Posts Tagged ‘instruire’

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

21/08/2014

SGC 2010

Actualizare 22.09.2014: aveti si Ordinul 75/2013 care reglementeaza problematica electrificarilor / extinderii retelelor de distributie publica: Ord 75 13 ref finantare electrificari ordin inrudit (oarecum!) cu Ordinul 59/2013

Actualizat 27.08.2014  (este marcata zona in corpul articolului)

Actualizat 26.08.2014 (este marcata zona in corpul articolului)

Articolul in acesta forma este destinat  mai ales specialistilor care se ocupa sub diverse forme de extinderea retelelor de distributie.

Intentionez ca sa il rescriu (eventual sa scriu un altul) si intro varianta accesibila si persoanelor care sunt interesate de alimentarea cu energie electrica a locuintelor individuale sau a ansamblurilor de locuinte prin solutii care presupun extinderea retelelor stradale.

Problematica abordata sub acest titlu este in fapt derivata din prevederile Anexei 3 a regulamentului de racordare aprobat prin ordinul 59/2013 al ANRE:

Ord 59_2013 Regulament de racordare

pentru ca referinta sa fie completa dau posibilitatea utilizatorilor blogului sa aiba acces si la Ordiunul ANRE 63 din 2014 de modificare si actualizare a regulamentului de racordare aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013:

Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Aveti in tabelul urmator situatiile in care se reactualizeaza componentele de cofinantare pe care partile trebuie sa le plateasca.

Participantii la cofinantare sunt: Operatorul de Distributie si respectiv Dezvoltatorul / Utilizatorul individual /Grupurile de utilizatori care uzeaza de prevederile Ordinelor 59/2013 si 64/2014 Anexa 3 pentru capacitarea operatorilor de distributie la finantarea solutiilor de alimentare cu energie electrica (prin extindere dezvoltare retele electrice de distributie) a ansamblurilor de locuinte / casei sau grupurilor de case

# Prilejul Efecte
1 Determinare initiala in SF prevedere contractuala de start
2 Dupa contractarea executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare negociata a lucrarii
* recalculare I_ef fiind de asteptat sa creasca ponderea in Valoare lucrare (credit ramas) si sa ramana constanta valoare absoluta (in lei) a lui I_eficient
3 Cu ocazia aparitiei eventualelor NR/NCS pe durata executiei * restituire imediata a diferentei intre Valoare credit initial si Valoare lucrare afectata de NR
* intregire suma prin incasare  imediata de la finantator a sumei aferente NCS
* recalculare I_ef => veriatii corelate cu raportul dintre NR si NCS
4 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari pana la restituirea creditului * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
5 Cu ocazia racordarii de utilizatori suplimentari  5 ani de la PIF vs eventual 5 ani de la data returnarii creditului   * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa creasca atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient
6 Dupa 4 ani de la PIF pe numarul „final”, efectiv , de clienti * recalculare I_eficient  fiind de asteptat sa scada atat ca pondere in Valoare lucrare (credit ramas) cat si in valoare absoluta (in lei)   a lui I_eficient daca numarul de clienti este mai mic decat cel prognozat initial

La punctul 5 am abordat cazul in care apare necesitatea „refinatarii primului utilizator” in primii 5 ani de la PIF sau poate in primii 5 ani de la data returnarii creditului de catre OD catre dezvoltator. Mentionez ca problema nu e tratata explicit de ANRE. Personal cred ca referinta cea corecta ar fi „5 ani de la PIF” in care pentru componenta de „tarif de racorare” (TR) adica pentru banii pe care dezvoltatorul nu ii mai recupereaza de la operatorul de distributie (Itotal-Ieficient) ar trebui aplicat principiul „refinatarii primului utilizator” din regulamentul de racordare. Forma de aplicare o vad prin recalcularea Ieficient introducand in algoritmul de calcul casele (utilizatorii) suplimentari aparuti in primii „5 ani de la PIF”

La punctul 6 am mentionat o referinta „4 ani de la PIF” deoarece unii operatori de distributie returneaza in 4 ani creditul ( componenta I_eficient din c/v lucrarilor de alimentare cu energie electrica) catre dezvoltator si in vederea restituirii se verifica daca exista numarul de clienti anticipati ca se vor racorda la noua retea de alimentare cu energie electrica

Azi 26.08.2014 am aflat ca ANRE ar fi transmis catre OD recomnadarea ca in cazul in care „dezvoltatorii” sunt persoane fizice sa incheie doua contracte de finantare unul pentru componenta I_eficient si unul „de tip tarif de racordare” pentru componenta I_total-I_eficient. Cel de-al doilea contract ar permite refinantarea primului investitor in cazul in care apar noi utilizatori. Din punctul meu de vedere este necesar ca toate „recomnadarile” in fapt sa ajunga in reactualizarile regulamentului de racordare chiar daca se va dovedi necesar sa fie facute mai multe actualizari succesive.

Actualizare 27.08.2014 Legat de discutia de ieri relatia dintre OD, Primul investitor si investitorii ulteriori care utilizeaza capacitatile energetice finantate de primul investitor ar putea fi guvernata de  algoritmul descris in cele ce urmeaza:

Aparitia de noi clienti in primii 5 ani de la PIF genereaza urmatoarele consecinte:

  1. necesitatea de recalculare I_eficient. Valoare I_eficient poate ajunge in extremis egal cu I_total indiferent cat de mult creste numarul clientilor peste pragul care asigura egalitatea I_ef = I_total
  2. necesitatea refinantarii primului investitor pe componenta I_tot-I_ef (initial platita de primul investitor pe contract de TR) la aparitia de noi clienti pana la concurenta cu capacitatea de distributie a retelei de distributie.
  3. aparitia de noi utilizatori dupa atingerea capacitatii de distributie va influenta doar valoarea lui I_ef daca nu s-a atins deja egalitatea I_eficient = I_total
  4. numarul de utilizatorii care isi pot imparti capacitatea de distributie pot fi sau nu suficienti pentru a asigura egalitatea dintre I_eficient si I_total
  5. La momnetul la care OD va trebui sa plateasca I_eficient (recomnadam ca acest moment sa coincida cu perioada in care Primul investitor are dreptul la compensatii de la utilizatorii ulteriori) OD va trebui sa refinanteze in fapt pe primul investitor si pe urmatorii utilizatori care au platit sume pentru compensarea primului insvestitor (in limita capacitatii de distributie) proportional cu soldul sumelor platite de acestia din I_total-I_eficient (initial). Am spus sold gandindu-ma in principal la Primul investitor care deja isi recupereaza o parte din bani pe masura ce apar noi utilizatori si fata de el vom avea obligatia de ai plati din I_eficient doar o cota parte proportionala cu soldul sumei nerecuperate deja de la utilizatorii urmatori.
  6. Prin acest mod de tratare nu exista pericolul de „supracompensare” a primului utilizator
  7. Daca perioada de timp la care trebuie platit I_eficient este mai mica de 5 ani de la PIF sa zicem 4 ani atunci dupa 4 ani platim I_eficient recalculat tuturor utilizatorilor care isi impart capacitatea de distributie la momentul respectiv. In ultimul an daca apar alti noi utilizatori atunci obligatia OD de refinantare deja a incetat urmand sa aplicam doar compensarea catre primii investitori (cei carora le-am impartit I_eficient dupa 4 ani de la PIF) pana la concurenta cu capacitatea de distributie. Nu m-as mai complica si cu acest segment de timp si as extinde durata la care trebuie facuta plata lui I_eficient la 5 ani de la PIF.

Importanta constientizarii recalcularii valorii lucrarii I_total respectiv a componentelor sale I_eficient si respectiv I_total-I_eficient este legata de necesitatea de a avea prevederi contractuale corespunzatoare care sa ne asigure o relatie contractuala corecta intre OD si „dezvoltatorii” imobiliari.

Am pus in ghilimele „dezvoltatorii” pentru ca rolul dezvoltatorului poate fi jucat atat de agenti econonici sau persoane fizice care finanteaza realizarea unor ansambluri de locuinte cat si de Utilizatori individuali /Grupurile de utilizatori individuali care sunt interesati de alimentarea unor locuinte individuale

2013 in review for „Puterea sub lupa… pana la bec!”

01/01/2014

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2013 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 290,000 times in 2013. If it were an exhibit at the Louvre Museum, it would take about 12 days for that many people to see it.

Click here to see the complete report.

Aici poti sa vezi:  2012 in review raportul anului 2012 WordPress pentru acest blog!

Tehnologia Nexans pentru capete terminale si mansoane pe cabluri mt

18/10/2013

SGC 2010 Va prezint in acest articol cateva videoclipuri utile pentru instruirea personalului care executa capete terminale si mansoane pe cablurile mt utilizand kiturile produse de Nexans.

Evident ca sunt multe similitudini in realizarea capetelor terminale pe diferite tipuri de cabluri si utilizand diferite seturi (kituri) de materiale . Fiecare producaror insoteste setul d emateriale de o instructiune tiparita in care sunt descrise  etapele de realizare a capetelor treminale si a mansoanelor.  Urmarirea unui film realizat in conditii de laborator va permite invatarea mai buna a tehnologiei de realizare a accesoriilor LES

Exemplul dat in acest articol va deschide calea sa cautati si alte prezentari similare realizate de alti producatori de accesorii LES.

Capete terminale de interior tip „pipa”:

Nexam realizarea terminaleor de interior tip pipa

Realizarea mansoanelor pe cablurile mt utilizand Kituri Nexans:

Nexam realizarea mansoanelor pe LES mt

Realizarea capetelor terminale de exterior utilizand Kit Nexans:

Nexam realizarea terminaleor de exterior prefabricate

Linkurile trimit la aceeasi pagina web care contine toate demonstratiile mentionate mai sus.

Va doresc studiu placut si lucrari durabile!

SGC

Istorie – Program Examen ANRE autorizari electricieni-Toamna 2013

09/09/2013

 

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro s-a publicat anuntul cu programul sesiunii de autorizare Yoaman 2013

ANUNT:

In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice” ,

ANRE organizeaza, in perioada 02.09.2013 – 20.12.2013,  sesiunea de Toamna 2013 a examenului deautorizare a electricienilor, precum si de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia si expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat 

Programul de organizare si desfasurare:

02 – septembrie – 2013 Publicarea anuntului
16 – septembrie 20 – septembrie -2013 Inscrierea candidatilor
20 – septembrie -2013 (data postei) Termen final de inscriere
11 – octombrie – 2013 Nominalizarea centrelor
01 – noiembrie-2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute inRegulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
04 – 08 – noiembrie -2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
11 – noiembrie – 2013 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
15 – noiembrie 08 – decembrie – 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
09 – decembrie – 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
13 – decembrie – 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
20 – decembrie – 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

NotaProgramul de organizare si desfasurare a sesiunii de Toamna 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

 

 

2012 in review

30/12/2012

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

About 55,000 tourists visit Liechtenstein every year. This blog was viewed about 290,000 times in 2012. If it were Liechtenstein, it would take about 5 years for that many people to see it. Your blog had more visits than a small country in Europe!

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Cautam lectori pt cursuri pentru pregatirea examenului ANRE !

07/02/2012

Stoia Ioan spune: 06/02/2012 la 12:17 |

Buna ziua, d-le Stoian,

Va scriu din partea Scolii de Maistri si Tehnicieni FPIP Viitor, organizatie agreata, printre altele, organizeze cursurile de pregatire ANRE.

Doresc ca prin intermediul blogului dvs. sa facem publica intentia noastra de a angaja lectori care au disponibilitatea sa sustina aceste cursuri in toata tara.

Va multumesc!.

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Asupra inchirierii terenurilor pentru centrale eoliene

26/06/2011

 Am constatat interesul din ce in ce mai mare al detinatorilor de terenuri pentru a atrage invesitori care sa infiinteze parcuri eoliene. In mintea unor oameni chestiunea e simpla: faci turbina o pui in priza si produce bani. In realitate lucrurile sunt infinit mai complexe

Este necesar sa punctam cateva idei care sa puna intro lumina mai lucrativa aceste initiative.

