1977

    24

    GOVORA

    HA1

    1975

    22,5

    45

    Comuna Mihăeşti

    Sat Stupărei

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1975

    22,5

    BĂBENI

    HA1

    1978

    18,5

    37

    Comuna Ioneşti

    Sat Marcea

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1978

    18,5

    IONEŞTI

    HA1

    1978

    19

    38

    Comuna Ioneşti

    Sat Ioneşti

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1978

    19

    ZĂVIDENI

    HA1

    1979

    19

    38

    Comuna Orleşti

    Sat Aureşti

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1980

    19

    DRĂGĂŞANI

    HA1

    1980

    22,5

    45

    Oraş Dragăşani

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1981

    22,5

    Horezu 1

    HA1

    1985

    0,03

    0,03

    Oraş Horezu

    Judeţul Vâlcea

     

     

    Horezu 2

    HA1

    1986

    0,5

    1

    Oraş Horezu

    Judeţul Vâlcea

     

     

    HA2

    1986

    0,5

    Vlădeşti

    HA2

    1986

    0,5

    1

    Comuna Vlădeşti

    Sat Vlădeşti

    Judeţul Vâlcea

    HA3

    1986

    0,5

    BISTRIŢA PRISLOP

    HA1

    2007

    0,9

    1,8

    Comuna Costeşti

    Sat Bistriţa

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    2007

    0,9

    TOTAL SH RM.VÂLCEA  

    1113,73

     

     

     

    SH SEBEŞ

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    GÂLCEAG

    HA1

    1980

    75

    150

    Comuna Şugag

    Sat Tău

    Judeţul Alba

    HA2

    1980

    75

    ŞUGAG

    HA1

    1984

    75

    150

    Comuna Şugag

    Judeţul Alba

    HA2

    1984

    75

    SĂSCIORI

    HA1

    1987

    21

    42

    Comuna Săsciori

    Judeţul Alba

    HA2

    1987

    21

    PETREŞTI

    HA1

    1983

    2

    4,25

    Localitatea Petreşti

    Oraş Sebeş

    Judeţul Alba

    HA2

    1983

    2

    HA3

    1983

    0,25

    VOILA

    HA1

    1989

    7,1

    14,2

    Localitatea Voila

    Judeţul Braşov

    HA2

    1989

    7,1

    VIŞTEA

    HA1

    1989

    7,1

    14,2

    Localitatea Viştea

    Judeţul Braşov

    HA2

    1989

    7,1

    ARPAŞU

    HA1

    1991

    7,1

    14,2

    Localitatea Cîrţa

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1992

    7,1

    SCOREIU

    HA1

    1992

    7,1

    14,2

    Localitatea Porumbacu de Jos

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1993

    7,1

    AVRIG

    HA1

    1996

    7,1

    14,2

    Localitatea Avrig

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1996

    7,1

    CORNETU

    HA1

    2002

    16,6

    33,2

    Localitatea Racoviţa

    Judeţul Sibiu

     

     

    HA2

    2002

    16,6

    SADU 5

    HA1

    1955

    7,7

    15,4

    Localitatea Rîul Sadului

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1955

    7,7

    Cibin

    HA1

    1981

    3,7

    3,7

    Localitatea Gura Rîului

    Judeţul Sibiu

     