Investitia intr-un parc eolian este o investitie mare. Se vorbesre de cca 1 milion de euro/MW instalat. Rentabilitatea parcurilor eoliene este o chestiune complexa dependenta de foarte multi factori. Probabil ca pragul de rentabilitate depaseste 50 MW/parc

Pentru ca o locatie sa fie viabila sunt necesare cateva conditii preliminare:

  • zona sa aiba un potential eolian confirmat prin studii de vant. In general zonele traditionale sunt cunoscute. Nu peste tot sunt facute studiile potentialului eolian
  • sa existe posibilitati de evacuare a puterii produse. Deja pe zone largi in Dobrogea nu prea mai exista capacitate disponibila in retelele de transport (tensiuni 220 si 400 kV) si nici in cele de dictributie (tensiuni de 110 kV si 20 kV) Zona este o zona de supra productie: CNE Cernavoda, parcuri eoliene in functiune de sute (poate mii) de MW, CET-uri si alti producatori. Ca sa infiintezi un nou parc eolian probabil ca trebuie sa investesti serios in statii 110/220 kV sau 110/400 kV si/sau in majorari de sectiune in retelele de transport poate in trecerea la 400 kV a unor linii de 220 kV etc. etc Bani ff multi.
  • sa existe terenuri disponibile situate inafara zonelor ecologice protejate, inafara perimetrelor construibile si validate si din alte puncte de vedere.

Fiind vorba de fonduri foarte mari pentru infiintarea unor parcuri eoliene acestea se dezvolta in etape. Exista  societati comerciale care s-au specializat in etapele preliminare in care se fac proiectele se obtin autorizatiile si ternurile si care vand adevaratilor investitori aceste proiecte. Este posibil ca si in faza in care parcul devine operational sau pana atunci parcul sa isi schimbe de mai multe ori proprietarii. In final banii foarte multi investiti exercita o uriasa presiune pentru ca parcul eolian sa fie mentinut functional.

Toate ritualurile investitioanle mentionate mai sus, sau altele posibile, sunt absolut normale si sunt specifice aproape oricarei investitii de mare amploare.

In conditiile enuntate mai sus rezulta ca detinerea unui teren nu garanteaza transformarea acestuia in parc eolian nici macar daca acest teren este situat intro zona cu potential eolian confirmat.

Daca sunteti in situatia in care aveti un teren si va doriti sa il inchiriati pentru infiintarea unui parc eolian atunci trebuie sa ii faceti reclama si/sau sa va lamuriti asupra potentialului eolian. Terenurile cu studiile de vant facute in mod evident sunt mult mai atractive fata de cele cate nu au aceste studii. Daca vreti sa va cresteti sansele trebuie sa va interesati de conditiile de evacuare a eventualei puteri produse in zona Dv.

Abia acum aveti ceva informatii preliminare care sa va permita sa va faceti singuri o idee despre adevarata valoare / atractivitate a terenului Dv pentru investitorii in parcuri eoliene. Duna cum realizati ca sa ajungeti la aceste informatii va trebui sa investiti poate ceva mai mult decat preocuparea de a culege informatii,

Daca ati facut toti pasii preliminari mentionati mai sus, atunci cand apare, trebuie sa profitati cu inteligenta, inspiratie si cumpatare de eventualele oportunitati de negociere care pot aparea.

Succes!

SGC

Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Profil profesional ing Vuap Irfan absolvent 2010 UPB Facultatea de Energetica

28/11/2010

 Va prezint CV-ul unui tanar absolvent al Facultatii de Energetica din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti.

Cartea de vizita a unui absolvent o constituie lucrarea le licenta. Teza domnului ing Vuap Irfan se intituleaza „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV” . Cuprinsul lucrarii poate fi accesat descarcand fisierul atasat: Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV.Cuprins Tema abordata este interesanta si i-a permis sa integreze un volum mare de cunostinte profesionale tratand un subiect dificil, de mare actualitate in SEN.

Dl ing Vuap Irfan este in cautarea unui loc de munca corespunzator pregatirii sale profesionale. Am convingerea ca mediul universitar din care provine dl Ing Vuap Irfan si lucrarea de licenta vor fi atuuri importante care ii vor facilita un excelent debut profesional.

Merita sa va retina atentia lista participarilor dlui inginer Vuap Irfan  la sesiunile studentesti de comunicari stiilifice si rezultatele obtinute

  • Mentiune la:  Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009
  •  Menţiune la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 
  • Locul 1 la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 

 

II urez dlui Ing Vuap Irfan succes, iar angajatorilor buna inspiratie si initiativa!

Datele de contact se gasesc in CV:

     
 
Curriculum VitaeEuropass  
   
Informaţii personale  
Nume / Prenume Vuap Irfan
Adresa(e)Reşedinţă    Pescarilor nr.7 , Bloc MZ3, ap.33, ConstanţaCalea Victoriei 12C, Bloc A, ap.26, Bucureşti
Telefon(oane) +40720308286  
E-mail(uri) vuap.irfan@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) tătar
Data naşterii 01/07/1987
Sex Bărbătesc
   
Experienţa profesională  
   
Perioada 01/07/2008 – 01/09/2008
Funcţia sau postul ocupat Tehnolog I- acest job a fost făcut în cadrul stagiului de practică din facultate ; Departamentul Energetic
Activităţi si responsabilităţi principale Verificarea situaţiei stocurilorComenzi utilităţiCalcul necesar de material pentru confecţionarea pieselorProiectare AutoCAD

Monitorizarea staţiei de transformare

Comparare oferte

Numele şi adresa angajatorului S.C. Şantierul Naval Constanţa SA
   
Perioada 10/2010 → prezent
Funcţia sau postul ocupat Inginer proiectant electric
Activităţi si responsabilităţi principale Proiectare AutoCADMS Visio
Numele şi adresa angajatorului S.C. Simerom S.A., Bucureşti
   
Educaţie şi formare  
   
PerioadaNumele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare 2010 → prezentUniversitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Eficienţă energetică (Master)
   
Perioada 2006 – 2010
Calificarea/diploma obţinută Licenţă inginer
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Universitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Inginerie economică în domeniul electric, electronic şi energetic.
   
Perioada 2002 – 2009
Calificarea/diploma obţinută Diplomă Bacalaureat
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Liceul Teoretic „Traian” Constanţa
   
 Aptitudini şi competenţe personale  
   
Limba maternă Română
   
Limbi străine cunoscute  
Autoevaluare   Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*)   Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral  
Engleză   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat
Italiană   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent B1 Utilizator independent
Franceză   B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar
  (*) Cadrului european comun de referinţă pentru limbi
   
Competenţe şi abilităţi sociale Sociabil, Punctual, Organizat, Activ
   
Competenţe şi aptitudini organizatorice Capabil de lucru în echipăCapabil de lucru sub presiuneResponsabil
   
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului MS OfficeAutoCADMS ProjectPrimavera Project Planner
   
Alte competenţe şi aptitudini Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009 Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 Locul 1: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 Proiect de licenţă: „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice existente de 220 kV”Profesor îndrumător: conf.dr.ing. Sorina Costinaş
   
Permis de conducere B  – 10.2005

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

19/07/2010

M-am intersat astazi la ANRE 14.12.2011 despre soarta acestei initiative si am aflat ca deocamdata s-a renuntat la promovarea acestui regulament!

Poate in viitor se va reveni asupra acestui proiect!

 

Subiectul procurarii de surse regenerabile de producerea ee (panouri solare, mici turbine eoliene, mici grupuri hidro si poate etc ) si injectia surplusului in retea preocupa multi utilizatori ai blogului. Am gasit pe site ANRE, la sectiunea documente supuse  discutiilor, un regulament interesant pe acesta tema:

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori.  Utilizand acest link in aceste zile (19.07.2010  !) se poate accesa o pagina ANRE unde pot fi consultate mai multe titluri de interes pe teme de furnizare ee, acces la retea, relatii intre operatorii din SEN care sunt supuse discutiilor pentru viitoarele actualizari:

Sunteti aici  : : Legislatie \ Documente de discutie EE \ Proceduri oper/ Regl Comerciale

Proceduri oper/ Regl Comerciale    « inapoi
Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice- Expunere de motive modificare contracte de retea
Data: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 100.50 Kb)

Descarcari: 42

Expunere de motive modificare contracte de retea-ANEXA la
– Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electriceData: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 58.50 Kb)

Descarcari: 28

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica – Proiect
Data publicarii: 14.06.2010.
Propunerile si observatiile se vor transmite pe suport hartie la fax nr. 021/3278123 si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro, pana la data 21. 06. 2010.
 Tip fisier: zip
0.07 MB ( 75.32 Kb)

Descarcari: 593

Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrica
Ordin de modificare a Ord 88/09 – Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electricaObservatiile si comentariile se transmit pana la data de 18.06.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresa mcraciun@anre.ro
Data publicarii: 10.06.2010
 Tip fisier: doc
0.06 MB ( 64.50 Kb)

Descarcari: 424

Ordin de desemnare a furnizorilor de ultima optiune de energie electrica pentru perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2011
Data publicarii: 03.06.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 11.06.2010 la adresa de e-mail furnizare@anre.ro
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 47.00 Kb)

Descarcari: 243

Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.08 MB ( 78.00 Kb)

Descarcari: 405

Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
Data publicarii: 26.05.2010.
Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.10 MB ( 104.00 Kb)

Descarcari: 448

Ordin privind inregistrarea la S.C.Opcom S.A. a cantitatilor de energie electrica aferente contractelor incheiate pe piata angro de energie electrica
si transmiterea de informatii aferente verificarii datelor de decontare pe pietele centralizate de energie electrica. – solicitare a S.C. Opcom S.A.
Data publicarii: 14.05.2010. Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax: 021/3278123, cat si electronic la adresele: sorina.nemes@anre.ro si vbusioc@anre.ro pana la data 1 iunie 2010.
 Tip fisier: doc
0.05 MB ( 53.00 Kb)

Descarcari: 398

Ordin de modificare a Ord. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de Echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 30.07 Kb)

Descarcari: 441

Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica
Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
Data: 15.04.2010
 Tip fisier: zip
0.03 MB ( 28.10 Kb)

Descarcari: 541

Implementarea modulului de Decontare în proiectul Platforma Pietei de Echilibrare, etapa a II-a”, elaborat de C.N.Transelectrica S.A.
Acest document continre formule actualizate aferente capitolului Decontarea din Codul Comerciala al Pietei Angro de energie electrica, Revizia 1, Proiect III. Va rugam sa ne transmiteti observatiile si comentariile dumneavoastra , atat prin fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele : gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro pana la data de 08.04.2010.
 Tip fisier: doc
0.23 MB ( 231.50 Kb)

Descarcari: 457

PO – Definirea situatiilor de urgenta pentru care C.N. Transelectrica S.A. poate restrictiona dreptul participantilor de a utiliza capacitatea de interconexiune
castigata in cazul licitatiilor si modificarea operativa a graficelor de schimb notificate
Data: 15.02.2010
Va rugam sã ne transmiteti observatiile si comentariile dvs., atat in format scris, la nr. fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro pana la data de 19.02.2010
 Tip fisier: doc
0.15 MB ( 154.50 Kb)

Descarcari: 250

PO- Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii retelelor electrice de transport
pentru tranzite de energie electrica intre Operatorii de Transport si de Sistem,  in anul 2010
Data: 19.01.2010. Propunerile si observatiile operatorilor economici din sectorul energiei electrice se vor transmite pe e-mail, pana la data de 25.01.2010, la adresele fmihailescu@anre.ro si gradoveanu@anre.ro.
 Tip fisier: zip
0.04 MB ( 44.61 Kb)

Descarcari: 246

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori
Data: 17.12.2009. Observatiile pot fi transmise pana la data de 15.01.2010 la adresele gsbarnea@anre.ro si gstanciulescu@anre.ro.
 Tip fisier: doc
0.25 MB ( 251.00 Kb)

Descarcari: 920

Regulamentul de calificare a producatorilor de E-SRE pentru aplicarea schemei de sustinere
Observatii si comentarii pana pe 12 iunie a.c. la adresele de email   gsbarnea@anre.ro , gstanciulescu@anre.ro si mjisa@anre.ro
Data:28.05.2009
 Tip fisier: zip
0.12 MB ( 123.30 Kb)

Descarcari: 690

Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1

Scop

Art.1. – Regulamentul are ca scop:

a) promovarea utilizării de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie electrică pentru consumul propriu,

b) diminuarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică la consumatorii finali,

c) diminuarea pierderilor de energie electrică datorate transportului şi distribuţiei, ca urmare a producerii energiei electrice la locul de consum.

Art.2. – Regulamentul stabileşte condiţiile de preluare a surplusului de energie electrică produsă de consumatorii deţinători de capacităţi de producere a energiei electrice din surse reo generabile de energie, precizând:

a) categoriile de consumatori la care se aplică prevederile prezentului Regulament;

b) cerinţele privind măsurarea energiei electrice produse/consumate;

c) modul de stabilire a cantităţii de energie electrică de facturat pentru o perioadă de facturare. Secţiunea 2 Domeniu de aplicare

Art.3. – (1)Prevederile Regulamentului se aplică:

a) consumatorilor de energie electrică care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

i. deţin capacităţi de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie cu putere totală instalată pe loc de consum sub 1 MW

ii. utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru asigurarea consumului propriu

iii. dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile Codului de măsurare şi ale prezentului Regulament.

b) furnizorilor care furnizează energie electrică consumatorilor menţionaţi la lit. a). (2) Dacă un consumator dintre cei menţionaţi la alin. (1), lit.a), numit în continuare consumator, deţine capacităţi de producere a E-SRE situate în mai multe locuri de consum, prevederile Regulamentului se aplică numai pentru acele locuri de consum unde puterea instalată cumulată în capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie este sub 1MW.

Secţiunea 3

Definiţii

Art.4. – În înţelesul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:

a) Perioadă de facturare pentru producţie – intervalul de timp pentru care se determină şi se facturează, după caz, surplusul de energie electrică produsă de consumator. Se stabileşte de comun acord între părţi şi nu poate fi mai mare de un an calendaristic. Poate fi aceeaşi cu perioada de facturare pentru consum, din contractul de furnizare a energiei electrice.

b) Persoană fizică autorizată – persoană autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, in condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale,

c) Surplus de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie – cantitatea de energie electrică produsă de un consumator deţinător de instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie care într-o perioadă de facturare depăşeşte consumul de energie electrică al respectivului consumator şi care este livrată in reţeaua electrică de interes public.

CAPITOLUL II CONDIŢII DE PRELUARE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Secţiunea 1

Preluarea surplusului de energie electrică

Art.5. – (1) Obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de la un consumator, revine furnizorului cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice.

(2) În situaţia în care un consumator are încheiate contracte de furnizare a energiei electrice cu mai mulţi furnizori pentru acelaşi loc de consum şi pentru aceeaşi perioadă de facturare, obligaţia de preluare a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică revine furnizorului care şi-a asumat responsabilitatea echilibrării pentru respectivul loc de consum.

Art.6. – Preluarea surplusului de energie electrică de la un consumator se realizează:

a. în conformitate cu prevederile art.8, alin. (3), lit. b) din Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice aprobat prin HG nr. 540/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi fără a fi necesar ca acest consumator să obţină licenţă pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere deţinute dacă este consumator casnic,

b. în baza convenţiei – cadru de vânzare/cumpărare întocmită după modelul prevăzut în anexa nr. 2 încheiată între acesta şi furnizorul său de energie electrică, care constituie anexă la contractul de furnizare a energiei electrice.

c. pe aceeaşi durată pentru care este încheiat contractul de furnizare a energiei electrice.

Art.7. – Un consumator care optează să beneficieze de prevederile prezentului Regulament are dreptul să mandateze furnizorul care achiziţionează surplusul de energie electrică de la respectivul consumator să primească certificatele verzi ce îi revin conform legislaţiei în vigoare, cu respectarea prevederilor regulamentului ANRE de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de sprijin.

Secţiunea 2

Măsurarea energiei electrice

Art.8. – (1) Sistemul de măsurare montat la locul de producere/consum al consumatorului trebuie:

a. să respecte prevederile Codului de măsurare a energiei electrice privind categoria de punct de măsurare corespunzătoare locului de consum şi de producţie,

b. să înregistreze distinct cantităţile vehiculate în fiecare sens pentru acele puncte de măsurare prin care energia electrică se poate vehicula în ambele sensuri,

c. să asigure măsurarea energiei electrice produse, a celei livrate în reţeaua electrică, precum şi a celei consumate din reţeaua electrică.

(2) Cheltuielile ocazionate de înlocuirea/modificarea grupului de măsurare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) revin în exclusivitate consumatorului.

(3) Operatorii de reţea sunt obligaţi să asigure înlocuirea/modificarea grupului de măsurare, după caz, la consumator pentru indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

Secţiunea 3

Stabilirea modului de facturare

Art.9. – Pentru fiecare perioadă de facturare, pe baza măsurătorilor efectuate, se determină pentru un loc de consum:

a) energia electrică produsă,

b) energia electrică livrată în reţeaua electrică,

c) energia electrică consumată din reţeaua electrică.

Art.10. – Un consumator :

a. facturează furnizorului contravaloarea energiei electrice livrate în reţeaua electrică după fiecare perioadă de facturare;

b. poate solicita scutirea de taxa pe valoarea adăugată la facturarea surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică, în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal dacă are o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, inferioară plafonului de 35 000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării României la Uniunea Europeană;

Art.11. – (1) Furnizorul preia surplusul de energia electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator :

a. la preţ reglementat stabilit de ANRE, în limita consumului înregistrat de consumator in anul anterior,

b. la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent, surplusul de energie electrică ce depăşeşte consumul înregistrat de consumator în anul anterior.

(3) Modul de stabilire a surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică din instalaţiile unui consumator este prezentat în anexa 1 la prezentul Regulament.

CAPITOLUL III

 DISPOZIŢII FINALE

Art.11. – Art.12. – (1)Furnizorul angajat în relaţii comerciale cu un consumator, transmite către ANRE la sfârşitul fiecărui an calendaristic, nu mai târziu de 15 februarie a anului următor următoarele informaţii:

a) Numărul consumatorilor de la care a preluat surplusul de energie electrică, defalcat pe tipuri de consumatori;

b) Puterea instalată pe tip de sursă regenerabilă în capacităţile de producere deţinute de consumatori;

c) Energia electrică total produsă de consumatori pe tip de sursă regenerabilă;

d) Surplusul de energie electrică livrat de consumatori în reţea electrică.

(2)Datele menţionate la alin. (1) vor fi transmise către ANRE după formatul prezentat în macheta din anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

Art.12. – Art.13. – (1) Consumatorul este scutit de plata dezechilibrelor induse, aferente surplusului de energie electrică livrat în reţeaua electrică dacă puterea instalată pe loc de producţie este de cel mult 250kW şi utilizează pentru producerea energiei electrice energia eoliană, energia solară sau energia hidraulică.

(2) Furnizorul de energie electrică care preia de la un consumator surplusul de energie electrică preia şi responsabilitatea echilibrării acestuia. .

Anexa 1 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE FACTURAT PENTRU PRODUCŢIA E-SRE

1. Cantitatea de energie electrică (ESRE,MAX) de preluat anual la preţ reglementat stabilit de ANRE conform art. 10 din prezentul Regulament într-un an calendaristic de către furnizor de la un consumator, se stabileşte la o valoare egală cu consumul de energie electrică înregistrat anul anterior de acel consumator pe locul de consum unde sunt amplasate capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

2. In fiecare perioadă de facturare (i) furnizorul determină valoarea cumulată a surplusului (ES(i)) livrat în reţeaua electrică de consumator de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul perioadei curente de facturare (i) şi comunică aceste valori consumatorului.

3. Calculele se fac pe ani calendaristici, iar valoarea cumulată a surplusului de energie electrică livrată în reţeaua electrică se determină începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost incheiată cu furnizorul convenţia de preluare a surplusului de energie electrică, conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

4. În fiecare perioadă de facturare (i), în cazul în care: a) ES(i) ≤ ESRE,MAX , consumatorul facturează furnizorului surplusul de energie electrică livrat în reţeaua electrică în perioada de facturare i la preţul reglementat stabilit de ANRE, b) ES(i) > ESRE,MAX şi ES(i-1) < ESRE,MAX, consumatorul facturează furnizorului din surplusul de energie electrică livrată în reţea după cum urmează: i. cantitatea ESRE,MAX – ES(i-1) la preţul reglementat stabilit de ANRE ii. ES(i) – ESRE,MAX la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare.

5. În cazul în care consumatorul îşi schimbă furnizorul de energie electrică în cursul anului calendaristic, calculele se efectuează la data schimbării furnizorului proporţional cu numărul de luni din anul respectiv atât pentru valoarea maximă a surplusului de preluat cât şi pentru nivelul consumului anual. 6. În cazul unui consumator nou care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3, alin. (1), ESRE,MAX reprezintă consumul previzionat de consumator corelat cu puterea maximă absorbită de consumator stabilită prin avizul tehnic de racordare şi durata de utilizare a acesteia până la sfârşitul anului calendaristic curent.

Anexa nr. 2

Anexa la Contractul de furnizare de energie electrică nr. ……… încheiat între _______________________ în calitate de vânzător şi _______________________ în calitate de cumpărător Convenţie-cadru pentru achiziţia surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie livrat în reţeaua electrică nr. …. din data …….. Date generale Locul de vânzare-cumpărare a energiei electrice………………………………(localitatea, comuna, strada, numărul, blocul, etajul, apartamentul, numărul de telefon, contul în bancă al consumatorului-producător) Aviz tehnic de racordare nr……………. din data de……………emis de……………….. Puterea maximă instalată în capacitatea de producere a energiei electrice:……….kW Tip sursă regenerabilă de energie utilizată: Caracteristici tehnice ale capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE):

Art.1. – Obiectul convenţiei îl constituie vânzarea de către consumatorul deţinător de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW, denumit în continuare consumator, la locul de vânzare-cumpărare şi cumpărarea de către furnizor a surplusului de E-SRE stabilit conform prevederilor art. 2 al prezentei Convenţii. Condiţii de desfăşurare

Art.2. – Furnizorul de energie electrică se obligă să achiziţioneze de la consumator surplusul de E-SRE după cum urmează:

a) în limita consumului înregistrat în anul precedent, la preţul reglementat stabilit în anexa B;

b) peste limita prevăzută la lit. a), la preţul mediu de excedent înregistrat pe piaţa de echilibrare în anul calendaristic precedent.

Art.3. – (1) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut în fiecare perioadă de facturare dintr-un an calendaristic de consumator şi cumpărat de furnizor este prevăzut în tabelul 1 din anexa A la prezenta convenţie – cadru.

(2) Surplusul de E-SRE estimat a fi vândut într-o perioadă de facturare de consumator şi cumpărate de furnizor se poate modifica cu acordul părţilor cu cel puţin 2 zile înainte de începutul fiecărei perioade de facturare.

Art.4. – Până la data de ……………………… a fiecărui an calendaristic, se stabileşte pentru anul calendaristic următor cantitatea maximă de E-SRE care poate fi achiziţionată de furnizor de la consumator la preţul reglementat din Anexa B, reprezentând energia electrică consumată de consumator în anul curent.

Art.5. – Furnizorul de energie electrică se obligă să preia responsabilitatea echilibrării consumatorului conform prevederilor art.12 din Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie de consumatori.

Art.5. – Art.6. – Părţile convin ca E-SRE tranzacţionată conform prezentei convenţii să fie măsurată în conformitate cu prevederile Codului de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul nr. 17/20.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4.07.2002. Art.6. –

Art.7. – (1) Suma bănească ce urmează a fi primită de consumator de la furnizor, conform prezentei convenţii, în fiecare perioadă de facturare în care se înregistrează un surplus de E-SRE la consumator, se calculează pentru surplusul de E-SRE determinat şi având în vedere precizările de la art. 2 al prezentei Convenţii.

(2) Factura emisă pentru plata surplusului de energie electrică va fi achitată în termenul de scadenţă de 10 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură.

(3) Neachitarea facturii de către furnizor în termen de 30 de zile la data scadenţei atrage după sine penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, după cum urmează: – penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare; – penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei.

(4)În cazul în care o sumă facturată de consumator este contestată integral sau în parte de către furnizor, acesta va înainta o notă explicativă consumatorului, în termen de maxim 5 zile de la primirea facturii cuprinzând obiecţiile sale şi va plăti suma rămasă necontestată până la data scadenţei.

(5)Pentru sumele contestate, dar stabilite ulterior pe cale amiabilă sau hotărâre judecătorească a fi datorate de furnizor, acesta va plăti pe lângă suma datorată, o penalitate calculată conform prevederilor alin. (3).