    Gura Râului

    HA1

    1988

    0,63

    2,52

    Localitatea Gura Rîului

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1988

    0,63

    HA3

    1988

    0,63

    HA4

    1988

    0,63

    Răşinari

    HA1

    1987

    0,03

    0,06

    Localitatea Răşinari

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1987

    0,03

    Sadu 1

    HA1

    1896

    0,26

    1,68

    Localitatea Sadu

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1896

    0,36

    HA3

    1896

    0,26

    HA4

    1896

    0,8

    Sadu 2

    HA1

    1926

    0,36

    1,54

    Localitatea Sadu

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1926

    0,36

    HA3

    1926

    0,43

    HA4

    1926

    0,39

    Sadu Sat

    HA1

    1987

    0,09

    0,18

    Localitatea Sadu

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1987

    0,09

    Sebeşu de Jos

    HA1

    1984

    0,03

    0,03

    Localitatea Turnu Roşu

    Judeţul Sibiu

    Tălmaciu

    HA1

    1985

    0,075

    0,235

    Localitatea Tălmaciu

    Judeţul Sibiu

    HA2

    1985

    0,160

    Boia 1

    HA1

    1987

    1

    2

    Localitatea Câineni

    Judeţul Vâlcea

    HA2

    1987

    1

    Boia 3

    HA1

    1992

    0,5

    0,5

    Localitatea Câineni

    Judeţul Vâlcea

    Boia 2

    HA1

    2001

    0,5

    0,5

    Localitatea Câineni

    Judeţul Vâlcea

    Tîrlung 1

    HA1

    1984

    0,73

    0,73

     

    Localitatea Săcele

    Judeţul Braşov

    Tîrlung 3

    HA1

    1990

    0,6

    1,2

    Localitatea Săcele

    Judeţul Braşov

    HA2

    1990

    0,6

    TÎrlung 4

    HA1

    1993

    0,6

    1,2

    Localitatea Săcele

    Judeţul Braşov

    HA2

    1993

    0,6

    Rîşnov 3

    HA1

    1912

    0,364

    0,658

    Localitatea Rîşnov

    Judeţul Braşov

    HA2

    1912

    0,294

    Rîşnov 4

    HA1

    1935

    0,547

    0,844

    Localitatea Rîşnov

    Judeţul Braşov

    HA2

    1935

    0,297

    Sebeş

    HA1

    1988

    0,405

    0,81

    Localitatea Hârseni

    Judeţul Braşov

    HA2

    1988

    0,405

    Vulcan 1

    HA1

    1912

    0,44

    1,3

    Localitatea Vulcan

    Judeţul Braşov

    HA2

    1912

    0,86

    Vulcan 2

    HA1

    1939

    0,85

    0,85

    Localitatea Vulcan

    Judeţul Braşov

    Bran 0

    HA1

    1988

    0,28

    0,56

    Localitatea Bran

    Judeţul Braşov

    HA2

    1988

    0,28

    Bran1

    HA1

    1987

    0,32

    0,64

    Localitatea Bran

    Judeţul Braşov

    HA2

    1987

    0,32

    Bran 2

    HA1

    1988

    0,806

    1,612

    Localitatea Zărneşti

    Judeţul Braşov

    HA2

    1988

    0,806

    Tohan 1

    HA1

    1994

    0,9

    1,8

    Localitatea Zărneşti

    Judeţul Braşov

    HA2

    1994

    0,9

    Bran Vechi

    HA1,2

    casat

    0

     0

    Localitatea Bran

    Judeţul Braşov

    Tirlung 2

    HA1-3

    casat

    0

     0

    Localitatea Săcele

    Judeţul Braşov

    Bixad

    HA1

    1987

    0,63

    1,89

    Localitatea Bixad

    Judeţul Covasna

    HA2

    1987

    0,63

    HA3

    1987

    0,63

    Obrejii de căpâlna

    ha1

    2008

    0,140

    0,140

    Comuna Săsciori

    Sat Căpîlna

    Judeţul Alba

    cugir

    HA1

    2009

    0,108

    0,108

    Cugir, jud. Alba

    TOTAL SH SEBEŞ

     

    493,137 

     

     

     

    SH SLATINA

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    STREJEŞTI

    HA1

    1979

    25

    50

    Comuna Strejeşti

    Judeţul Olt

     

    HA2

    1979

    25

    ARCEŞTI

    HA1

    1980

    19

    38

    Comuna Pleşoiu

    Judeţul Olt

     

    HA2

    1980

    19

    SLATINA

    HA1

    1981

    13

    26

    Comuna Slătioara

    Judeţul Olt

     