(6)Plata facturii va fi efectuată în lei, conform legislaţiei în vigoare, în contul consumatorului. Se consideră drept dată de efectuare a plăţii data la care suma plătită apare în extrasul de cont al furnizorului.

Art.7. – Art.8. – (1) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să deţină, pe parcursul derulării convenţiei, toate aprobările necesare pentru exercitarea obligaţiilor cuprinse în această convenţie, respectând în acelaşi timp toate prevederile legale.

(2) Părţile se obligă una faţă de cealaltă să asigure accesul la informaţii, documentaţii şi datele necesare pentru buna derulare a convenţiei.

(3) Daunele dovedite a fi produse uneia dintre părţi din vina celeilalte părţi vor fi suportate de partea vinovată.

Art.9. – (1) Prezenta convenţie se încheie pentru aceeaşi perioadă pentru care a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, cu excepţia cazului în cazul în care, prin ordin al preşedintelui ANRE, îşi încetează aplicabilitatea cadrul de reglementare prin care a fost stabilit.

(2) În termen de patru zile lucrătoare după încheierea perioadei de facturare, furnizorul de energie electrică transmite consumatorului datele referitoare la energia electrică produsă şi la energia electrică livrată în reţeaua electrică de către acesta.

Art.8. – Art.10. – Termenii specifici utilizaţi în cadrul prezentei convenţii sunt definiţi în Regulamentul privind preluarea surplusului de energie electrică produsă de consumatori, aprobat prin Ordinul nr. XX/2008 al preşedintelui ANRE. Prezenta convenţie a fost încheiată la data de ………………….. în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă şi va intra în vigoare la data de ………………….. SEMNATARI Din partea Consumatorului Din partea Furnizorului de energie electrică Anexa A CANTITĂŢI DE ENERGIE ELECTRICĂ CONTRACTATE – Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator -– Nr. crt. Anul …………/ Perioada de facturare Surplusul de energie electrică estimat a fi vândut de consumator [MWh] 1 2 3 . . . . Notă: Tabelul 1 se completează la semnarea convenţiei şi se actualizează în fiecare an, până la data de 15 decembrie, pentru anul calendaristic următor.

ANEXA B PREŢUL DE ACHIZIŢIE A SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Preţul de achiziţie a surplusului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în limita consumului înregistrat de consumator în anul anterior este de ………………….., conform Ordinului nr……………. al preşedintelui ANRE privind………………………………….. INFORMAŢIILE FURNIZATTRANSMISE ANRE DE FURNIZORII CARE PREIAU SURPLUSUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE (E-SRE) DENUMIRE FURNIZOR………………………………………… Nr. crt UM ian. feb. mar. mai iun. iul. aug sep. oct. nov. dec. total an 1 Numărul de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW cu convenţie de preluare surplus E-SRE 2 Puterea total instalată în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW de la pct. 1 kW din care:

2.1 – hidro kW

2.2 – eoliană kW

2.3 – solară kW

2.4 – biomasă kW

2.5 – biogaz kW

2.6 – geotermal kW

2.7 – alte RES kW

3 E-SRE produsă în capacităţile de producere ale consumatorilor deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh din care:

3.1 – hidro kWh

3.2 – eoliană kWh

3.3 – solară kWh

3.4 – biomasă kWh

3.5 – biogaz kWh

3.6 – geotermal kWh

3.7 – alte RES kWh

4 Surplusul de E-SRE livrat în reţelele electrice de consumatori deţinători de instalaţii de producere a E-SRE cu putere instalată sub 1 MW kWh Anexa nr. 3

Lucrari in apropierea retelelor electrice aeriene si subterane aflate sub tensiune

13/07/2010

Va prezint un videoclip excelent realizat care prezinta succesiv riscurile asociate lucrarilor in apropierea liniilor electrice aeriene si subterana (LEA/LES) aflate sub tensiune. Pentru fiecare situatie videoclipul prezinta si regulile de securitatea muncii care por preveni electrocutarile.

Videoclipul debuteaza cu o scurta parte introductiva menita sa sensibilizeze auditoriul si sa il pregateasac pentru instruire. Informatiile adevarate sunt dupa aceasta parte introductiva!

Sunt ferm convins ca utilizarea acestui suport video pentru instruirea unor cat mai largi categorii de lucratori, studenti sau elevi poate contribui la salvarea foarte multor vieti. Videoclipul este descarcat de pe Youtube

Ar fi foarte binevenit ajutorul unor oameni priceputi pentru titrarea in limba romana sau pentru inlocuirea  prezentarii vocale cu una in limba romana! Chiar merita efortul de a facilita accesul cat mai multor oameni la informatiile asociate acestui videoclip.

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

13/07/2010

Instruirea poate salva multe vieti. Va prezint un videoclip foarte bine realizat referitor la riscurile asociate lucarilor in apropierea reteleor electrice aflate sub tensiune.

Se pleaca de la un studiu de caz: electrocutarea unei persoane care lucreaza la montarea unui jgheab de scurgere a apei. Respectivul jgheab avea o lungime mare si a fost manipulat cu neatentie in apropierea unei linii electrice aeriene. Dupa ce piesa metalica a intrat in contact cu LEA s-a produs electrocutarea unui lucrator care a cazut de pe o scara de la mare inaltime

Cred ca videoclipul este sugestiv si pentru cei care nu stiu engleza insa ar fi binevenit un voluntar care sa traduca explicatiile verbale asociate imaginilor!

Informatia salveaza vieti!

13/07/2010

Va prezin un videoclip care poate contribui la salvarea multor vieti.  In principiu se dovedesc experimetal  cateva situatii periculoase care au condus sau pot conduce la electrocutari.

Va propun sa incercam sa traducem explicatiile prezentatorului astfel incat utilitatea experimetelor sa conduca la informarea cat mai multor persoane asfel incat sa stim sa ne ferim de accidente prin electrocutare si respectiv receptoarele electrocasnice de supratensiunile atmosferice

 

 

SGC

ATR consumatorii casnici- proiect de revizuire a continutului cadru

28/04/2010

SGC 2002 ANRE intentioneaza sa modifice  continutul cadru al ATR pentru consumatorii casnici. Noul text contine mai multe informatii care explica optiunile clientilor:

Antet operator de reţea Adresa sediului Telefon/ fax/ e-mail Nr………. din……………………. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE PENTRU CONSUMATORI CASNICI Nr…….. din ………… Urmare a cererii înregistrate cu nr. …………………………………….. din data …………………………………….. , având ca scop 1) ………………………………………………….. adresată de ……………………………………………………………………………., în calitate de……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul ……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail……………………… şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum) amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str………………………………………………………… nr. …… bl……. sc……. et……. ap……. , cu următoarea putere aprobată: Situaţia existentă în momentul emiterii avizului * Puterea aprobată pentru organizare de şantier, valabilă până la data…………. ** Puterea aprobată *** Puterea maximă simultană ce poate fi absorbită **** (kVA) (kW) Notă: * numai pentru situaţia unui loc de consum existent; ** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală; *** date valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 11); **** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare loc de consum racordat la reţeaua respectivă. Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII: 1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare stabilită prin fişă de soluţie, corelată cu evoluţia puterii aprobate a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………….………..……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ……………………………………………………………… …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul); d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare): ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice) f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele privind echipamentele de măsurare); g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea) 2. (1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctul de delimitare. Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate, din momentul anunţării acesteia de către utilizator, este stabilită prin Standard. Operatorii de distribuţie acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, compensaţii pentru nerespectarea termenelor, în conformitate cu prevederile Standardului. (2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 2) 3. (1) Consumatorul nu va depăşi puterea aprobată prin prezentul aviz, ca urmare a dotării suplimentare sau extinderii instalaţiei de utilizare pentru construcţii noi, decât după ce va solicita un spor de putere şi operatorul de reţea îl va aproba prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului. (2) Consumatorul nu va racorda alţi utilizatori la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament. 4. (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. (2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazurile în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente. (3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.3) (4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. (5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia. 5. (1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. (2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4 , alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 6. (1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, în condiţiile legii, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare. (2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. (3) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea. 4) 7. (1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea: a) copia prezentului aviz tehnic de racordare; b) alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul; c) autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ; d) acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ; (2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul de situaţie privind amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia. (3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor particulare în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului. 8. Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea. 9. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de decontare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu reglementările în vigoare. 10. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora. 11. (1) Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi de la punctul 4, alin.(3), în conformitate cu prevederile Regulamentului. 5) (2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii: a) expiră perioada pentru care a fost emis; b) se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui; c) avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică; d) în termen de ………………………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) 12. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………….……………………….. Semnătura autorizată, Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 11, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 11, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………………………………. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare) Semnătura autorizată, Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA) Semnătura Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr………………………………………….. Semnătura Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia. Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă: 1) Se completează motivul solicitării, respectiv:  „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau  „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau  „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau  „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau  „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau  „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”. 2) Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc. 3) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”. – Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”. 4) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu: „(4) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea: a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare; b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii; c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.” În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, punctul 6, alin.(3) se continuă cu: „În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia: a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice; b) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar. c) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare; d) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice prin persoane juridice care vor obţine în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege; acestea îşi vor organiza şi desfăşura activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard; prestatorii serviciului de distribuţie vor fundamenta tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl vor supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.” 5) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu: „Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

Lista formatorilor autorizati de ANRE sa tina cursuri pentru candidatii la examenul de autorizare electricieni

14/02/2010

SGC 2002  Pe site www.anre.ro s-a publicat lista agentilor economici deja autorizati sa tina cursuri pentru autorizarea electricienilor. Acesta lista se poste actulaliza frecvent!

Update 22.03.2013:

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR

NOTA. 
In lista de mai jos este precizat sediul social al entitatii respective. Va rugam sa accesati pagina de Internet a organizatorilor  sau sa contactati reprezentantii acestora, deoarece se pot organiza cursuri nu numai in localitatea de resedinta a acestora, ci si in alte localitati.

  Institute de invatamant superior 

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti, Splaiul Independentei 313
Tel/fax: 021-4029446
mail: autorizare_electricieni@system.power.pub.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
2. Facultatea de Constructii -UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
Timisoara, Str. Traian Lalescu nr. 2A, Romania
Tel:0256-404.000, Fax 0256-404.010
mail: secretar.sef@ct.upt.ro
site:
http://system.power.pub.ro/autorizare_electricieni.html
3. Facultatea de instalatii- UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.128-130 Tel: 0264.401.279, 0264.401.200, Fax 0264.401.179
site: http://instalatii.utcluj.ro/
4. Facultatea de electrotehnica- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Craiova, Bd. Decebal nr. 107
Tel/fax 0251-436447
e-mail: decanat@elth.ucv.ro
5. Facultatea de energetica – UNIVERSITATEA ORADEA Oradea, jud. Bihor ,CP 114 OP Oradea nr. 1, Str. Universitatii nr. 1
Tel: 0259-432.830, 0259-408.115,
Fax 0259-432.789
site: http://www.uoradea.ro

e-mail: rectorat@uoradea.ro
6. Facultatea De Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata UNIVERSITATEA TEHNICA „Gheorghe Asachi” Iasi Iasi, Bd. Dimitrie Mangeron nr. 53, jud. Iasi
Tel: 0232-278.680, 0232-278.683
site: www.ee.tuiasi.ro
e-mail: secretariat@ee.tuiasi.ro
7. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
-CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE-
Baia Mare, str. Dr. Victor Babes, nr. 62 A  Tel: 0362/401265, Fax 0262/276153
site: http://cee.ubm.ro
e-mail:  mircea.horgos@cunbm.utcluj.ro
8. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47 Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic Tel: 0336.130.142, Fax  0336.130.100 Mob: 0730.678.362 ,0747.417.828
e-mail: ctabacaru@ugal.ro

site: Cursuri de pregatire teoretica in domeniul instalaiilor electrice
9. Facultatea de inginerie -UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA Resita, Piata Traian Vuia nr. 1-4 jud.Caras Severin  Tel: 0255-210.227 Fax 0255-210.230
site: www.uem.ro ,
e-mail: rector@uem.ro
Persoana de contact :prof. Ion Piroi,tel: 0744-603-121, 0723-523-349,
e-mail: i.piroi@uem.ro
10. Facultatea de Inginerie Electrica -Catedra Electroenergetica
UNIVERSITATEA TEHNICA din Cluj Napoca
Cluj Napoca 40114 , str. Memorandumului nr. 28
Tel:0264-202209, fax 0264-202280
site: www.utcluj.ro
 
11. Facultatea de Inginerie
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU
Bacau, Str. Calea Marasesti, nr. 157
Tel: 0234-542411, Tel.Fax: 0234-545753
site: www.ub.ro

e-mail: rector@ub.ro
Persoana de contact: Aneta Hazi , Tel.: 0722472091

Societati comerciale

1. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105,  Camera 606-607B Tel: 0727744009, Fax : 021/3189347,  021/ 3189353,  0378/105421
email : autorizare@energy.org.ro sauoffice@3tteam.ro
site : www.3tteam.ro
2. EUROTRAINING SOLUTION
<Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,  email :
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
3. FORMENERG Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3 Tel : 021/3069900, Fax:  021/3069901
Programare: 021/ 3069925
email : 
office@formenerg.ro
4. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
Pcte de lucru Bacau:
–  str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12;
– str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/ 524335, 0234/ 511517, Fax: 0234/ 541544, Mobil : 0740172472
e-mail:consultingcont@yahoo.com
site:www.consultingcont.ro
5. FUNDATIA SCOALA DE AFACERI SI MESERII
SAM-TIMISOARA
Timisoara, Casa tineretului,  str. Aries 19, Jud Timis
Tel/ Fax: 0256/483144,Mobil: 0769/060800, 0769/060802e-mail:office@fsam.rosite: www.fsam.ro
6. MARVI CONS Sat Garcina, Comuna Garcina, jud. Neamt
0233 /216276,  0765542547marvi_cons@yahoo.com
7. PROACTIVE COMMUNICATION Timisoara, Calea Torontalului 3
0356/412575, e-mail:office@proactivecommunication.ro
8. CONFORTUL Botosani, str. Pacea nr. 14, Bloc 14, Scara B, ap. 7, jud. Botosani
Tel: 0743.828.331, 0742.833.367, 0331.401.405 Fax 0331.401.406 , email:vladanmarcel@teacher.com,
site: www.confortul.ro
9. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES Baia Mare, Bd. Unirii nr. 16, jud. Maramures
e-mail: cci_mm@ccimm.ro,
site: www.ccimm.rowww.proafaceri.ro
10. LIN IMPEX Targoviste, Str. Capitan Andreescu nr. 9-11, jud. Dambovita Tel./ Fax 0245-620.725 , e-mail:linimpex@yahoo.com
12. ASOCIATIA PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ Cluj Napoca, Str. Avram Iancu nr. 52, jud. Cluj Tel: 0264-595.793, Tel/Fax 0264-430.148,e-mail: formare@apm.ro, site:www.apm.ro,
13. SC ASCENDO SRL Ramnicu Valcea, Aleea Olanesti, jud. Valcea Tel/Fax : 0250/ 712021, e-mail:ascendo2001@yahoo.com, site:www.ascendo2001.ro,
14. FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVESITAR – VIITOR Sacele, Str Nicolae Iorga, nr 65, jud. BrasovPct de lucru: Brasov,

Sc gen „Diaconu coresi” nr 2, Bdul Stefan cel Mare, nr 15B

Tel: 0268/ 331.329, Fax :0368.816.188, 0751.272.222, e-mail:brasov@calificat.rooffice@calificat.ro, site: http://www.calificat.ro
15. S.C. E.ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A. Iasi, Str Ciurchi, nr 146-150, cod.700359
Pct de lucru: Suceava, Str. Mitropoliei nr.2, cod. 720037
Persoane de contact :
Dan Sumovschi
Sef Centru de Instruire si Perfectionare Suceava
Tel  0230 20 57 34
Fax 0232 40 58 00
Mob  0728 98 98 92
dan.sumovschi@eon-romania.ro
Ovidiu-Magdin Tanta, Instructor pregatire profesionala ,Tel  0230 20 58 64
Fax  0232 20 58 01, Mob  0730 00 37 21
ovidiu.tanta@eon-romania.ro
Site:
http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/servicii/Servicii-de-instruire/contact.html
16. CENTRUL DE CALIFICARE SI PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU Buzau, Str Ostrovului nr 14, Jud. Buzau

Pcte de lucru:
Tg Jiu, Str Victorii, nr 132-134, 132-134, incinta caminului liceului nr.2, etaj 3, camera 341,  jud. Gorj

Deva,
 str. 22 Decembrie, nr.118, et.1, cam.32 – Cladirea CORATRANS S.A.
Tel: 0238 723 653, Persoana de contact Ioana Popescu – 0743.404.651Telefon/fax 0253.237.818
Persoana contact: Vilcu Rodica Mihaela – 0748.143.103 tel/fax:  0254.21.80.88

Persoane de contact:
Clara Ianachis – 0754.469.350 , Elena Balaban – 0762.325.256

17. S.C. ARTOPROD S.R.L. Rm. Valcea, Str Regina Maria nr 17A, Jud. ValceaPcte de lucru:
Pitesti, str. Calea Bucuresti, Bl.1, Sc.C, Ap.4, ,jud. Arges, Tel/fax: 0248.221.291
Sibiu  str. Vasile Milea, Bl.9, Sc.C, Ap.33,  jud. Sibiu, Tel/fax: 0269.212.996
Tel: 0250.736.527, 0350.413.537
0744.147.345
Fax 0250.736.528

e-mail: artoprodsrl@yahoo.com
site: http://www.artoprod.go.ro

18. S.C. PROFESIONAL PN S.R.L. Sibiu, Cojocarilor nr.2 , Jud. Sibiu

Tel/Fax: 0269 220 449
0745.373.606, 0720.229.998
e-mail:

profesional_pn@yahoo.com
site: http://www.cursurigaze.ro,www.profesional-pn.ro

19. ASOCIATIA ROMANA A ELECTRICIENILOR Bucuresti, Str Padesu nr. 16, Bl 15, Sc A, Et 7, Ap 29, Sect 4Punct de lucru:Centru Incubator Afaceri -CIAF , Bucuresti, Sos Oltenitei nr. 225A Tel: 0722.622.697/ 0744.544.886
Fax: 031.81.70.639
e-mail:

asociatia.electricienilor@gmail.com
site: http://www.arel.ro

20. S.C. AMIRAS C&L IMPEX S.R.L Targoviste, Str Constantin Brancoveanu nr.66, Jud Dambovita 
Tel/ FAX : 0245.215.813, Mob: 0722.402.285
e-mail: office@amiras.ro
site: http://www.amiras.ro
21. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA IALOMITA Slobozia, Str. Lujerului 2, judetul Ialomita
Tel./ Fax: 0243/231353
e-mail: office.cciail@gmail.comnicolae.stanca@gmail.com
22. S.C. Sind Tour Operator SRL Bucuresti, Str Doamna Chiajna nr. 26, Sect3
Tel. 021.318.30.18, 318.30.10 Fax: 021/318.30.17 Mob: 072.687.28.35
e-mail: office@mysto.ro


Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa darae@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

NOU-Cursuri de pregatire teoretica    « inapoi
I. Prevederi legale
II. Conditii pentru organizatori
III. Precizare 2010 
IV. LISTA DE ORGANIZATORII. Prevederi legale
In conformitate cu prevederile art. 17 ale „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic”, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 90/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 847 din 08-12-2009,
participarea la primul examen de autorizare, indiferent de gradul si tipul solicitat de candidat, este permisa numai dupa ce acesta face dovada ca a urmat un curs de pregatire teoretica in domeniul instalatiilor electrice. Cursul trebuie sa aiba un continut corespunzator tematicii si bibliografiei recomandate si publicate pe pagina de Internet a ANRE, si sa fie organizat de institutii de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, sau de societati comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu, organizatorii cursurilor avand obligatia de a obtine in prealabil aprobarea ANRE. Regulamentul impune, de asemenea, obligatia electricianului autorizat de a urma un curs de pregatire teoretica cel putin o data la 10 ani, perioada considerata rezonabila ca timp de actualizare/ modificare a normelor tehnice si legislative in domeniul instalatiilor electrice.  In conformitate cu prevederile Regulamentului, facem urmatoarele precizari:

II. Conditii pentru organizatori
Institutiile de invatamant superior, prin facultatile din domeniul energetic, precum si societatile comerciale de formare profesionala autorizate conform legislatiei in domeniu‚ care doresc sa obtina aprobarea ANRE in vederea organizarii cursurilor de pregatire teoretica, trebuie sa transmita la ANRE o solicitare in acest sens si sa anexeze acesteia documente, din analiza carora, sa rezulte ca:
         institutia/ societatea este furnizor de formare profesionala, organizat conform legislatiei in domeniu si detine autorizatii emise de autoritatile statului competente in acest scop,

         dispune/ asigura logistica necesara, corespunzatoare desfasurarii cursului,

         asigura lectori avand calitatea de formatori, specialisti in domeniu, cu experienta in Sistemul Electroenergetic National,

         respecta tematica si bibliografia de examen, publicata de ANRE pe pagina de Internet.

 III. Precizare 2010
Titularii de legitimatii de electrician autorizat, emise de ANRE, a caror valabilitate expira in anul 2010, pentru inscrierea la examenul de autorizare la acelasi grad/ tip, vor respecta prevederile art. 19 din Regulament, cu precizarea ca, in conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, nu trebuie sa faca dovada ca au urmat un curs de pregatire teoretica.  

IV. LISTA DE ORGANIZATORI
LISTA INSTITUTELOR DE INVATAMANT SUPERIOR SI SOCIETATILOR COMERCIALE CARE AU OBTINUT APROBAREA ANRE DE A ORGANIZA CURSURI DE PREGATIRE TEORETICA A CANDIDATILOR LA EXAMENELE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

Institute de invatamant superior

1. Facultatea de Energetica -UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Bucuresti,
Splaiul Independentei 313
Tel: 021-4029433
Fax: 021-4029675
2. Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Galati, str. Domneasca 47
Departamentul de Formare Continua si Transfer tehnologic
Tel: 0236/468061
Fax 0236/468061, 0336.130.100
3. UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
Baia Mare, str. Dr. Victor Babeº 62A
Tel: 0262/422778,
Fax 0262/276153

Societati comerciale

4. 3T TRAINING TEAM
Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 103-105, Etaj 5, Camera 519C
Tel: 0727744009
Fax 021/3189347
autorizare@energy.org.ro
5. EUROTRAINING SOLUTION
Bucuresti, Calea Plevnei 139, Corp B, Camera 17
Tel 021/3130164,
Fax 021/3130167,
office@e-trainings.ro
instruire@e-trainings.ro
6. FORMENERG
Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 3
Tel 021/3069900, Fax 021/3069901
office@formenerg.ro
7. ALEXRAL CONSULT
Bacau, str. George Bacovia 14
PL: Bacau str. Banca Nationala nr. 3B, ap.12; str. Stefan cel Mare 38/A/2
Tel/ Fax: 0234/524335, 0234/577177, 0234/541544, 0740/172472

Lista se va actualiza periodic.
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati prin e-mail la adresa anre@anre.ro in atentia Directiei Acces la Retea si Autorizare in domeniul energiei electrice.

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

Hst+ 3m3)

7,50 5)
Neelectrificate 7 4)

Hst

7,50 4)

74bis)

Hst+ 3m3)

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV
Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

7)

7bis)

15)

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

05/01/2010

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu cosj
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
10 kA < Icu £20 kA 0.3
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
50 kA < Icu 0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

  • nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu cosj Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

17/12/2009

In cerintele tehnice pentru LEA jt am propus ca circuitele de linie sa se echipeze cu intreruptoare cu In=160A care sa fie capabile sa sesizeze un curent minim de scc de 200A, cu o intarziere a declansarii de 50 ms (aceasta cerinta corespundea curnei de declansare OEZ: MTV8. Lungimea maxima a Ljt conform cerintele tehnice pentru LEA jt este de 1000 m pentru TYIR de 70 mmp si de 1400 m pentru TYIR de 95 mmp. Curentul de scurtcircuit metalic net cu care sunt creditate circuitete de lungimile si sectiunile mentionate mai sus este de cca 220 A.

Nota intreruptorul din fotografie ete echipat cu un alt tip de declansator decat cel  care face obiectul acestui articol!