    HA2

    1982

    13

    IPOTEŞTI

    HA1

    1988

    13,25

    53

    Comuna Coteana

    Judeţul Olt

    HA2

    1987

    13,25

    HA3

    1986

    13,25

    HA4

    1986

    13,25

    DRĂGĂNEŞTI

    HA1

    1987

    13,25

    53

    Oraşul Drăgăneşti-Olt

    Judeţul Olt

    HA2

    1988

    13,25

    HA3

    1988

    13,25

    HA4

    1989

    13,25

    FRUNZARU

    HA1

    1988

    13,25

    53

    Comuna Babiciu

    Judeţul Olt

    HA2

    1988

    13,25

    HA3

    1988

    13,25

    HA4

    1989

    13,25

    RUSĂNEŞTI

    HA1

    1989

    13,25

    53

    Comuna Cilieni

    Judeţul Olt

    HA2

    1990

    13,25

    HA3

    1990

    13,25

    HA4

    1992

    13,25

    IZBICENI

    HA1

    1996

    13,25

    53

    Comuna Giuvarăşti

    Judeţul Olt

    HA2

    1998

    13,25

    HA3

    1998

    13,25

    HA4

    2000

    13,25

    TOTAL SH SLATINA

     

    379 

     

     

     

     

     

    SH TG. JIU

     

    Centrala

    Grup

    An PIF

    Putere instalata grup (MW)

    Putere instalata centrala (MW)

    Amplasamentul centralei

    MOTRU

    HA1

    1979

    25

    50

    Localitatea Padeş

    HA2

    1979

    25

    Judeţul  Gorj

    TISMANA

    HA1

    1983

    53

    106

    Oraş Tismana

    HA2

    1983

    53

    Judeţul  Gorj

    CLOCOTIŞ

    HA

    1986

    10

    10

    Localitatea Peştişani

    Judeţul  Gorj

     

    VĂDENI

    HA1

    1992

    5,5

    11,8

    Municipiul Tg. Jiu

    HA2

    1992

    5,5

    Judeţul  Gorj

     

    HA3

    1992

    0,8

     
    TG. JIU

    HA1

    1996

    5,5

    11,8

    Municipiul Tg. Jiu

    HA2

    1996

    5,5

    Judeţul  Gorj

    HA3

    1997

    0,8

     
    Suseni

    HA1

    1938

    0,06

    0,116

    Localitatea Runcu

    HA2

    1938

    0,056

    Judeţul  Gorj

    Tismana aval

    HA1

    1985

    1,5

    3

    Oraş Tismana

    HA2

    1985

    1,5

    Judeţul  Gorj

    Valea lui Iovan

    HA1

    1996

    0,25

    0,25

    Localitatea Padeş

    Judeţul  Gorj

    TOTAL SH TG JIU

     

     

     

          192,966  

    Ajuta ca sa fii ajutat!

    22/08/2009

    SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

    In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

    Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

    Farcas Paul spune:
    15/07/2009 la 16:08   modifică

    Buna ziua,
    As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

    Cerere de oferta,

    Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
    Datele nominale ale generatorului sunt:
    -generator VDE 0530
    -typ DSG43L1-4
    -nr 6423667 A001
    -400/231 Yv
    -289 Amp
    -1500 rot/min
    -excitatie 36.8V-2.14A
    -insul class – H
    -IP 23
    -cos phi 0.8.
    Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
    Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

    Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

    Farcas Paul – Lucian
    Phone no.: +40-752 / 239-480
    Fax no.: + 40-256 / 305-297
    E-mail: paul.farcas@conti.de

     

    Monica spune:
    21/08/2009 la 15:33   modifică

    As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

    emi spune:
    27/08/2009 la 10:57   modifică

    buna ziua!
    ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

     

    Pentru Silviu!

    torsada tjt  peste cladiri

     

     

     

     

     

    interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

    Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

    09/08/2009

    Radu ing  Stoian Radu,

    Problematica coexistentei retelelor electrice cu proprietatile, constructiile, retelele de utilitati, plantatii si alte amenajari cu care se invecineaza este tratata de Ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv de legea 13/2007  si de reglementarile privind emiterea avizului de amplasament.

    In acest articol ne propunem sa analizam corelatiile suprapunerii sau intersectiile zonelor de proptectie si a zonelor de siguranta LEA 20 kV peste/cu zona de protectie a drumului  raportate la limitele de proprietate

    ZP_ZS LEA in raport cu ZP drum si ZP LEA

    Poz stalp

    Stalpul este plantat in ZP drum?

    Stalpul este plantat in proprietate?

    ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

    Limita de proprietate este in ZP drum?

    ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

    Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    A

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS1

    ex LP1

    ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

    Da

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS2

    ex LP1

    ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

    Nu

    Da

    Nu

    <