Exista posibilitatea de a combina carateristicile curbei de declansare OEZ: MTV9 cu cele ale curbei MTV8 si sa obtinem o familie de curbe noi de declansare mai bine adaptata liniilor electrice jt lungi. OEZ a fost receptiv la aceasta propunere si a lansat un nou declansator electromagnetic codificat MTV7. Astfel pentru  intreruptorul cu In=160 putem avea Ir termic=160, I elmg scc min =200A si o intarziere a declansarii de 300 ms (coeficientul de sensibilitate Ks= 200/160=1.25).

In fotografia de mai jos avem un declansator MTV7 Remarcati cele doua suruburi din partea superioara care asigura rapina schimbare a declansatorului. In fapt pentru gana 100A, 160A si 250 A intreruptoarele au circuitele primare dimensionate pentru In=250 A si prin simpla schimbare a declansatoarelor pot deveni intreruptoare cu In= 100A sau 160A sau 250A

Remarcam extinderea domeniului de intarziere a declansarii de la 50 ms in cazul curbelor de declansare MTV8 la 300 ms in cazul curbelor MTV7 (domeniu de reglaj preluat de la declansatoarele MTV9)

Puteti descarca fisierul urmator si veti vedea paginile de catalog care descriu decalnsatorul MTV 7: MTV7_catalogue pages_ declansator personalizat pentru Ljt lungi

In figura alaturata avem un detaliu al panoului de reglaj al unui declansator MTV7:

Va prezint si o curba de declansare MTV7:

Remarcati intarzierea de 300 ms de care am vorbit si curentii de scurcircuit de 125 A  si de 200 A care pot fi vazuti de declansatoarele MTV7 care pot echipa intreruptoare de 100 A respectiv de 160A

Recomand ca in caz de nevoie sa se utilizeze intreruptoare OEZ de 100A echipate cu declansatoare electromagnetice MTV7 pentru echiparea cutiilor de sectionare in cazul Ljt foarte lungi.

MTV7 este un declansator performant adecvat protectiei liniilor jt lungi care asigura:

– sensibilitate la curentii de scurtcircuit specifici liniilor lungi respectiv asigurarea protectiei oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
– protectia la suprasarcina a circuitului jt,
– utilizarea capacitatii maxime de distributie a Ljt,
– evitarea declansarilor la pornirea directa a unor motoare de puteri uzuale care pot exista cel putin ocazional in gospodariile alimentate din circuitele stradale,
– evitarea declansarii la scurtcircuite trecatoare care se sting in mai putin de 300 ms,
– bune posibilitati se asigurare a selectivitatii pentru protectii al bransamentelor chiar in cazurile in care se solicita puteri mari de pana la 70 kVA

Pentru detalii privind gama de produse OEZ va recomand accesarea site www.oez.com de unde puteti descarca setul complet de cataloage si un interesant program de calcul de alegere a intreruptoarelor (calcul curenti de scc si caderi de tensiune)

Istorie – Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de autorizare a electicienilor

17/12/2009

SGC 2002   Va semanlez aparitia noului regulament de autorizarea a electricienilor aprobat prin Ordinul ANRE 90/2009  din 19 nov 2009 si publicat in Monitorul Oficial 847/08.12.2009.

Noul regulament intra in vigoare la 30 de zile de la publicare (08.01.2010) data de la care este abrogata editia anterioara, Ordinul ANRE 25/2007

Ordinul 90/2009 poate fi accesat pe site ANRE: www.anre.ro sau descarcand fisierul atasat acestui articol: Ord 90 09_RegAutorizEE_MO0847

Remarc faptul ca noua editie contine un numar destul de mare de modificari. Intre acestea reglementarea mai atenta a cerintelor privind pregatirea profesionala solicitata candidatilor. Prin noul regulament un numar mai mare de persoane vor putea solicita obtinerea calitatii de electrician autorizat

Caracteristici intreruptoare jt

28/11/2009

SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    Problema lui Attila!

    21/11/2009

    1. Muzsi Attila spune:
      21/11/2009 la 12:50 modificăAm asa: A.binom diferentiat JT, putere avizata 95 kw, iar la capitolul putere este putere maxima varf 10,60 kw la 95,83 lei = 1015 lei, iar putere rest ore 7,4 kw la 41,12 lei= 305 lei. Anul acesta luna trecuta am avut cel mai mare consum de energie activa de 2070kw, la reactiva ceva de 508kw.
      treaba este ca eu platesc curentul la altcineva, eu inca nu am curentul propriu, necesit instalare trafo, pt care nu am bani. Totul este situat intr-o Avicola, unde am cumparat o hala. Sa fie oare aceasta taxa de putere faptul ca transformatorul la care sunt si eu legat prin intermediul fostului proprietar, care mai are 3 hale, este al avicolei?
      Daca imi montez un trafo propriu, tot as plati aceasta taxa de putere?
      Va multumesc pentru amabilitatea Dvs de a raspunde unor intrebari pentru unul ca mine, din pacate aici in Deva degeaba am apelat la enel, chiar am platit taxa pentru a-mi oferi o solutie, doar telefonic mi-sa spus ca trebuie trafo si gata. Am apelat si la doua firme, care repede m-au expediat ca sub 10000 de euro nu scap. In rest nu pot scoate nici o informatie de la nimeni, de parca ar fi secret de stat. Oricum am inteles din modurile de comportare ca totul este o chestie de interpretare.
      Am vazut ca peste tot in tara sunt instalate trafouri aeriene de tip vechi, ori acum toti imi zic ca nu o sa imi lege un trafo second chiar daca este verificat, numai cel italienesc cu 10000 de euro.
      Aproape ca imi merita sa investesc in o alta forma de energie, daca costurile sunt asa de mari, si ca investitie, si ca taxa pe kilowatti, si ca taxa de putere.
      Va multumesc si aveti toata stima. Attila din Deva

    Tarifele se gasesc pe site http://www.anre. ro Mai jos ai un print screen al ecranului de pe site ANRE de unde se pot descarca tarifele de interes. Daca nu ti-ai exrcitat reptul de alegere a furnizorului atunci tariful tau il vei gasi in ordinul 134/2008

    Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

    15/11/2009

    SGC 2002

    Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

    HPIM6389

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

    HPIM6537

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig2 legatura de intindere si capa terminal

    HPIM6453

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 3 legatura de sustinere in aliniament

    HPIM6520

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

    HPIM6524

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

    HPIM6505

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

     

     

     

    Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

    01/11/2009

     Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

    Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

    Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

    Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

    Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

    Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

    Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

    Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

     

    Alte articole cu tematica sociala:

     

    Votul si democratia

     

    Solutie alternativa la eutanasiere!

     

    Solutia iesirii din criza!
    Bugetari vs privati


     

    UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

    19/10/2009

    SGC 2002

    Astazi am primit de la UNIMEC, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA o.4 kV cu conductoare torsadate TYIR.

    Recunosc ca am fost placut impresionat de noile realizari ale UNIMEC care vin sa solutioneze cateva probleme intalnite de generatia atuala de armaturi jt si in plus consolideaza tehnologia de realizare a LEA jt cu conductoare torsadateTYIR  facilitand o imbunatatire a productivitatii muncii.

    Probabil ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie foarte mult de conceptul unei instalatii „fara mentenata”.

    Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

    Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

    Fisa tehnica clema de derulare si sustinere cablu torsadat 0.4 kV ASA R 0.4 kV

    ASA R 04kV

    Fisa tehnica Bratara universala BU-Jt/tip stalp centrifugat

    FISA TEHNICA-BU JT-centrifugati

    Fisa tehnica Bratara universala jt BU-jt/tip stalp vibrat

    FISA TEHNICA-BU JT-vibrati

    Fisa tehnica Tija universala de joasa tensiune TU-Jt/tip stalp

    FISA TEHNICA-TU JT

    Legatura de sustinere in aliniament cu TU si ASA R

    Legatura de sustinere TU vibrat & ASA R

    Legatura de intindere cu BU si CLAMI

    Legatura de intindere BU centrifugat & CLAMI

    Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

    18/10/2009

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

    In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

    Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

    • cost redus,
    • culoare de siguranta reduse
    • buna comportare in exploatare
    • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

    Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

    Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

    Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

    Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

    bratara

    CLEM.TORS.S-20kV

    clemtori

    Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

    UNICLAMS-20kV

    Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

    legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

    Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

    legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

    Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

    legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

    Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

    legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

    Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

    legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

    Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

    Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

    In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

    Role tragere LES in aliniament

    role aliniament

    Role tragere LES  in  colt

    role intoarcere

    Diferente intre tematica sesiunii Toamna 2009 fata de tematicile anterioare!

    21/08/2009

    SGC 2002 Va semnalez ca in tematica sesiunii Toamna 2009 au aparut modificari la poz 5 si poz 13 trecandu-se la versiunile in vigoare ale Codului Tehnic RED aprobat prin Ordinul 128/2008 si ale Regulamentului de elaborare a solutiilor de alimintare cu ee aprobat prin Ordinul 129/2008.

    La 21.08.2009 in chestionare sunt raspunsuri date in baza editiilor anterioare ale acestor reglementari. Rog studiere cu discernamant. Mi-am propus sa actualizeza raspunsurile la intrebari dar deocamdata nu sunt actualizate!

    SGC

    Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

    09/08/2009

    Radu ing  Stoian Radu,

    Problematica coexistentei retelelor electrice cu proprietatile, constructiile, retelele de utilitati, plantatii si alte amenajari cu care se invecineaza este tratata de Ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv de legea 13/2007  si de reglementarile privind emiterea avizului de amplasament.

    In acest articol ne propunem sa analizam corelatiile suprapunerii sau intersectiile zonelor de proptectie si a zonelor de siguranta LEA 20 kV peste/cu zona de protectie a drumului  raportate la limitele de proprietate

    ZP_ZS LEA in raport cu ZP drum si ZP LEA

    Poz stalp

    Stalpul este plantat in ZP drum?

    Stalpul este plantat in proprietate?

    ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

    Limita de proprietate este in ZP drum?

    ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

    Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    A

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS1

    ex LP1

    ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

    Da

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS2

    ex LP1

    ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

    Nu

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS3

    ex LP3

    ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

    Nu

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS4

    ex LP3

    ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

    Da

    B

    Nu

    Nu

    ex ZP/ZS3

    ex LP3

    ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

    Nu

    Nu

    Nu

    ex ZP/ZS4

    ex LP3

    ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

    Da

    C

    Nu

    Da

    ex ZP/ZS5

    ex LP4

    ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

    Da

    talp

    Stalpul este plantat in ZP drum?

    Stalpul este plantat in proprietate?

    ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

    Limita de proprietate este in ZP drum?

    ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

    Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    Da

    Nu

    A

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS1

    ex LP1

    ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

    Da

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS2

    ex LP1

    ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

    Nu

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS3

    ex LP3

    ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

    Nu

    Da

    Nu

    ex ZP/ZS4

    ex LP3

    ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

    Da

    B

    Nu

    Nu

    ex ZP/ZS3

    ex LP3

    ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

    Nu

    Nu

    Nu

    ex ZP/ZS4

    ex LP3

    ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

    Da

    C

    Nu

    Da

    ex ZP/ZS5

    ex LP4

    ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

    Da

    Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

    09/08/2009

    SGC 2002 ANRE abordeaza pe scurt acest subiect care preocupa in mare masura opinia publica facand o sinteza a reglementarilor din domeniu. Sursa site www.anre.ro sectiunea Info Consumatori
    Furnizorul dumneavoastra are obligatia de a va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica.

    In conformitate cu prevederile Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, intreruperile in furnizarea energiei electrice pot fi :
    1.      Intreruperi accidentale.
    2.      Intreruperi programate.
    3.      Intreruperile programate, neanuntate.
    4.      Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia.

    1. Intreruperi accidentale
    In cazul unei intreruperi accidentale a energiei electrice, furnizorul are obligatia de a urmarii realimentarea, in cel mai scurt timp posibil, de catre operatorul de distributie.
    Pentru mediul urban durata limita pentru sosirea echipei de interventie din momentul anuntarii este de o ora in marile orase si de 3 ore in restul oraselor.
    Pentru mediul rural durata limita pentru sosirea echipei de interventie este de 24 de ore din momentul anuntarii.

    2. Intreruperi programate
    Orice intrerupere programata a furnizarii energiei electrice necesara pentru lucrari planificate, va fi anuntata cu minimum 24 de ore inainte, indicandu-se intervalul de intrerupere.
    Anuntarea se va face in functie de marimea zonei afectate, prin afisare la locul de consum si/sau prin mass-media.

    3. Intreruperile programate, neanuntate
    In cazul intreruperilor programate, neanuntate in prealabil, acestea pot fi reclamate de catre consumator, iar furnizorul va plati daunele corespunzatoare, conform prevederilor contractului de furnizare.

    4. Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia
    In conformitate cu prevederile Contractului-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca factura si penalitatile datorate nu au fost achitate, dupa 35 de zile de la data scadentei furnizorul transmite consumatorului un preaviz (document distinct de factura, care se transmite numai consumatorilor care nu si-au achitat factura in termenul legal), iar dupa 45 de zile de la data scadentei, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, are dreptul de a intrerupe furnizarea energiei electrice.
    In cazul in care va fost intrerupta furnizarea pentru neplata energiei electrice consumate, furnizorul are obligatia de a va realimenta cu energie electrica, in conditiile in care v-ati onorat in totalitate obligatiile de plata (inclusiv taxa de reconectare).
    Durata standard a lucrarilor de reconectare este de 24 de ore, incepand cu ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care consumatorul si-a achitat in totalitate obligatiile de plata.
    In cazul in care, in termen de 60 de zile de la data intreruperii furnizarii energiei electrice, nu ati efectuat plata integrala a facturii si a penalitatilor datorate, furnizorul are dreptul sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice.

    Programul de organizare si desfasurare al sesiunii de autorizare a electricienilor Toamna 2009

    02/08/2009

    SGC 2002  

    sursa www.anre.ro Va reconad sa accesati site ANRE ori de cate ori aveti ocazia pentru a accesa informatiile oficiale actualizate la zi despre examen. Pagina de internet www.anre.ro constituie canalul prin care ANRE comunica aproape in exclusivitate cu beneficiarii serviciilor sale. Pe blog gasiti informatii utile dar care trebuie validate prin accesare surei acestor informatii site: www.anre.ro

    SGC

    In conformitate cu art. 35. (1) din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007. 

      

    ANRE organizeazã, în perioada 01.10.2009 – 23.12.2009,  sesiunea de Toamnã 2009 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
     
    Programul de organizare si desfasurare

    17 iulie 2009 Publicarea anunþului
    (actualizat in 21.08.2009)
    01 – octombrie -2009 11 – octombrie -2009 Înscrierea candidatilor
    11 – octombrie -2009
    (data postei)
    Termen final de înscriere la examen
    23-octombrie-2009 Nominalizarea centrelor de examinare
    23-octombrie-2009 Publicarea
      a)  listei candidatilor (solicitatþi care îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului în care vor sustine examenul;
    b)  listei solicitantilor care nu îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neîndeplinire.
    26 octombrie 2009 – 30 octombrie 2009 Completarea dosarelor (dupa caz)
    06-noiembrie-2009 Publicarea listelor finale:
      a) listei finale a candidatilor
    b) listei finale a solicitantilor care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulament pentru a participa la examen
    9 – noiembrie – 2009 27 – noiembrie –  2009 Desfãsurarea examenelor de autorizare
    30 noiembrie 2009 Publicarea rezultatelor examenelor (în functie de data desfãsurãrii examenelor în fiecare centru)
    4 decembrie 2009 Data limita pentru inregistrarea contestaþtiilor
    23 decembrie 2009 Rezultatele analizãrii contestatiilor
           

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

    Simularea funcţionării dispozitivului

    Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

    Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

    1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

    Active – HDL Sim

    1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

    simularea)

    1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

    codul sursă al programului şi care va fi simulate.

    1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
    2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

    Waveform => Add Signals => Name => g => Add

    Waveform => Add Signals => Name => p => Add

    Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

    Waveform => Add Signals => Name => init => Add

    Waveform => Add Signals => Name => start => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

    Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

    1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

    vederea simulării astfel:

    –         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

    –         analog pentru semnalul g

    –         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

    –         analog pentru semnalul clk

    –         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

    –         analog pentru semnalul start

    –         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

    –         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

    1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

    Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

    8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

    Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

    Situaţia 1

    Figura 23 - Situatia 1

    Figura 23

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 290. În binar t = 100100010

    –         g = 310. În binar g = 100110110

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

    Figura 24 - Simulare 1

    Figura 24. Simulare 1

    Situaţia 2

    Figura 25 - Situatia 2

    Figura 25

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 160. În binar t = 010100000

    –         g = 145. În binar g = 010010001

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

    Figura 26 - Simulare 2

    Figura 26. Simulare 2

    Concluzii

    Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

    Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

    Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

    Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

    Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

    Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

    Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

    Structura unităţii de procesare

    Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

    Ca şi intrări în circuit avem:

    –         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    –         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

    La ieşire vom avea:

    –         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

    –         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

    Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

    Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

    După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

    Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

    1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

    – 10 , când a>b

    – 11 , când a=b

    – 01 , când a<b

    2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

    Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

    –         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

    –         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

    3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

    – c2=0 , când m ≤ 180

    – c2=1 , când m > 180

    4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

    5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

    m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

    m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

    Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

    –         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    –         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

    6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

    c1 c2 sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Deci putem concluziona că dacă:

    –         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

    –         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

    –         sens = 11 turbina nu se va mişca

    Descrierea blocurilor funcţionale

    Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

    1. Registru
    2. Comparator
    3. Multiplexor
    4. Scăzător
    5. Numărător
    6. Poarta Logică ŞI
    7. Logica de sens

    1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Figura 8 – Reprezentare registru

    Descrierea în VHDL a unui Registru:

    entity registru is

    port

    (t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

    load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

    a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

    end registru;

    architecture arch_registru of registru is

    begin

    proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

    elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

    end if;

    end process proc_registru;

    end arch_registru;

    Figura 9. Simulare registru

    Figura 9. Simularea unui registru

    După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

    2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

    Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

    Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

    – dacă a ≠ b atunci c=1

    – dacă a = b atunci c=0

    Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

    – dacă a > b atunci c=00

    – dacă a > b atunci c=01

    – dacă a = b atunci c=10

    Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

    Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

    Descrierea în VHDL a unui Comparator:

    entity comparator is

    port

    (a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

    c: out std_logic);

    end comparator;

    architecture arch_comparator of comparator is

    begin

    c<=’0′ when (a=b) else

    ‘1’;

    end arch_comparator;

    Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

    Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

    Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

    Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

    Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

    Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

    Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

    3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

    Figura 13. Reprezentare multiplexor

    Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

    În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity multiplexor is

    port

    (a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

    sel : în std_logic);                                      //selectorul

    end multiplexor;

    architecture arch_multiplexor of multiplexor is

    begin

    rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

    b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

    end arch_multiplexor;

    Figura 14. Simulare multiplexor

    Figura 14. Simularea unui multiplexor

    În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

    4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

    Figura 15. Reprezentare scăzător

    Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

    Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

    entity scazator is

    port

    (a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

    rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

    end scazator;

    architecture arch_scazator of scazator is

    begin

    rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

    end arch_scazator;

    Figura 16. Simulare scăzător

    Figura 16. Simularea unui Scăzător

    După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

    5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

    Figura 17. Reprezentare numărător

    Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

    Descrierea în VHDL a unui Numărător:

    entity numarator is

    port

    (a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

    reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

    rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

    end numarator;

    architecture arch_numarator of numarator is

    begin

    proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

    begin

    if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

    if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

    else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

    end if;

    end if;

    end process proc_numarator;

    end arch_numarator;

    Figura 18. Simulare numărător

    Figura 18. Simularea unui Numărător

    Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

    6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

    Tabel de adevăr ŞI Logic

    a b a AND b
    0 0 0
    0 1 0
    1 0 0
    1 1 1

    Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

    Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

    Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

    entity si is

    port

    (a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

    rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

    end si;

    architecture arch_si of si is

    begin

    rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

    end arch_si;

    Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

    Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

    Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

    7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

    a b sens
    10 0 10      Stânga
    11 0 00      Stop
    01 0 01      Dreapta
    10 1 01      Dreapta
    01 1 10      Stânga

    Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

    Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

    Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

    entity logica is

    port

    ( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

    b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

    sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

    end logica;

    architecture arch_logica of logica is

    begin

    sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

    „00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

    „01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

    „01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

    „10”;

    end arch_logica;

    Figura 22. Simulare Logica de Sens

    Figura 22. Simularea Logicii de Sens

    Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

    Descrierea în VHDL a ansamblului

    Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

    Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

    library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

    use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

    use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

    entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

    port                                                                             //definirea portului

    (t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

    p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

    clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

    m0,m1: out std_logic);

    end turbina;

    architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

    signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

    signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

    signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

    signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

    type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

    signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

    begin

    –Descriere Registru a

    registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_a;

    –Descriere Registru b

    registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

    end if;

    end process registru_b;

    –Descriere Comparator ab

    c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

    „11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

    „01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

    –Descriere Multiplexor 1

    aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

    b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

    –Descriere Multiplexor 2

    bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

    a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

    –Descriere Scăzător aa_bb

    m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Comparator 180

    c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

    ‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

    –Descriere Scăzător k2_m

    km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

    –Descriere Multiplexor 3

    f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

    m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

    –Descriere Logica de sens

    sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

    „00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

    „01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

    „10”;

    –Descriere Registru sens

    registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_sens;

    –Descriere Registru f

    registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

    begin

    if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

    end if;

    end process registru_f;

    –Descriere Numarator

    numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

    begin

    if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

    elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

    end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

    end process numarare;

    –Descriere Comparator 180

    c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

    ‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

    –Descriere Poarta ŞI 1

    r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Poarta ŞI 2

    r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

    –Descriere Registru m

    registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

    begin

    if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

    m1<=’0′;

    elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

    m1<=r1;

    end if;

    end process registru_m;

    –Descriere AUTOMAT

    automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

    begin

    if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

    elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

    case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

    when s0=> if start=’1’then s<=s1;

    end if;

    when s1=> s<=s2;

    when s2=> s<=s3;

    when s3=> s<=s4;

    when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

    else s<=s5;

    end if;

    when s5=> s<=s6;

    when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

    else s<=s7;

    end if;

    when s7=>s<=s0;

    end case;

    end if;

    end process automat;

    with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

    y<=”10100″ when s0,

    „00000” when s1|s6,

    „01000” when s2,

    „00100” when s3,

    „00010” when s4,

    „00001” when others;

    –Conexiuni interne

    reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

    load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

    resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

    loads<=y(4);

    loadm<=y(5);

    end arch_turbina;

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

    Schema bloc de ansamblu

     

     

    Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

    Ansamblul are următoarele intrări:

    –         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

    –         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

    –         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

    –         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

    –         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

    –         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

    La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

    În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

    m1 m2 acţiune
    0 0 stop
    1 0 stânga
    0 1 dreapta

    Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

     

     

    Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

    Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

    1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

    2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

    3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

    sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

    f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

    4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

    5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

    6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

    Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

    –         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

    –         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

     

    7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

    Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

    8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

    9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

    Să luăm un exemplu:

    ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

    ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

    După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

    0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

    1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

    2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

    .

    .

    .

    89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

    90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

    Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

    Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

    –         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

    –         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

    –         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

    –         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

    –         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

    Figura 6 – Diagrama starilor automatului

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Figura 6 – Diagrama starilor automatului

    Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

    –         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

    –         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

    fiecare stare.

    –         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

    Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

    Dacă:

    –         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

    –         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

    –         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

    –         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

    –         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

    Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

    Descrierea stărilor automatului

     

    S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

    S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

    S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

    S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

    S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

    S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

    S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

    S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

    Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie 

    Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

    Va multumesc!

           La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

    Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

    Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

    Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

    Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

    • „cine” sunt ei,

    • de unde vin,

    • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

    • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

              Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

    Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

    peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

    10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

    Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

    Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

    Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

    durata accesarilor

    Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

    Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

    Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

    surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

        Country Visitors Last New Visitor
    1. Romania 2,638 June 20, 2009
    2. United States 77 June 20, 2009
    3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
    4. Germany 24 June 19, 2009
    5. Italy 8 June 18, 2009
    6. Spain 8 June 18, 2009
    7. France 6 June 19, 2009
    8. United Kingdom 4 June 18, 2009
    9. Israel 3 June 15, 2009
    10. Austria 3 June 10, 2009
    11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
    12. Switzerland 2 June 16, 2009
    13. Norway 2 June 13, 2009
    14. Finland 1 June 19, 2009
    15. Czech Republic 1 June 17, 2009
    16. Algeria 1 June 17, 2009
    17. Hungary 1 June 16, 2009
    18. Ukraine 1 June 14, 2009
    19. Poland 1 June 12, 2009
    20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
    21. Belgium              1      June 8, 2009

    buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

    Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

    statistica pe orase 2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    statistica pe orase 3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    – statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

     

    WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

    cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

    Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

    Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Nr accesari pe luni si şi ani

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    2007

     

     

     

     

     

     

    2008

    17,113

    29,692

    39,650

    28,351

    29,716

    25,302

    2009

    45,447

    61,993

    76,057

    33,183

    36,030

    33,305

     

     

     Anul

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Total

    2007

     

     

     

     

    712

    13,740

    14,452

    2008

    20,984

    19,111

    33,572

    40,124

    28,713

    18,558

    330,886

    2009

     

     

     

     

     

     

    286,015

     

     

    Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Medie zilnica in an

    2007

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    47

    443

    314

    2008

    552

    1,024

    1,279

    945

    959

    843

    677

    616

    1,119

    1,294

    957

    599

    904

    2009

    1,466

    2,214

    2,453

    1,106

    1,162

    1,728

     

     

     

     

     

     

    1,680

     

     

    Situatia accesarilor din ultimile saptamani

     

    Luni

    Marti

    Miercuri

    Joi

    Vineri

    Sambata

    Duminica

    Total

    Medie zilnic in saptamana

    Variatie

    Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

    9,222

    1,317

     

    1,379

    1,136

    1,386

    1,577

    1,939

    726

    1,079

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

    8,055

    1,151

    -12.65%

    1,599

    1,283

    1,123

    1,485

    1,024

    624

    917

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

    10,074

    1,439

    25.07%

    1,946

    1,669

    1,592

    1,601

    1,340

    779

    1,147

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

    11,472

    1,639

    13.88%

    1,920

    1,689

    2,321

    1,802

    1,399

    1,129

    1,212

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

    12,775

    1,825

    11.36%

    2,434

    2,394

    2,048

    2,182

    1,765

    886

    1,066

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

    9,058

    1,719

    -5.82%

    1,858

    1,903

    1,727

    1,763

    1,343

    464

     

     

    Despre matematică

    If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

    An average is the sum of views divided by the number of days.

    We exclude days prior to the first recorded view and future days.

    Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

    Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

    Averages are rounded to the nearest integer for display.

    Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

    Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

    Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

    Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

    Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Link-uri Nr utilizari
     1 anre.ro 3,756
     2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
     3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
       
     4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
     5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
     6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
     7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
     8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
     9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
    10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
    11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
    12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
    13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
    14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
    15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
    16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
    17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
    18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
    19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
    20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
    21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
    22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
    23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
    24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
    25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
    26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
    27 anre.ro/documente.php?id=378 630
    28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
    29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
    30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
    31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
    32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
    33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
    34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
    35 anre.ro/documente.php?id=252 470
    36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
    37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
    38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
    39 anre.ro/documente.php?id=251 414

    Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

          

     

     

    Titlu Vizualizări  
    – aa_Autorizare electricieni 46,777
    – Bine ati venit! 43,339
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
    Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
    Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
    Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
    Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
    Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
    Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
    Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
    Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
    Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
    Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
    Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
    Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
    Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
    Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
    Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
    Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
    Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
    Centre de examene de autorizare electric 5,896
    – Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
    – aa_Cuprins 5,777
    Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
    Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
    Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
    Normele specifice de securitate a muncii 4,808
    – Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
    Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
    Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
    Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
    Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
    Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
    Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
    Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
    Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
    HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
    – a_Energie eoliana 3,269
    – Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
    Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
    Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
    Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
    Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
    Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
    – La multi ani cu energie 2008! 2,458
    Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
    Rezolvarea problemei 26 2,360
    HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
    Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
    Rezolvarea problemei 25 2,210
    Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
    – Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
    Rezolvarea problemei 38? 2,116
    Rezolvarea problemei 21 2,072
    SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
    Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
    Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
    Rezolvarea problemei 23 1,918
    Rezolvarea problemei 24 1,909
    Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
    Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
    Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
    – Calitatea energiei electrice extras di 1,852
    Rezolvarea problemei 22 1,808
    Intreruptoare „cap de scara” 1,772
    Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
    Rezolvarea problemei 37 1,725
    Rezolvarea problemei 29 1,715
    electricieniprobleme20092 1,704
    Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
    Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
    Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
    Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
    Rezolvarea problemei 27 1,623
    Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
    Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
    Rezolvarea problemei 28 1,582
    – Avizul de amplasament 1,580
    Rezolvarea problemei 33? 1,554
    Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
    Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
    Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
    Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
    La multi ani cu energie! 1,443
    Rezolvarea problemei 32? 1,387
    – Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
    Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
    Rezolvarea problemei 36 1,335
    Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
    – Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
    – Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
    Sarbatori fara lumina 1,281
    Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
    Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
    Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
    Subiecte legislatie Gradul II 1,165
    Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
    Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
    Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
    LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
    STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
    Asupra noului regulament de racordare la 1,058
    Factura de energie electrica poate fi re 1,034
    – Preturile energiei electrice pentru co 1,027
    Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
    Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
    Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
    rezolvarea-problemei-23 981
    Formule: parametrii electrici ai LEA 958
    Calitatea energiei electrice – extras di 951
    Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
    Standardizarea domeniului productiei ene 917
    Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
    Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
    Introducere in problematica energiei eol 879
    LEA jt performante: cerinte tehnice 876
    Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
    LEA mt cerinte tehnice 854
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
    Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
    Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
    LES mt cerinte tehnice 827
    Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
    – Managerul actor 782
    Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
    Subiecte Legislatie Gradul I 765
    Modernizarea distributiei energiei elect 758
    Calitatea energiei electrice este influe 736
    LES jt cerinte tehnice 731
    – Standardul de performanta pentru servi 715
    Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
    Harta potentialului eolian 707
    – Contorizarea utilitatilor 696
    Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
    Optiunile consumatorilor industriali pe 685
    Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
    Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
    Care este explicatia (1)? 634
    O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
    STEPNo montat gresit 620
    Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
    Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
    Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
    Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
    solutia-problemei-26 595
    Separator versus intreruptor telecomanda 572
    Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
    LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
    ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
    Raport privind rezultatele examenelor de 520
    Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
    De ce cad stalpii de iluminat public var 512
    Andrea Bocelli 502
    Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
    Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
    Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
    Avizul de amplasament 472
    Foren 2008 469
    HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
    Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
    Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
    Ghid de administrare a unui blog! 435
    LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
    Aurel se vrea pe blog! 428
    Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
    Baietii destepti 420
    Nessun Dorma in interpretari celebre 414
    Pana de curent a paralizat America de No 399
    Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
    Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
    Cereri si oferte de locuri de munca 348
    Costel Busuioc 345
    Incze Andras are o problema 338
    Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
    Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
    Exemplu american: gandirea pozitiva 335
    Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
    Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
    Odihna activa! 318
    Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
    Automatizarea distributiei noi frontiere 310
    Celine Dion 309
    Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
    Facem pana iese bine (1)! 287
    Preturile energiei electrice pentru cons 286
    Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
    Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
    Structura productiei de energie electric 276
    solutia-problemei-24 275
    Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
    Preturile energiei electrice pentru cons 268
    Starea suportilor de bare in unele stati 258
    Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
    Scump, prost si periculos! 253
    Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
    Rezultatele sondajului de opinie privind 248
    Emotia este si ea o forma de energie! 237
    solutia-problemei-27 225
    problema-25-solutionata 216
    solutia-problemei-29 212
    Amatorism cu radacini adanci! 211
    solutia-problemei-21 210
    Facem pana iese bine (3)! 208
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
    Distributia campului electric si magneti 206
    Instalatiile electrice abandonate, peri 205
    * Mondial 205
    Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
    Ce sa fie, ce sa fie? 193
    Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
    – Sondaje de opinie 187
    Dialoguri despre poluare 185
    Energia Electrica o afacere rentabila si 185
    Principalii actori ai pietei angro de en 178
    Structura piatei angro de energie electr 166
    Criza gazului si calitatea energiei elec 165
    Bonnie Tyler 162
    Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
    Dezastre previzibile! 158
    Vank 1000 155
    The power of wind 153
    Infrastructura energetica sustine comuni 150
    Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
    Obama, speranta pentru toti! 140
    Putem traduce WordPress in limba romana 136
    ABBA take a chance on me 135
    rezolvarea-problemei-22 132
    Lantul de distributie 132
    rezolvarea-problemei-28 129
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
    Beijing, China Olimpiada 2008 117
    Facem pana iese bine (2)! 115
    Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
    Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
    Planul de comunicare asigura succesul af 107
    Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
    Gandirea de grup 97
    Cosmarul Gandului: penele de curent 95
    Rolul comunicarii in afaceri 92
    Power Of Love in interpretari celebre 91
    „Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
    Managerul actor 87
    Sefii care aplica micromanagementul 86
    Craciun Fericit 2008! 85
    Contorizarea utilitatilor 84
    structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
    Bine ati venit! 78
    principalii-participanti-la-piata-angro- 78
    Decizia de cumparare 73
    Imaginea unei organizatii pe piata 73
    Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
    Vank-1000 68
    I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
    zona-in-litigiu 62
    Transporturi la romani 60
    rezolvarea-problemei-25 55
    Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
    Oferta unica de vanzare 54
    Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
    Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
    solutiaproblemei-22 50
    Clasificarea clientilor 45
    Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
    Cadouri promotionale personalizate 41
    Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
    structura-pietei-angro-de-ee2 37
    – Clasificarea clientilor 31
    solutia-problemei25 23
    Hello world! 14
    solutia-problemei-25 13
    insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
    solutia-problemei-28 8

    Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

    04/07/2009

    sgc-legitimatie

     

    Sursa www.anre.ro 

       ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

     

    Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

    Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

     La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

    Ev_GN_Grafic2m

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

     

    Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     

    Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                            Data______________________

                                    Calificativ_________________

                                    Evaluator__________________

                                    Nume_____________________

                                    Functia____________________

                                                                                                                                                  Dep.______________________

     

    1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

     

     
     
     

     

     

    2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

     

    a)      cu suruburile pe cordita ;

    b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

    c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

     

    3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

     

    4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

     

    Argumentati optiunea d-voastra.

      
      
      
      
      

     

    5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

     
     
     
     
     

     

     

    6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

     

    a)      20 m ;

    b)      24 m ;

    c)      3 m

     

    7. Definiti zona de protectie a RED:

     
     
     
     

     

     

          8. Definiti zona de siguranta RED:

     
     
     
     

     

     

          9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      este permisa conditionat .

     

     10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

     

    a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

    b)      uneori ;

    c)      nu .

     

    11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

     

      
     
     
     
     

     

     

    12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

     

    a)      Ol-Al neizolate ;

    b)      Ol-Al preizolate ;

    c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

    d)      Al de sectiune corespunzatoare.

     

    13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

     
     
     

     

    14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

     

    a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

    b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

    c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

     

     

    15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

     

    a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

    b)      nu ;

    c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

     

     

    16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

     

     
     
     

     

     

    17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

     
     
     

     

     

    18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

     
     
     

     

     

    19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

     

    a)      da ;

    b)       nu ;

    c)      nu e cazul.

     

     20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

     

    a)      da, neconditionat;

    b)      optional ;

    c)      nu .

     

     

     21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

     

    a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

    b)      da ;

    c)      nu .

     

     

    22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

     

    a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

    b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

    c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

     

     23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

     
     
     
     
     

     

     

      24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

     

    a)      pe fise de solutie ;

    b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

     

     

     

     25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

     
     
     
     
     
     

     

     26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

     

     
     
     
     
     
     

     

                                                              Data:

                                                              Nume si prenume:

                                                              Semnatura:

    Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

    1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

     

      
      
      
      
      

     

     

    2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

     

    a)      Da

    b)      Nu 

     

    Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

     

      
      
      

     

     

    3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

     

      
      
      
      

     

     

    4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

     

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati-va optiunea. 

      
      
      
     

     

    5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

     

    a)      2

    b)      3,5

    c)      5

     

    6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

     

    a)      1000 A

    b)      500 A

    c)      220 A

     

    7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

     

    a)      1500 m

    b)      1000 m

    c)      450 m

     

    8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

     

    a)      6

    b)      4

    c)      2

    d)      1,25

     

     

     

     

    9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

     

    Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

    Solutii in cerintele tehnice

      1.

     

        
     
     
     
     
      2.     
     
     
     
     
      3.     
     
     
     
     
      4.     
     
     
     
     
      5.     
     
     
     
     

     

     

    10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

    11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

    a)      da

    b)      nu

    Argumentati optiunea d-voastra.

     

     
     
     
     
     
     

     

     

     

    Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

     

     

     
     
     
     
     
     

     

     

                                                              Data:

                                                                                               Nume si prenume:        

     Semnatura:

    Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

    24/05/2009

    sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in sp